SUDAREA ÎN MEDIU DE GAZE PROTECTOARE MIG-

MAG
6.3. TOPIREA MATERIALULUI PATRUNDEREA SI FORMA
CORDONULUI

Baia topita se deplaseaza odata cu arcul electric cu o viteza egala cu

viteza de sudare. Topirea si solidificarea materialului are un ritm bine definit.
Topirea materialului de baza si a vîrfului electrodului este un proces bilateral
astfel picaturile desprinse de pe vîrful electrodului vor ajunge totdeauna în baie
de sudura.

Forma unei bai topite este reprezentat în figura 6.17

Figura 6.17 Dimensiunile caracteristice ale unui cordon de sudura

Dimensiunile caracteristice ale unei bai de sudura sunt reprezentate în

figura de mai sus daca aceste dimensiuni variaza între anumite limite restrânse
în cazul sudarii cu parametrii regimului de sudare stabilizata.

Aceste dimensiuni sunt în functie de parametrii regimului de sudarea, de

grosimea materialului de baza respectiv de proprietatile fizice si termice ale
materiualului de baza. Dintre aceste parametrii cele mai importante sunt:
intensitatea curentului de sudare, tensiunea arcului electric si viteza de sudare.

Latimea baii respectiv a cordonului de sudura depinde de tensiunea

arcului, de viteza de sudare si în mai mica masura de unghiul de înclinare a
pistoletului de sudare si de lungimea libera a sârmei electrod.

Patrunderea este functie de natura gazului protector si creste odata cu

cresterea curentului de sudare.(vezi figura 6.18)
 Figura 6.18 Forma patrunderi la sudareai cu electrozi fuzibili în cazul diferitelor
gaze protectoare

a) argon. b)helium c)bioxid de carbon

Forma patrunderii în cazul sudarii cu diferite amestecuri de gaze

protectoare este 858c26i reprezentat în figura 6.19.

Figura 6.19. Forma patrunderii pentru diferite gaze si amestecuri de gaze

Daca dorim sa avem o patrundere mare la realizarea unor cordoane

( sudarea în mediu de CO2 este acest procedeu) atunci la sudarea radacinii a
unui cordon cap la capcare se realizeaza din mai multe treceri respectiv sudarea
unui cordon de colt sanfrenat dau astfel de fectori de forma ( b/h) care conduc la
aparitia unor fisuri. La realizarea astfel de cordoane este foarte important
alegerea acestor dimensiuni. Recomandarile sunt trecute în diagrama din figura
6.20
 Figura 6.20 Recomandari de alegere a formei cordonului

Arcul electric actioneaza cu o forta destul de mare asupra baii În acest

loc baia se scufunda sub nivelul componentelor formând un craterde sudura care
este în prelungirea sârmei electrod. Metalul topit de la acest loc cald se
deplaseaza în sens invers deplasarii electrodului (sensul de sudare) si se
solidificaDeci craterul de sudura se formeaza în continuu în timpul sudarii dar în
acelasi timp si dispare din cauza topiturii de pe vîrful electrodului.

Nasterea craterului este favorizat de intensitatea mare a curentului,

tensiune mica a arcului, elemente de aliere exoterme (prin aliere produc caldura)
si marirea continutului de oxigen în arc. Frânarea nasterii craterului sunt
procesele sau materialele care reduc tensiunile superficiale respectiv maresc
vâscozitatea bai topite..

Formarea craterului tine în miscare baia de metal topit care favorizeaza

procesul metalurgic al procesului de sudare.

Crater de sfârsit de cordon se formeaza la întreruperea arcului. Formar

craterului de sfârsit de cordon este eliptic.Este mai lung cu cât viteza de sudare
este mai mare.. Craterul de sfârsit de cordon este concentrator de tensiune. În
imediata apropiere pot aparea pori, sectiunea este mai mica deci si rezitenta
portiunii este mai mica Din aceste cauze este bine ca ele sa fie eliminate fie prin
încarcare fie prin placute de început si sfârsit de cordon

La surse moderne exista metoda automata de eliminare a craterului de

sfârsit de cordon, dupa oprirea procesului arcul mai arde un timp încarcând
craterul.
 6.3.1 TOPIREA VÂRFULUI ELECTRODULUI

La capatul electrodului se formeaza o picatura de metal topit energia sau

caldura data este pe de o parte arcul electri iar pe de alta parte efectul Joule a
rezistentei capatului electrodului parcurs de curentul de sudare si datorita fortelor
care actioneaza asupra acestei picaturi for,mate aceasta paraseste vârful
electrodului si ajunge în baie.(vezi figura 6.21 respectiv 6.22)

Figura 6.21. Degajare de caldura prin efect Joul si arc electric

Daca lungimea libera creste se observa ca datorita efectului Joul Capatul

electrodului s-ar încalzi la cca 3200 0C La 25000C otelul se evapora si prin
aceasta se reduce lungimea arcului (ezi linie întrerupta) daca se reduce curentul
se modifica unghiul α în α' si temperatura finala este în jur de 2000 0C.ceea ce
conduce la un regim de sudare acceptabil.
Figura 6.22. Fortele care actioneaza asupra picaturii care se formeaza la capatul
electrodului.

1.- efect Pinch 2.-tensiune superficiala 3. -forta electrostatica. 4.-forta

gravitationala. 5.-vâscozitate 6.-forta de inertie. 7.- fortele de reactie a
aburilor metalici. 8. forta de aspiratie a coloanei de plasma. CS.-formarea
picaturii. -M.-piesa. E.-sârma electrod

6.4.TEHNOLOGIA SUDARII MIG-MAG

6.4.1. SÂRME ELECTROD

Este necesar respectarea urmatoarelor reguli:

trebuie sa fie suficient de elastic ca sa se dessurubeze fara ca sârma sa

primeasca deformatii

 sa fie suficient de rezistent sa ajunga pâna la pistolet fara deformatii

 trebuie sa fie curat (fara rugina, uleiuri, vopsele etc.)

 stratul de cupru sa fie uniform

 stratul de cupru sa nu permite corodarea sârmei

 suprafata sârmei sa nu prezinte zgârieturi, sa fie neted

 tamburul trebuie sa fie standardizat

 înfasurarea sârmei sa fie spira lânga spira

 sârma electrod nu pot fi înnadit

 daca se taie o spirâ aceasta nu are voie sa mareasca diametrul numai cu

cca 100 mm vezi figura 623. si figura 6.24.

Figura 6.23 Masurarea pasului a doua spire adiacente

Figura 6.24 Cresterea diametrului sârmei

 ambalarea si pastrarea în folie si cutie soc uscat

Electrozi pot fi :

 sârma plina

 sârma tubulara

 electrod banda


Avantajele sârmei tubulare:

 productivitate ridicata10-15%

 prin modificarea pulberii se pot obtine o paleta mare de

compozitie chimica

 stropirea mai redusa.

 suprafata cordonului mai neted

 consum de energie mai redus

 poate fi utilizat si în curent de aer pâna la 12 m/s

Dezavantajele sîrmelor tubulare

 la sudare se produce un fum mare care deranjeaza operatie de

sudare

 trebuie respectat cu strictete parametri tehnologici de sudare

 sunt scumpe

 sunt higroscopici

Câteva variante constructive sunt prezentate în figura 6.25.

Figura 6.25 variante constructive de sârme tubulare

Ordinea operatiilor

 preîncalzire

 reglarea parametrilor de sudare

 realizarea cordonului (rînduri, straturi)

 operatii post sudare (tratamente termice, indreptare, prelucrare)

6.5 UTILIZAREA PROCEDEULUI

1.Realizarea radacinii când aceasta este expusunui atac coroziv. O sina

suport asezata sub cusatura sudata produce o stationare a gazului protector.
Acelasi efect se obtine cu ajutorul unui dorn de distantare (la cusaturilor
circulare) sau folosind o banda de lipit (folie de aluminiucu tesatura din fibra de
sticla) figura 6.26

Figura 6.26 Asigurarea protectiei radacinii

O cantitate mica de gaz protector se poate scurge sub cusatura prin

rostul înca nesudat. Daca aceasta scurgere este oprita printr-o sina suport,
atunci în canalul sinei poate sa se acumuleze o cantitate suficienta de gaz
protector. Radacina nu se oxideaza si ramâne curata. sina reprezinta totodata un
suport pentru greutatea baii topite si se evita formarea excesului de patrundere.

Defecete:

Otel crom -nichel partea inferioara a cusaturii de radacina este oxidata.

Se produce coroziune. Alte metale: formarea necorespunzatoare a stratului de
radacina.
 2.Daca din motive de coroziune sau alte motive radacina nu poate fi
obtinuta fara sa fie oxidata asa cum este prezentat mai sus, atunci trebuie ca
partea inferioara a cusaturii sa fie si ea protejata cu un curent de gaz. Problema
principala este alegerea corespunzatoare a gazului protector. Solutii sunt
prezentate în figura 6.27.

În acest caz, pentru protejarea radacinii (spre exemplu la piese mari) în

partea inferioara a cusaturii se sufla gaz printr-o duza, respectiv un suflator (vezi
figura din stânga). În cazul sudarii mecanizate sina suport este prevazuta cu
gauri care permit curgerea gazului protector în partea inferioara a stratului de
radacina (vezi figura din mijloc). În cazurile deosebit de dificile sunt protejate cu
gaz ambele parti ale cusaturii de colt (vezi figura din dreapta)

Figura 6.27 metode de protectie cu gazprotector a radacinilor

Defecte ca la punctul 1.

3. Pentru dozarea gazului de protectie a radacinii cu o precizie ridicata se

va folosi neaparat un reductor de presiune dotat cu dispozitiv de presiune dotat
cu dispozitiv de masurarea debitului figura 6.28

Figura 6.28. Masurarea debitului de gaz protector pentru protajarea radacinii

Defecte: Pe alocuri cusatura nu este patrunsa

4. Daca se constata prezenta porilor în cusatura sudata se vor înlocui

garniturile pistoletului (vezi figura 6.29

Figura 6.29 Metoda de inlocuire a garniturii de etansare a circuitului de apa

Defecte: Pori

5. Este necesar ca arcul electric sa se situeze întotdeauna în mijlocul

clopotului de gaz protector (vezi figura 6.30)

Figura 6.30 pozitia arcului electric la sudare MIG-MAG si WIG

La sudarea WIG electrodul de wolfram trebuie sa fie asezat în centrul

duzei de gaz.

La sudarea MIG-MAG trebuie urmarit pozitia centrala a duzeisi a duzei de

contact si sârma electrod care poate sa se îndoaie
 Defecte : pori

6. Dupa stingerea arcului, mentineti înca putin timp, în directia cusaturii în

curs de racire, astfel încât curentul gazos sa actioneze înca asupra capatului
metalului depus (vezi figura 6.31)

Figura 6.31 protectia capatul sudurii

Este important ca baia de sudare înca lichida sa se solidifice într-o

atmosfera de gaz protector si nu în aer, unde se oxideaza. Stingeti arcul de
sudare nu prin îndfepartarea pistoletului ci prin actionarea întrerupatorului montat
pe pistolet

Defecte: Oxidarea capatului cusaturii, oxidarea craterului final

7. Înainte de sudare trebuie îndepartati de pe peretii si zonele învecinate

ale rostuluiorice urma de grasime, murdarie sau alte impuritati. Utilizarea
materialelor de adaos uscate si curate. Cu cât materialul de baza este mai
valoros cu atât degresarea trebuie facuta cu mai multa grija..
 Figura 6.32. Efectul murdariei în vecinatatea cordonului.

În conditile termice de la sudare, impuritatile se descompun cu formare

de gaze, care viciaza atmosfera gazului protector si ca urmare iau nastere pori.
Acest lucru este deosebit de critic în cazul aluminiului, întrucât produsele de
ardere contin hidrogen, care genereaza pori. O situatie critica se produce si în
cazul otelurilor crom-nichel, atunci când produsele de ardere contin carbon, în
acest caz se poate produce o carburare si o deteriorare a metalului de baza

Defecte. Pori

8. Prinderea provizorie se sudeaza cu un rost anume ales si un numar

suficient de mare de prinderi, pentru a evita deformarea cusaturii (vezi figura
6.33

Figura 6.33. Prinere provizorie cu sudura

 Cusaturile sudate se contracta în toate directiile. Acolo unde contractia nu
poate sa se produca prin modificarea dimensiunilor sau prin deformari, acolo
apar tensiuni.

Dupa prinderea provizorie, rostul cusaturii de radacina trebuie sa fie

destul de mare ca sa permita patrunderea cusaturii sudate. Prinderile provizorii
trebuie sa fie atât de solide încâtsa nu permita ruperea lor la lucrarile de sudare
ulterioare.

Defecte: deformari, tensiuni mari, radacina nepatrunsa

9. Depozitarea tuturor materialelor de adaos într-o încapere uscata La

locul de sudare, despachetati doar necesarul pe o zi (figura 6.34)

Figura 6.34 depozitarea materialelor de adaos

În încaperile umede, sârmele de sudare ruginesc iar stratul de oxizi de la

sârmele de aluminiu absoarbe umiditate. Toate impuritatile actioneaza în acelasi
fel ca rugina si si umiditatea.În arc ele se descompun, viciaza atmosfera gazului
protector si duc la reactii nedorite în metalul depus

Defecte. Pori

10. Frâna care regleaza avansul sârmei nu trebuie trasa prea tare. Se
regleaza doar ca bobina bobina sa nu se roteasca libera, atunci când se
întrerupe transportul sârmei
 Figura 6.35 Reglarea desfasurarii sârmei electrod

La o forta de frânare prea mica, sârma se desfasoara în continuare si

spirele s-ar din tambur. lLa o forta de frânare prea mare, motorul de avans al
sârmei este suprasolicitat.

Defect: Avansul sârmei este perturbat. Sudarea este îngreunata sau nu

poate fi deloc executata.

11. Rolele de la dispozitivul de avans al sârmei trebuie strânse numai atât

ca în cazul functionarii avansului, bobina sa poata fi retinuta înca de mâna. Se
vor respecta instructiunile sistemului suplimentar de reglare,(vezi figura 636)
 Figura 6.36. Reglarea fortei de strângere a sârmei

Daca forta de presare este prea mare, atunci se poate ajunge la

deformarea sârmei. Daca sârma este cuprata, portiuni fine de cupru se pot
desprinde, si pot infunda spirala de ghidaj (bowden sau tub de teflon). Daca forta
de presare este prea mica, datorita rezistentei prea mari a sistemului se poate
ajunge la alunecarea sârmei pe rolele de avans. În acest caz avansul sârmei se
întrerupe

Defecte: avansul sârmei se întrerupe partial

12. Se vor utiliza role de avans cu dimensiuni corespunzatoere

diametrului sârmei. Se va controla pozitia rolelor de avans. Înlocuiti din timp
rolele uzate (figura 6.37)

Figura 6.37. Pozitia rolelor de avans sârma

Rolele de avans transmit forte de iompingere prin frecare, asupra sârmei

de sudare. Chiar daca suprafetele care transmit forta sunt durificate, cu timpul
apare o uzura. La o uzura foarte avansata, rolele de avans se ating între ele. În
acest caz, forta de presare nu mai poate actiona asupra sârmei. Daca doua role,
prevazute cu canalele respective, sunt deplasate una fata de cealalta, atunci
suprafata sârmei se deterioreaza si pot sa se desprinda aschii

Defecte. Alimentarea cu sârma se face defectuos si neuniform, o uzura

mai mare în sistemul de avans al s'rmei, desprindere de aschii de pe suprafata
sârmei.

13. De la rola de avans si pâna la duza de contact, sârma de sudura

trebuie, condusa printr-un dispozitiv corespunzator de alimentare (furtun de
teflon, sau spirala de otel), al carui diametru interior se alege în functie de
diametrul sârmei. Acest dispozitiv de alimentare trebuie taiat la dimensiunea
potrivita si muchia interioara trebuie debavurata dupa taiere

Figura 6.38. Sistem de conducere a sârmei electrod

Daca sârme electrod nu este con dusa corect pâna la role de avans
sârma de sudare sufera îndoituri. Daca diametrul interior al furtunului de
alimentare este prea mare în comparatie cu diametrul sârmei atunci sârma se
poate îndoi pe acest parcurs. În schimb daca este prea mic, atunci frecarea
devine prea mare la curbarea furtunului

Defecte: Avans neuniform al sârmei, îndoituri pe sârma, deteriorarea

suprafetei sârmei.

14. Periodic se purjeaza furtuna de ghidaj al sârmei cu aer comprimat

uscat, în vederea eliminarii particulelor antrenate. Acest lucru se recomanda a fi
efectuat când se monteaza unei noi bobine de sârma (vezi figura 6.39.)
 Figura 6.39. Purjarea furtunului de ghidaj a sârmei

Tocirea sârmei are loc prin frecarea ei pe rolele de avans (mai ales daca
acestea sunt uzate) pe duzele de conducere a sârmei (mai ales daca sârma nu
este bine centrata) si în furtunul de ghidaj al sârmei de sudare ( mai ales daca
acest furtun este dotat cu spirale de otel pentru ghidaj respectiv daca furtunul
este puternic încovoiat). Particulele desprinse ca urmare a frecarii pot sa se
acumuleze în furtun si maresc rezistenta acestuia la trecerea sârmei, pâna la
oprirea completa a avansului acesteia

Defecte: avans neregulat al sârmei, sau avansul sârmei se opreste

complect.

15. La schimbarea duzelor sau la curatirea acestora utilizati unelte

corespunzatoare scopului-de exemplu chei de marime potrivita pentru strângerea
piulitelor, ace sau burghie de curatire potrivite. Se va folosi cleste special destinat
acestui scop.

Figura 6.40. Cleste special pentru curatirea duzei

Clestele din figura 6.40 are 4 functii:

 curatirea duzei de gaz (îndepartarea stropilor metalici de pe peretele

interior)

 demontarea prin tragere sau desurubare a duzei de gaz;

 strîngerea la însurubarea duzei de contact;

 taierea sârmei de contact

 Defecte: vatamarea pieselor pistoletului prin folosirea uneltelor nepotrivite

16.Se stropeste în mod curent duza de gaz cu o substanta de separare

care împiedica aderarea pe ea a stropilor metalici. Se va avea grija sa nu înecam
orificiul de iesire a gazelor din pistolet. În loc de stropirea cu o substanta de
separare, puteti folosi o pasta de protectie a duzei ( a se afunda capul duzei
numai la 2-3 mm în pasta)

Figura 6.41. Intretinerea duzei de gaz

Substanta de acoperire trebuie sa umecteze doar peretii interiori ai duzei,

dar nu în cantitate mare pentru ca aceasta substanta sa nu se acumuleze în
orificiul de evacuare a gazelor sau în corpul duzei

Defecte. Stropi metalici aderenti în duza de gaz. Pori.

17.Se indeparteaza la intervale regulate stropii metalici care s-au lipit în

interiorul duzei de gaz. Se va avea grija ca în partea inferioara a corpului duzei
de gaz sa nu se formeze punti din stropi metalici (vezi figura 6.42)
 Figura 6.42. Formarea inelelor din stropi

Depunerea de stropi metalici produce o insuficienta acoperire cu gaz

protector a baii de sudare. Chiar o cantitate mica din acesti stropi poate perturba
curgerea laminara a gazului, provocând vârtejuri. Acumularile mari de stropi
metalici în partea posterioara a duzei pot înfunda orificiile de iesire a gazului
protecor si în cel mai rau caz, pot forma punti care conduc curentul la atingerea
piesei, mai ales daca si partile izolate ale duzei sau ale corpului duzei sunt si
cele vatamate.

Defecte: Formare de pori. Se formeaza scurtcircuit sau arc electric între

duza de contact si duza de gaz.

18. Se va regla în asa fel timpul de ardere al arcului electric încât, dupa
stingerea arcului, sârma sa nu se lipeasca pe baia de sudare solidificata, dar
arcul sa nu arda pâna la iesirea sârmei din duza de contact. (vezi figura 6.43. )

Figura 6.43. Reglarea timpului de ardere

La capatul fiecarei cusaturi, arcul de sudura trebuie sa mai arda chiar

când avansul sârmei s-a oprit. În caz contrar sârma se lipeste de baia de sudare
solidificata. Timpul liber de ardere poate fi reglat pe aparatul de sudura, în functie
de felul materialului de sudat si de diametrul sârmei.

Defecte: sârma se lipeste de baia de sudare în curs de racire sau, sârma

se lipeste de duza de contact:

19. Prin reglarea corecta a parametrilor de sudare (corelare corecta între

tensiune si avansul sârmei) la tabloul de comanda al aparatului de sudare,
realizati o ardere linistita si stabila a arcului.valori orientative în tabelul de mai
jos.
 Reglarea gresita a parametrilor, are drept rezultat un arc instabil si
improscarea de stropi metalici care pe lânga faptul ca reclama o prelucrare
ulterioara pentru îndepartarea lor, mai perturba si formarea corecta a perdelei de
gaz protector

Trebuie sa va bazati pe vazul si auzul Dvs.

Defecte: Pori, împroscari, cusaturi cu aspect neuniform, patrundere

insuficienta.

20.Pentru oteluri nealiate si slab aliate se vor mentine parametri de

sudare în limitele prescrise. Se va evita topirea sârmei, folosind un curent de
sudare prea mare. Se va ia în considerare si pozitia de sudare.respectiv valorile
prezentate în tabelul mai jos,

La sudarea MAG sudorul nu poate fi impiedecat, dim punct de vedere

tehnic, sa lucreze cu o viteza mare de avans a sârmei, pentru a realiza un
randament de depunere ridicat. Cantitate mare de metal trebuie însa depusa în
rost în conditii controlate si fara defecte. Limitele randamentului de depunere
sunt determinate de grosimea pieselor, de forma rostului, de pregatirea cusaturii
si de pozitia de sudare.

Defecte: Patrundere defectuoasa, în cel mai rau caz lipsa de topire.

21.Se va respecta distanta dintre piesa de sudat sicapatul duzei de

contact (lungimea libera a sârmei de sudare) În cazul arcului cu pulverizare
(spray arc) ea trebuie sa aiba valoarea de 18 la 20mm în cazul arcului scurt de
14 mm. Cazurile speciale: o distanta prea mare reduce pericolul unei strapungeri
la tablele subtiri, o distanta mica îmbunatateste patrunderea cusaturii la tablele
groase.

Cu cresterea lungimii capatului liber, patrunderea scade. În afara de

aceasta, este îngreunata mentinerea sârmei si a perdelei de gaz de protectie în
pozitia centrala. Daca capatul liber este prea mic poate avea loc o supraîncalzire
a baii de sudare, o suprasolicitare termica a arzatorului si depunerea de stropi în
interiorul duzei

Defecte: patrundere insuficienta, supraîncalzirea baii de sudare.

22.Se ia în considerare "efectul de cos" la pozitia verticala si

ascensiuneaperdelei de gaz ca urmare a efectului termic provocat de o baie de
sudare de dimensiuni mari. Se va evita baile de sudare prea mari.(vezi figura
6.44.)
 Figura 6.44. Formarea "efectului de cos"

La cusaturile verticale poate sa se produca un curent ascendent al

aerului cald, care poate antrena si gazul protector. La cusaturile orizontale pot sa
ia nastere bai de sudura de mare întindere în urma pendularii arzatorului, când
se sudeaza stratul de acoperire..În acest caz perdeaua de gaz nu poate proteja
în intregime baia de sudare, mai ales atunci când datorita temperaturii ridicate a
baii însasi, gazul protector este încalzit si în urma ascensiunii lui se produc
turbulente.

Defecte: Insuficienta acoperire a baii de catre perdeaua de gaz protector.

Pori.

23.Nu se tine arzatorul prea înclinat, ci mai degraba perpendicular pe

suprafata piesei. (vezi figura 6.45.)

Figura 6.45. Inclinarea arzatorului

 Daca curentul de gaz protector bate prea înclinat pe suprafata piesei
(figura din stânga) atunci exista posibilitatea ca aerul sa fie aspirat în spatiul
arcului datorita unui "efect de injectare". Perdeaua de gaz protector este în acest
caz perturbata. Urmarea este ca se produc pori în cusatura (foarte predispuse
sunt în special materialele de baza din aluminiu ) de asemenea se formaeza
oxizi pe suprafata cusaturii (se poate observa la otelurile crom-nichel)

Defecte: Pori, formarea oxizilor pe suprafata cusaturii.

24. Nu se lasa distanta prea mare dintre duza de gaz si suprafata piesei
de sudat

Vezi figura 6.46.

Figura 6.46. Pozitia relativa duza de gaz piesa

Daca distanta este prea mare, atmosfera de gaz protector nu mai este
asigurata în spatiul arcului si la suprafata baii de sudare. O marire a debitului de
gaz este doar partial eficienta în acest caz si pe deasupra si costisitoare. Prin
anumite dispozitive cum ar fi "lentilele de gaz" la sudarea WIG, sau alte
dispozitive similare, acestea permit asigurarea unei curgeri laminare a gazului
protector, fara turbulente, pe o distanta relativ mare.

Defecte :pori

25. Influenta pozitiei arzatorului asupra patrunderii cusaturii (vezi figura

6.47)
 Figura 6.47.Directia de sudare. Patrunderea

Forma si adâncimea patrunderii depind de mai multi factori: diametrul

electrodului, lungimea arcului de sudare, viteza de sudare, felul gazului protector,
grosimea materialului de baza. Daca acesti parametrii sunt constanti, mai are
influenta si înclinatia arzatorului fata de diractia de sudare. La sudare arzatorului
înclinat înainte, patrunderea este mai mica (avantajos în cazul straturilor de
radacina si la sudarea tablelor subtiri, la cusaturi de colt efectuate într-o singura
trecere, la sudarea otelurilor crom nichel cu energie liniara mica). La sudare cu
arzatorul înclinat înapoi, patrunderea e mai mare (avantajos la sudarea în pozitia
orizontala straturilor de umplere la sudurile de colt de grosimi mai mari, la
sudarea straturilor de completare a radacinii)

Defecte: patrundearea prea mica patrunderea preamare.

26.Se va evita cusaturile late la care este necesara pendularea

arzatorului. Nu permitati curgerea în avans a baii de sudare (vezi figura 6.48.)
 Figura 6.48. Modul de realizare a straturilor

Arcul trebuie sa topeasca flancurile rostului si stratul de radacina si nu

are voie sa arda pe baia de sudare care se formeaza. În caz contrar se produce
o lipsa de topire laterala. Acest lucru se poate întâmpla daca unghiul de
deschidere al unui rost în V este prea mic sau, daca viteza de topire a
electrodului este prea mare sau daca viteza de sudare este prea mica, dar în
special atunci când se comit simultan toate cele trei greseli mai sus enumerate.

O alta posibilitate de formarea defectelor : O baie de sudare prea întinsa

nu mai este protejata de gazul protector.

Defecte: lipsa de topire, pori.

27.Sudurile de colt executate în pozitia orizontala în jgheab trebuie sa

aiba o grosime de maxim 6 mm (dimensiunea a) si sa fie sudate numai într-o
singura trecere. Sudurile de colt mai groase se executa în mai multe straturi.
Straturile intermediare si de acoperire se executa sub forma de cusaturi (treceri)
depuse fara pendulare. (vezi figura 6.49.)

Figura 6.49 Realizarea cordoanelor de colt

La sudurile de colt groase, realizate într-un singur strat exista pericolul

defectelor prin lipsa de topire laterala si o patrundere insuficienta, atunci când
arcul arde pe baia în curs de formare. Prin tehnica trecerilor fara pendulare acest
pericol poate fi evitat. Chiar la o examinare vizuala beneficiarul sau verificatorul
îsi poate da seama ca nu exista lipsa de topire laterala care ar fi putut apare la
un mod de lucru incorect.

Defecte: O prindere insuficienta, lipsa de topire laterala

 28.Daca se executa suduri de colt la îmbinarea tablelor de grosimi
diferite, trebuie sa modificati în asa fel înclinatia arzatorului, ca acesta sa fie
îndreptat mai multe spre tabla mai groasa (el ramâne îndreptat spre punctul de
radacina figura 2.) sau se va mentine unghiul de înclinatie de 45 0 dar arzatorul se
deplaseaza cu 2-3 mm spre tabla mai groasa (vezi figura3)

Figura 6.50. Cordoane de colt la componente de grosime diferita

Daca tablele de grosime diferite se sudeaza în modul prezentat în figura

2 , atunci la valori mici ale curentului de sudare (corespunzator tablei subtiri),
tabla mai groasa nu este patrunsa suficient. În acest caz apar defecte de lipsa de
topire. Daca se foloseste curent mai mare (corespunzator tablei mai groase) se
poate ajunge la crestaturi marginale sau chiar la strapungeri ale baii la tabla mai
subtire. La suduri de colt orizontale, tabla mai groasa ar trebui asezata orizontal,
astfel ca baia de sudare sa nu provoace strapungeri în nici un caz

Defecte: Crestaturi marginale, lipsa de topire

29.Daca se sudeaza vertical descendent, atunci se diminuieaza

tensiunea si micsorati cu cca 30% viteza de avans a sârmei, fata de valorile
folosite la sudarea în pozitie orizontala si totodata fara pendulari (tras liniar)
totodata se impiedica curgerea baii de sudare care s-a diminuat, efectând repede
o cusatura lineara
 Figura 6.51 Sudura de colt vertical descendent

La sudarea în colt în pozitie vertical descendent, exista pericolul ca baia

de sudure sa curga, daca ia dimensiuni prea mari. Pentru a micsora dimensiunile
trebuie sa se diminueze randamentul de topire. Dar pentru ca sudarea trebuie
efectuata în acelasi timp, în conditii de vâscozitate avansata, în vederea unei
solidificari mai rapide a baii, se limiteaza grosimea cusaturii printr-o singura
trecere la 3,5 mm

Sudurile de colt mai groase efectuate în aceasta pozitie trebuie realizate

prin mai multe cusaturi liniare

Defecte:Baia de sudare curge înaintea arcului. Patrundere insuficienta la

radacina si în flancuri, în cazul cel mai defavorabil aparitia de defecte.

30. La sudurile realizate într-un singur strat si la sudurile de radacina, o

pozitionare simetrica a pistoletului fata de marginile rostului asigura o patrundere
suficienta a flancurilor fara producerea defectelor cum ar fi lipsa de topire. La
sudurile de umplere si de acoperire trebuie luate în considerare si cusaturile deja
depuse:

În cazul tablelor subtiri (figurile din rîndul de sus figura 6.52) deschiderea
rostului permite în general pozitionarea simetrica a pistoletului de sudare la
depunerea cusaturii sudate. În cazul tablelor mai groase (figurile din rândul de
jos figura 6.52) acest lucru nu mai este posibil, daca deschiderea rostului este
prea mica. Marimea lungimii capatului liber este o solutie gresita si daunatoare,
în cazul arcului cu pulverizare aceasta lungime nu trebuie sa depaseasca
valoarea de 20mm
 Figura 6.52 sudarea straturilor

Defecte: Lipsa de topire laterala, pori (figura b rîndul inferior)

31. Se evita supraîncalzirea prea mare a cusaturii daca:

 sudarea se face în pozitie orizontala în jgheab si se realizeaza prin mai

multe straturi

 procedati la o corelare a vitezei de sudare si a randamentului de topire;

 corectati înclinatia arzatorului;

 masurati tensiunea arcului la sudare, rspectiv micsorati viteza de avans a

sârmei sau în anumite cazuri procedati la pendularea pistoletului.

Figura 6.53 Supraînaltarea cusaturii

 O supraînaltare prea mare a cusaturii se produce atunci când:

 se alege o pozitie de sudare prea ascendenta.

 viteza de sudare este prea mica, respectiv randamentul de topire este

prea mare

 înclinatia arzatorului este prea mare si se sudeaza cu arzatorul înclinat

înapoit

 tensiunea arcului este prea mica si/sau avansul este prea mare

Defecte: O supraînaltare prea mare

32.Trebuie evitat producerea neuniformitati suprafetei cusaturilor de

acoperire prin:

 pendularea neîntrerupta;

 depunere de mai multe straturi respectiv rânduri;

 sudare pe cât posibil în pozitie orizontala în jgheab, se adopta mai

degraba o pozitie mai mult descendenta decât ascendenta (la o cusatura
usor urcatoare se ajunge usor la o supraînaltare prea mare) dar totusi nu
trebuie admisa curgerea baii în avans

Figura 6.54. Neuniformitatea suprafetei stratului de acoperire la sudare strat

cu adâncitura

O adâncitura în suprafata stratului de acoperire apare atunci când:

 la pendulare se zaboveste prea mult la marginile rostului, atât timp cât

baia este prea rece sau stratul realizat printr-o singura trecere;

 sectiunea stratului de acoperire este prea mare;

  la un randament de topire ridicat se adopta o pozitie de sudare prea
descendenta

Defecte: Neuniformitatea suprafetei stratului de acoperire.

33.Se va evita formarea crestaturilor folosind o pendulare corecta

 reducând tensiunii arcului la sudare

 executând cusaturile de colt mai groase prin sudarea în mai multe straturi;

 îndepartând straturile de rugina de pe metalul de baza în zonele în care

se sudeaza;

 corectând pozitia pistoletului de sudare;

 corelând viteza de topire cu cea de sudare.

Figura 6.55. Prezentarea crestaturii marginale

Crestaturile iau nastere atunci cînd:

 pendularea nu este suficient de larga, sau s-a zabovit prea mult la

marginea rostului;

 tensiunea arcului este prea mare si, în consecinta, arcul se lungeste;

 cusaturile de colt realizate într-o singura trecere sunt prea groase si

metalul se depune neuniform;

 metalul de baza este prea ruginit sau are arsuri pe suprafata;

 s-a adoptat o poztie incorecta a pistoletului;

  s-au folosit valori prea mari ale vitezei de topire a electrodului si ale
vitezei de sudare.

Caz special: Daca crestatura a luat nastere în urma unui efect de suflare
magnetica, atunci cablul de racordare la masa de sudare a piesei trebuie mutat,
de exemplu, se face o dubla racordare a piesei, efectul de suflare magnetica se
prîntâmpina de asemenea, prin adoptarea unei înclinari corecte a pistoletului de
sudare, se modifica succesiunea depunerii straturilor

Defecte: Crestaturi marginala

34. Se va evita formarea craterului final:

 umplând craterul cu o miscare lenta de du-te-vino a pistoletului de sudare;

 întrerupând arcul si lasând ca baia de sudura sa se solidifice si apoi

umplând craterul prin sudare;

 în anumite cazuri folositi o placuta de capat

Figura 6.56. Modul de formare a craterului final

Un crater final apar atunci când arcul de sudura este îndepartat prea
devreme sau prea rapid în momentul când baia de sudare înca prea mare

Se va ia în considerare regula 6 care trateaza problema racirii capatului

cusaturii în atmosfera de gaz protector

Defecte: crater final

35.Se va evitat formarea incluziunilor de zgura:

 curatînd cu grija rosturile si a zonei îmbinarii;

 curatând în repetate rânduri a duzei pistoletului de sudare;

  corectând pozitionarea pistoletului de sudare în cursul sudarii, de
exemplu micsorând distanta lui fata de piesa sau micsorându-i înclinatia;

 îndepartând zgura de pe suprafetele cusaturilor depuse, respectiv din

rostul de sudare, înainte de depunerea cordoanelor noi.

Figura 6.57Formarea incluziunilor

Formarea incluziunilor de zgura devine posibila daca:

 zgura (de exemplu tunderul, arsura de laminare) sunt antrenate în baia de

sudare;

 stropii de pe duza pistoletului de sudare cad în baia de metal topit;

 pistoletul de sudare este incorect pozitionat în cursul sudarii;

 zgura ramasa de la straturile anterioare nu a fost îndepartata total sau

partial;

 zgura produsa în cursul taierii termice nu a fost îndepartata din rost

Defecte: Incluziuni de zgura

36.La sudarea tablelor mai groase (peste 10 mm) se vor respecta

urmatoarele (vezi figura 6.58)
 Figura 6.58.Sudarea ]mbin[rilor groase

La sudarea tablelor groase, panoul de comanda al aparatului sudorului

trebuie sa cuprinda un dispozitiv de "reglare lina a cresterii vitezei" pâna în
momentul aprinderii arcului de asemenea o posibilitate de reglare a timpului de
reaprindere precum si un dispozitiv de reglare a timpului de scurgere a gazului
protector, înaintea de aprinderea arcului si dupa stingerea lui

Se vor efectua suduri de prindere suficient de lungi (min 60 mm) si

suficient de late (4mm) executate chiar înintea opratiei de preîncalzire. Cusaturile
de prindere provizorie fisurate nu se refac prin sudare ci se îndeparteaza prin
craituire arc aer

Straturile de radacina si de acoperire se vor suda fara pendulare (prin

tragerea electrodului)

La realizarea straturilor de acoperire se va acorda o atentie deosebita

coeficientului de umplere (vezi figura 6.68 stânga). Ukltimul strat se considera
cusatura de "afinare"