Sunteți pe pagina 1din 17

DREPT URBANISTIC

01_CURS INTRODUCTIV
LECT. DR. ARH. SIMONA MUNTEANU
• Introducerea în domeniul dreptului urbanismului –
OBIECTIVE noțiuni minimale care să faciliteze înțelegerea
RELAȚIEI între context urban/obiect de arhitectură
/proprietar;
• Însuşirea unor instrumente de lucru, cunoaştere,
analiza şi evaluarea a cadrului juridic normativ şi
influenţa acestuia în evoluţia dezvoltării urbane;
• Însușirea noțiunilor minimale privind consecințele
juridice ale procesului de proiectare/preluare a
obiectului de arhitectură în circuitul civil.
1 - Dreptul urbanismului – noțiuni, caracteristici
CONȚINUT 2 - Izvoarele dreptului urbanismului. Formarea istorică a dreptului urbanismului în
România
3 - Instituţiile urbanismului în România - Organizarea administrativă a teritoriului;
atribuţiile administraţiei publice locale
4 - Noţiuni de teoria generală a dreptului de proprietate
5 - Regimul regulilor de urbanism - Servituţi de drept privat şi servituţi de
urbanism
6 - Documentaţiile de amenajarea teritoriului – definire, cadrul legal, categorii de
probleme, metodologie de elaborare, conţinutul cadru, avizarea, aprobarea şi
modificarea, consultarea populaţiei, studii de caz
7 - Documentaţiile de urbanism – definire, cadrul legal, categorii de probleme,
elaborarea, avizarea, aprobarea şi modificarea documentelor de urbanism,
consultarea populaţiei, studii de caz
8 - Procesul de construire și actele de autoritate publică - Certificatul de urbanism
și Autorizaţia de construire
• EVALUARE PE PARCURS
– Prezența la curs
EVALUARE – Documentare individuală – prezentarea unui caiet de
exerciții la examen
• EVALUARE FINALĂ (EXAMEN)

• Condiția de acces la examen este de a avea prezența la


minim 50% din cursuri și de a prezenta caietul de exerciții al
cărui conținut minimal va fi anunțat pe parcursul
semestrului
• Promovarea se face pe baza notei la examen la care se
adaugă/scade punctajul (max 10%) rezultat din evaluarea
conținutului caietului de exerciții și ponderea prezenței la
curs
01_DREPTUL URBANISMULUI –
noțiune, caracteristici
Arta de a ordona armonios și rațional viața unei
URBANISM comunități pe un teritoriu determinat
Ex; orașul antic, orașul renascentist
Știința /disciplină de sinteză care urmărește
ordonarea optimă a spațiului geografic disponibil în
funcție de necesitățile comunității în scopul
dezvoltării acesteia.
Integrează contribuții din diverse domenii conexe
precum: ARHITECTURĂ, ECONOMIE, GEOGRAFIE,
SOCIOLOGIE, DREPT, PSIHOLOGIE etc.
1867 – Idelfonso Cerda – „Teoria generală a urbanizării”
URBANISM
apare pentru prima dată termenul de „urbanism”
1880 – Josef Stübben – „Stadtebau”
considerat primul tratat de amenajare a orașelor
1889 – Camillo Sitte – „Arta de a ridica orașele”
stabilește primele principii reformatoare de compoziție
urbană – raportul armonios între plin și gol, între spațiu
public și clădire, organizarea ocupării solului etc.
1933 – Le Corbusier – CIAM și Carta de la Atena
URBANISM
- reprezintă punctul inițial al urbanismului modern
- a introdus viziunea responsabilității publice față de mediu
și principiile adaptării arhitecturii la nevoile umane

După al doilea război mondial – reconstrucția și


reurbanizarea, amenajarea teritoriului
- apar marile structuri urbane și a concepte noi privind
dezvoltarea orașului tradițional
- se identifică necesitatea apariției instrumentelor juridice
pentru gestionarea problemelor funciare și imobiliare
CONCEPTUL DE CONCEPTUL DE
ORAȘ TRADIȚIONAL ORAȘ MODERN
Organizare spațială Comunitate umană având o
reprezentând un ansamblu serie de nevoi de:
de case, străzi și piețe, • locuire,
bazată pe: • muncă,
• determinări religioase • mobilitate,
• imperative politice • loisir etc
• principii arhitectural
estetice

Obiectivele urbanismului modern:


• Sanitare – asigurarea unor condiții de viață sănatoasă
• Sociale – evitarea segregării sociale
• Economice – asigurarea dotărilor și serviciilor publice și a randamentului acestora
• Estetice – armonie si echilibru între mediul natural și cel antropic
ORAȘUL TRADIȚIONAL ORAȘUL MODERN
Intervenții urbanistice Planuri urbanistice integrate
• Caracter fragmentar se soluționare
• Rezolvarea unor concomitentă și
probleme particulare – programată a problemelor
circulație, apărare, în cadrul unei viziuni de
igienă, estetică ansamblu asupra orașului
• Limitate la amenajarea Extinderea studiului și
internă a orașului asupra contextului teritorial
și anticiparea direcțiilor de
dezvoltare urbană

Caracteristicile urbanismului modern:


• Disciplină științifică de sinteză – folosește metode și instrumente variate preluate și
adaptate din disciplinele de bază – instrumente tehnice, administrative, financiare -
ACEASTĂ MUTAȚIE A PROVOCAT APARIȚIA DREPTULUI URBANISMULUI
• Activitate de interes general – determină cadrul general de viață a colectivităților
• Reglementările juridice referitoare la construcții și teren există încă
din antichitate
APARIȚIA – Ex: limitarea înălțimii construcțiilor în Roma antică, controlul perspectivelor și a
alinierilor, a distanțelor între clădiri, controlul vederilor și al aspectului estetic,
DREPTULUI limitarea speculei funciare etc
URBANISMULUI • Până la mijlocul sec. XIX, urbanismul și dreptul au coexistat și s-au
ignorat reciproc, singurul domeniu în care interesul a fost comun
fiind alinierea străzilor și a construcțiilor
– Revoluția franceză și Revoluția industrială au determinat o reevaluare culturală și
economică a proprietății funciare tradiționale
• Chiar dacă disciplina teoretică a Dreptului Urbanismului apare și se
coagulează în această etapă istorică situată între mijlocul sec. XIX și
mijlocul sec. XX (al doilea război mondial), aceasta este o știință
imatură caracterizată de:
– Un volum redus de reglementări, sumar și dispersat și de
– O întarziere în procesul de asimilare și de adaptare a cerințelor, noțiunilor și
instrumentelor specifice, orientate către prevenție și total ineficiente în fața unor
situații necunoscute pâna atunci
DIRECȚII DE 1. Limitarea din ce în ce mai strictă a dreptului de proprietate – dreptul de a
construi (ca atribut al dreptului de proprietate) s-a exercitat întotdeauna
DEZVOLTARE A cu respectarea reglementărilor si cerințelor de ocupare a solului –
DREPTULUI planificarea spațiului urban
URBANISMULUI 2. Apariția activității de serviciu public specializat în domeniu asumat de
către autorități/colectivități

Cele două direcții s-au dezvoltat la început separat, aproape „indiferente” una
față de cealaltă, în timp ajungând să se comaseze.

Sensul restrictiv al Dreptului Urbanismului a fost completat în timp de compensări


și/sau garanții pentru proprietarii funciari, deveniți subiecți administrați.
DEFINIȚIA Ramură a sistemului juridic care cuprinde ansamblul
DREPTULUI reglementărilor juridice privind afectarea și
URBANISMULUI amenajarea spațiului urban în conformitate cu
cerințele de organizare și de dezvoltare durabilă a
localității, a comunităților locale și a interesului
națiunii.
DREPT PRIVAT DREPT PUBLIC

DREPTUL CIVIL DREPTUL URBANISMULUI


DREPTUL
CONSTRUCȚIILOR
DREPTUL COMERCIAL DREPT ADMINISTRATIV

DREPT FISCAL

DREPTUL
TRANSPORTURILOR
1. Realizarea echilibrului între cerințele urbane și protecția drepturilor personale –
PRINCIPIILE INTERES PUBIC / INTERES PRIVAT
– Loc de expresie și de solutionare a conflictelor de interese și a antagonismelor între interesul
DREPTULUI public și interesul privat
URBANISMULUI
2. Realizarea echilibrului între amenajarea mediului și protecția mediului – RAPORT
ANTROPIC / NATURAL

3. Gestionarea durabilă a spațiului urban – OPERAȚIUNI URBANE ȘI PLANIFICARE


COMUNITARĂ
– Regenerare urbană, redezvoltare urbană, planificare participativă

4. Descentralizare și subsidiaritate – PLANIFICARE OPERAȚIONALĂ ȘI STRATEGICĂ


– Ierarhia planurilor de urbanism, autonomie locală
PRINCIPII DE REGLEMENTARE URBANISMUL INDIVIDUAL URBANISMUL OPERAȚIONAL

Servituți publice și sarcini stabilite în Reguli privind imobilele (terenuri cu / fără Definirea mijloacelor juridice de
favoarea autorităților publice privind: construcții) operaționalizare a urbanismului
• Tipuri de servituți • Corelarea obligatorie cu dreptul civil Dreptul de preempțiune urbană
• Efectele servituților • Definirea certificatului de urbanism Exproprierea pentru cauză de utilitate
pentru: publică
Principii de planificare spațială a teritoriului • Informare Tehnici de finanțare a echipamentelor
– corelare obligatorie cu organizarea • Operațiuni notariale privind publice
administrativ teritorială circulația imobiliară Definirea principiilor privind mijloacele
• Parcelare/lotizare, reparcelare juridice:
Instrumente de planificare • Construire/desființare Modul de instituire
• Regulamente: dispoziții generale și • Definirea construibilității imobilelor / Modul de operare
servituțile privind utilizarea și ocuparea terenurilor Definirea garanțiilor proprietarilor
terenurilor Definirea procedurilor implicate
• Documente și informații grafice – planuri Reguli privind construirea
de amenajare a teritoriului și planuri de • Definirea autorizației de construire Definirea mijloacelor tehnice de
urbanism (pe categorii de teritorii • Principii operaționalizare a urbanismului
specifice) • Etape Tipuri de procese de planificare spațială
• Documente Tipuri de planuri operaționale
Principii privind Planuri generale
• Corelarea tipurilor de instrumente Planuri de intervenție zonală
• Etapele de elaborare
INDIVID/CETĂȚEAN

INTERESE PRIVATE
SERVICII [PUNCTUALE] IMPOZITE
PUBLICE TAXE
Utilităti
Buget
Dotări

REȚELE REGULI DE
INFRASTRUCTURĂ IMOBIL/PROPRIETATE CONSTRUIRE
Străzi Interesele individului Servituți urbanistice
Infrastructura
edilitară

COMUNITATE REZERVE DE
INFORMAȚII Interesele comunitare
PUBLICE TEREN
ACTE
Proceduri
INTERESE PUBLICE Obiective publice

[COMUNE]
ORAȘ/ADMINISTRAȚIE

S-ar putea să vă placă și