Sunteți pe pagina 1din 128

..

EMILE COUt

srApANIREA DE SINE - SANAT'ATEA-

. ,

PRIN

AUTOSUGGESTIE CON';>TIENTA INTRODUCER!!

DE

D. V. BARNOSCHI

• 1851 -E. COUE - t 1928

1 Ul DE E

Pretul Lei 40.-

D. V. BARNOSCHI

Originele Dern ocr-atiei Rornane " c A If: v UNA ll. I .1 "

Ed. Via\-R n"llln"uMoiJ.. - ne~,,"i( II. Soeeo ~( Bi~lioli1 .. - 60 lei

~:

LUCRARI MAl VEeHI:

VOLU~I]\] Jill BRO~RI: Abuau! de Drept (Ed. Curler Jud.)Asuprn impropr!etdrire! dill 1864 (Ed. Idem.) - Cambia in alb (Ed. Alcalay), - Pentru infiinlarea unui lnstltut legtslatlv (Ed. Revtstel Crtuea de Drept). - lnterdependenta soctala in Drepnrl civil (Ed. Anuarul General). - Dreptul Olntllor in 1914 (Ed. Cere studilconserv.) - Cateva dakas\lpra Ruslei (Ed .. idem).

- Rtnctiune .•• (Ed, autorutut). J.

AIl'L'U·OLli: IN: Revf,;la Crilicd de Drept, Curler Judlciar, Drep- ..;.:;:J

tul, P • andectele R<l11l.'lne, Siipt~mi1m(, Revlsta Cerculul de. studti •

cortservatonre, Revue Hebdomadal,.e de Parls, Revisit! de Drept public, Vlatl! Rotl,lil1easca, Adev:1rul Llterar, B Ie· II! 1.0 Suc. de Psychologle de Nancy, Tara noastra, Clir'v'un

SUB TIPAR:

CARVUNARII

- Scene ~l tabtourt rstortce --

li!d ('I" LTI f l~.!. It"tnIluallod.

IN PREOATIRE:

Fllosofla lui OR 1.50 N' S WE TM A R DEN "Mlnunlle gAndirel sau cum. felu~ g:indul"'.llol"' ne determlna ca'l"'actel"'ul ~I vlala".

[U . . "c A -R V U NA R 11 ,,~m - .. I I r~ E VI5T A so CIALA. - PO UTIcA - Ll rell ARA - A RTISTIC A I

Lnh9dor n. v. n"HlOYchL . Dap. lJlbl~ofd!l. m_l""n 1, Illl~lIre~tl_j

Prlnlm Qm tll!1UIl1EIIHl1lEHI

RADU ROSETTI

Minciuna Sablnel, roman !)i).- Amlntlrldln copllirle, 50.-

A. MERCHENDORPER Or. O. MP.LLER

Eleonora . . •. .50.- Meulcul P~mll1el • 25.-

EMILE COUE

"Nil IID/nla. ct I magilla Iia n" pun!! In m1lcare".

STAPANIREA DE SINE

- SANATATEA-

PRIN

AUTOSUGGf'STlf CON~TlfNTA

IN ROMANE"TE DE M. C. DUPA A 149.8 EDITIE FRANCEZA CU AUTORIZATIA AUTORULUI.

INTRODUCERE Pil

D. V. BAR NOS CHI

II\E#I\SRU "L SOCIEmTI! DE PS1HOlOGIE "PUOITJ\ DIN Nj'lN(V.

-

A 14~A MIE.

-

CUL TURA ROMANEAScA

Instftut de editttri, arte grafice ,i confec. din hAttie BUCURE$Tf. -- STRADA PITAGORA, 1&

"Sltrpanireaae sine" esie rCispanoifCi in .. flqU1ia, ...J1l17erica, fraq/a $1 germania, in sate de l17ii oe exemplare. Ce/e mat principate erase din lume au Institute Coue. ridicaie la rang oe insti!uliuni filaqiropice . ..to noi tnsa coueismul este atat oe pulin cunoscut, In cal abea oupa mu//a propl1gandCi prin revisie ~i zlar~ ~i dupa aproape un an oe zaoarnice oemersuri, am reusii sd gasesc un eolfor.

"Cu/tura T(ol1]c1'leascd", va Ii rasp/alifd prin multumirea millor oe su!erlnzi ce-si vor gds! vindecarea In aceastd brosurd.

~. V. }3.

INTRODUCERE *) .

• Omu/ este ceiace gdnde#eM (Pascal, dupa Psalmlstul David).

Gdndind intr'un anumit tel, asa cum arata Coue, omul poate saM~I pdstreze sanatatea ameninlata sau sa a redobandeascd, complet mal intotdeauna, dar tara exceptie sa #-0 lmbundtateasca macar : poate sd-# mareasca considerabil spiritui de initiativa; poate sd se uindece de obsesiuni primejdioase, sd reziste probabil chiar unui raptus anxietas ; poate sd.# desuolte increderea in sine; poate scdpa chiar de acel ingrozitor cancer al personatitatei, timiditatea ; poate sa dea puteril sate de munca proportii pe care nici nu le-a oisat ureodata ; din trist poate deueni uesel .. din descurajat, plin de sperante .. din tenes, harnic ; din mediocru, capabil .. din nenorocit, jericlt ... si ... din fat«, bdiet ! Inirerupe desigur, en cochetaria scepticismului, rattonalistul atotsttutortadaugand tnca, In ironie :

"') Acest mtc studtu nu este neeesar de cllt acelor carl nu voesc sa Incerce "metoda~ pe incredere in faima de care se bucura, ~I nici nu sunt destul de pregatltl ca sa-t inte.leaga temeiurfle ~tiintlfice ascunse sub lormulele ei simple.

VI

si toate aceste minuni le poate omul, numai repetdnd seara si dimineata : «din zi in zl sunt tot mai bine si din toate puncie?i de oedere». Adevdra! descdntec t.; Parmece I ...

$i cu toate acestea lucrul este chiar asa, ell

o singura mica, dar esenttala conditiune : Olindul CU . .f(JR spui formula, credinta ce pui in 'ea, sa fie de natun: a provoca suggestiile urmarite. Atat; ba mal este tnca ceua : formula desi generald, desi prezentata de ('oue ca suficientain toiiJe cazurile, in oriee fel de rau fizic san moral, totusi trebue ajutatd de suggestii spectate, tn imprejurari mat grele, sau cand este necesara 0 anumita oindecare grabnica # ehiar cu pre/Ill neg/ijiirii stdrii generale.: Dealtfel Cou- tnsusi a practicat # a propouadult suggestio speciatizatd, paralel cu aceta a formuiei generate.

Acei care au copildreasca si prosteasca pretentiune de-a nu admite decal numai ceiace cade sub modesteie noastre simturi si intrd in Ingusta intel/gen/d omeneasca, formeaza, tmpreuna ell idlotii, categoria pe care Coue $i dupa ei Baudouin 1) a declara cu totul incapabild de a putea oedea binefacerile autosuggestiei constientd. Intr'adeudr, acesti auiori spun cd nu-l $I nu poate fi nici a deosebire intre acel care nu-T in stare sa inteleagd frazele ce le aude ~i acel care nu consimte sa le inleleagii.

Coue, ddndu-si seama de primejdia rationalismului inir'un domeniu attit de nebulos tnca, cum. este #iin/a suftetutui, nu dd mal nici un jel de explica/ii # declara ca nici n'ar putea da ; dela inceput tnsa, looeste -i-loottura de mdciuca - cu fapte precise $I etocoente. Indiferent de catitatea

1) C. Baudouin, Profesor la Unlversiratea ~i la lnstitutus Rousseau din Geneva : "P$ychologi e de la SuggestIOn·.

\til

ootnaoulu! ce-i sM in {alii. om simplu, cuistoat, sau civilizat, inainte de orice conuorhire, sab numeie de experienta premergdtoare tratamentului, it face sli Jaca ... 0 minune. Sa cada din picioare lard uoe, sa Ita poata st!i-~i desclesteze degetele, sa nu poata ridica depe masa an creion. sau propria tai mand, in dispretu! celei mal tari sfortari de ootnia. Astfet. acel care a voit sa ridice cretonut ~i n'a putut, numai fiindcd in prealabit si-a pas (sau I s'a pus) in minte ideia cd acel 'creion eaniareste a said de kgr., este an om conuins eli auem in noi 0 putere superioara oointit $i intelegeri! noastre, ~i cd ea ne conduce.

Acest pas fdcut, omui cuminte si cu adeoarat tntelept, devine modest si primeste cu band uotnf/i explicatiile si sfaturile ce i se dau. Sa [ned si acet cu care experienta n'a reusit, dar a oazut saa ceteste, ca a reusit cu oltli, cade pe gdnduri $I admite ca tui strica sa creadd si unele lucruri pe care nu le pricepe. Insa omul superb, acel care nu consimte sll tnteteaga ceiace contrazice fiiozofia ce si-a permis sii-$l faea asupra vietii, -oa gdsi [enomenului 0 explicatie tdioata, pentru 0.-1 reduce daci! nu chiar la 0 simpla. scamatorie, dar la ceua Idrll importanta, fUndcd ceiace se ctadeste pe el este mai putin plpl1lb-i1 decat experienta insd$l.

Omul cuminte i$i zice asa : dacd in urmasuggestiei (pe care (1'0 faci singur, sau ti-o face un altul, fie ,# prin tupnottzare, este tot una) cd un creion cantareste 0 said de kgr., tntreaga fa fUntd, fizicd # pstklclJ, se comporta fard de creion ca # cum tntr'adeuar ar avea 0 sutd de kgr., de ce sa Ita admit cd orice aUd suggestie, poate schimba tot atat de radical- # de ce nu. si mal mult inca? - [unctiunea organelor si ali-

VIII

tudinea sistemuiui neroos ? De ce sa nu admit" cd ideia cd sunt (adica suggest/a), bolnav de ficat, ua face muschii, olnele, arterele # nervii din reglunea acelui organ, sa functioneze ca la omul bolnao ? De ce sd nu admit cd ideta, ideia sincerd, credinta (adlca suggestia] cd ficatul mea bolnau junctioneaza In fiecare zi tot mat bine, poate determina 0 reald mai band functiune a acestui organ? Am vlizut doar ca sub! influenta unei idet, muschii unui attet nu pot ridica an creion, ca (oatli stortarea sdrmanului ooinic.

$i gandal celui impresionat de «experieniele premergdtoare» se dace ta aite minuni oaeute sau auzite. La descantece $i [armece cu e fecte precise. La f@Oa_~,f! experiente ~tiintifice ca. aceta a profesortTor Rapin oJi Bonjour, lacuid tntr'o, clintca # in prezenta studentilor (0 {emu este suggestionata sa nasca la data [ixii si flidi durerij.:

Un fakir (om ca toti oamenii, # de obiceiu stabanog fa trup) se Q.jeazd cu capul pe un scaun $i en picioarele pe un altul. I se pane pe pantece 0 scandura, pe care se sue si std in echitibru un ca/dret cu cal ell tot. 0 bard de fier s' ar indoi, dar omul acesta de carne # de oase na se indoae. art, rezistenta /izica a oaselor, ligamententetor # tendoanelor, experimentatd in taborator. se douedeste inferioard greutiilii pe care totusi 0 sllportli {ak/rul. Explicatia nu-l decdf ana, saa macar aceasta intrebare se impune :

Nu cumua este in om 0 putere superioara materiel careta If comanda, 0 transforma st care scapi! conirolului ei ? $i atunci, de ce sa nu. admiiem cit acei4# putere, poate tn anumite conditiuni, - 54 redea elasticitatea unor muschi de mulli ani paraltzatt.

[X

Sau: unii reusesc. prin autosuggestie sau heterosuggestie, sd aiM, instantaneu, ttl oricare parte a corpului. La alegere, 0 hemoragie, Atunci, irebue admls, ca aceiasi putere misterioasa sub! infiuenta altei suggestii poate sa prouoace 0 ingrdmddlre de sange, in orice organ. pentru -oindecarea sau tmbolnaoirea lui. 1)

'1<

... $i gdndul celui impresionat de «experientete premergiitoare», daca este un credincios, I se mai duce '§i fa cuoantu! lui Dumnezeu, cli prin credinta te vei mantui, ca prin cl'edinta se muta din lac muntii ...

Unli nu 'ndrdsnesc sa cedeze eoidentei ca 'in om este 0 misterioasd putere superioara materiel # ell apcrente de atotputemicie, pe care totusi ar putea-o stapant, de teamd sd nu se faed vinooati de projanarea incercata de 7 itani, Insa, ca mal multd tndrasneala de gdndlre, aceste splrite de adanca religiozitate, ar ajunge sa admitd eli Dumnezeu n'a putut sa se dea pe sine insusi omului drept ideal, pentru ca apoi sd stea in calea perfectdrii lui.

Oricdt de sus s'ar indtta mintea $i pate rile omului Dumnezeul reiigiei sale rdmdne :.'I mal sus si tot in a/anI.

$tilnta sujtetulut oricat de departe ar merge, nu s'ar putea opune nici unei religii.fiindcd orice ar face. n'ar putea sd se ocupe deed! de «cauzele secunde», ca toate tncercarile a tot ee este legal de glie ; orieare ~fiinta, orand-neorand, iasa fiecdruia posibilitatea sd-# explice cum

I) S'ar pute a eita minuni ~i maL. minunate. dar am esi din eadrul acestet brosurt de popularizare, fiindcll vorbind de lucruri mal putin cunoscute, ~i in parte discutate ine<l. ar trebui sll Iacem lungi dlalii,

crede si «cauza primordiald» si «uiata in sine»:

Dar oare (sus n'a ingiidllit, n'a poruncit chiar, toate indrdznelile spiritului, cand a spas: .Suftetal este uiata, nu. materia ?" I).

Evident, nu aiel ar putea t! dezMtatd aceasta mare problema ~i de aceta oom atrage numai atentia, pentra iintstirea unota, cd preoti distinsi nti viM cum minumle suggestiei ar ptuea alinge Biblia sau Euanghetia.

Acum un oeac [ned (suggestia este doar de mult cunoscuta, ca si aurul in apa mdri], dar lot atat de putin [olosilii. Coue n'a faau decat sa lnuenteze rnijlocul de-a capta toata bogdtia ce coniine. transformand-o in ... lingouri prettoases, le Perc Gratry a spas,' V rei sa-ti iudoe§ti timpul '? Fa.-ti somnul sa lucreze ... preparandu-i seara materialul ne-cesar .. , t-3piritul printr'un fel Jtl Iermentatiune aseunsa, face sa se dezvolte germenul p~s in el. .. lI).

Bisertca anglicana., acum edfiva ani a adoptat insusi cou-ismul, din momentul in care Rev. Canon E. O. Barn('s l-a propooaduit in chiar , catedrala Londrei.

Poate nimic nu-t mal greu de tntetes # mal ales de prim d, decat ideia saa [apta simpld, care tnsa contrazice prea direct si prea energic idei si fapte in prealabil admise ca definitive. Are un adanc tnteies snoaua cu Grecul care nu vdzuse deeM mori de apa si caruia dupa ce i se aratt: $i i se explicd 0 moara de vant, spune: «Pricep eu eli este moara de vani. dar nu vlid pe unde vine apa la dansa»,

Ce poate sa ubeasea mal mutt «banal simi»

1) Sf. ]0;.111, cap. 6, V, 61.

2) Les Sources ... cap. Ill.

XI

spun unii eu sup erio rita te, deciit pretentia cd dadi. te doare ceca si te gdnde$ii ca nu te doare, if/ trece? .. $f ceiace este ~f mal suparator, este cd Coni nu are de loc mila, opereazd /ilril clorotorm. Ctoroiormul ar /i un uolum de 0 mie de pagini imbacsit, savant $1 tntortochiat ; fiindca cetind omulo lund, louindu-se de contradictii si pricepdnd numai pe iumatate. capituleazd mai onorabil. Vanitatea if este satisfiicuta die! doar ideile lui cele oechi n'a putut sa i Ie scoata autorul decdt ell 5 kgr. de hdrtie si doua ocale de cerneata ! $1 apoi, 0 carte mare trebue sit contina si destuie prostii, pentru ea cetitorul obseruandu-le sa aiM sattsjactia, pe iei pe colo, cd are $i el dreptate.

o pildd elocuentii este Freud. $i el a venit en 0 genialil descoperire tn psihologie, dar stlind sa 0 inece intr'un nolan de volume, a fost acuzat de toate, numai de copildrie nu. Cac! «copildrii» , «fleacuri», «jocuri de societaie», sunt epitetele cele mal cu succes prin care se ataca coueismul. Ce pacat cd Cone n'a scris un uolum savant (ar fi usor de facui), despre utititatea in autosuggestie a snurului ell noduri, pe care-t recomandd fdrd de nici 0 iamarire I Coue s'a inselat sacotin i, ca tot omul care cede minunea nil se poate sa tui creada : pe cand pare a fi mal adeoarat, ca aeel care tui crede in prealabil, tui oede nlei chiar cetace-i sare in ochi.

Colli s'a nas-ut la 26 Februar 1857 in Troyes, si a murii in Nancy, la 2 Iulie 1926. Se tragea dintr'o veche famiiie nobiliJ. scapdtata, COUt' de lit Touche. Chimist prin studii $1 ap/ica/ie inielectuala, farmactst de meserie catoa timp, #

XII

nicidecum macar autodidact in ale psihologiei # medicinei, a descoperit noi # fundamentale legi psihologice, Astfet, acelor care sustin ca genial nu este decdt munca tndelungata si rdbdatoare, Ii se poate da, tn Colli, pilda ca. eel putin cdteodata, geniul este numai scantee .... {{enfald.

Dar fiindca $I scanteia trebue sd aiba 0 le~ gdturd cu ceua existent deja, putem spune cit experientele marelui Ljl·bault au aprins scanteia in spiritul lui COUt'"

Cam pe /a 1900 Coat! i$i simte conceptiiie inehegate st te oede oerificate prin succesui ce obtine practicdnd deja pe 0 scarii tntinsa oindecarea prin suggestie ; tnsa la acea epocd se ajuta tnca de hipnotism. Peste zece ani sistemul sau ia forma definitivd. Faimoasa «metoda» este ndscatd si tncepe surprinzatoarea desooltare a ceiace se numeste in psihologie «noua ~>eoa/d de /a Nancy».

Cdnd mit de oameni de pretutindeni au inceput sa se perinde prin casa $: grddinita lui Coat! si sa duca in lume oestea mare a oindecdrii miraculoase $i faima bunului apostol, care nil primea un ban dela niment, nici spiritul de rutina, nici inoidia, nici prostia n'au mal avut curaj sa dispretuiasca «metoda».

In toti acesti ure-a doudzeci de ani in cure Coue a practicat cu «metoda .. definitio jixata. din zecile de mil de persoane ce t-au ascultat, n'a e$ft adoersarul care sa-t poatd zdruncina opera, Desigur au plecat dela el unii neoindecati sau neconoinsi, dar mil $1 mil t-au tnteles «metoda. sau milcar au beneficlat de ea.

Sa /a aminte la aceste fapte, acei care cetind brosura ar fi isplti#. la unele pagini, sa surddd, spundnd netnteieapta vorbd «n« se poate».

XJ1I

Se poate ! ... Si se poate, pentruca in oreme ce multimea era cucerita, saoantt, unit ell reputatie mondiald, consacraa oatoarea stuntifio: a cour-isnrulu i ,

Ch. Baudouiu, profesor 10 Universifatea si la tnstitutul 1. J, Rouseau din Geneva este acel care a jscut legdtllrd tntre e npirismui lui COUl! :;1 #iinNi. Prin lucrdri importante, Baudouin incadreaza coueismul in dateie stiintifice pozitiue, construind admirabile teorii pentru «metoda» lui Coue. Studiile lui Baudouin au fost apreciate de projesorul de/a Pacultatea din Kehl, F. Weinhandl. st stall 10 bozo lucrarilor medicilor Lestchinski si Lori« din Etuetia. F. Pi('rce (Anglin), Brooks (America),

Mai putem a/irma ca celebrul profesor $1 eliniciall de/a Berlill. Leeeras, aproWi {i Iltiliuaztl intr'o oarecare masura coueism II I. Deasemenea medicii Fauvel, Laenar, Pro nst, Viriot ~'i chiar sefu! de ciinlcii cunoscutul BI"rillon, toti din Paris. practicd «metoda»,

Profesorul Klempner bine cunoscuiul clinician - reiateaza dr. E. Klein din Stuttgart in reoista Psyh. Nancy 10 14 Mai 1925 - a spas intr'o reuniune a Societatei de medicind din Berlin, cd Cou« este a personalitate care meriti: ceo mal tnalta consideratie.

Cunoscutii savanti- profesori 10 Geneva - P.

Bovst # Ed. Claparode pot ji s! ei socottti printre acei carl au primit coueismui.

Cu ocazia mortii lui Coue. presa din lumea tnireagd t-a celebrat meritele. De pilda «l'Eclair» din Nancy (9 laue 1926) sub iscdlitura d-rului Rem". in numele Institutului Coue din Paris spune: «Istoria va scrie ca Coue intemeind psihismul experimental a dot moralei si fiziologiei ceiace Napoleon numea temelia de granit».

XIV

Sau «Vosische Zeitung» din 4 Julie 1926: « •••• Pretutindeni unde se ceteste 0 gazeta, se gasesc oameni cari cred in Coue si asteapta ieacul dela metoda lui. Multi gtmditori cad in Coue pe apostolul medicinei oiiiorului»,

Am citat din ziarete ce am aout la tndemana .. dar s'ar putea umplea zed de pagini cu asemenea extrase.

Pe la sfarsitul tu! Mai 1925, a aparut in principalele reoiste si stare de pretutindeni urmdtoarea declaratie, iacnia en solemnitate de certificat .

... «FUnded am fast rugal sa-mi dan pare rea asupra ualorit actuale # oiitoare a Institutului COUf. de Educatie Psihica din Paris, am onoarea sa declar cele 'ce urmeaza : Institutul este cu deosebire folositor din punct de uedere al cercetdrilor psihice, pentru ca se sprijina pe temelia pusa de Noua Scoala de Psihoiogie apiicata din Nancy, care se bucura de aprobarea unor renumiti psihologi din Anglia precum si din alte pdrti ale Europei # din America».

«Rezultatele obtinute de Coue la clinica din Nancy, ca $I' acele obtinute la cea din Paris, in -otndecarea tulburdrilor functionale nerooase si in usurarea boalelor o rga nice, au minunat lumea intreaga»,

«Aceleasi rezultate se obtin la Londra $I' in alte parfi in clinici alcatuite dapli modelul acelei dela Nancy. Mi$carea prouocata de Institut este de 0 importanta $tiintljicd internattonala din punct de oedere at ameliorarei boale/or ale cdror safer/nil n'au fost pand acum tndeajuns usurate».

«Institutul dela Paris meritd incurajarea guoemului francez, pentrucll ajutd si oa ajuta tnca si mai mult ia rdspandirea in lame a unei melode interne/ate pe legea rezultacului opus 8£01'·

xv

Virii, formulatd pentru tntaia oard de Cone # recunoscuta drept an adeudr simplu de a importanta capitald»,

«Simplicitatea metodei lui Coue, profesata gratuit de ditra Institutul Con? din Paris, metoda ce este la indemana spiritelor eelor mal putin cultivate, face din acest institui an centra de jilantropie care merita sa fie sustinut din toate puterile»,

13 Mal 1925.

Mon'tagu S. Monier- Williams, M. A.

Unlversltatea din Oxford. Membru in colegiul regal de chlrurgle al Angliei. Ltcentiat al coleglului regal de medicina din Loadra. Medic al C}inlce} de Edueatie pslhica din Londra (Chelsea}, unde se ap/iea metoda Cone. Memb~u onorar til Societlllii Lorene de Psthologte aplicata din Nancy.

Si, sauantii de pretuundeni, des pre care aminteste Monier- Williams, sunt profesori unioersitari, sau conducatori de clinici, sau celebri practiciani.

Dar, eel mat impreslonant certtficat al coneismului, este chipul in care s'a stins Cone. Banal apostol a fast sanatos, oioiu, lucid, ttnar, pdna in ajunul mortii sale s! totusi a murit de o totala usura. datorita surmenajului din ultimii ani. (A~ a/irma acei cari au uorbit Ia marmint. ace! care au seris despre ultimete lui zile, precum $I tnsas! d-na Cone, tntr'o scrisoare ce mi-a fdeut cinstea sa-mt adreseze tn legliturd en alcatutrea editie! romanesti a «Stiipdnirit de sine»},

Gdndindu-ne bine, ne dam seama crl nici n'ar putea muri altfet acel care practice cu neclintitd credinta # fard intrerupere «metoda». Viafa

XVI

uzeazd organele, aceasta-i legea firii ; dar 0 anumitd atitudine mintald, prin misterioasa putere a inconsiientului, le poate tnoiora si astfe! le inlesneste # prelungeste rezistenta;

Fdrd «metoda» boala i# face repede foe in ure-un organ oarecare, dupa legea celei mai slabe rezistente, si imbatranitu! saa surmenatul moare, de 0 boald organicd, eu cat iva ani mai degrabd # asistand la decrepitudinea Jiintei lui.

Toti acei care au murit in felul Iui Coue - de pildd. Sara Bernhardt=s tnainte de coueism s! de ciind lumea, au practicat intuiti», instinctio, principiile «metodei», Caci legea pe care Com} a descoperit-o, unii au trait-a si a traesc (doar nil se poate descoperi deed! ceiace exista),

Coue n'a {dcut decat sa pund acea lege la dispozitia tuturor. adicd a marii maforitati care n'are noroeul sa 0 traiasci! instinctio, saa care n'o traeste decat mal malt sau mal ptutn necomplect. Pasteur nu este mal putin mare $1 btnele ce-a [acut omenirii nu este mal putin prettos, daca $I inaintea lui au putut fi unii care sa nimereascd ore-an jel de profilaxie pasteuriand a unor boale. Isus nu este mai putin Dumnezeu st bine!e adus de crestinism mai mic, fiindca profetul lsaia practica # propovaduia, In mare parte, morala crestina,

Coueismul proooaca, in rezumat, aceasta intrebare : Cum se poate ca gdndind - cu convingere, en excluderea oricarui all gand, fi!ra sfortare, dar in fine numai gdndlnd - sit inftuentam, sa ne modificam functiunea organelor si apoi tJlsd~ starea lor?

S'au scris Volume - (de cercetat mai ales prof. Baudouin) - pentru incadrarea coueismului

XVII

in stiinta ioficiald; Vom tncerca, nu un rezumat al teoriilor ce s'au atcatutt, ci a ldmurire a datelor problemei.

Dela inceput trebuesc parasite conceptiile rnaterialismului clasic. Lucru destul de greu pentru generatiile crescute la umbra pozitiuismului. Cei multi, care. ca mine, au inceput sa gandeascii intr'o atmosfera dominata de Comte $1 Bachner $I s'au tasat sedusi de comparatia ell sufletul ceasornicului, ajung ell grea la animism, desi sunt neuoiti sd recunoasca adeoarurtle coueismului. Caci, sd nu ne speriem de cuointe : nona psihologie dace drept la animism, sau mdcar la un neoanimism combinat ca ore-un neo-monism.

Secolul trecui, orbit de lumlnile pozitiuismutut, a facut abstractie totalli de tot ce s'a gandit $I s'a tncercat subt numele de animism, ca # de ocultism saa alhimie, ca de tot ee nu putea fi matematic pipait. Fa n1 ecou era $1 argumentarea celor care se indoiau; ea $i afirmatia lui Berthelot, ca nolle teorii asupra naturii materiel sunt profundele uederi ale primilor alhimistl, Fard ecou apareni, caci orice ideie modified filozofia omenirii, mdcar atat cat fiecare millgrap de caldura mai malt modified presiunea aburului din cazan ; dar nimic nu se oede, pfina ctind nu isbucneste miscarea saa explozia; sau pand ciind ideia nu s'a transformat in credinta, insa atunci rastoarna idolii credintelor de pand eri. Mintea -- spunea Lathereste ca un om beat calare : it tndiepti tntr' 0 parte. cade in cealatta.

o putere deasupra materiel, careia sl1-i schtmbe legile pand acum cunoscute, asa cum arata coucismul. adicd ceoa care pare a Ii de alta origind decdt materia, adicd sufletut, sd amintim cd este ceua a carui existentd este admisd de

Emil" Ooue, - St~piini ..... de -due,

2

XVJI[

un gdnditor din cei mal cu malta autoritate astazi, de Bergson. Intr'un interoieto (citez din memorie) marele filozof spunea : Suftetut depinde de creer ea 0 haind de cuerul ce-o tine. De unde nil rezulta ca haina caeand din cutut putrezit, n'ar mai exista nici ea.

Prin urmare, dela mecanismul de ceasornic ajungem la scdnteia divina, care se adauga trupulu! # face CTl el... minunt. Dar, poate, numai de/a 0 exagerare ta alta.

Nona psihologie va auea ia baw 0 rasturnare de valorl: in local inteligentei, intuitia ; in iocul oointei, imaginatia ; In locul constiintel, inconstientut.

N' am putea ariita mal bine care sunt propor/iile ce mijesc la orizont, decdt pomind dela comparatia lui Renan cd inteligenta nu-l dectit o spumd la supra/ala instinctelor # amplificand-o dup« cam urmeaza : Sufletul este 0 [iertard oeche, de cand este otata pe pamant, la a card suprafata, tdrziu. de tot, aproape de aparitia omului, a esit putina spuma. Valoarea acestei spume este minima, ca # a aceleta ce se ridicd intr'o tingire in care fierbe dulceata de smeurd ; este de un alb murdaj, are uti gust de tndcrit si coniine toti uermii fructuiui : totus! nu i se pot nega oareeari ealitdti nutritive.

Pe aceste baze, ctind se uor trage cele mai tndepa rtate conctuzu, noua pslhologie oa clddi o lame noaa $I mai band, tar numele Bergson ~i Coue oor fi ale unor binecuuantati precursori.

Coueismul douedeste superioritatea inconstientului asupra constiintei : capteaza tezaurul de puteri nebanutte at inconstientului, utittzandu-! in chip constient ; # reduce inteligetua la 0 junetie oarecum mecanica de aparat care sd declanseze uriasele forte inconstiente.

XIX

Dar ce este inconstientul ?

Un pro fesor de eleetricitate dela Paris, celebru [izician, la 0 deschidere de eursuri spunea : Ar fi natural sa incepem prin a ne intreba ee este eiectricitatea. Dar asi raspunde ca habar n'am ! ..$i chiar dacd bdnuesc ceua, nti prea ar fi de' folos sa perdem oremea cduttind adeuaru! acesta.. Sa-t studiem mai bine insusiriie, manifestarile, trans -formarile.

Evident, unor prea complicate, addnci '§i cu pretentia de complecte cercetari asupra inconstientutui, li s'ar putea aplica ironia lui Anatole France fa adresa teologiei al cd rei obiect, spuflea ei, este de a stadia incognoscibitut cu 0 minutioasd exactitate.

Reludnd oechea comparatie ca sufletul ar fi ca un apartament cti doud camere, una constiental # alta inconstientul, oom spune cd noua psihologie stabileste intre ele un mijloc constient de comunicatie, Cit urmatoarele doud binefdcdtoare teluri : a) captarea imenselor puteri ale inconstientului, pentru a fi constient utilizate, adica stapanirea si conducerea imaginatiei, ceiace se face prin autosuggestia noii scoli dela Nancy (Couvismul) # b) Extirparea dill inconstient a ceiace este acolo morbid, otrauitor pentru oiata psihicd si jizicd a omului, ceiace se face prin psihanalizd (Freudismulj.

Inconstientul, prin marele simpatic si prin nervi! oazo-mototii, reguleazd oiata animald a corpului, Aceasta este definitiu admis. 0 simpla reprezentare=recunostea chiar Charcot-poate sa fie pricina unei boli fizice. Iar Bernheim: suggestia lucreaza asupra organului prtn intermediul functiei lui.

Inconstientul lasat in pace isi tndeplineste orbeste functiunea sa de regulator al vietei oege-

xx

tatiue si ataia tot. Constiinta are rolul de a-t da $I ddnsa directive: dar persona] pretentios si mai totdeauna copil diu si ra« crescut, adesea ori i le dli alandala. In co nstientul, primind indicatiile constiintei le executa cu preciziune, dar, evident. tlird nici un fel de dlscertuimant, El este ca 0 sferd atanecoasa, care pusa pe 0 tava deasemenea alunecoasa, simte cea mai usoari; inclinatie data tdvii si odata directiunea tuata, se rostogoleste pana in marginea ei. Dar cu orbeascd supun ere i$l schimba drumut, cand dam tdvei alta inctinatie, fie deasemenea abia perceptibild ... Si de acela nu pot fl oameni de actiune acel cu spirtte prea analitice.

Acei care judeca, $ovliesc, do resc , spera in loate felurile posibiie asupra unuia # aceluias lucm, dau inconstientulul lor, aproape deodaia - exact deodata nu se poate, 0 lege psihologicd se opune - zed de ordine contradictorii, pe care acesta nu te poate executa, IUndea i se dau. fard rost. Nu le poate executa, dar absolut pe toate le tnregistreazd in vederea imperatioului unei aile legi care spune cd orice imagine tinde sa se realizeze. Le tnregistreazd $I spre a lor infdptuire indreapta, din umbra # fdrd ca noi sa ne dJim seama, toata actioitatea noastra, punand in seroiciul acestui tet, chiar functille noastre vegetative. Astjel se realizeaza La tntamptare cate un ordin, nici eel mal potriuit, nici eel mat dorit. Mica stern pe 0 taoa tremurata in toate pdrtite, sfarseste totusi prin a atinge 0 margine, dar la tntamplare. A$a se exptica anarhia unor oiett ce ar 11 putut fl fromoase si fecunde.

Suggestla este 0 idee care se transjorma in

XXI

act (Bernheim) ') Sau si mai bine : «Realtzateo subconstienta a unei idei» (Baudouin). Acest autor adauga : suggestia astfet tnteieasa, este 0 forma deflnitiva a activitdtii psthotogice # care asifel ia IDe alaturi de jormele claslce : instinct, o biceiu , voin/d. Nuggestia este fafil de vointa, ceiace cornplexul este fatd de sentiment si intuitia fatd de inteligenta,

Suggestia este de mal multe feluri :

Suggestia. spontana, care se produce deta sine ~l de obiceia cdnd este mai putin dorita. 0 pilda: Cunosc pe cineoa care poate sustine in [rantuzeste jard gre{a/ii, orice jet de dtscutit ; cdnd insii ar fi in fata uneia din acele persoane ridicole, din inalta noastra societate pentru care 0 gresald. de limba [rancezd deciaseazd, atunci la fiecare frazd face greseli ele menta re, perzdnd chiar accentui limbii, pe care dealtjet it are coreet.

Suggestia provocata. de dUra cineoa cu prestigiu. firesc, sau ocazional ; sau de edlra medic prin hipnottzare.

~uggestia constienta, adicd Autosuggestia. Once suggestio se reduce la Autosuggeseie. Numai 0 imagine acceptata declanseaza me-

canismul de realizare. Acceptarea poate }I in-

1) "Idee" este intrebuinjat aiel intr'un inteles mult mal larg decat al vorbirii eurente, insemnand .Imagtnen" psihologicli. Jar imagine. imaginatie, in limbaj psihtc este de asemenea alteeva decat in filozofle, liindea tnsesmna tot ee este eon~tiinta, ad4:a tot ce imaginam (idee, notiune, imagina vorbirii curente) ~i - dupa cum s'a zis - tot ce se conlunda eu memoria.

Este de retilmt ca In toate paglntle ce urmeaza vom intrebuinta euvintele Imagine ~i Irnagtnajie numat In aeest iJJ1eles psihologic, adlca cateodata in Ioc de ~ldee" ,I nlel odata eu fnle1esui vag de ~imaginatie" ea in vorblrea curents.

XX!!

stantanee ca in suggestia spontana, poate fi impasa de un altu! prin conoingere sau fascinare, sau prin dezagregarea centrului 0 de poligon [somn hipnotic): mal poate / I constienta, adioi autosuggestia propria zisa sf de care ne ocupam aiel.

Autosuggeseie se produce prin jocul urmatoarelor mal principale legi psihologice :

I. Oriee imagine tinde sa se realizeze. Gel mal mic gand nu se pierde, el lasd 0 urma in inconstient, care oa lupta, cu tndaratnicia inerttet, panJ la moartea indiuidului (poate si dupa ... ) ca sa-l tnfaptuiasca, tnjrangand rezlstenta gandurilor contrarii ce {if ele find la realizare. $1 dupa cam nic! WI om na scapa imaculat din tupta vie/ii, tot asa. nimic imaginat nu. se realizeazd nealterat de lupta ca celelalte gtutduri. Cdteodata nu se realizeaza deeM ell totul transformed, sau realizarea consta numai in transformarea ce a prooocat in felal realizdrii celorialte idei. (T eo ria subttmarii, a re/alaril, etc)

Daca am inteles bine spirital acestei legi, atunci ea nil este exact formulate. Cuoantu! «ttnde», nu impliea numaidecat reallzare, cac! ceiace numai tinde, poate si nici sii ajunga. far pe de altd parte, lipseste ide/a de transformare. De aceta as pre/era: Orice imagine tinde sa se realizeze integral: ~ oricat de putin sau macar transformata, tot se realizeaza. Ca formula este poate prea lung, dar sl1 tim eel putin ldmttritl cd numai asa trebue tnteleasa legea.

2. Se realizeaza imaginea care predornina in spirit. Aceasta lege este consecinta celei prece.dente si se explicd mal bine in lumina teoriei monoideismalui lui {'1. Richet,

3. Convingerea determiaa suggestia numai prin aceia c1\. neutralizeaza suggestiile contrarii,

XXII!

Suggestio prin conuingere este ststemut cetebrutut dr. Dubois, care trateaza pe aceasta cale neurastenia, # ca mult succes. Din nenorocire sistemul eete precar 5i pericu[os,' Ctind bolnavul tui poate fi eonvins, boala sa va f! considerabil agraoata; ~i apoi, nici nu. sant prea multi bolnavii ea care se poate ra/iofla asupra boalei lor.

Scoata noud dela Nancy tnsa, a gasu # perfectionat urmdtoarele cai pentru neutraiizat sagestiile contrarii.

o imagitui poate fi fiIcuia predominanta in spirit prin :

a) Concentrarea atentiei asupra ei. !nsd concentrare far~ sforjare, ceiace se realizeazd. printr'o fascinare artificial prooocata , lzolare, destindere trupeascii, afirmare cu monotonic a ideii date, destinderea spiritului intr'un fel de apatie mtntala, snurul en noduri (oez! COlle pentru procedeuri -# Baudouin pentru explicatii sttintiflce),

bj Emotia care ar intovara~i imaginea, Dorinia, [rica, speranta fae cu u~urin/a sa predomine 0 imagine, cand tui fac sa predomine imagtna nereusitei imaginei do rite, temute salt nadajdltite.

c) Obiceiu. Adied prin exercitia repetat # executat mereu tot mal ptutn constienr,

d) Imitatie, Legife lui Tarde oastue in lumina noli psihologii, capata 0 suprinzdtoare amploare pe care uom incerca s'o analizdm intr'un stadia special.

e) Repetare, S'ar putea spune ca repetarea singurd poate sa aduca predominarea ideii propuse, fUnded, cu tncetui, a face sa intte in spirit pe cale oarecum mecanicd si ea Ii cretaza acolo celelalte conditii necesare.

Aceasta lege este ana din oiriutite prin care

XXIV

opereaza formula lui Couto ( « In fiecare z! sant tot mai bine ~i din toate jJ'tIlZcte/e de oedere»). Prin care it ope rat la Roma formula lui Caton ( ... Ceterum censeo Charthaginem. esse delendam»). Este recomandata in cartile sfinte ale oechii Indii. In Japonia ftlozofu! cunoscut in ~tiintii, 'Iu-Se-Ka-Ri, supranumit «marele preot al imaginatiet», a recomandat 0 formula analoaga : «astazt toate tmi merg mai bine», Prin repetire triumfd calomnia, prin rt!fi(tire se con sacra gloriile, prin repetire se fal#}icd istoria, prin repetire se manit popoarele,

Dar a face sit predomine a imagind, inseamna a conduce imaginatia en tntetigenta. A conduce adica <J putere [ormidabtla cu a alta foarte bici:;nied. Lucrul se poate totusi, dupa cum prin <trucuri» de jiu-jitzu un copil poate dobori un atlet. Descoperirea acestor trucuri si sistematizarea lor este marele merit a lui COU(:, dupa cum incadrarea lor in $tiintd ua fi al psihologiei seeolalai acestuia.

4. Legea rezultatului opus sfortarii, sau cum o numeste Baudouin, a efortului convertit, Aeeastd lege este principata, geniala descoperire a lut Coue. Este temelia coucismului ~i pe intelegerea ~i aplicarea ei p.§.na in cele mai indepartate consecinte, se va refaee atitudinea omului in lupta vietii, adica se va schimba aspectul lumii.

COlle [ormulase astfel legea : cand oointa si cu imaginatia sant in conflict, imaginatia tnoinge totdeauna, fdrd exceptie, puterea ei fiind in proportie directa en patratui vain tit ; tar ciind san! de acord, pate rile lor nu se aduna, ci se multiplied una prin alta.

Prezentand legea cu. atdla rigiditate matematied Coue a tntesntt critica, ca toate ea a avat grija sa spuna singur, ea formula nu-i deed! un

xxv

mod de a oorbt mat plastic # ntctdecum a adevilratli preclziune matematica. Totusi rdmane In mintea cititorului lmpreslunea de neexactitate Sl mal ales din pricina cutsintulu! imaginatie, care este aproape amfibologic, Desigur nu-l uorba de conflictul dintre vointd s! divagarile sp iritu lui. vagi tncntpuin. fantezii ... ; ci de imaginea psihologicd, de ideea ieolata, de reprezentarea preelsa si dominanta ce ne-am face, in sens contrar, despre exact acelas tucru pe care-t uoim.

In ciasicul exemplu cu ciclistul incepator, acesta isi imagineaza neputinta eoitiirii bolovanului pe care voeste sil-l eoite. Numai astfei de conflicte, bine limitate. ca doua lucruri ce se suprapun pertect, are In oedere legea lui Couto

Sd obseroam tnsa ca «imaginatia'" in acest inteles, s'ar putea exorima mai dar in romaneste, printr'un alt cuotint vag, prin «credinta». Ciclistul «erede» ca nu va putea evita bolooanul pe care voeste sd-! eoite. A,S'O fiind. afoi.smal pe care Coue I-a pus in fruntea clirfii lui, mi se pate oa trebue tntetes asifel : «Nu oointa, cl credinta ne pune in miscare», Ca formula este mult mal putin $fUn/iflc, dar desigur mult mai liJmurit.

Sunt incaicutabtle urmarite iegii Iu! Coue , Vointa ! No bila , a tot putemica 'Voin/4 este detro-

, natd I Nu este dar decdt 0 jucdrie in pate rea imaginatiet, Cdie se uor exptica deacum # cate se uor tndrepta ! Ceeace cunoastem sub numele de oameni de mare Yointl, nu sunt in realitate deeM oameni de mare incredere In ei. Ceeace vpr, ei tnfaptuesc nu pentruca ooesc cu strdsnicie, ct pentruca # numai daca, isi tmagineazd in acelas timp ca pot, cd tucrut e reaiizabil usor pentru ei ; :>i atunci reusesc chiar de uoesc ca indolenfl1, chiar de nu sunt capabili decat de

XXVI

sjorfdri de voin/a sub-mediocrd. lnconstientul injaptue§le, pe cal de el cunoscute, far cu opera lui se lmpaaneaza 'Vain/a. A,sa fiind, 'Volnta eroica, napoteoniana, se poate gasl # la oameni care n'au reusit mal nimic in otata lor; dar acel puun pe care l-au in/aptuit este 0 minune, daca finem seamd ca au fost chinuiti de 0 imaginatle dijuza, de netncredere in ei, de pesimism, de indoiala [uozoftca, de scepticism, etc.

De ce imaginatia tnfrang» oointa ['Ou\', Ita ne explicit .. dar face mal mult, ne douedeste repede $I peremtoria prin «experientele premergatoare» , Baudouin face 0 luminoasii comparatie eu 0 conductii de gaz, care ar alimenta douii becuri, anal tnchis # altai aprins. Oricdt de mult gaz se oa impinge in conducta, nu se va reusi aprinderea becului inchis, ci din contra, se ua marl flacara celui aprins, 7 at asa, sfortarile de a stlipani «rasul nebun» nu jae deca: sa mdreasca rasa I.

«Rfisul nebun» este un elocoent ~i ironic riispuns acelor ce n'au volt sa aceepte legea lui Coue. Probabil ca nici Napoleon nu $1 l-a putut stapdni ...

Explorand calea deschisd de COU(;, noaa ni se pare cd «rezultaiul opus sfortarii» este consecinta sldblciunii, grosoldniei aparatului numit in teligen tao

Este stab/lit ca inconstientul este mal abi! decat constiinta. Chtar daca genial n'ar II decdt maned constienta acumulata, nu-i mat patin ade'[Jar at cd euvdntul decisiu riisare in spirit deodata, pe negandite. din inconstient. In domeniul [izic lucrul este evident fa fiecare gest .. miscarea reftexa este mal precise decat cea gandltd.

Dar omul - in prostia lui - mandru de inteUgenta lui, ambitiotuind sd~$i conduca constient

XXVII

oiata pand in cele mai mici amdnunte, ignortind puterile inconstientiilui # neputand sa se laude cu ele, fiindca nu-si poate atribui niciun merit pentni abllitatea lor $I mai ales auand 0 explicabiia neincredere in ceua atat de nebulas si de insezisabil cum este tnconstientul, este firesc ea orand en tot dinadinsul ceua de care i-ar atdrna fericirea sau oiata, sa-# incordeze arma pe care o poate maneora mai sigur, neglijdnd pe aceta care, desi mai buna, ti este mai striiinif. Sa presupunem un primitio, care ar oedea inaintdnd spre ei, cu gtind de omor, un cioilizat cu 0 subtirica spada de duel in mdnif. Primitioul nu se va repezi, aotind alegerea, nici la 0 arma similard. nici La an pistol despre a cdrui intrehuintare habar n'are, ci la un ooinic ciomag noduros.

CdJJd In noianul de lmagini din incol1yticl1h ce-si cauta realizarea, dOM opuse ajung preponderante, t-'Q [i invinsd aceia in slujba cdreia se pune tnteitgenta (oointa}; fiindcd aeeasta, nelncrezdtoare in mijloacele inconstientulut, il va tmpiedica sa 0 realizeze, fard ea ddnsa sd 0 poatd realiza. vointa. luand franele realizarii imagine! din mdinele inconstientului, duce acea imagine la injrtingere sigurd si la victorie usoara tmaginea opusa. $i n'ar putea fi altfel, fUnded constiinta s'a apucat de 0 meserie pe care n'o cunoaste, iar inconstientul rdmane fiber sit-$! exercite meseria uu asupra lmaginei opuse liberata de concurenta ceieilalte,

Sit ldmurim teoria noastra asupra acestet legi, prin exemplul cu biciciistul tncepator. Acesta nu-si imagineaza propria zis cif va cia peste obstacot, ci numai se teme cif va da. Se teme $i atunci nu urea sd-~i paraseasca soarta in matnile anal persona] misterios : inconstientul t - care ii pretinde oentru a-I serui, sa renunte

XXVIII

la «demnitatea lui de fUntit constientd», Se feme, vrea so. nu cadd, urea ca tarie, cu eroism, se incordeaza si incearca sa-sl tie un perfect echilibra calculand (risum teneatis t) cele mal fine nuante de miscare necesaie echilibralui.

Saa exemplul cu. aeel care merge pe 0 scandura, dar de pe aceiasi scdndan.'l cade sigur daca ar ft ridicaid ta lnliltimea and biserici. (Pentra suprimarea discutiei asupra ceiace este ameteala prdpastiei, ne putem inchipui ca scandura este cuprinsa intr'un plan de hartie care tmpedica oederea adancimti, nu tnsa # caderea). Sd presupunem cd scandura ar ft lnllitafll treptat, Omul nostru va trece pe ea ca pas sigur si Ia [unuitate de metra deasupra pdmantului, ~i la un metra; dar de aiel in sus siguranta va fi in proportie ell teama, cdderea deuenind SigUld dela indltimea de/a care lsi ua imagina eli prdbusindu-se moartea esfe sigurd: Sf exact in aceiasi proportie va creste oointa $I sfortarea tntelectuala de-a nu tasa inconstientului, nici miscarea soldului, nici a genunchiului nici fetal de a pune talpa pe pamant, nici echllibrui pe un picior in facerea pasutui, nimic, nimic ...

Din toate acestea rezultd pentru noi, cd legea efortului convertit ar putea ft formulata mai bine astfel :

Cand doua imagin! opuse predomina spiritui, fiecare tinzand so, se realizeze prin tnoingerea celeilalte, va ft tnvins!J aceia ale cdrei mijloace inconstiente de realizare oor Ii paralizate de mijloacele constiente pe care oointa le substitue celor dintaiu.

lnteligenta dar, trebue sd fie redusa la rolul de-e face sa predomine in. suflet ideia dorita, chiar # atunci cdnd «ne spune inima» (1) ca ce dorim este prea greu, cand adica predomirul

XXIX

ideta opusa. Rot en aparente modeste, tnsa de o incomensurabila utilitate. Inteligenta s'ar putea multumi cu el. Adieli prin trucurile inueniate de Com) # apoi printr'o cuminte atitudine mintala, intellgenta sa laca sa predomine in suftet imagini blue alese, ea acetea de sandtate, de uindecare, de succes, de armonie, de oeselie, etc., si apoi sa le lase pe seama inconsttentului, ea cautandu-si de munca zilei. Inconstientul le va realiza, caci asta-i este menirea : sd infiiptuiasca imaginile predominante.

D. V. Barnoscnl.

BfBLIOGRAFfE

Apte (M.). Les stigmaiises. Plude histortqae et critique sur tes troubles oasomoteurs chez tes mystiques. Paris, 1903.

Babinski (Dr.). De l'hypnotisme en therapeuiique ei ell medecine ligate, Paris, 1900.

Bar-nes (Rev. Canon. E. \V.). Sermon prononci a La Cathidrale de St-Pau! de Londres, ie 10 juin 1921.

Baudouin (C.). Ou'est-ce que la Suggestion? httroductlon d la psychologie de la suggestion et de l'autosuggestton. Eld. Delachaux & Niestle, Neuchstel-Parts, 1914.

Baudoui" et Lestchinski (Dr. A.). La Disciplhe interieure, d'apres Ies techniques morales et d'apres le~ p.:Ythotherapies. Eld. Porum, Neuchatel, 1924.

Bernheim (Dr. H.). De ta suggestion et de ses applications d la therapeutique, Eld. Doin, Paris, 1886.

Bonjour (Dr.), Ouerisons miraculeuses modernes. Eld.

Bailllere, Paris, 1913.

Braid (James). Neurypnology. Eld. Chnrchill, LondonEdinburgh. 1843.

xxx

Bl'ooks (C. Harry) & Charles (Rev. Ernest). Christianity lind Autosuggestion. Eid. Allen & Unwin. London, 1922.

Claparede (Ed.) Etat llypnOlde chez un singe. I l\rch. phys. et nat. XXII, Geneve 1911).

Orevet (James). Instinct in man, a contribution to the psychology of education. Eld. University-Press, Cambridge. 1917.

Emerson (Raph-Waldo), The Condud of !lfe. revlsed edmon, Eld. Routlegde, London, 1883.

Eusebius, Praeparatio Euangeliea,

Ferenc2:i (S.). Introjection und Uebertragung, Eld. Deuticke, Leipzig. 1910.

Freud (Dr. Sigmund). Totem et tabou, trad. [ralle. Eld.

Payot, Paris, 1924.

Hartmann (Eduard von). Philosophie der Unoetoussten.

Berlin, 1876.

James (William). What is an emotion? en: "Mind".

London, april 1884.

Liebeault Le sommeil et les etais analogues au point de vue de l'action du moral sur te physique }800.

Myel's (P. W. H.) Human personality and its survival from bodit» death. Eld. Longrnans , Green & Co. London, 1923.

Pillsbul'y (W. B.) The fundamentals of psychology. 2meEld .• Eld. Macmillan, New-York, 1922.

Richet(Dr. Charles). Traiie de metaphsychique. Eld, Alcan, Paris 192'2.

Rivel's (W. H. R.). PsychOlogy and polittcs, and other essays. Eld. Kegan-Paul, London 1923.

Thorndlko (t.Jrs-Lee). Edacauonal psycfWlogy, briefer course. New-York, 1915.

Spinoza. Traciatus de tnreltectus emendatione, 1677, trad, anglaise par Hale White. Eld. Duckworth, London. 1899.

Vittoz (Dr Roger). Traitement des psyclwm!vroses par la reeducation du controle cerebral. 2m .. eld, Eld, Bailliere; Paris, 1913.

PREFATA LA A DOUA £DIT'£.

Vdnzarea ciiioroa mil de exemplare in cateua luni douedeste ca $i la noi materialismut tui mat satisface nlei fudecata, nicl "~pirattile omului.

Credinta ca sufletul este altdceoa decaf materia, sau eel putin ed if' noi mal este ceoa Care nu cade sub nici una din legile cunoscute at: . Jteriei. este 0 credinta ce pune tot mai mult staplinire pe judecata noastra ~l aeteratna tot mal m41t filosofia viet" noastre.

$i apoi, omul invatd sa lege dtn '"e in ce mal bine fenomenele si ideile a sc PIJj;; .... J disparat, adeca devine tot mal inteligent

Pe dealtiJ parte, prtcepem tot mal addnc lucruri pe carl le credeam in totul si definitio stiute, Adeea reoizutm limita ideilor admise.

A~a ftind, brosura aceasta nu se putea sa nu aiM succes, ctiti:l oreme sunt multi. tot mat multi acei cart ~i pun {"treMri ca acestea : De ce munca flieuta en pldcere este mai putin obositoare, decdt aceeas lucrare fdeatli cu desgust P Este oare in om o: putere ce dil variabilttate rezistentei materiet ?

$1 desigur; nu este nimeni care sa Ii citlt bro-

IV

sura # sd nu fi casU in ea un caz de suferintd liZ-icd sau morale asemanator ureunei exsperiente personate, $1 sa nu Ii tntrezant # pentru el, posibiltatea ameliordrii ptin incredere s! optimism.

lar ace! care mdcar in giuma a spus seara # dimineata formula autosuggesticf generate, a irebutt sa constate eel putin folosut de a se fi culcat $I de a se fl sculat giumind, # ctt giind optimist. in local obsesiunei oreunei griji ell care adormea # se trezea zilnic.

De aict. pe nesimtite, naste 0 mdngaetoare speranta in puterea de inuiorare a g(indului ban $1 totodata oarecare ineredere in metoaa alcaInitd $1 propouaduiu: de Couc,

Acesi pas faciu, succesul «metodei» este as!gurat, deoarece scepticismui odata zdruncinat se imprastte ca fu")' '~

Dar coueismul a obttnut 0 pretioasd consacrare # In stiinta ofldalli romaneascd. Numele COUtsi fc;j'f,.f'ta sa de autosuggestie !?eneraid. impodob:« oereiii sdlilor Spitalului Central de boale nervoase din Bucuresti, lar Directorul acestei admirabile illstitutii, saoantu! profesor dr. Obteja m'a autorirnt sa scrit: aiel, cd socoteste de 0 mare va~cmJlupeUtlCd utilizarea [ormulei Colli. deoarece s:\ intemeiazd pe doctrina ilustrului Bernheim. pi care eminentul psthiatru 0 aprobd in totut. Suggestia, spune cu modestie marele nostru ctinictan, ne ajata mutt in uindecarea bolnaollor st adeseaori ea singurd li oindeca.

D.V. B.

srAPANIREA DE SINE

PR!N

AUTOSUOGESTIE CON~TIENTA

Doamnelor # Domnilor,

Suggestia san mai bine zis autosuggesbia este un subieet ell totul nou :;Ii in acelasi timp veohi de cand lumea,

Nou, fiindca n's fast :inca bine studiat 1]i deci este putin cunoscut ; dar este vechiu, fiindca a aparut pe pam§.nt odata cu omul. Intr'adevar, autosugge stia este un instru ment eu care ne nastem, un instrument, sau mai bine zis 0 putere nemaipomenita, incslculebila, ~;i care produce, dupa lmprejurari, cele mai bune san cele mai rele efecte.

Ounoasterea aeestei puteri este folositoare fieearuia. dar ea este indeosebi necesara medicilor, magistratilor, avocatilor ~i edueatorilor tineretei.

Caud :;:tim sit 0 practieam in chip constient, mai inMi evitam de-a. provoea altora autosuggestii rele ale CarOl' urrnari pot fi dezastroase §i apoi, provoesm in chip consbient altele bune, cari aduc bolnavilor sanatatea fizica, 1]i pe cea morala nevrozatilor, ratacitilor, victimelor inconstiente ale

2

Emile Coue

unor rele suggestii mai vechi ~l In acelas timp lmpingem pe calea cea buna suflete cari aveau tendinte 811 apuce pc cea 'rea.

Filnta cou'ltienta 'Ii fHnta incon'ltienta.

Cn sa intelegem bine fenomenele de suggestie, sau mai bine zis de autosuggestie, trebue sa stim ca in noi sunt doi indivizi eu totul deosebiti unul de altul. Amandoi sunt inteligenti ; dar unu] este constienb f;!i celalb inconsbient. Existenta celui de al doilea, de obiceiu nu se observa, ceiace este firesc. 1;Ii en tuate acestea, existen ta lui esee usorde constatat daca ne dam putina osteneala s1l: examinam uncle Ienomene ~i sa. gAndim bine cAteva clipe. lata un exemplu :

ToaM. lumen cunoaste somnambulismul, toti f;!tim di somnambulul sa scoala noaptea, iara. sa se trezeasca, ca iflSli din odae, Imbraoat sao. no, scoboara pe scari, ete., f;!i cateodata indeplineste o mnnca a sa obisnuita, sau ceva cu totu! neobisnuif f;!i anevoios, iar apoi se inboarce, se culcs {Ii a dona zi se minuueeza gasindu·§i oorminat un lucru inceput in ajun, san cand i se spune ca a fi1cut cutare isprava.

C~rei alte puteri s'a supus trupul lui, daca nu unii puteri inconseiente, fiinjei sale inconseiente ?

Sa ne mai gandim :;;i la caznI- din nenorocire prea rlsplindit - a1 alcoolicului atins de deltrium. tremens. Pares apucas de nebunie pnne Dlana pe o anna. cut it, ciocan, sacure, ~i loveste, da cu furie in acei cari au nenorocul sa se gaseasca in apropierea lui. Dupa ce i-a trecut eecesul, nenorocitul i:;;i recapll.ta simturile lJi se , uitl1. eu groazli 1a macelul pe care nu-si da seamA eli el l'a fliptuit~ $i aici, nu-i tot inconstientul care a condus 1

ComparAnd fiinta cOD!!tientl1. eu aees incon-

Stapanlrea de sloe

3

~tientH, constatltm C8, in timp ce con~!i~ntul esee inzestrat CU 0 memoria adeseaori foarte nesigura, inconstientul, din potriva, este .1nzestrat cu 0 memoria minunata, impecabila, cari inregistreaz1f, f1f.rlt ~tirea noastrl:i, ~i cele mai mici emo5ii, ~i cele mai neinsemnate fapte din viata noastrs. Pe deasupra. este increzator ~i primeste far1f. 811 judece, tot ce i se spline. ~i cum el este acela care prezideaza functionarea tuturor organelor noastre prin mijlocirea creerului, se produce acest fapt, care poate parea paradoxa], CR daca acest incon{ltient crede, cil cutare san cutare organ merge bine sau diu, san cl'i simjim 0 impresie san alta, .atunci, lntr'adevar, acel organ va Iunctiona bine sau ran ~i Yom simti in realitate aeea impresie pe care inconstientu] 0 credea reals,

1'n.1,:m}:i>tii;n.tu1 1'I.U n.u"\n.'a\ lWi;7,\di;'iw.a. {\)n.'>!.)\-m'..i.l~ organismului, dar preaideaza chiar Ia indeplinirea tuturor aetiunilor noastre, oricare ar fi.

Aces] inconstient noi il numim imagina{ie ~i eI, impotriva vechei teorii admise, totdeauna el ne pune in miscare, ehiar ~i mal ales tmpotriva oointei, cand intre aceste doua pllteri este antagonism.

Vointa ~i Imaglnatle,

Daca desehidem un dictional' ~i cautl:im iutelesul cuvantului vointll, vom gasi aceasta definitie :

Facultatea de a se decide in chip libel' [a un act. Primim aceasta definitie ca adevarata, CR nediscubabila, Ori, nimio nu-i mai gresit, caci aceasta voinja, pe care 0 invocam eu atata md.l>drie. cedeazd totdeauna pasul imaginariei. Este 0 regula absolutll, care nu sufere nici 0 exceptie.

Profanare l Paradox! - se va striga. Niei decum J Adev1ir ~ ... eel mai curat adevar '

3

4

E.mil Coue

Hi ell. sa fie eonvingem, sa privirn imprejurul nostru §i sa eliutlim a inte1ege ceiace vedem. Ne vom da seama atunci eli nu-i yorba de 0 teorie in vant, scornita de un creer bolnav, ci expresiunea celei mai simple §i limpezi re ali Ul.ti.

Sll a§ezam pe pamant 0 seandura de zeee metri de lunga si de 23 em. de lata. Este neindoelnic ea oricine ar fi in stare sa mearga pe ea dintr'un capab pana In celalt fara sa puna piciorul alaturi, Sli schimbam conditiile experientei, asezand aceasta traversa Ia inaitimea turfiurilor unei catedrale ~i nu mai este nimeni in stare sa inainteze macar un metru pe aeest inguat drum. Acel care ar Incerca, HI' lncepe sa tremure dupa doi pasi, en toate sJorfdrile de 'Vointd ce-ar face, si ar cades eu siguranta 1).

Dece nu cazi csnd scandura este pe pamant §Ii deee eazi cand este sus? Numai pentruca, in primul caz, iti tnchipui ca·i usor sa mergi panli Ia capatul scandurei, iar intr'al doilea, iti inchipui ea nu 'Vel putea.

SI1 observam eli: ori cat at vol sa inaintezi, daca-ti tnchiput cli n'ai sa poti, intr'adevar iti va Ii cu totul imposihil.

Daoa tinichigii, tamplarii, pot face asemenea Iucruri, este pentruca t§i inchipue eli. pot, cred ea pot.

Ameteala n'are alta prieina decat imaginea ce ne beam ea vom cadea ; aceasta imagine se transformi1 imediat in act, cu toata sforiarea noastrd de 'Vointi1 §i inca, cu atat mai repede, cu cat aceasU. sfortare este mai mare.

Sa ne gandim la 0 persoena care sufere de

I) Expertenta poate fI ~i mal elocventa, daca deoparte ~ de alta a scandurel s'ar Intinde ceva opac §i fragil, hArtie de pllda, pentru ca vederea ablsulu], sa nn compllce .situatia eu problema amejelel, pentru ace! care 0 espllca altfel decat Coue. (Nota traducatorulul),

Stilpanir~;; de sine

5

insomnie; daea nu face sfortari ca sa doarma, va sta lini~titll. in pat; daca insa 'Urea sii doarma, eu cat sfortlriJ" li VOl' fi mai mari, ell atat va Ii mai agltata.

, Cine nu §tie e1 eu cat te sile§ti mai mult sl1-ti amintesti un nume, cu atat iti fuge mai mult din minte, §i ca indaM ee iF zici en ineredere«lasa, 0 sa-mi revina», lntr'adevar iti revine, fara nici 0 sfortare 1

Acei care merg cu bieicleta, sl1 se gandeasea la primele lor incereari : Un drum latg inaintea ]01' ~i ei incordati pe bicicleta stapaniti de teama cAderei. Deodata, in departure un obstacol, fie §i numai un petroi, 'I'oate sfortarile de a-I evita sunt zadarnice, ell toate ea ';1i Ia dreapta ~i la stanga este destuI spatiu,

Cui nu i s'a intamplat sa fie apucat de un rb nebun, adica de acel ras care izbueneste eu atat mai violent eu cat este mai mare sfortarea de a-l stlipani.

Care era starea spiritnlui in fata tuturor aces tor imprejurari 1 Vrau sl1 nu cad, dar nu mil pot men line ; orau sa dorm. nu pot; 'lima sa gasesc numele cutare, dar nu pot; oraa sit evit obstacolul, dar nu pot; vrau sll.-mi sMpane."c rasul, dar nu pot,

Dupa. cum vedem bine, in toate aceste conflicte, imaginatia este totdeauna mal tare decat oointa, Ura excepjie,

$i in aeeiaai ordine de idei : Cand ~ef111 se repede Inainte, trupa n urmeaza, iar cand cineva f-trigi't I<sellpe cine poate», paniea este aproape sigura. Dece ? Pentru eli In primul C8.7, soldatii i,j inch/pule cl1 trebue sa mearga Inainte, iar in al doiIea. h;!l inehipuie ca sunt tnvinsi ~i ell numai fuga ti mal poate scapa de moarte.

Panurge cunosete contagjunea prin exempl»

6

Emile Coue

adica efectele iruaginatiei, cand, pentru a se 1'3.Sbuna tmpotriva negustorului ii cumpara eel mai mare berbec ~i il arunca in mare; §bia si gut e3 toata turma sa v a duce dupa el, dupa cum s'a ~i lnt§.mplat.

A~i putea c ita mii de exemple, daca n'ar fi de prisos. Totusi, mat trebne amintit uri fapb, care arata, eloevent, colosala putere a imaginatiei, sau eu alte cuvinte, a ineonstiencului cand lupta impotriva vointei. Sunt betivi can ar vrea nlult sl'i nu mai bea, dar nu se pot sUpani, cu toate ell. bautura ti desgusta, eu toate ca ';Itiu raul ce-si fac ';Ii cu toate ca fac mari sfortari de vointa. Tot asa, sunt criminali jard ooe, can intrebati de ee au comis erima, raspund : «Nu m:am putut stapani, era ceva mai tare decat mine».

$i betivul ';Ii criminalul spun adevarul : sunt siliti sa faca ceia ce fac, dar numai pentru c~:-!!i imagineaza cit nu se pot impedica.

A~a dar, noi cari suntem atilt de mandri de vointa noastra, cari credem ca faeem in libertate tot ce faeem, nu suntem, in realibate, decM niste paiate de a carer sfoara trage imaginatia. t;;i nu incetam de a fi paiatele imagiaatiei decal:; cand am invatat. si't 0 conducem noi pe ea.

Suggestie ~i autosuggestie.

Dupa cele spuse pana aici, putem asemana imagina tia eu un torent, ee cara cu el pe nenoroeitul care a c azut intr'insul, eu toata vointa lui de-a ajunge Ia mal. Se pare ca., aeesb ~uvoi nu poate fi stap:1nit, botusi, daca !!tii eo sa·} faci, it poti iutoarce din calea lui, it poti duce la uzina ~i acolo ii transformi puterile in miscare ordonata, in caldura, in electricitate.

Stapiinirea de sine

1

Cu 0 alta comparatie, putem asemm imagilllatia (ne buna caminului, cum a mai fost numita) -cu un cal salbatee, care n'are fra.u. Ce poate face ciil1iretul, decat sa se lase dus unde vrea -calul ? $i, adeseori, cursa se sfar§e§te drept intr'o .dpli. Indata ce clWiretul a pus frau acestui cal, rolurile suns schimbate,

Acum, cli ne dam seama de puterea enorma a fiintei inCoD§tiente, 0 sa aratam eli aceasta fijn~li ce se socoresee eli nn poate Ii stapanitli, poate fi, din potriva, infranatl1 tot sl:-a de usor ca un cal salbatic sau un suvoi de munte.

Dar, inainte de a pai\i mai departe, trebue "Ia -definim cu grija doua cuvinbe ee se intrebuin'teaza mereu £11.1'11: sa fie totdeauna bine tntelese. Acestea sunt suggestie !}i' autosuggestie.

Ce este suggestia '? AI' putea Ii delinita «ae"tinnea de-a impune 0 idee creerului unei alte perso ane» , Astlel de actiune existl:i oare intr'adevar '? Strict vorbind, nu. Suggestia nu existit prin ea Insesi ; ea nu exist! ~i nu poate fi posibila, dedt cu conditia sine qua non de a se transforma in autosuggestie. $i atunci Yom defini acest cu\- ant: «implant-area unei idei in sine insusi prin -sine iususi». Poti suggera once cuiva ; dad inconstientul aeestuia n'a primit suggestia, dacii. Y!_'a digerat-o ca s'o transiorme in autosuggestie, nu va produce nici un efecb,

Mi s'a Inbamplat sa suggerez cateceva destul de banal unor subiecte foarte ascultatoare de obiceiu fji suggestia mea sa nu reuseasca. Explicatia este CR inconstientul acelor persoane a reftizat sa primeasca ideia mea, ell adica n'a transformat-o in autosuggestie.

8

Emile Coue

Intrebu inta rea au tosuggestlei.

Hpuneam dl. pntem stapani ~i conduce imaginatia cum stap~nim un torent sau un cal salbfl.tic. Este de ajuns pentru aceasta mai intAi sa stim ei lucru-i posibil (ceiace mai toata lumea nu ~tie) ~i 11 poi, sll. cunoastem calee , de realizare. Acest mijloe este foarte simplu ; este aeele pe carl;', f!l;ra. sa voim, fara sa ",tim, iut r'un chip ell totul incoustient, il intrebuinjam zilnic de cand suntem pe lume, dar pe care, din nenorocire pentru noi, II tntrebuintam adeseori rail Ili in paguba noastrs • .Acest mijloc este autosuggestia.

Deobiceiu. ne autosuggestionam in chip incone;tient, ~i ar ajunge sil, ne autosuggestiontim conl;!tient, in modul urmator : mai Intai sa cil.ntlI"rim bine cu judecata noastra ceia ce trebue sl ne fie obiect de autosuggestie. etc.. ~i dupa cum mintea rlispnndp da sau nu, sa ne repetam de mai multe ori, lara sa gllndim la altaceva : «Cutare lucru se intampJ1:t, sau trece, outare va Ii sail nu va fi, etc., etc.» ",i dacll. inconstientul primeste aceasta suggestio, daca se autosuggestioneaza, vedem lucrul realizsndu-se punet C1] punc+

Astlel inteleasa, autosuggestia nu-i altaceva de cat ipnotismul a~a cum il inteleg {Ii pe care-I definesc prin aceste simple cuvinte : Inituenta imaginatiei asupra (Untet morale # fizice a omului.

Ori, aoeasta influenta. nu poate fi negatii si fara s<'l revenim la exemplele preeedente voi cita. altele cateva :

Daca te convingi singur ca poti face un lucru oareeare, numai sA fie posibil, ai sa·} faci, orieat de greu ar fi. Daca din potriva, iti imaginezi ca n'ai sa·} poti face, fie chiar eel mai usor lucru din Iume, iti va fi imposibil 81·1' faei Il!i musuroaile devin pentru tine munti de netrecnt,

SMpAnirea de sine

9

Acesta. esee cazul neurastenicilor, cari crezandu-se .incapabili de cea mal midi, sfortare, se gllsesc adesesori tn neputin~a sa. fadt macar cativa pasi £~ra sa simta 0 fonrte mare osteneala. $i aceljlt.i neura£ltenici, cand hc s{ort!ri ca sa. iasa din trig'tt'iR lor, se Infunda din ee in ce mai mult, in-tocmsi ca nenorocibul, care s'a inglodat intr'o mocirlA ~i care se scufunda en aMt mat repede,

ell cat sfort;1lrile de a se salve li sunt mai mari.

Tot a§a, ajunge sa ne gandim eli 0 durere se duce, pentru a simti iatr'adevar ',um dispare Ineetul eu iucetul, §i dimpotrivl'i, este destul all 'De gandim cIt ne doare, pentru a simti i nediat -cum vine durerea,

Cunosc persoane care ~tiu d'inainte dL VOl' avea migrenl in cutare zi, In cutare Imprejursri, ili, iotr'adevl'ir. in ziua anuntsta, in imprejurl'i.rile prevazute, simt migrena. Singure §i-au el:iljlunat raul, dupa cum alta persoane se vindeca prin

.autosuggestte constienta.

$tiu ea, deobiceiu, treci drept nebun eand indrazne§ti sll. formulezi idei cu care Iumes nu-i deprinsa, Ei bine ! en primejdia de-a trece drept nebun, voi spune cA, daca multe persoane aunt bolnave moral ~i fizic, este pentru di·~i inchipue cA sunt bolnave ; daca unii sunt paralitici fArA sli aiba vreo leziune, este pentru eA i~i imagineaziJ eli sunt paralisati, 1;i printre astfel de persoane se produe vindecarile miracnloase.

Daca unii sunt fericij! ~i altii nenorociti, este pentrn ea iljli imagineaza ca sunt fericiti sau ne'.Dorociti, caci doua persoane puse in aceleasi con-ditiuni, ar putea fi, una perfect fericihlt ~ eealaltl .de tot nenorocita.

Neurasteais, cleptomania, fobiile, ganglveala, unele paralizii, etc., nu sunt de cAt rezultatnl ·1lCtiunir tnconi/tenfulut asupra fHntei mice.

to

Emile COlle

Dar daca inconstieatul nostru e-te izvorul multOl'n din suferintele nosstre, el poate in'!a f'1ii ne ~i vindece. EI ponte, nu numai sa dreaga r)'lu} ee-a fitcut, dar chiar '{a vindece boli reale, atal:" este de mare actiunea lui asupra organismului.

Izoleaza-te intr'o odae, al;leaza.te iucr'un fotoliu, Inchide ochii ca sa Inlaturi distractia ~i gandeste-te cateva minute in chip eu totnl exclusiv, eli «cutare Incru este pe eale sa treaca», sau «curare lucrn vine ... ».

Daca ti-ai £acut autosuggesbia cu tot dinadinsul; adica daca inconstientul ~i-a Insusit ideia ce i-ai oferit, vei £i minunat sa vezi ea ceeace ai gandit se infaptue§te. Este de retinut in special, cit ideia autosuggestionatli are particularitatea de a ramane in noi farli., I;ltirea nosstra §i eli noi nici nil putem ~ti eli este §i Iuereaza ill noi decat prin efectele ee produce. Dar mai ales, ~i aeeasta reeomanda~ie este B8entLlll1l, volnta nu trebue sl se amestece deloc in practicarea autosuggestlel ; eaci daca nu-i de scord co imaginatia, daca gandim: « voesc sa se intam pIe cu tare Iucru», ~i daca imaginatia zice.'; «Vrei, dar nu va fi», nu numai e11. nu obtii ceeace ai voit, dar ehiar ajungi tocmai la contrsriul lucrului VOlt.

Observatia aceasta este capitaHt!ii foil. ex-plica pentru ce rezultatele sunt a~a de putin putisfA· eUoare c§.nd, in trai.arnenbul suierinrelor morale r se incearca prin reeducatia oointei. 'I'rebue urmarlUi, dimpotriva, educatia imaginatiei, ~i datoritli aoestei nuante, metoda mea adeseaori a rensif acolo unde rutii - ~i din cei mai importanti - an dat gres.

Numeroasele experiente ce fac zilnic, de vreodouazeci de ani, §i pe eari le-arn urrnarit cu SClUpuloasa grijA, m'au dus la concluziile urml'itoare~ pe eari le-am rezumat sub forma de legi:

Stapamrea de sine

11

1. Cand vointa este in luptii cu imaginatia, totdeauna imagiuajia invinge, lard nicto exceptie. 2. In conflictul dintre vOlDtl ~d imsginatie, puterea imaginatiei este in proportie directs eu ;patratul vointei.

3. Cand voinja si imaginatia sunt de acord • .ele nu se aduna, ci se inmultesc intre €lIe.

4. Imaginatia poate fi condusiL

(Expresiunile «in proportie direct! cu pabratul vointei» ¢. «se iumultesc» nn sunt strict exacte ; -sunt intrebuintate numai pentru Hlffiurirea ideei),

Dnpa cele spuse, s'ar parea ca nimeni n'ar mai trebui sa fie vreodats boinav. A§a este ' Orice boala, aproape farA exceptle, poate Ii invinsa prin autosuggestie, orient de indrasneat1t §i de necresut ar putea parea afirmatia mea; nu spun este totdeauna Invinsa, dar c~ ar putea ii tnoinsa, ceiace nu-i tot una.

Dar ca sa aduci oamenii Is. practicarea auto.suggestiei constiente, trebue sa-i inveti O'IllU sa. faca, tot ails dupa cum Ii inveti sl1 citeasca san sa scrie, etc.

Autosuggestia este, dupa cum am spus mai sus, un instrument pe care-I avem in noi deb nastere ~i cu care ne jucam in chip inconstient to aM. viata, ca un copil cu jucaria lui. Dar este nn .nstrument periculos, te poate rani, chiar omort, daca umbli imprudent cu el. $i din potriva, te salveaza, eand §tii sl1-1 Intrebuinjesi in chip con- 4tient. Se poate spune despre el, eeeaee Esop spunea despre limba : «Este eel mai bun ~i in acelas timp eel mai rau lucru din lume».

Iat!l: acum ce trebue facut ca toaM Iumea sli 'profite de actiunea binefacatoare a autosuggestiei, :aplicata in mod constient.

Spun§.ud «toat:'! lumea» exagerez putin, caci

12

Emile COUI!

sunt doua oategorii de persoane la care este grern de provocat autosaggestia eon§tientll:

1. Inapoiajii, cari nu Bunt in stare sit inteJeagu... ce Ie spui ~i

2. Acei can nu voese sa ln1e1eagA.

Cum se invafi autosuggestta.

Principiul metodei se rezuma in aceste eateva, cuvinte :

Nu putem gdndi dedit fa un stngur lucru deodata : edica, doua idei se pot juxtspune in spiritul nostru, dar nu se pot suprapune.

Orice idee cand ne ocupa singuriJ spttitui; devine adeoar pentru not # are fendin{4 sa se iransforme in act.

Deci, daca reu!ie~ti 81 faci pe nn bolnav sl gftndeasc~, despre suferinja lui, cl dispare, ea va disparee.: daca ajungi si='t fad pe un cleptoman. sA gaadeasca cum 01\ nu va mai Iura, el nu va mai iura, etc.

Aeeasta educatie care va. pare poate 0 imposibilitate, sste, cu toate aeestea, lucrul eel mai simplu diu lume, 0 aerie de mici experienje De invatJ1 abecedarul gandirei conetiente. Dacll. urmsm aceste experiente punct cu punct, putem fi eu totul Iacredintati cA vom objine un bun rezultat.

Cea d'int4i experien{.4. Cerem subieetului de experjentlt sli se tinA laplin co. un drug de fier, picioarele unite dela ~olduri paDa Ia clilcae, dar cu glezna moale ca ~i cum ar fi niste balamali, Poaijia aeeasta bine luaUi, spun em subiectului sa.~i in-· ehipue ca este 0 scandW'a fixaU intr'o balama la bazli §i care sUi. in echilibru ; sl-i atragem atenjia ca daea atingem pujin soandnra, ea se va pl'libu§i, fAra cea mai roicl rezisten~, in directia. lmpinsa; apoi 81'1-J prevenim ell va fi tras tnapoi,

5tapan[rea de sine

13

-de umeri ei sa-i spunem sa se lase sA cada fari grijli:, caci va fi prins in brate ; dar ea trebue sl nu-~i desprind! pieioarele de pa pllmftnt, caderea urmsnd ali se facl\ din gleznele-balamale. Atunei it tragem putin de umeri tnapoi, ~j daoa experienta nu reuseste, sll. 0 reincepem paull cand va reusi cA.t se va putea mai bine,

A doua experientd. Mai intAi, trebue explicat subiectului, c1 pentru a vedes aetiunea imaginatiei, cand, mai pe urma, va fi l'ugat sa gandeasca "cad, 'Cad pa spate ... ,. , nu va trebui s1l. aiba in minte decae aceasta idee, ca nu trebue sa iacA nici un rationament, cA nu trebue sll se intrebe daca va cades sau nu, sau daea se va Iovi, etc., ete., deasemenea cit nu trebue sa cada numai ca sA facit placere operatorului, dar niei sa reziste atracjiei de eadere daca a va simti,

AeeRtt>a bine explicate, operator ul roaga subiectul sA ridice capul foarte tare, §i sa iachida oehii; ii pune apoi pumnul drept in ceala, §i mAna stAnga pe frunte ~i ii zice : "Gande~te : cad pe spate, cad pe spate. etc., etc.,», si adauga ell hot1irare in voce: «intr'adevar cazi, cu siguranta cazi». In acelas timp, operatorul aluneca mana -sHi.oga de pe frunte spre st!nga subieetului pe

-deasupra urechei ~i iei retrage incet de tot. dar

1n chip continuu pumnul din ceafs,

Se simte imediat cum subiectul face 0 miscare inapoi, pe care 0 va stapiini, sau va cadea pe spate. In primul caz sa i se spuna ell:, a rezistat, d n'a g6.ndit c1l. va cadea, c1\. i-s fost team1\. cil. se va 10\1. Experienta trebue reinceputa pe un ton de comands, ca pentru a sili subiectul 811 asculte, ~i repetatlt panl!. Ia 0 reu~ita, macar in parte compleota ..

Operatorul sa aiba grija sa se aseze cam to espatele subieetului, cn un picior bine iuapoi ca

14

Emile Coue

sli nu fie tra.ntit de acesta in eventuala lui elidere,

A treia experientli. Subiectul stl!. in lata operatorului, corpul tapan, gleznele moi, picioareleunite §i paralele, Operatorul Ii pune manile petliwple, lara sa apese, il priveste far! sa elipeasca, fix, la radacina nasului §i ii spune sa gandeasca «voi cadea, cad, cad Inainte» §i li repeta scandand silabele : «Ai-sa·eazi··inainte, ai-sacazi-Inainte ' etc.».

A patra experienta. Subiectul este rug-at sJ>§i Impreune manele §i sa.§i stl'iingit degetele cat se poate de tare, adica paua cand incepe 81: tremure. Operatorul ll priveste fix ca §i in experienta precedents §i ii coprinde manele tnolestate in manele lui, apasand usor ca pentru a i Ie strange §i mai tare. In aeelas timp Ii spune sa gaudeasea ca nil §i poate desclesta degetele, ei eli. 131, operatorul, va murmurs paua la trei , iar cand va zice «brei. sa incerce sa-§i desclesteze degeeele, gandind insa mereu ea. nu poate,. {Ii va constata eli intr'adevar aceasta-i este eu totul imposihil. Dupd aeeste explicatii, operatorul numarit «una, doua, rrei», foarte rar, ~i adaugi1 ind.."Ita, apasand silabele : «Nu poti - nu poti, etc.». Daca subiectul §tie sli. ¥andeasei1 bine I;!i exclusiv ea nu poate, uu numai cit nu-si va putea desclesta mauele, dar chiar i se vor strange !iii mai tare, ell eat ii va fi mai mare sfortarea de-a Ie deselesta. Adica objine tocmai rezultatul opus aceluia pe care il voia. Dupa eateva seeunde, operatorul zice : «acum gandeste : «pot », §i manele se Val' desfaee. -

Daell prima tncereare n'a reusit, sa nu credem ea. operatorul este de vina : vinovatul e numai subieceul. N'a gandit cum trebue «nu pot». Sa

Stapantrea de sine

\.')

i se spuna aeeaata cu tarie ~i sa se reinceapa experienta,

'I'rebue Intrebuintat intotdeauna un ton de comands care nu ing'adue neascultare. Nu este neeesara 0 "\ oce ridicatl1, be chiar esbe mai bine sa se fad;' poruncile eu voacea obisnuita, dar apasand fiecare cu vii.nt en un ton a-pru ~i hotarat.

Cand a reusit aceasta experienta, toate celeIalte reusese, cu conditia ca sa fie riguros p~zite toate instructiile de mai sus.

Unii sunt atat de simtitori pentru asemenea experiente, incat niei nu mai este nevoe sa Ii se spuna ce trebue sa gandeaseli, Iiindca aseulta de simpla comanda cand este hot11dt lacuM·. Este destul sa Ii se spuna, de pilda, «inchide ochii ~i n'ai slt·} mai poti deschide», sau «n'ai sa poti ridica aeest creion, 01'1 cat te-ai ca7ni», penrru ca intr'adevar g1\ ramanli. en ei Inohisi, sau sa nu poata ridica creionul pana la 0 noua comanda, OIl in hipnotism.

In toate aceste experiente -nu ashe de loc de prisos sl1 mai repet - nu este yorba de 0 suggesrie ci de autosuggestia provoeata de suggestia operatorului,

NoM. - Instruetlunlle de mai sus, nu sunl decat pentru profeser, Nimenl sA nu Ie lncerce singur filndel nu se poate pune lArA ajutor prfceput in conditiile necesare.

Cum se face suggestia curatlva.

Cil.nd oineva a trecut prin experientele enumerate, care totusi nu sunt indispensabite, ~i Ie-a inteles, este copt pentru suggestia curativa.

Orieare ar Ii boala, fisica sau morala, trebue procedat intotdeauna Ia £el, pronuntand mereu

16

Emjl~ COW!

aceleasi \ orbe, bine lntele- schimbate put in, dupa caz,

A~a trebue vorbit subiectului : «8tai jos ~i inchide oohii. N u vreau a1\ incere 1'111: te adorm; ar fi de prisos, Trabue sa inchizi ochii insll, pentru ca atentia sa nu-ti fie atrasa de lucrurile inconjurlHoare. Spune]i acum, c1 toate euvintele oe eu voi pronunta, se VOl' fixa in creerul d-tale, se vor imprims, se vor grava, se vor inerusta, §i e3. fara a!!. vrai, fAr! sa !}tii, i:utr'nn chip eu totul inconetient din partea d-tale, organismul d-tale co. §i d-ta inanti Yeti aseulta orbe~te. Iti spun mai intai, ea in fiecare zi, dimineata, Ia amead ~i seara, Ia ora mesei, iti va fi foame, adica, vei simti aces placuta senzatie, care face sa ne gandim: 0, cu ee pofta aei manoa ~ $i ai s!i. mananei, Intr'adevar, en placere, cu mare pliicere, dar nu prea multo Insa vei avea grija sa mesteci mult ~i bine. Astfel vei digera bine l;Ii un vei simti nici in stornali, niei in mate, niei 0 greutate, nici 0 turburare, nici 0 durere de niei un fel. Aeimilarea se va face bine, !}i organismnl d-tale va profita de toate alimentele inghi~itp. ea sA le transforme in sange, in musehi, in putere, ill energie, in vitalitate».

«Pentru cl ai digerat bine, functiunea de curatire ;;13 va indeplini normal, i\i, in fieeare dimineata, cand te scoli, vei simp, nevoia evacuani §i farA sa intrebuintezi vreodata vre-un medicament, san vre-un ajutor mecanic, vei obtine uu rezultat normal §i satisfacator».

«Apoi. in fiecare nospte, din clips in care ai dori sa adormi, §i paua in aceia cand vei dori sa te tl'eze~ti a doua zi, vei dormi ad§.ne, linistit, fara visuri obositoare ~i urate. Iar csnd te vei seula dimineata te vei simti sanato'i ~i vei fi vesel !}i bine dispus ...

StlipAnirea de- sine

17

",Pedealta parte, daca sa intAmplA vreodata sli fii trist, intunecat, sa te plictisesti, de abtAzi inainte n'sre .. It mai fie a~a ~i in IDe sa Iii trist, Intunecat, plietisit, ai sa fii vesei chiar fara motiv, intocmai cum inainte ti se intampla. sa fii trist nra motiv : ba mai mult inca, n 'ai sl'i te mai pliotisesti ei n'ai sA mai fii amllrat, ehiar daca ai svea cuvinte adevarate ~i puterniee pentru aceaeta».

«~i deasemenea, daca ti se int~mpla. catoodata 8a. fii nerabdator sau sli te infurii, de-scum n'are s1i ti se jnai Tntample ; din potrivl'!.,veifi totdeauna rabdltor. totdeauna atlipan pe tine, ~i lucrurile can te plictiseau, te sacaiau, te supsrau, de acum inainte te vor 11l.<:a. ell totul nepa.'>iitor, lini~tit. Ioarte Iinistit»,

«Daca cateodatA e~ti apueat, prins, urmarit de idei rele, nesanatoase, de temeri, de spaims, de fobii, de tentatii, de ciuda ~i dusmanie, inteleg cs incepsnd de astazi, toate aeestea sa; se indepli.rte»..e ineetul ell ineetul de. imaginatia d-tale §i sa se piarda, sli. se topeasca, parca. intr'un nour tot mai departe en care se vor duee en 4totUJ. Dupa cum fie Imprastie nn vis csnd te trezesti, tot asa te vor parAsi toate acele inchipuiri nesanli.toase».

«Mai adaog, cll toate orgsnele d-tale fUllcponeaza. blne : inima bate normal, circulejia "lingelui se face cum trebue : plamanii functioneaza bine ; stomahul, intestinu I, ficatul , fierea, rinichii §i toate eelelalte organe i~i indeplinesc in chip normal slujba lor. Daea eotusi unul dintre ele functioneaza prost in momentul de fata, aceasta anomalie dispare in fiecare zi catl'! putin, ~ fel ea in scurt timp va disparea co toto} §i acest organ i,i va relua normala functionare» .

.. Mai mult, dacs este in vrennul din ele vre-o Ieziune, ea se va ciearrizs din zi in zi tot mai .

18

Emile Coue

bine >}i repede fie va vindeca, (Trebue sa lamuresc cli nici nu-i nevoe sa ~tim care-i organuI bolnav pentru a-I vindeea. Sub influenta autosuggestiei «din toate punctele de vedere ~i in Iiecare zi sunt din ce in ce mai bine» , incon>}tientul 19i exercita actiunea lui asupra aeelui organ pe care singur Il descopera),

«Adaug inca, ceia ce este de 0 covsrsitoare importanta, eli daea pauli aeuma aveai fata de d-ta insu-ti vre-o neineredere oarecare, te asigur, aceasta neincredere dispare putin caee putin, ba sa faca loc increderei in d-ta. Aceast.li incredere este un lucru absoluf neeesar oricarei fiinte umane, Flra . incredere in sine, n'ajungi nici odatl'i. Ia nimic ; cu ineredere in sine, se poate atinge orice scop (bine inteles d'intre cele rezonabile), Vei incepe deci sa ai incredere in d-ta !;Ii increderea iti va da eiguran]a ea ~~ti in stare sa faei nu numai bine, dar clriar foarte bine, toate cele ce ai dori sa faci, eu conditiune sa fie dorinti rezonabile, precum I}i toate Iucrurile cari suns de dstoria d-tale sa Ie faei».

4Deci, cand doresti sa faei ceva, bine inteles, Iucru serios I}i cuminte, cand ai avea de facu~ ceva din domeniul datoriilor d-tale, sA te gfi.ndesti cli este lucru usor. Cuvintele : greu, cu nepatinta, nu pot, este peste puterile mete, nu ma pot impedica sa .... sa dispara din limbajul d-eale, din dictionarul d-Iale, sa nu le mai socotesti vorbe romanesti. Considerand acel lucru co. usor, el devine usor pentrn d ta, in timp C6 altora s'ar parea greu : !Ii acel lucru il faci repede, il faci bine, I}i il Iaci farll osteneala pentru ca it faci fara sfortare, Daca insa l' ai fi soeotit ca impoeibil, !i·ar fi devenit chiar imposibil si numai pentru ell I'ai fi considerat astfel».

Acestor suggestii generale, cari multora vor

Stapanirea de sine

19

parea poate prea lungi ~i chiar coplldresti, dar -cari totusi sunt necesare, trebuese adaugate aeelea

-eari se aplica starei speciale fiecarui boluav, cand

aceasta stare este eu preeiziune eunoscuta.

Toate aceste suggestii brebnese Iacube pa un tou moncton ~i leg!i.uat (ap1tsand totusi cuvintele esentiale), ton care provoaca dad nu somn, eel putin 0 boropeala lipsita de gdnduri.

Caud "irnl suggestiilor este terminat, ne adre'Sam subiectului cu aceste cuvinte : «In general, inteleg, ea, din toate punctele de vedere, atat fizic e.it .,i moral, sa te bucuri de 0 sanlitate totala, de 0 slinl1tate eel putin mai buna decat acea care ai avut-o pana UZI. Aeum am sa DUmar pana la trei .,i cand voi zice «brei» vei -deschide oehii .,i vei iesi din starea in care e.,ti ,i vei iesi Iinistit : dar fara sa ramai amortit sau toropit, nici decum obosit ~i din potriva, viguros, tare, vioi, dispus, plin de viata; deasemenea vei fj vesel §i sub toate raporturile bine,

UnR, doua, trei !» •

La cuvantul «trei», subiectul deschide ochii, totdeauna 7,ambind, !}i pe fata lui se vede multumire.

Odat.a terminat aeest mie discurs. mai adaugi {Ii urmatoarele :

Cum se practlca autosuggestla constlenta.

In toate diminetile cand te treze!}ti, §i seara <Jand te-ai asezat in pat, inchide oehii §i Jdrii sa cauti sa fti atent la ceeace spui, sa pronunti din buze, destul de tare ca sa auzi ~i numarand pe -0 sfoara cu douazeci de noduri, fraza urmatoare r «Din toate punetete de oedere, zi cu zi, STUlt din ce in ee mal bine», Cuvintele «din toate punc-

Emi]e Coue, ~ Stll'il.ulrea rle arne 4

20

Emile Coue

tete de oedere» se adreseaza 18 tot; este mai tntotdeauna inutil slHi faci autosuggestii sfeciale~

Aceasta autosuggestie trebue flcutlt il)tr UP chip cat. se ponte mal simplu, mai copildresc, mai mecanic, ~i prin nrmare Ibm cea mai micd sfortare. Intrun cuvsnt, formula trebue repetatlt po tonul eu care se reciteasa litaniile.

Prill aeest mijloc 0 facem sa patrunda mecanic in inconstient prin urechi, ~i odata ce-a paeruns, ea singura se pune pe lucru,

Aeeasta metoda care este si preventiva # curativd, trebue practicata toata oiata.

Mai mult, oridecateori, noapte a sau ziua, simti

o durere fizicll. san morals, s§-ti afirmi indatli ca n'ai sa. contribui ~i in chip co~tiant la agravarea €Ii, dar ca ai s'o Iaoi sa dispara : apoi sa. te izolesi, pe cat po sibil, sa. lnchizi ochii, ~i trecandu-p. m:J.na pe frunte dac! suferinja €late morals," san pe locul dureros daca suferinta €late fizicl. sl-p repeti, din buze, elit se poate de repede, covintela: «'I'rece, trace. trni trece, treee, ete.», atata timp cat este nevoe ea intl.'adeyar sa simti ell. ti-a trecut. Dupa oarecare obi~nuinta, se poate objine disparitia durerei in 20~::IO de secunde. Sa reincepi oridecateori ti se pare necesar.

(Practicarea autosuggestiet nu tntocueste tratamentul medical dar este de un mare ajutor atdt bolnaoului edt ~i medicului).

Ar:a fiind, ne putem usor da seama de rolul celui care practiea vindeoarea semenilor sli prin suggestie. El nu-i un stapan care porunceste, este un prieten, 0 c!lluz§, care conduce bolnavul pas ell pas pe calea vindecarei, 9i cum toate aceste suggestii nu sunt facute decat numai in interesul bolnavului, inconstientul lui nu cere mai mult decat sA ~i le asimileze, §i sa. le transforme 10.

Stdpilnirea de sine

21

autoeuggestii. Cand aoeasta 8'(1. flieut, vindecarea viae eigne mai mult ssu mai putin repede, mai mult 8&11 mai pujin complect.

Superlorltatea Metode •.

Aceasta metoda dli reeultate en totul minunate ·~i este usor de intales pentru ceo Insr'adevar, procedsnd dupa cum sfAtuese ell, nereusita to.tall!. nu este posibila, decat eu cele doua cstegorii de persoane despre care am vorbit mai SI18, ~i cari, din ferieire, nu represinta decat un procent de vreo 3 (j /0'

Dad! IDS 11" din pobriva, s'ar incerca vindecaree, a~a deodata, u'ra explicatiuni, flir! experientele preliminare ce 811 de scop sa .indrumeze pacientul spre acceptarea suggestiei pentru transformarea ei in autosuggestie. nil se poate avea succes decat ell persoanele deosebit de sensibile, can, in reeIitate, sunt putin nurneroase, Insa oricine poate ajunge deosebif de sensibil Is suggestie, prin obi~nuiDt!. Dealtfel edueatia prealabila pe care

o preeonizez se poate face in cateva minute.

Intr'o vreme inchipuindu-mi eli suggestia nu-si face bine efectul demit in somn, inceroam intotdeauna sa adorm pacientul : dar constatand eli nu era cava absolut necesar, am renuntat, pentru a scuii pacientul de teama ce totdeauna i-o inspira ideia adormirei, teama ee-l face. fara voia lui, sa reziste somnului. Daca, din pa.tri,'a. ii spui eli niei nu te gande{lti sa-I adormi, cli Ill' fi {Ii de prisos, ii c8{ltigi increderea, te aseulta fara -(rica, fi'i.rli. gaud ascuns, ~i adeseori sa I: ntllmplA , <dupl1 cAteva ~ed.inte, ea JaaAndl1-se leganat de mouotonia tonului ali adoarrna adanc ~i sa se .trezeascll minunat de a fi sdormit,

22

Emile Coue

Acei dintre Dvs, cari nu cred, nn po] sll; Ie spun decat : «Veniti la mine ~i Yeti fi convinsi yazand faptele».

'I'otusi, nu trebue sa va inchipuiji eli numai proeedarea expusa aici este singurul mijloo de-a suggestiona pentru determinarea autosuggestiei, Suggestia poate fi facuta omului fara ~tirea lui ~i farli nici 0 preparatie. Caud, de pilda, un medic, care prin prestigiul Iui are in chip firesc 0 actiunesuggestiva asupra pacientului, se apuca sa-i spuna cli n'are niei 0 putere sa-l vindeee, ea boala lui este incurabila, provoaca in sufletul acestuia o autosuggestie, care poate avea cele mai dezastroase urmari. Caud iusa, i-ar spune ca desi are 0 boala gray)t, tobusi eu buna ingrijire, eu Inoredere ~i eu rfibdare fie va vindeca, va obtine adeseaoi-i rezultate de cari, ca medic, sa va minuna.

Daca sunt in flal~ medici sau farmacisti, sa nu ma socoteasca dnsmanul lor; din potriva, sunt prietenul lor eel mai bun. Mai iutai, asi dod sll vad introducsndu-se in programul faculta~ilor de medicina studiul teoretic ~j praetic al suggestiei, pentru eel mai mare folos al bolnavilor §i al medicilor: ~i apoi, cred ea, oridecateori un bolnav se duee la doctor, aeesta trebue slt-i dea totdeauna 0 reteta, chiar daca n'ar Ii nevoe, Bolnavul cand ~e duce la doctor, se duee en s!\·j prescrie doetoria care sa-l vindece, EI nu ~tie ca de cele mai multe ori Il vindeca igiena ~i regimul carora el nu prea le da importanta, Bolnavul vrea doetorie.

Daca medieul prescrie bolnavului numai un regim, fitra medicament, acesta va fi nemultumit §i j~i va zice ea mai bine se duces la a.lt doctor rceia ee adeseaori 0 va face chiar, Prin urmare .. medicul face bine sl dea totdeauna !Ii reteta ~i pe cat se poate sa nu prescrie din acele pre-

SU1panlrea de sine

parate gata, care de altfel adeseaori nu valoreaz~ decat prin reclama ee Ii se face, ci ruedicamente formulate ~i combinate de €II, cad inspira bolnavului mult ruai multl incredere deeM hapurile x sau prafurile pe cari bolnavul :;;i Ie poate proeura singur fara reteta ~;i dupa indicatia reclamelor.

Cum lucreaza suggestla,

Ca fla putem in~elege bine ro-tul suggestie i .. sau mai bine zi» al 8utosugge"tiei, este destnl 'lit 9tim ca inconstientui este marele director at tuturor junctiunilor. Sa-l faeem deci <;a creada, cum am SpUR :o;i mai inainte, ea eutar€! organ care nu funetioneaza bine, trebue 'la functioneze bine ; instantaneu el ii va transmite ordinul, caruia organul se va supune :;;i imediat, sau eu ineetul, i§l va indrepta functionarea.

Aceasta ne njut! sit intelegem simplu ~i limpede, cum prin 'lugge8tie 80 pot opri emoragii .. tnvinge constipatia, se ponte face fJa dispara fibroame, vind=ca unete paraliz ii , [eziuni tubereuloase, r!ni varicoase, etc.

Voi Iua ca exemplu un caz de emoragie dentara, pe care I'am ohservat in cabinetul dentistului Gautke la Troyes. 0 fata pe care 0 ajutasem fJ§, >16 vindece de afoitma. dupa 8 ani de fJu£erinta.,_ imi spune tntr'o zi el1 vrea <;a i fie scoata 0 masea, ~tiind·o foarte sensibil a, i-am oft:>rit "ia intervin sA i se fhea extractia Una durere. Ne-am dus la dentist. Acolo, stand in fats. paeientei ii spun: «Nu simti nimic, nu flim1;:i nimic, etc,», !Ji tot repetand suggestia, fac semn dentistului. Dupa 0 clipa maseaua este seoasa, fara ca d-ra, D ... sa fi simtit ceva. ~i cum se int§.mpH1 adeseaori, s'a declarat 0 emoragie. Dentistului care

24

Emile Coue

voia !ill latrebuinteze un hemostatic, ii spun (la vreau s1\ Incerc cu suggestie : iar fetei ii cer sa ml priveasca drept in oehi §i ii suggerez eli piu1\ in doua minute emoragie se va opri singurA. Dora D ... mai scuipa de e~iteva ori eu sange ~i atata tot. Ii SpUD sa desohida gura ~i conststam ca in cavitatea maselei se formase un tnic c heag de sAnge.

Cum 81\ ne explieam acest fenomen '{ In ehipul eel mai simplu. Sub influen]a ideei : ... emoragia trebne sA se opreasca», inconstienbul a tIl nis artereolelor ~i venulelor ordioul sa nu mai lase sa, curga sange ~i, eu docilitate, ele s'au contractat in mod natural. dupa cum s'ar fi contraotat in mod artificial in contact cu un hemostatic, ca de pilda adrenaliua.

Acala§ rationament ne face sa intelegem cum poate dispare un fibrom, Inconstientul primind idem «fibromul trebue sa dispara», creerul porunoeste arterelor care-I nutreso sll. se conbracteze : acestea se contractJ, asHel fibromul nu mai prilDe~te hrana ~i moare, S6 usuca, dispare.

Intrebulntarea suggestlei pentru vlndecarea sufermtelor morale ,i a vltlUor din nastere sau cApitate mal tarzlu.

Neurasteuia, RUt de frecventa astazi, se vin-deea prin suggestie, practicata dupa cum am aratat dar un timp mai indelungat. Am M'Ut norocul s~ fi contribuit 111. vindecarea unui mare numll.r de neurasteniei, carora Ii se apliease zadarnic tot felul de tratamente. Unul chiar stIttuse un an intr'un stabiliment special din Luxemburg flirA sa obtina vreo imbunlHatire a tl'istei lui sUn. In ~ase sAputmAni prin metoda mea s'a vindecat ell totul ~i este asti1zi eel mai fancit Om. duVl1 ce a

St!ipAnirfU de sine

25

fOAt eel mai nenoroeit. :;;i nici nn va mai elidea vrecdata, fiindca l-am invatat 8A-~i fael!. autosuggestie oonstienta, pe care 0 praetica intr'un chip minunat.

Suggeatia fiind utila pentru tratarea suferintalor fizice ~i morale, ea deville binefaeatoaree soeietatei, putand sA transforme in oameni cinEtiti pe nenorocitii din casele de eorectie :;;i din jnchisori, can astJ1zi esind de aeolo maresc numarul criminalilor,

81 nu se spnna ell aceasta e-te imposibil. Este p osibil ~i pot dovedi.

Voin cita urmatoarele doua cazuri, foarte caracteristice. Dar, mai intai, trebue sll deschid o paranteza. Pentru a face mai usor int.ele" cum Iucreaza suggestia in tratamentul vitiilor morale. voiu lntrebuinta urmatoarea comperatie : Slk ne inchipuim ca creerul este 0 sc§.nduri'i in care sunt hlttute cue ce represinta ideile, obiceiurile; instinctele noastre din care decurg aetiunile noastre. Daca constatam 18. cineva 0 idee rea, un rl1u obiceiu, un rliu instinct, adica un c}li rau, luam un altu!, care este obiceiul, instinctu] opus bun ~i il punem direct in eapul cuiului rb ~i dlm 0 Iovibura de cloean, adica faeem 0- suggestie. Noul cui se va infige de un milimetru de pilda, in timp ce vechiul va iesi pe at§.ta. La fieeare lovitura de ciocan, adicl Ia fiecare noui suggestie, se va infige mai mult euiul (at bun ~i va i~i eel rAn, ine~1t dupa un oarecare numar de lovituri instinetul rau va fi inlocuit, prin eel bUD. Aceast! substituire f1teut1i, paeientul este vindecat,

Revin Ia exemplele anuntate : Taultrul M ...• de 11 ani, domiciliat in 7 royes, era noaptea, chiar \Ii ziua, victiml acelor miei accidente ale primei copilarii ; mai era ~i cleptoman ~i mincinos,

'26

Emile Coue

Dupa cererea mamei lui, i-am flicut suggestie. -Chiar dupa prima !}edint1t copilul n'a mai avut accidente ziua, dar noaptea tot nu, se putea tin". Incetul cu incetul, dupa cateva luni, s'a vindecat -de slabiciunea lui fizica, iar paua in sase luni nici nu mai iura, nici nu mai mintea,

Fratele acestui copil, bliiat de 18 ani, purta 0 grozava ura unui alt irate al sliu. Ori de rate 01 i era putin beat, eu greu i.~j putea sti1pani 0 fu-rioasa pofta de a-§i injunghia fratele. Simtea ca Intr'o zi tot va face crime ~i eli apoi va plunge en desperare pe cadavrul victimei sale.

I·am f<leut !}i acestuia suggestie, cu rezultat, Intr'adevar minunat : Vindeeat dela prima !}edinta. Ura a disparut, f<lcand Ioe unui sentiment de buna-vointa, ~i chiar de prietenie. L'am ul'marit multi vreme ei am constatat eli vindecarea a fOf;t definitiva.

Cand se obtin prin suggestie asemenea rezultate, n'ar fi oare util, a~i spune chiar absolut necesar, de-a 0 adopts ~i de-a 0 introduce in ~colile de coreejie ? Sunt convins, ca prin suggestii zilnic aplicate copiilor vitiosi, mai mult de 50 % I'll' putea Ii adusi pe calea buns. Nu -s'ar face oare un mare serviciu soeietatii luapoindu-i-se sanato~i, membri atin§i de putreziciune morala ?

Poate, mi fie va spune cil. raspandirea f;uggel'ltiei .ar £i periculoasa fiindca 11.1' putoa fi intrebnintatl -cu acelas sueees §i pentru rau. Argumentul este

-slab, caci, pedeopal'te s'ar putea avea grija de-a

1'!e incredinta practiearea suggestiei unor per'loane bine alese, iar pedealta, fiindea acei cari VOl' sa faet\ diu. nu al!tcapta antorizatia nimanui,

Dar admitand ea suggestia prezinta oarecare primejdie, asi intreba, care e'lte oare luerul C6 intrebuinti1m flirli primejdie ? Este oare aburul '?

Stapanfrea de sine

Este =xploaibilul ? Este trenul, corabia, electricitatea, automobilul, aeroplanul? Sao otJ:avurile din farmaeie unde 0 clip a de neatenjie Ia can. tarealU poate ucide mii de bclnavi ?

CE POATE AUTOSUGGESTIA.

CAteva cazurl de vindecare.

D·§oara M. D., din Troves, suferea de opt ani de astma, ceiace 0 silea sa stea in sus mai toata noaptea, chinuindu-se sa·§i umple plsmanii, Experienjele preliminarii au dovedit-o foarte sengibila, Chiar din prima zi usurarea este enorma, caci a avut 0 noaptei:ntrerupta de 0 singura criza §i care n's durat decdt un sfert de eea s, Dupa catva timp astma trece de tot Vi definitiv.

Dvnul M., tesetor, domiciliat in Sainte-Savine r langa Troyes, paralizat de doi ani din pricina unor leziuni la punctul de 1egaturll. a coloanei vertebrale eu basinul, Paralisia nu-i decaf 1a pi· cioare, unde cireulatia sangelui ahia sa mai face putin de tot §i de aceia suot congeationate, umflate §i Invinetite, Diferite tratamente, intre care §i acel antisifilitic, au fost aplicate £1l.r1 rezultat.

Dupa opt zile de suggestie, si de auto-suggestie, observ putina nnscare in pieiorul stang_ Din sapt!manl'i. in saptl'i.mana progresul este tot mai apreciabil {Ii ca miscare §i CR infati~re a. membrelor bolnave. Dupa 11 luni, la 1 Noembrie 11)06, paeientul sa scoboara singur pe scara, face 800 de metri pe jos, ~i in Iulie 1907 S6 intoarce la atelier ~i de atunci nu s'a arAtat nici o urma a paraliziei,

Ernrle Coue

D-nul A, G., din Troyes, auferea de mult de

o enterit!t pe care n'a invina-o nici un tratament Incereat, Starea morala proasta : d. G. este trist, intuuecat, nesociabiI ~i urmarit de gandut sinuciderei, Experientele preliminare reusesc usor, iar suggestia dlt resultate din prima zi. Trei luni i-sm facut suggesii, Ill. inceput zilnic, apoi tot mai rar. Dupll Roost timp, vindecarea este complectll; enterita dispare ~i moral III devine foarte bun. Doisprezece ani cat am urmarit pe acest pacient, n'am observat nici cell. mai mica reeidivli. D-l G. este un exemplu din cele mai izbitoare pentru ceia ce poate suggestia sau mai bine zis auto'luggestis. Atilt suggestia din punet de vedere fizic, cat §i cea din punet de vedere moral, d. G. 0 primea foarte bine Iii zilnic ir crestea inerederea in I'll. $tiindu·se bun lncrator indrliznl sa-I}i procure pe credit 0 mR§in:i de tricotaj, fllcu afaeeri bune I}i in scud timp avea ate her ou ssse masini, Insa ram4nea desigur eimplu Iucrator, daea nu §i·ar Ii dat, ell ajutorul suggestiei, Incredere in sine.

D-na D., din Troyes, de 30 de ani, atind de tuberculoas, Slabea zilnic, desi se supra-ali menta. Tug5., seupit, eto., toate semnele ea nn mai avea de trAit dec§.t eAtevR Iuni. Experientele preliminate evidenjiaza 0 mare sensibilitate. Suggestia, chisr dela inceput mic§oreazl!. simptomele morbide. Apoi progresul spre bine este zilnic tob mai apreciabil, greutatea corpului creste, de§i bolnava nu se mai supra-alimenbeeaa. Dupa cAteva Iuni vindecsrea s'ar parea complecea. D-na D., imi serie opt luni dups plecarea mea din Troyes. Imi muljumeste, adAuglind el sl1nAtatea €Ii este perfect§. ... Vi eA €late inslircinatl.

Staparnrea de sIne

29

D~nul X" functional' la po;>ta din Lun-ville, pierde un eopil in Ianuarie InlO. Durerea ii aduce 0 comojie cerebrala, ee sa manilesta printr'un tremurat nerves. Unchiul san ~D1j-1 aduce la ineeputul lui Iunie. Ii Iae evperientele pregAtitoRre l}i 0 soggestie, Dupa patru zite bolnavul vine ~i-D1i spune cli. na mai tremurat, Xouli. suggestie, N'a mai venit, desi i1 rugasetn s~ Be mtoarca dup1'i opt zile. , Dupli. cah"a timp, unc hiul imi spune eli a primit 0 scrisoare de la nepot, care li anunta c11 este cu totnl vindecat, eli ~i·a reluat slujba, ca din prima zi a lucrat 0 telegrams de 870 de cuvinte Ifi ell: ar mai fi putut lucra Inca,

Am fost informat di. vindecarea s'a mentinub,

D-nul Y. din Xancy, neurastenic de mal multi ini : !!:!e fobii, temeri. stomacul ~i inrestinele functioneaza rau, somnul prost : este trist, eu idei de sinucidere : merge Cit un am heat l}i nu se gandel}te dedit la boala lui. Nici un bratament nu i-a folosit ~i din ce in ce simte mai rau, en toate eli. a stat 0 luna l}i Intr'un sanatoria special,

D-nn Y, vine Is mine Is Inceputul lui Octombrie uno_ Experienjele pregatitoare destul de usoare, Explic bolnavului mecanismul autosuggestiei ~i existents. in noi a fiintei constiente ~i a iiintei inconetiente, Suggestie, D-nn Y, a fost nelinietit timp de catevs sile de explicatiile ce i Ie-am dat; dar apoi, a in~eles. Ji fae suggestie ~i i~i face autosuggesbie, zilnie. AmeliQrarea J8 Inceput este ineeata, dar dupa ~ase saptAmani este compleet vindeeat, Fostul bolnav, care S$ Boeotia omul eel mai nenoroeit, acum este fericit, Nu numai Cd nu i-a mai venit boale, dar lucrul nici nar fi posibil, fiindca d. Y este con-

30

Emile Coue

-vins c~ n'ar mai putea cadea in trista lui stare de mai inainte.

Dsnu E., din Troves, Atae de podagra; glezoa piciorului drept umflata ~i dureroasa, nu poate merge deloc. Dovedeste eensibilitate multa cu ocazia experientelor preru erg1Uo are.

Dupa cea d'intai suggesbie se poate duce singur pana Is tr1l.<;ul'a ce l-a ados. Nu-l mai doare. A dOUR ai, sotia sa vine sa·rui comuniee ea bolnavul s'a sculat de dimineata, s'a incliltat ~j a plecat co bicieleta sa viziteze mai multe puncte ale orasului unde avea afaceri, Inutil 8li. va flpUO ca am ramas uimit, Nu otiu exact cum a evoluat bORIa, fiindca d. E. n'a cacadicsit fla mai dna pe In mine; dar am aflat ea mult timp inc11, boala nu-i revenise,

D-na T., din Nancy. Neurastenie, dispepsie. gastralgie. enterita, dureri in diferite plirti. De multi ani se cauta, fara nici un Iolos. Suggestie <lin partes mea, autosuggestie dintr'a ei. Ameliorare din prima zi : progres neintrernpt pana la vindecarea complects a starei morale; iar dintre suferintele fizice n'a mai perzistat decae enterita, mult atenuata,

D-na X., sora d-nei '1'. Neurastenie grava : stll. in pat 15 zile pe luna, cu totul incapabila de a se misca sau de-a lucra ceva ; tristetlt, lips1t de poft1t de mancare, aparatul digestiv functioneazli rau. Vindecare durabila, fiindca mult timp dupa, n'am constatat revenirea boalei.

D-DR H., din Max('ville. Eczema generalizata ~i deosebit de grava III. piciorul stAng. Ambele picioare umIlate, mai ales la gleene, merge greu

SUpanirea de srne

31

~i eu dureri. Suggestio. In aceiasi zi ehiar, d-na H, face cateva sute de pasi flira osteneala. A -doua zi pieioarele se desumfla : eczema dispare repede. Boala nu revine.

D·na :P., din Laneuveville. Dureri .in rinichi ~j genunchi. Boala este veehe de zece ani ~i zilnic 'Se agravel:tzii. Suggestie ~i autosuggestie. Amelio~ rarea tncepe imediat ~i creste progresiv, Vinde-carea se manifesba repede prin semne neindoelnice ~i se men tine.

D·ra X., din Geneva, de 13 ani. 0 plaga la t§.mplii, socobita de mai multi medici ca de aria gina tuberculoasa iili care de un an jumatate rezista tuburor tratamentelor incercate. Este dnsa Ja elevul men din Geneva, d. Baudouin, care ii face suggestia necesara §'i ii spune sa revina peste opt zile, carrd pacienta se prezinta en jJIaga vindecata '

Dsra Z., tot din Geneva, are piciorul drept zgareit de 17 ani in nrma unui abces operat, -deasupra genunchiului. Uoaga pe d. Baudouin d·i faca suggestie iili chiar in cursu I sedintei genunchiul functioneaza normal. (Fara tndoiala <Iii. raul era de natura psihica),

D-na. D., de 55 de ani, din Mnxt'ville, plaga varicoasa, veche de mai mult de un an jumatate. Cea dintai ~edinti'l. in Septembrie 1915; a doua -dnpa opt zile, Dupa 15 zile se constaba vindecare cornplecba.

E. Co, 10 ani, Grande-Rue 19 (refugiat din :Metz). 0 boala de inima neounoscuta, vegetajii.

32

Emil Cone

In fiecare noapte pierdea sange pe gud. ViDe Ja mine in lulie 1915.

'Dupa c!teva ~edinte, pierderiie de sAnga scad.

Ameliorarea continua ~i spre sfar~itul lui Noembrie ssngele inceteesa : iar vegeeatiile mi s'au parut disparate. Paoli in August 1916 ~tiu c1\ boala n'a revenit,

D-nu H., 48 ani, din Brin. Reformat 18 10- Ianuarie 1915 din prieina unei bronsite cronies; de natura specifica. Zilnic starea bolnavului se agrava.

Vine in Octombrie HH5. Ameliorare imediata ~i apoi progresiva,

Dsnu E., suferea de vreo 24 de ani de 0 sinusita frontala, care neeesitase 11 operajii !! Totu§i: sinusita persista cu dureri groaznice. Starea fizidl. a pacientului era dintre cele mai triste ; durerile aproape fara intrerupere, lipsa de paWl de mancare, slabiciune mare, nu putea merge~ nu putea citi, nu putea dormi, etc. Nici moralul nu era mai bun. Fusese tratat de Berheim din Nancy, de Dejerine din Paris, de Dubois din Berna, de X, .. din Strascburg, dar fl.ra nici un folos.

Bolnavul vine la mine in Septembrie 1915, dnpa sfatul unui client al meu. Face progrese repezi ~i aeums (1925) acest domn este eompleer si\natos. 0 adevaratA. lnviere din morti,

D-nu K., 18 ani, rue Sellier, boala lui Pott.

Vine 180 inceputul lui 1914, cu toracele in ghips de ~ase luni. Ormea.zA vedintele mele de suggestie, regulat de dod ori pe saptAmanll. !;Ii il;li face seara ~i dimineata obisnuite autosuggestie. Starea bol navului se imbunl:i.t3~~te repede i}i dupA putin

SllIopli.nlrea de slne

33

~iDlp nu mai pre nevoe de corset. U am revlZ'.lt in 1916, era cu totul ... rindecat ~i indeplinea slnjba de factor po~tal, dupa ee fusese infirmier lutr'o ambulant! din Nancy.

D-nn D .• din .Iarville. Paralizia pleoapei de sus stinga. L'.I. spital i se face ni~te injeetii locale ee red au mobilitatea pleoapei: dar oohiul era deviat spre exterior de mai mult de 45 de grade. Operatia chirurgicals pares neeesara.

Vine Ia mine ~i datoritl1 autosuggestiei ochiul 'i~i reia eu incetul poaijia normals,

D,na L., din Nancy, dureri neintrerupte de zece ani, in obrazul drept, Retetele mai multor medici consultaji uu dau niei un rezultat. 0 operatie a fost socol;ita neeesars. Bolnava vine la mine 1& 25 Iulie 1916; imediat simte oareeare usurare ~i dups zece zile durerea a disparut ell iotal ~i n'a msi venit tot timpul cat am mai 'vlizut bolnava (p§na la 20 Decembrie acela.§ an).

Maurice T., opt ani jumatate, din Nancy. Are laba pieioarelor stramM, anonnalA. Pi CIO rul stAng se vindeea aproape complect dupa interventie chirurgicala, La dreptul nu reuseae inca alte

-doua operatii.

Mi se aduce copiIul in Februarie 1915; el merge bine numai cu doua aparate oe-i Bustin .picioarele. Dupa prima ~edintA de suggestie observ 0 tmbnnAtatire; dupa a dona copilul merge en incl1tlminte obi~uitl. Mai binel€! progre-seazl1 repede, La 17 Aprilie 1916, cand tl viid ultima datK, copilul esse bine : totu;; piciorul -drepr este mai putia soli i, insA din pricina unei

9crAnileli clpatata la 12 Februarie 1916.

34

Emile Coue

D·ra X., din Blainville. Plag!i. la piciorul stangO' probabil de nncurl[ speoifica : supureaza, parea osul llJ' fi oariat. H.Aul a Incepuz de odaM cu dureri mari ~i umflatnra in urma unei usoare scrinteli. In cursul acestei evolutii toate tratamentele au dat rezultate negative. Mersul se face greu ~i tot mal dureros.

De Ia cele d'intai ~edinte se manifesta un mai bine apreciabil. Incetul cu incetul piciorul se desumfla, durerile scad, supuratia deasemenea ~i in sfar~it plaga se cieatrizeaza. Acest proces sue!innt cateva luni, Aeum piciorul este aproape normal, afara de miscarea gleznei inapoi, care nu se face complecs, ceia ce provoaca pu~ina sehiopatare.

D'na R., din Chavingny, 0 metri{;l1 de zeceani. Vine 180 mine In sfar~itul lui Iulie 1916. Ameliorarea este imediata : repede scad ~i pierderile §i durerile, La 28 Septembrie constat vindecarea. Menstruatia nu mai dureaza opt zile ell> inainte, ei numai patru.

D-na H., din Nancy, strada Guilbere-de-Pixerecourt, de 40 ani. Sufere de 0 plsga varicoasa din 14 Septembrie 1914. Be ingrjje~te de aproape doi ani dupa sfaturile medicului ei obisnuit, dar flira sueces, Partea de jos a gambei foarte UlUflata; plaga e situata pnjin msi sus de glezna .. e de rnarimsa unei monede de 2 frsnci ~i adanc1l: pani Is os ; puroi mult §i dureri mari.

Bolnava vine in Aprilie 1916, Ameliorerea incepe Sa se manifeste dela ineepnt ~i progreS('8za fad lntrerupere. In Februarie 1917 piciorul este cu totul dezumflat, nu mai are dureri, niei mancarime, plaga nu rnai este decat de mli.rimea unui bob de madre ~i sdanca nurnai de-

St6pAnirea de sine

_!-3 mm., supnratie foarte redusa, In 1!.l:W, yinrlecarea este de mult definitiva.

D-ra D., din Milecourt, de 16 ani. Crize ner\ oase de vre-o erei ani si din Co in ce mai dese.

Cand la 1 Apri1ie 1917 vine Ia mine, avusese trei crize in ultimele dou~ ~ap~mAni. Pauli la 18 Aprilie nu mai are nici 0 eriza. Iar durerile de cap ce le avea aprospe constant, i-au disparut chiar de la inceputul tratamentului meu.

D-na M., de 43 ani, din Mal~/·ville. Vine elitl'e sfar\!itul lui 1016 pentru ni§te dureri de cap pe cari le-a avut toat3 vista. Dupa cAten §edinte durerile dispar cn totul.

Dupa doua luni constata vindecarea unei scoborari :\ uterului, despre care nici nu-mi vorbise si la care nu se gandea in mod special cand l§i fltcea autosuggestia. (Acest rezultat este datorit cuvintelor «dm toate punctele de vedere», coprinse in formula ee trehue intrebuintata seara ~i dimiaeaja),

D-na X .. din Choisy-le-Roi. 0 scoborare a uterusului de 20 de ani. In Inlie ii fae suggestia general1i §i dlinsa incepe sa-~i laca autosuguestie tot numai generals. In Octombrie imi anuntll. ca se considera vindecata : cand 0 revad in Aprilie 1920 vindecarea se mentine.

i)·na .1 •• de 60 de ani. Nancy str. de" Dominicains. Vine la 20 Iulie lUll, pentru ° violenta durere in gamba dreapta :;.i umflatura Intregului picior. Abia se tarae gemand. Dupa ~edintA spre marea ei mirare, merge normal. lara <:a <.timtii durere. Cand re \ ine dupa 4 zile nu mei esbe umflat1i §i spnne ell n . a rna j a \ ut niei dureri.

Em,le Cou';. - StLpllltrea <Ie aine,

5

36

Emile Coue

'rot odata adauga, cll: sa simte vindecata de 0 veehe enterita §i de pierderi albe, (Esre de fleut aceiaei observatie ell. mai SUg, asupra efeetului suggestiei generale), In Noernbrie vindecarea se mentinea.

D-ra G. L., 15 ani, rue de Montet. Oangad din copilarie. Chiar de Ia prima §edinta nu mai b!\lbae. Chd 0 revad peste 0 luna vindecarea se mentinuse.

D-nul F., 60 de ani, rue de la Cote. De einci ani are ,.dureri reumatice in urneri ~i gamba dreapta, Merge greu, sprijinit ill bitt si nu poate ridica bratele mai sus de umeri. Vine Ia 17 Septembria 1917. Dupa prima §edintli durerile dispar eu totul, bolnavul merge cu pasi mari, alearga chiar !iii invartef;1te roata bratele. In Noembrie vindecarea se mentinea.

D-na S., 48 ani. Bouxieres-aux-Dames. Vine la 20 Aprilie 1917 ell 0 plag~ vericoasa Ia gamha st§.nga, veche de 15 ani, de marimea unei monede de '} franci. La 27 Aprilie constat el1 plaga este oindecatd, La 4 Mai continua sa fie bine. N'am mai vazut-o.

D-na L., 63 ani, str. Chemin des Sables. Dureri faciale de vreo zece ani. Nici un tratament nu i-a folosit. Pacienta refuzlt interveutia chirurgicala ~i vine la mine. Dupa patru sedinte durerile dispar eu totul §i nu mal revin. Am urmarit-o e&tiva ani.

~na M., Grande Rue (Ville-Vieille), 0 uretrita de zece ani eu dureri ~i pierderi albe ~i rosii,

StApilnlrca de sine

37

Vine la 15 Noembrie 1917 ~i apoi regulae odatl pe saptlmani1. Ameliorare dela ineeput, iar in Ianuarie ]918 uretrita a displlrut. 0 durere pe care bolnava 0 aves la genunehi de 13 ani, dispare de asemenea.

D-na C., din Einville (M.-et-Y.). De 12 ani are dureri reumatizmale intermitente la genuachiul drept. In nltimii 5 ani starea era mule mai grava fiindca odata cu genuachiul se umflase ~i gamba in partea de 8US, iar cea de jos incepea sa se atrofreze, Bolnava merge numai eu bAt ~i chiar ell 'carje.

Vine la 5 Noembrie 1917 ~i pleaca far§. cirjii.

Deatunci nu se mai serveste niciodata de carjl, cateodata. mal§. de bAt. cand Ii reviae durerea, care este foarte sci1zutii. ~i la intervale ran.

l).na ::\I.. din Einville, De ~se luni gennchiul drept umflat. dnreros ~i tapan. Vine Ja 7 Decembrie 1917. La 4 Ianuario 1918 incepe sa mearga bine; durerile aproape au disparut. Dupa suggestia din 8ceasti'i. zi, vindecarea este compleces,

Tanarul D., de 13 ani, intrA in spital in Ianuarie 1912; are 0 grea boala de inima ; rei'lpirlf. greu !}i nu poate merge decaf en pa~i mici ~i Ioarte incet, Doctorul care-I primeste, nnul din clinicienii no~tri cei mai buni, prezice un grabnie deznodamsnt fatal.

Bolnavul iese din spital in Februarie, in aceiasi stare in care intrase. Un prieten al familiei mi-l aduce !}i csnd il vll.d, infliti~area lui ml face sll ered ea este pierdut. Il pun totusi sA faca experjenjele pregatitoare, pe carl Ie reuseste minunat. Dupa ce-i fac suggestia necesara !}i il invAt cum sa-§i facit sueosuggestia, ii spun sa revina peste

38

Emile Coue

doua zile. Cand il \ itd, constat spre mirarea mea Cd s'a produs 0 imbunatlttire apreciabild atat la respiratie, cat l;Ji la mel's. Nona suggestie; ~i apoi tot din doua in doua zile, Ameliorarea progreseaza constant. Dupa trei saptam1ini bolnavul poate face pe jos, impreuna cu mama lui. 0 plimbare pe platonl Villers!

Respira libel', aproape normal: merge flirli sa se inabu~e, poate chiar sui acari, ceeace 11 era cu totul imposibil mai inainbe. Dupa putin timp se duce In buuica lui la Carignan, de unde inn serie din cand in cando Sanatatea Ii este din ce in ce mai buna ; maaanca cu poita, digera ~i asimileaza bine, nu se mai inadu~a rle loc : ~i nu numai e1 poate merge, dar chiar face vfLnatoare de fluturi,

Be intoarce in Octornbrie : abea il mai reeunose. Bap~elul slabanog !ili garbovit dm Main, esse acum un batat mare, drept ~i cu figura stra;Iucitoare de sa.nltbltp.

A creseut Cll e em, ~i la cantar cu 10 kgr !

De atunci traei\tE" normal, sue ~i scoboara scarile al erg and, merge eu bicicleta ;,;i joaca foot-ball.

D-na Z., din Nancy, a c1i.pl1tat in Ianuarie HI10

o pneumonie, de care nu era vindecata nici dupa dou! luni. Slabiciune genera!1i" Iipsa de poWl de mancare, digesbiuni grele, constipatie, insomnn, asuda noaptea multo De Ia cea d'intai fluggestie bolnava se simte mai bine; dupa cateva zile vine sa-mi spuna eR se crede vindecata, semnele boalei au disparut, organele, toate, functioneaza bine, Sudorile ~i Ie opreste aingura cand simte ca-i yin, priu autosuggestie constienta, De atunei, d-na 7.., este mereu bine.

Ll-nu X., profesor Ia Belfort. nu poate vorbi mai mult de 10-15 minute iara ~a·~i piarda

Stapanlt'ea de sine

39

complect glasul. Medicii nu-i gAsesc nicio leziune Ia coardele voeale : unul ii spune eli. are senilitatea larynxului, oeeace-l face sA creada ca nu se va mai vindeca. Vine la Nancy de vacanta. unde 0 doamna it indeamna sa vie la mine. La inceput refuza, dar mai tarziu vine. desi convins cil suggestia nu este lucru serios. Totu§i Ii fae tratamentul {Ii il rog sa revinl{ dups doua zile. Vine si-mi povesteste ea in ajun a vorbit toaUi, dnpa-ameasa, £!l.r11 s1i devina afon. Dupa alte doua zile vine din nou. Afonia nu mai apare, desi d-I X vorbeste §i chiar cant1t. Vindecarea ramane statornica,

Suggestionarea copiilor cand dorm.

Inainte de a t,E'rrnina, tin <:a ya spun diteY!l cuvinte asupra unui procedeu Ioarte bun pe care parinjii ar trebui sA·l lntrebuinteze in educatia copiilor pentra a~i dezvata de eusnrurile lor.

Dupa ce copilul a' adorrnit, unul din parinti se apropie incet de pat si de Ia 0 departare de un metru rep eta murmuraud, de 1;1-20 de ori, insusirile ce doreste eopilului sil.L. atat in privinta sanatatii, a somnului, cat ~i a Iucrnlui, a harniciei, a purtarei, apoi se retrage, incet, ca copilul sa nu se trezeasca.

AceastA metoda, atat de simpla dli rezultate ~ este usor de intelee pentru ceo Cand copilul doarme corpul si f1inta lui conetienta se odrhnesc. sunt, putem spune, anihilati, dar inconstientul vegheasa : deci acestuia n umai se adreseaza pli~ rintele, Ori, ~tim cftt este inconstientul de lesne crezator ~ Primeste tot ce i se spune. farl discutie ~i incetul cu incetul. copilul ajunge sa facli ceia ce parintii doresc.

40

Emile Couc

CONCLUZ/UNE.

Ce concluzie sa tragem din toate acesbea ,' Aceasta eoncluzie este foarte '1impll ~i eli putine cuvinte se poate exprima, Avem in noi o for~a de 0 putere Incalculabila, care maniata in chip inconstient, ne este adeseori dl1unJ:ltoare~ Daca din potriva 0 condueem consbient liIi cuminte , ne de. stapanire de noi-insi-ne, Astlel, nu numai putem indeparta de noi §i de altii bolile fizice §i morale, dar chiar sll; t.raim aproape fericiti, ori cat de grele ar fi imprejurarile vietii noastre,

In sfarli\it, §i mai ales, suggestia poate ~i trebue sa fie intrebuin tatl pentru regenerarea morala a celor ie§i~i din calea binelui,

Cateva fraze din scrlsorile adresate d-Iui Coue .

... «Rezultatul definitiv al examenului de Iimba engleza DU s'e dat de cat de dona ceasuri ~i rna grJ:lbesc sa v1l. informez cum am trecut. Am dat un oral statucit : inainte n'am avut mai de loc acele batJ:li de inims care imi priciuuian greturi insu portabi le. In timpul examenului ml minunam de linistea mea §i dadeam impresia ca sunt cu totul sUpana pe mine. Intr'un cuvant, tocm.ai oralul de care rol!. temeam mai mult, a contribuit mai mult la succesul meu, Am fost clasificata a doua ~i vl1 sunt foarte reounoscatoare, pentru d in terventia D-v. mi-e dat putinta superiori tl tii

asupra celorlalte candidate. etc. '

D-~oara V., protesoara de Hceu,

St1pll.nirea de sine

41

Este yorba de 0 eleva, care in 1916 a c.1zut din pricias emotiei (trac). Autosuggestia a vindecae-o ~i astfel a fost a doua din 200 concurente .

... « Va multumesc din toahl!, inima pentru marele bine ce mi-s facnt metoda Dsv, Inainte de a fi venit Ia Dsv., rna inabusearn duplt 0 !'Iuta de pasi, pe .... And acum fae kilometri f!ira sa obosesc. Fac de mai rnulte ori pe zi ~i cu multa ui;mrintA, in 40 de minute drumul din str, Bord-de-t'eau pad in str, des Glacis, adica aproape 4 km. Astmul de care sufeream pot zice ca mi-a treeub,

v« rog sa primiti marturia reeunostintei mele pentru marele bine ce mi-ati facut.

Paul C., rue Strasbourg, Nancy •

... «Kici nu I}tiu cum sa v!i multumesc, Datol'ita D-v. aunt aproape complecf vindeeat {Ii nu vreau 81'i. mai inM.rzii de a va arata reounostinta mea. Aveam la fieeare picior cate 0 plaga varicoasa, Aces dela dreptul, care era c.§.t palma, este ell totul vindecata, ca prin farmeci. Eram de mai multe saptam.§.ni in pat, cand am inceput sl urmez metoda D-v.ln seurt timp ulcerul s'a inchis ~i am pubut sil. rna scol. Acel al piciorului stang nn-i vindecat de tot, dar este pe cale foarte buna .

.A~a hind, spun sears ~i diminoata, {Ii voi reo cita-o totdeauna, formula Dv, in 'care am cea mai intreaga lncredere,

Trebue sA va mai spun ell. nici nu-mi puteam ntinge gambele de durere, care erau ~i tari Cit

42

Emile Coue

Eiatra. Acum nu ml!. mai dol' !Ii merg usor, Ce

.. , 61'1Clre ••••

D-na L., Mailleroncourt-Charette (Haute-Sa6ne)

... «Nici nu §tiu Cum 511: vi'i. multumesc pentru bucuria ee am de-a rna Ii vindecat, De mai mult de 13 ani sufeream de astroA. In Iieeare noapte rna inllbuljIeam !Ii aveam man dureri, Datorita scumpei Dvs. metode ljIi mai ales dupa ee am luat parte Ia una din ljIedintele Dvs., crizele au dispsrut ca prin minune. i<~ste 0 adevarata minune, caei mai multi medici cari m'su ingrijit rna aaigurau ca astma nn se vindeca»,

D-na V .• Saint-Die,

Inainte de-a -vli scrie, tineam sa intaloesc pe uncbiul sotului meu, profesorul M., medicul-sef al spitalului Tenon. Mare i-a fost mira rea cand ~i.a vAzut nepotul siinUos, fiindca, de 15 ani, se in!ibu!!ea in fiecare noapte, Totul a fost incercat. toaM ~tjinta medicala, toate luminile n'au adus vindecarea. Dvs, singur ati reusit acolo unde to~i s'au declarat neputinciosi. Da, sotul men este bine. Nu chiar de tot, dar sa nu uitam cit a fost 15 ani bolnav.

Doctorul J., minunat de rezultatul metodei Dvs., cred eli. v'a scris ; ier dr. M., doreste mult sA. va fadi cunostinta, el care de 20 de ani este profesor 1a faculbate. Este .fericit, foarte fericit ca vede pe nepotul sau aprOBpe vindecat, Cdnel \ ~ yeti mai duce la Paris, i-ar face' mare pIIicere sil va vada.

Stapantrea de sine

43

Dr. 8., vine de asemenea din csnd iu cand l'I~-~i vada fostul situ eondamnat, clki numai dupa ce am incercat toate mijloacele, ne-am adresat Dvs,

D-na M., Sens .

... 11 Va multumesc din toat! inima cli. m'ati

i!tcut sit cunosc 0 metoda therapeutica nous, un minunat instrument, care par'ca este "vltrgu~a iermeeatA a unei vrajitoare ~i care prin mijloacele cele mai simple. produce efecteJe cele mai neasteptate, Cucerit dela inceput de experientele Dvs. dupa ce personal am reusit sa Ie fae, mam apucat cu ardoare sa praetie ~i sa. propavaduese metoda Dvs.

Dr. x ...

... «De opt ani sufeream de scoborarea uterusnlui: dar in ultimile cinci luni de esnd practic autosuggestia dupa metoda Dvvs. m'am vindecat complect ~i nu ~tiu cum sa vi\ multumese» ...

D-na S.) Tout •

... ,., It m suferit lngrozitor 1B ani, fara lntrerupere. In fiecare noapte aveam crize da astmlL Mai suferiam de insomnie ~i de 0 mare sillbidune generala, din pricina careie nu puteam face nimic, Moraliceste eram trista. nelini~titli" ~i dade am mari proportii celor mai mid neplaceri ale vietei, Am suferir multe tratamente ~i chiar 0 iuterventie chirurgicala la nas, dar totul f1i:ra eea mal mica imbunatl'itire. In Noembrie 1918 starea mea se agraveaza in urma unei mad nenorociri, Sotal meu fiind Is Corfu (ofijer-marinar) pierd, in ~ase zile, de gripa, unicul nostru copi!, un baie~e! incant1i:tor de 10 ani. Singura ~i nenoroeita suferiam amar eli n'am etiut sa scap

44

Emile Coue

copilul, Doream sa inebunesc san sit mor •.• CAnd sotul meu revine (abea in Februarie) ma duce din non la medici, cari imi preseriu multe medicamente ~i 0 cura la Mont-Dore. Am stat acolo luna August, de unde intorcandu-ma, crizele de astma reincep ~i constat ea "din toate punctele de vedere" mergesm din r1i"u in mai rau,

Abunci am avut plscerea sa va intil.lnesc . .FlU'a sa rna a~tept la mare lucru, vii marturisesc, am urmat conterintele D VB" din Octombrie, ~i am bucuria sa va in~tiintez cl In finele lui Noembrie eram vindecata, Insomnii, opresiuni, idei negre, totul dispare ca prin minune, Sunt eurajoasa, energies, tare. Cu sanatatea :fizica am castigat ~i echihbrul moral ~i a~ putea spune, ca daca inima mea de mama n'ar sAngera. de 0 rana nevindecabila, a~ Ii cu totul bine, De ce nu v'am cunoscut oare mai degraba? Multnmesc. Dde COUt", muljumesc de 0 mie de ori" etc.

E L, Paris

... "pnt continua. lupta ce duc de 30 de ani ~i care m'a sdrobit ... Am gasit in Dvs, un ajutor pretios ~i providential. Venita pentru cateva zile in scumpa nosstra Lorena, necajit1i", bolnava ~i co teama urmarilor emotiei ce avea sa-ini des vederea atator nenorociri ~i ruine ... ~i am plecat din po trivJ1, curajoesa, imb1:i.rblitata ... Eram deznad1ijduita ~i am nenorocirea de a nu aves nici credintli religioasa ... V'am int§Jnit din intamplal'€' Ia vara mea. A~i fost pentru mine sprijinul de care aveam nevoe. Astlizi lucrez animata de un en totul alt spirit ~i suggerez inconstientului meu sa-mi restabileasca echilibrul fizic. Sunt sigllrli s&.mi recapat slinlitatea de altadata. Deja se rnani:festa 0 ameliorare destul de apreciabila ~i veti

Stiipamrea de sine

45

lut:elege inca ~i mai bine reounoetinta mea, spunsndu-va ea sunt diabetica, ell. am avut crize de glocom, dar ci!. acum oclrii mei i~i reiau supleja, did aproape normal, iar starea generall este mult mai buna», etc.

D-ra Th., ce-s-s.

" ... Mi-am sustinut eu sueces teza, objinand nota cea mai mare ~i Ielicitarile comisiunei. 0 buna parte din aceste «onoruri ... vi!. revine D-vs, cain ce nu uit. Am regretat ei!. n'a~l fost fall. X umele Dvvs, a fost pronuntat en eeva mai mult decat simpatie de elitre aeea comisiune de oameni distinsi. Puteti cousidera cit doetrina Dvvs. a intrat in nniversitate pe m}n cea mare. Sa nu-mi muljumiti fiindca eu vl'i datoreso D-vs. mult mai malt decat D-\ s. mie •.

Ch Baudouln, Profesor 18 Instltutul J. J.

Rousseau, Geneva •

... «Admir inima cu care lncrati ~i sunt sigur d Yeti contribui III 0 DOn! orientate inteligenta ~i utill'i a mnltor spirite. Va marturisese e1!. am profitat personal din metoda D VB. ~i e& am fAcllt sa profite ~i clientela moo. In clinica aplicarea coleotiva ne-a dat deja oarecari rezultate apreciabile».

Dr. Berltlon, Paris.

_ .. «Ce ganditi oare de mine? eli "'\ 'am uitat !

Oh I nn, fiti sigur eli. va pastl'ez 0 recuno~tlD~a absoluta, ~i tin ali vit repet cll iuvatllmintele D-\·s. imi sunt din ce in ce mai folositoare, eli llU tre ce 0 zi fal'a sa Iutrebuintez autosoggcstia

46

Emile Coue

cu succes tot mai mare ~i oa va binecuvsntez in fiecare zi, cld metoda D-vs. este adeoarut:

Datorita ei, rna stapanesc in fiecare zi tot mai mult, lmi lnsusesc buna D-vs. directiva §i simt ca sunt tot mat bine. Grad ca. ati recunoaste en greu in mine, pe nenorocita copJel}iti'i. de acei 66 de ani ce-i am, care mereu se jelea de ceva, Fiti binecuvenrat, scumpe Domn, caci eel mai bun lucru aete sa faei bine imprejurul tau. Dvvs, faceti mult de tot: Ia rsndul meu fac §i ea putinul ce pot ~i multumeso lui DzeuJO.

D-na M., Cesosn-Salnt- Bieuc.

". ;.;Shlltindu-ma din ce in ee mai bine de cand practic Dletoda Dsva. de autosuggestie, ~in sa va multumese eu toata sinceritatea, Leziunea pl 11- msnilor mi-a disparut, inima merge mai bine, nn mai a ..... , albumina, intr'un cuvant, ma simtfoarte bine».

D-na L, Richemont .

... «ClI.rticica ~i conferinta Dvvs. ne-au interesat foarte multo Ar fi de dorit, pentru eel mai mare bine al omenirei, sa fie publicate in toate limbele, ea sa patrunda. Ia toate popoarele §i astfel sa fcloseasca la un c§,t mai mare numar de nenorociti, cari sufar din pricina unei rele intrebuin~ri a acestei atotputermce (aproape divina) faeultati, dupa cum. afirma]] lid dovediti utAt de luminos ~i de judicios §i care S,6 numeste imaginatia,

Am. citit multe lucrari asupra vointei {!i am adnnat un arsenal de formule, de gandn-i, de aforisme, etc. Frazele d-YS sunt definitive. Nu ered eli vreodata au mai Iost stranse, cu atllta inteli-

Stiipallirea de sine

.J7

gent);, in «comprimate de incredere in sine ... mai multa gAndin~ tipica ... -

DOll Enrique c., Mildrid •

... «Dupa cum ~ti~i am venit aici din .Africa orientala din eauza unei mari depresiuni nervoase §i mai aveam ~i dupa ureche un ul .er, care supura, de vreo 25 de ani, in ciuda tuturor tratamentelor de tot felul, lata cinci saptamani de cand suns aici §i in acest bimp, n'am profitat de metoda D-vs. nu numai pentru starea mea nervoass, mult imbunatatitli, dar ehiar ulcerul este aproape inchis, Dad!. merge asa, iu eurand voiu fi yindecat complect».

E. B., Nancy •

... «Cu cea mai mare placere y! multumese sincer ~i din adancul inimei pentru marele bine ce mi-au faeut eele 10 pretioase minute ce mi-aji aeordat, eu atAt,a generoaitate, Sambata trecutlL De ani de zile sufeream de un lombago §i de 0 mare depresiune uervoass, mereu tratate, ~i mereu fara folos. Dupa vizita Is D·va, durerea mi-a disparnt cu totul §i totodatl'l. §i depresiunea nervoasa. 11'[3, simt cu totul alta femee ~ va incredinjez de multumirile §1 recunoetinta mea»,

L H., New-York.

«xu vreau sa plecati din aceasta tara, in care numele Dsvs este binecuvantat, far§. slt adaug multumirile mele 1a acelea ale numeroaselor persoane pe can Ie-ati ajutat, caci §i eu soot "din zi in zi tot mai bine». Dupa cum §titi, noi me-

48

Emile Coue

dicii prnmm eu greu ideile noua, dar odaM. primite Ie aplicam panl1 la capat, Cand am vazut cum Ia ~edintele d.vs bolnavii i§i recapata sadtatoo, curajul, pofta de vista, am simtib 0 adevarata inspiratie, Mai ales m'a impresionat vindec area bii.lbaitilor, deoareee §i eu ii ingrijisem luni de zile, §i mai totdeauna fara sucees, Am fost minunat vli.zandu-i cum pronuntau lamurit fiecare silaba, fara nicio sforjare, I?i viudecarea lor este definitiva, caci am vorbit ell ei mereu in lipsa n-vs. Va multumese inc1i. odata §i sper ca y/i yeti mai lntoarce pe la noi» ...

Dr. C. New-York,

... "n: muljumese, sincer, ca mi-ati ingaduit eli fiu fata, Lnnea tl'flcuta, la deosehit de interesanta D-v~. §edinta. de autosuggestie, interesanta mai ales pentru un medic, "are a vazut de nenumarate ori cam inconstientul bolnavului contrazice prescriptiunile medicale, Sunt convins ea deseoperirile D-vs au un straluoit viitor in ciuda puterei de l'e7.istenta a rutinei tli a ignorantei ", etc.

Dr. T" Remtremonr,

«Sufeream de doi ani de 0 grava neursstenie.

Vatoritli metodei Lr-vs m'am vindecat repede, simtind 0 ameliorare ehiar dnpa cea d'intii.i ~dintli. Starea fizica mi s'a imbunlltl1tit deopotriva §i acnm rna simt bine sub toate raporturile».

D -ra R., I~~: ~Ies- Moulrneaux.

*

, .. «Dati-mi voe sa. Ya adreeea aceste cateva ran dUM ca :"!I. va multumesc de rezultatul hun ceam avut citind carte a 1)~ys intitulata «:-:;tapa~

StapAnirea de sine

niles, de sine». Cativa ani am suterit de dureri de ureche ~i de 0 stare nervoasa care rna impinges sprs nebnnia sinuciderii, Auzind de metoda Dvva, mi-am procurat cartea. La iuceput, nu prea am iutelee miezul ei, fiind prea chinuita de starea mea nervossa : dar totusi, seara ~i dimineata spuneam fraza : «din tObOO punctele de vedere, zi cu zi, merg tot mai bine», Ouril.nd m'am simtit mai calma, spiritul imi .leveni mai !impede, iar in ziua cand am patrunf! in f\dti.ncl I teoriei Dvvs, s'a fi'l.cut in mine 0 adevarata revelajie. Atunci am putut analiza. metoda ~i lntelegand-o complect, fireste m 'am ~i vindecat complect, 8.t§.t Iizic c§.t si moral. Fericita, n'am putut rezista dorinjei .le-a va serie .....

D-na E. de R., New-York.

", «!at,a liIi examenele treeute. Mil grabesc ~a "It Instiintez ca am reusif bine, datorita minunatei Dv. metode, N'am fost deloe ernotionat ea de obiceiu §i ri1spllnsurile mele au fost exaete §i lamurite~ .. ,

C., Marseille.

0,. «Am bucuria slf. va anunt elf. dela Septemurie 1922, data cand am avut norocul s1\ venim la Dv., fiul meu nu mai are crize de asmlt ca inainte. Este cu totul bine §i doarme minunat»,

D-na L., uue,

", «Yit. muljum- so peutru marele hine ee mi-a procurat carte a Dv, 0 depresiune nervoasa imi pricinuise 0 adAncA neurastenie, Eram incapabil J3a-mi conduc vista cum trebue, csnd am a flat

50

Emile Coue

dintr'o reyi<:tii tiP'lpre cartea DL Praceicarea autosuggestiei. mi-a adus 0 grabniea usurare a starei mele, Acum sunt en totul bine dispus, \ esel ~i optimist. Mai toti aeei care, dnpa indemuul meu. au practicat metoda Dv., ~i-atl. imhonatatit starea. Cu cat rna g§.ncie",c mai mult , en atat. imi dau mai biue seama de efieacitatea ei. Puterea, intr'adevar nemarginita ce este in noi. ne face, eu drept cuvant, 'itapani pe noi» ....

P. F., Canley Vale, Australle •

... «Am suferit trei ani de Inspaimantatoare crize de a;.;trna, cari rnA apucau cam in fiecare luna Ili rna pironeau In pat cat e dona RaptAmani, timp in care eea mai mica miseare imi pricinuia mari suferinti. In Septembrie anul trecut am a ivut ultiioa criz:t, de LJe U !'ilia cdl'eia uri- a 1;; was u opre-iune, mai putin violenta, dar in scliimb constanta, §i astfel mai penibila decat c1'i7:ele tari. ee imi lasau macar inten ale de usurare totala, Mai ales dupa ce inancam, raul se ag['a\ a ~i traiam cn amaracrunea (le-a nu duee Ili en 0 \"iat~ ca toata lumea, Eram in aceasta stare de mai bine de patru Iuni, cand, in Ianuarie, mi s'a atras atentia asupra metodei IIv. Dupa; cateva zile de eeitare Iji de tndoiala mi-sm spus ca deoarece altii au fost \ indecati, nu-i nici un motiv sa nil mli vindec ~i eu. M'am apucat sA repet cn mult zel ~i en multa incredere. seara Ili dimineata de 20 de ori, «diu toate punctele de vedere, zi co zi, sunt din ce in ce mai bine», etc. In cursul zilei imi zicearn adeseaori «rna simt mai bine, rna simt mai bine», etc. Abea au treeut zeee zile §i respiraria mi Sfi imbunatatise simtitor. Am urmat eu aplicai ea metodei si starea mea devenea din ce in ce mal l.unll. :Mai simt greutate numai cand

St6pAnirea de sine

51

ure un deal -au 0 acara : dar val in' inge ili aCE.':5t rest de boala.

Mi-am reluar traiul.... Pot ealatoi-i, ceia ce (le patru ani nu mai iudrazneam sa Incere ... : Par'ca asi fi tnceput a noua \ iata}) ...•

D-ra M. C., Bergues.

«In primavsra anului 191G, in transeele din Laos, am fast Iovit de 0 tandl\ra de gr'madl\ in partea. stangl\ a corpului, ceia ce mi-a prieinuit o paralizie aproape total! a p1l.r!ei drepte a corpului. Nu mai puteam misca nici mana nici piciorul drept ; aproape pierdusem gustul si mirosul : nu mai cflnMrenm (leeat 49 kgr.: memoria imi slabise 1]i vorbeam eu multa greutaee, $ase luni am fost ingrijit in diferite spitale, dar paralieia mea rezista ~i bailor, 1]i eleetrieitatei:;:i ealdurei §i Iuminei, Totu~i iu acest interval greutatea mi-a ajuns la 6;{ kgr. In Xoembrie 1921 am citit cartea lui Ck. Baudouin asupra autosuggestiei §i m'am simjit atras de opera ,;-coalei diu Nancy. Sotia mea m'a condus in acest oras, intr'un fotoliu pe roate, La prima \'izita, d. Cone mi-a SpU9 cll. d,tea vindecarea mea este posibila, sa va produce foarte meet, Fi!U-a sl marturieeasca, D-sa 0 credea chiar imposibila, Hpuse sotiei mele sa-mi iael suggestio noaptea prin somn. Imediat am inceput a!\. dorm in loc de doua ceasuri ea mai inainte, elite opt, In primele trei luni am ea~ti.~at 14 kgr. Gnstul 1]i mirosul tncep ~a-mi revina, Iar sotia mea observ 11. eli in somn fiiceam usoare roi~eari din degete ~i cu pieiorul, Abea in Noembrie tncep sa apara semne mai lamurite de vindecare, Acum am ajuns sa ma consider vindecat» ...

R" New- Y ork.

NOTA. - Sunt informal ca, in urma, paclentul s'a vlndecat cornplect ~1 cA joacA golf ~i tents,

6

Emile Coue

... «Am venit la Nancy in Octombrie trecnt ~i am £vst fatA la vreo zece ~edinte. Sufeream de o mare slll.biciune datorita unei tulburari tvroidiene, iar de catvft timp ~i de 0 mare anemie. M1I. aimteam bolnav ran ~i·mi era iJ:¥liferent daeli ma mai fae bine sau nu : totu!!i am ineeput sa praetie metoda Dvvs. Ml'irturisesc ca la inceput n'am simtit nici un bine. j)upA (loua luni tnsa, mi s'a parut deodata ell. sunt mal viol, ~i din acel moment ameliorarea a f'lcnt progre8e, incet .• rlar sig ure. Xeurastenia ma par1isit de tot, iar <!IAhiclUnea care-mi facufle viata 0 povara, aproupe eomplect. Am 32 de ani !Ii rna simt cum nu m'am simut, in ultimii 15 HDi, nici 0 zi, U!!urarea moralA imi este consi.lerabila : nu mai am acele Iupte sterile !Ii gl'07ave. Yad d metoda 1)·V8. este singurul mijloc care duce Ia sucees. Vechiul conflict Intre imagiuutia ~i vointa mea nu mai exista : astazi aceste doua forte lucresza armonios !Ii linistea mea este totala».

L. C" Heckl11ordwlke.

«Cred de datoria mea 811 v~ seriu pentru a "it multumi de marele bine ce mi-ati f11cut. De trei ani suferiam atat de mult de eliile uterine, ineat viata imi devenise 0 povara. Am consultat zadarnic mai multi medici, Intr'o zi primese oartea Dvvs. de Ia un prieten, care practiease metoda Dvvs. ell mnlt folos, !Ii ineep !Ii eu tratamentul. Binecuvsntez scest tratament. In cinci Iuni am ajuns Ia 0 vindeeare aproape oomplecta iii via~a imi pare diu nou ell. meritl tr1iiti'i. Niciodata n'am sll. pot sA vll arat toatll recunostinta mea. Tot ~e pot face este sa spun eelor cari sufAr rezul, tatele Is. care am ajuns datorita metodei D-vs.» ...

S. 0., Londra,

StApanlrea de sine

53

... «Sufeream de patru ani de 0 gravA conjonetivit!t. Ultimul medic care rn'a \'lizut mi-a declarat eli. boala mea este nevindecab'ra. Totu!li. ~'4azi aunt vindeeata datorita metodei ])'\"8., care a reusit aeolo unde toate cele-lalte tratamente .au fost zadarnice» ...

D-na S. R., Luneville .

.,. "Am Iuat un concediu de 0 luna ca sA iau parte la !ledin~ele D-va. ,siateroul nerves !Ii intreg tubul digeativ nu-mi funetionau de loc bine. He la tnceput am simtit 0 illlbuu!tta~ira, dar am avue imprudenta sA paragese prea deodata regi mu I alimentar, ceia ce mi-a flieut rliu. In aeel moment am plecat din ::Saney !Ii d-vs, m'ati indemnat sa asist la Paris Is I}e(lintele D-rei Villeneuve, ceia 00 am fl!.eut. Apoi am urmat ell autosuggeflt.ia. l>j acum sunt vindecat de 0 enterWi. veche de ,'r'o 15 ani, precum si de acele dureri de stomac, Sistemul nerves imi este deasemenea Inuit mai bine, !Ii in genere rna >!imt cum n'am mai fost de multi am.

Am arlus 18 cunostinta tuturor eelor capabili 1>a. a .intE'leagll, metoda care m'a vindecat pe mine. Am vorbit si unui irate al meu, medic sceptic. _-\ fost foarte mirat de rezultatul Ia care am ajuns, deoarece deja de multi ani rna socotea Ioarte bolnav: rna radiogrefiase !Ii cunostes starea organelor mele».

E. cu, Paris

AFORISME, CUGETA.RI, SFATURI.

Omnl este CR un rezervor care ar ayes. "us un robinet de tncarcare, iar jos un altul eeva mai mare, de seurgere.

Ce se intampl1t rla.c~ robinetele sunt desohise in acelas timp '? Fa.ra Indoiala eli rezervorul este mereu gol. Dar ce 5e int8mpl~ daca robinetul de jos este inchis '? Rezervorul se umple cu incetul I;i spoi debordeaea,

Prin urmare, aiba gl'ija fiecare sli tina mchis robinetul ide jos ~i in acest scop, sA nu ~i risipeasca puterile, sa nu mcA, ceiace multi fae, adica 0 sutA de mi!!eari aeolo unde nu-i nevoe decat de una singurs, sa nu se grlibeasdl niciodata, ~ sa. tina drept usor de flicut tot ce-i posibil. Procedsnd astfel, rezervornl nostru de for~e va Ii mereu plin ~i ceiaee va rla afara, va fi mai mult de cat destul pentru nevoile noastre, daea stim sa facem economic.

Nu anii fac batranetea, ci gandul eli imbatrbim; sunt oameni tineri la 80 de ani ~i a1tii batrani le 40.

Altruistul gliseste fara sa caute, ceisce egoistul cautit larA sit g!seascfi.

Stapilnirea de sine

55

en cat faci mai mult bine altora, en atat iti faci mai mult ~i ~ie lnsuti.

Este bogat eel ee se crede bogat, §i sarac eel ce se crede 911.rac.

Cel ce are mare a vere, ar trebui sa faca mulb bine,

Cand dous persoane eonvietuesc, concesiunile R§a zise mutuale, le face totdeauna numai una din ele,

Vrei sa nu te plictiseati niciodata ? Sa aibi mai multi cai de blttae. De te saturi de unul, incaleci pc altnI.

Ereditatea consta mai ales in ideia ce ne facem cl urmarile ei sunt fatale.

Cel DkJcut bogat nu §tie ce-i bogatia; dupa cum eel care a fost totdeauna sAn1l,tos nu-si da seama de ce comoara are parte.

Ca sa te bucuri de bogatie, trebue sa fi tras pc dracn de coada : OR sil. te bucuri de sanlitate. trebue sa. fi fost bolnav,

Mai bine al!. nu §tii de ce nu-ti este bine ~i &l'i-ti treaca, de cat sa §tii §i sl!. nu-ti tread!"

Emile COile

~implifica mereu ~i nu complies nicio.lata.

Stoieienii tineau seama de puterea imaginatie cand in loc de «nu vreau sa sufar», spuneau -«UU sufar».

Nu putem avea de cat 0 singura ideie deodata in =pirit ; ideile se succed, nu se suprapun.

Xu impun mmrc nimarui, ci numai ajut oamenilor sa. faca ceia ce ar dori sa faca, tnsl nu se socotesc in stare sa reuseasca, Nu-i 0 lupta intre ei si mine, ei o tovara~ie. Eu numei Ie 81'at cum :<:a se serveasca de forta care este in ei,

Nu va tagrijiti de pricina raului, ci constata~ii urmarile pentru a Ie face sii dispara. Ineetul eu incetul inconstientul va invinge si cauza, daca este posibil.

Cnvintele «a~i vrea din toata inima», atrag into tde auna : «der nu pot», ~i acestea din urma triumf .....

Daea suferi, daca te doare cevs, nu spune " «Am sl Incerc sa fac aa-mi treaca» , ci : «am sit fae sa-mi trf'RCR »; cand este Indoiala, nu-i niciodata rezultat bun.

Cheia metodei mele sta, in recunoasterea superioritatii imaginatlei asupra vointei. Daca merg

StiipAnlrea de sme

57

amandoua in aceja~i direetie, adica dacl1 iti zici : .. V reau ~i pot», succesul este sigur. AttIel imaginatia este totdeauna inai tare.

81 ne cultivam caracterul, sa invlH1i.m a vorbi scurt, limpede, simplu ~i en lini{ltiti hotarAra;. sa vorbim putin, dar Iamurit, sli nu spunem decat numai eeiace trebue.

Sa ne exercitam stl1pllnirea de nOI m~ine. :-11'1. ne ferim de manie : ea ne mlmanca rezerva de energie : ne sUl.be~te. Mania nu.ne duce nioiodata la nimic bun; nu face deeM sa distruga {Ii este totdeauna 0 piedics in calea succeeclui,

Sa fijn lini~titi, blanzi, binevoitori, siguri de noi; {Ii peo deasupra sa ~tim sa ne multumim ell ee avem {Ii ell ce putem, sl't nu atarnl'i.m dt' altii,

Inconstienbul conduce totul tn noi, ~i fizicul ~i moralul. El preeideeza functionarea tuturor organelor {Ii ehiar a celei mai mid celule, prin mijlocirea nervi lor.

A-ti fi teama de 0 boals inseamna a-i inle<;ni evolutia, a 0 provoca.

A crede ell. nu mai ai iluzii este inca 0 iluzie.

~u·~i pierde vremea cil:utand bolile.ce Hi pueea

Emile Cone

avea, Iiindca procedand as fel iti f1iur€'lIti singur boala,

Cand vrei sa·t,i faei autosuggestie conij!tientl'i. fil·ti'(J in chip natural, simpln, en c{lnvingere, :;;i mai ales tiira sfortare. Daea auto~uggestia inconstienta, §i care sdeeeaori este rea, se realizeasa ell flMta uij!urinti1, este pentru cil. se face farA sfortare,

Sl1 ai siguranta ea vei obtine eeiaee urmaresti, §i vei obtine ; bine intelea dad;; lucrul el'lte rezonabil,

Os sa devii stapan pe tine, ajunge sa te glinde§ti, sincer, ca esti pe cale de a deveni, .. 11i tremura manele, pasii iti suuf nesiguri, etc., spune-ti CR toate acestea au inceput sa diapnra §j incetul eu lncetul VOl' disparea,

Nu trebue sA ai incredere in mine, Cl III tine insu-ti, deoarece numai in tine este puterea ce te vtl vindeca, Rostul meu nu-i decat sa te inva.t cum '1a te servesti de aeea putere. .

Nu discuta niciodata lucruri pe care nu Ie §tii, fiindca nu vei spune decat prostii.

Lucrurile ce-ti par ciudate, au §i ele 0 cauza cu totul fireasci1 ~ daca insa ti Ole par astfel, este pentru eli. n'ai prius acea cauza. Cand 0 vei eunoaste, nu vei mai vedea nimic nenatural in ele.

S tapam rea de sine

Cind este conflict intre voin~a §I imaginatie, totdeauna imaginatia invinge. In acest cez, din nenorocire prea obisnuit, nu numai eli. nu faeem ce voim, dar Iacem toomai contrariu de ce voim. Exemplu: cu cAt vrem mai mult sa dormim, sa ne amintim nn nume, sa nu radem, sa evitam un obstacol avand gandul CR nu vom putea, cu at§.t mai mult ne fuge din minte numele, nu ne putem stapani rasul, sau darn drept in obsbacol.

Prin urmare, eea d'intai calitate a omului nu-i v ointa, ei imaginatia; ~i de aeeia este 0 mare greeeala 811 se recornande educatia vointei, cand edueatia imaginatiei trebue facutA.

Luerurile nu sunt pentrn nor ceiace sunt in realitate, ci numai ceia ce ni se par a fi; asa se explica marturiile contradictorii fa cute de persoane de cea mai mare buna eredinta.

Crezandu-te ':ltltpftn pe gandul tan, sf{'r~e~ti prin a fl chiar,

Orice gandire, buna sau rea, se concretizeaas .• se materralizeaza, devine, intr'un cuvant, 0 realitate, daca este din domeniul posibilita~ilol".

Suntem ceia ce ne putem face smguri, nu eeiace soarta ne-a Iacut.

Cine pleaca in viatd cu ideia cd ua reusi, In mod fatal reuseste. liinded face ceiace trebue ca sit reuseasca.

60

Emile Coue

Dacli n'are sa treaea deetH pe liiugl un singur prilej, chisr daca aceat prile] n'ar avea deeM un fir de par, se va prinde de acest unic fir de pitr. Mai mult, va face, inconstient sau UU, sa se nasca prilejurile favorabile.

.Acel care, dimpotriva, se indoeete mereu n'ajunge niciodata la nimic, Ponte Sa inoate Intr'un ocean de ocaziuni, nu Ie Vlt vedea ~i nu vs fi in stare sa apuce nici una. Iar imprejurarile pe care Ie va provoca e1, VOl' fi toate protivnice intere"!61or lui. Deci uu tnvinuiti soarta, invinuiti-va pe voi,

Se predidi mereu sfortarea ; dar cine zice sfor!al'e, ziee voinja ; iar erne zice vointa, ziee ~i imaglnatie, care poate fi in sens eontrar vointei, ~i atunci rezultatul este tocmai opus celui ~autat.

'I'rebue considerab totdeauna usor de fAeut ceia ce ai de facut, bine inteles daca €late lucru posibil. Lucrand in aeeasta stare de spirit, nu vei eheltui din puterile tale dec!i~ numai ce-i necasar: daca insa ai socoti lucrul ca Ioarte gren, vei cheltui de zece, de douazeci de ori mai multl energie decAt trebue, ll.dicl1 0 vei risipi,

Autosuggestia este un instrument de care trebue sa: inveti a te servi, cum Inveti sa umbli en oricare alta nnealta.

Cea mai buna pu~oi\ da: slabe reznltate in mani lara experienta ; dar cu cat aeeste mani devin mai 1ndemAnatiee, cu atat glontul merge mai usor in tint!.

Stliplinlrea de sine

61

Autosuggestia constient It, f~eutli cu incredere, eu oredinjs, cu statornieie, se infaptuel;lte in chip matematic, bine intoles dad Iuorul este posibil.

Daca unele persoane nu obtin bune rezulrate cu autoauggesbia, este sau pentruca sunt lipsite de tncredere, sau pentru eA fac sfortare. Pentru o buna autosuggestie este absolut necesar sa nu faci nici 0 sfortare. Sfortarea implies iatrebuintaxea voinjei, iar vointa paralizeazs autosuggeatia. Trebue fAeut apel numai si numai Ia imaginatie.

Sunt persoane care dupa ce s'au ingrijit £ar§, folos toata viata, a~teapta de Ia suggeane 'iii le vindece dintr'odata, Este 0 socoteala prea putin inteleapU. Nu trehue cerut suggestiei deeAt ceiace poate da, adica 0 progresiva imbunAtatire, cart' putin cate putin se va transforms in vindecare. dae! este posibila.

ToaU arta vra.jitorilor se reduce la autosuggesbie ; oricare le-ar fi procedeul, cuvinte, descantice, geseuri, pregaeiri teatrale, ei n'au alb scop decat sa provoace xubosuggeetia de vindecare.

Orice boala nu-i simpla ci dubla (afara doar daca nu i exclusiv morala), Intr'adevar, peste orice boala fizica se grefeaza i?i una morala, Daea dam acelei fiziee coefieienbul 1, eea morala paste sa aiba coefieientul 1, 2, 3, 10, 20, 50, 100 ';Ii mai mult, D9r partes morals a boalei poate disparea dintr' odata, !,li daca avea un mare coeficient, depilda 100, cum acel al suferintei fizice este 1,

62

Emile Coue

nu mai rAmana decat aeesf unu, ~i astfel iata cum din suferinta totala nu mai ramane decat o sutime, $i aceaafa se numeste 0 minune, desi, cum vedem, n'are nimic miraoulos.:

Boalele fizice, impotriva parerei admise, se vindeca, de obieeiu, mulb mai usor dedi.t suferintele morale.

Bufon zicea : «Stilul este omul», Noi zicem : «Omul este ceiace gAndeete». Frica de nereusita il face, aproape fArlt exceptie, sa nu reuseasca : dupa cum gandul suceesului n duce la sucees, fiindca \'8. putea in vinge piedieile.

Inerederea este tot atat de necesara eelui care suggestioneaea, ca ei celui care vrea sa fie auggestionat. Aceasta incredere, aceasta credints, duee Ia rezultatele oari nu s'au putub objine prin toate celelalte mijloace incercate.

Nimeni nu ne poate da suggestii at§.t de putcrnice cum ne putem da singuri.

::5"

Impotriva parerei generaie, adevarul este cit suggestia, SHU autosuggestia, poate vindeca Ieziuni organice.

CATE VA PARERI AUTORIZATE.

Se credea Inainte, cil hipnotismui nu putea £i aplicat decat in boale nervoase : cu toate acestea domeniul san el'lte mult mai intins : Hipnotismul lucreaza prin mijlocirea sistemului nervos : dar sistemul nervos domina tntreg organismul. 1tIu§~ chii sunt pusi itl miscare de nervi; nervii regulew;a circulatia 'prin actiunea lor directa asupra inimei I}i prin ac~mnea lor asupra tuturor eanalelor din organism pe care Ie large~te sau Ie strange. Nervii lucreaza dar asupra tuturor organeior -iii eu ajutornl lor putem luera wmpra tuturor organelor bolnave.

Dr. Paul Joire, presedintele soc. unlversale de studli psyhlce.

Penbru inlesnirea unei vindecari influenta rnarala are a valoare considerabila, Este un factor de primul ordin, a elkui neglijare ar fi 0 mare gre~ala, fiindca in medicina, ca in toate ramurile actidtatei o mene{lti , totul este manat de tortele morale.

Dr. Louis Renon, profesor agregat la Facultatea din Paris, medic al spilalului Necker.

64

Emile Coue

Rltbdal'ea §i at.aruinta sunt singurele puteri de cad ar trebui sa ne servim in Yiat~.

Relle de Brabois.

Niciodats nu trebue pierdut din vedere marele principiu al autosllggesl;iei: Totdeauna optimism. meteu optimism ~i chiar cand nu-l justified imprejurarile,

Rene de Brabois.

Suggeetia, csnd se sprijina pe incredere, est€'

o putere formidabila.

Dr. A. L. Paris .

..

Pentru a avea si pentru a inspira 0 neclintita . incredere, trebue sa po~i merge eu sig uranta unei totale sinceritllti; §i pentru a aves aceasti1 :).igu. rantA ~i 8eeasta ainceritate, trebue sa veai, dincolo de interesul tau, binele altuia,

»La force en nous", par ell, Baudouln:

SFATURI CATRE DISC.POLI ~I PENTRU TOATA LUMEA

(Adunate vorbli cu yorba de D-na Fmile Leon).

~faturile ce sunt de urmat pentru a determine la bolnavi 0 autosuggescie utila, sunt scnrte, dar Indestulatoare daca aunt bine aplicate.

so, [ii sigur de d-ta ~i sa 0 arati prin timbrul vocei : sa fii foarte simplu in manierile d-tale ~i in felul de exprimare, fiind totu~i foarte afirmati» !}i ell aerul de a porunci bolnavului.

*

Suggestiunea. mea generala spusa cu glas uniform, provoaca bolnavilor 0 usoara somnolenta, care ajut1l vorbirei mele sa patrunda mai usor ln inconsbientul lor.

Sa eauji ca prin vorbele d-Iale sa provoci 0 totala. tncredere !}i raporturi amicale ell bolnavnl ; astfel va aprecia experientele pregatitoare ~i iti va da toat1t atentia necesara, Dupa ce vei fi nasout in el 0 atitudine mintala prielnica ~i 0 buni dispoaitie, IIi dupa ce te va socoti prieten, vei reusi cu u~llril!~a.

66

Emile COtiC

Uricum va fi pacientul ee-ti cade in mani, trebue sa reu~e~ti s;t·] vindeci macar intr'o 081ecare masurl1, ~i sa ai convingerea abetoillta cl1 vei reusi,

.spllneti ca orice doresti sA implinesti, esti capabil sa implinesti, nu numai bine, dar in chip superior; eu conditia bine Intelee, sli fie ceva rezonahil.

('and pacientul iti va arunca 0 privire rece san nemultumita, san daea vei simti ca nu-i e~ti simpatio, sa nu te nelinistesti : nesiguranta ti-ar mie§ora mijloacele de operator. Din potrtva, acea''lta atitudine a pacientului bA-~i dubleze resursele, sa ti Ie tripleze, ~i slHi spni: «Aceastli persoana careia nu-i sunt simpatic, se va simti totu~1 atrasa catre mine §i Ii voi deveni simpatie». $i tot odata T6i ramane indiferent oricarei manifestatii dusrnanoase.

,'jtii ea unii martiri au murit cu zimbetul pe buze, fAdt sa sufere, desi erau omorati in cele mai ingrozitoare cazne. Privind eu oclrii imaginatiei coroana ce-i astepta In eer, lnloc sl!. simta torturile, simjeau d'inainte ferieiree de care eredean elf. YOI' avea parte dupa moarte.

lata 0 pilda de cum trebue vorbit bolnavului : «Eu nici nu spun cuv inte rle prisos, nici nu ingadui altuia sa spuna, l).ta e~~i neurastenic : dar eu ~tiu mai bine in ce-ti 'lta raul. Suferi mult

StApanirea de sine 67

(nsurestenicilor le face plaeere sa Ie spui C~ sufar), insa 0 sa te vindecam».

Puneti in cap ca trebue sa ajungi la cutal'€" rezultat ~i vei gasi drumul necesar, ba chiarfara.. sa-l cauti, ceiace este, recunose, ciudat in apar{'Ut3. Daca de pilda soeoti ca ai a yea datoria 83 adnci pe cineva la I}ediotele d-eale, vei gasi-fjj sigur - cuvintele hotaritoare.

Cu eitt practic mai mult eu atat Imi dan mai bine seama ea nu trebue silit);, nici macar atentiunea. Incerc sa irnit natura observsnd-o. Un pre. cept este en atat mai bun, eu cat este mai simplu ~i mai sourt, Sa nu cauti sa faei suggestii diferite. «Din toate punctele de vedere, zi cu zi, sun t din ce in ee mai bine b, este formula care raspunde Ia tot.

Cineva avea pumnul inchis de doi ani, cu toste tratamententele aplicate. Dootorul X., a facut pe acea persoana aa'!ili Iutinda mana deschisa imediat punsndu-i in cap ideia : Pot.

Pacientul nu trebue niciodata plans, chiar dadS trebue sa-i reeunosei eli sufere, Compatimirea i-ar face rau,

.:>

Inbrebuiutez intentionat expresiuni, uu ordinare, dar familiare : au mal multa: putere.

Vorbeste eu voces apasata ~i joasa ca. acei depriusi sa fie ascultati,

Emile ConI; - ";t;;'I'("''' t'& do} srne.

68

Emile Coue

Afirm cli. vocea este asa cum ne-o cultivam ~i d trebue sa ne-o cultivam. Cine i/jli d(:i osteneala neeesara poate sa dobandeasca 0 buna voce.

Cineva voeste I'll faea cutare Iucru, dar lnehipuindu-/jIi ca. nu-i in stare, face tocmai contrariu de ceiaee voeste,

Ameteala este 0 pilda izbitoare pentru aceasta afirmapune. Cineva merge pe langa 0 prapastie fara s1i.-/jIi den seama : deodata ii vine gandul ca a1' putea oadea ; daca are nenorocul sli se uite toe nai in acel momen t in jos, e ste pierdut. I rnaginea caderei i sa face in spirit, /jIi se simte atras de 0 for~ ne\Tazuta, care i1 va atrage cu atat mai tare, cu cat face mai mad sfortlri sa-i reziste : in aceiasi clipa cedeaza, se prabuseste, Aceasta este pricina celor mai multe accidenie de manteo

Ceia ce se intttmpld in domeniul fizic, se tnttimpla si in acel morai : gdndurile nesanatoase sunt ca a prapastie ; ele determind cdderea acelui ce nu $lie sa se sustraga lor.

Influenta spiritului asupra trupului este o reaIitate : ei VOl adauga, ca este desigur neasemanat mat mare decat sa erode. Este imensa, incalcu/abila. Cateodatl!. 0 vede:n pricinuind paralizii. cari pot sil fie tredtoare, dar cari pot sa dureze §i toata viata, dad irnprejurari speciale II u yin s1t schimbe starea psihica a bolnnvului, Marter. aeea femeie diu Paris, care de 11 ani era imobilizata, 1]i pe care am f1l.cut-o e;A "e scoale, sl mearglt, sa. alerge.