Ministerul Educației, Culturii și Cercetării Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Științe Economice

Departamentul Economie, Marketing și Turism

Lucru Individual
La Disciplina Relații Economice Internaționale

Migrația forței de muncă din Republica Moldova

(anii 1995,2000,2005,2010-2017 și în perspectivă)

Chișinău, 2018
 CUPRINS:

INTRODUCERE.............................................................................................................................
3
CAPITOLUL I: ABORDĂRI TEORETICE CU PRIVIRE LA MIGRAȚIA POPULAȚIEI
DIN REPUBLICA MOLDOVA ..................................................................................................4
1.1 Migrația din Moldova-fenomenul și aploarea migrației ...........................................................4
1.2 Repartizarea migranților după diferite criterii ..........................................................................5
CAPITOLUL II: ABORDĂRI PRACTICE CU PRIVIRE LA CIRCULAȚIA
INTERNAȚIONALĂ A POPULAȚIEI ȘI A FORȚEI DE MUNCĂ......................................7
2.1 Fluxul migraţiei internaţionale a cetăţenilor moldoveni şi stocul cetăţenilor moldoveni care
locuiesc peste hotare.......................................................................................................................7
2.2. Impactul migraţiei...................................................................................................................8
CAPITOLUL III: Migrația forței de muncă din Republica Moldova în perspectivă...........10
CONCLUZII ȘI PROPUNERI......................................................................................................12
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................14
ANEXE..........................................................................................................................................15

2
 INTRODUCERE

Actualitatea temei. Studiile realizate în domeniul migraţiei reflectă, că principalul

factor de impulsionare pentru migranţii moldoveni rămâne a fi în continuare migraţia pentru
scopuri economice, în special datorită lipsei oportunităţilor de angajare în muncă şi a salariilor
mici oferite pe piaţa muncii din ţară. Fenomenul migraţiei în republică continuă să fie
caracterizat prin emigrarea internaţională a populaţiei Moldovei mai puţin prin imigrarea
persoanelor din afara țării.
Scopul cercetării constă de a analiza circulația internațională a populației și a forței de
muncă prin prisma unor date statistice.
Pentru a realiza scopul stabilit au fost trasate următoarele obiective:
- Analiza tendintelor migrationiste;
- Identificarea impactului migratiei asupra dezvoltarii comunitatilor Republicii
Moldova;
- Analiza principalele constatări, implicaţii asupra politicilor şi recomandări. ;
- Analiza migratiei in perspectiva.
Metodologia de cercetare. În scopul realizării acestei cercetării s-a utilizat cîteva
metode de cercetare economică cum ar fi:
- analiză și sinteză;
- inducția și deducția;
- metoda analitică;
- metoda logică;
- metoda istoriologică;
Structura lucrării. Această lucrare este structurată în trei capitole. Primul capitol
prevede analiza abordării teoretice cu privire la migratia populației și a forței de muncă, al doilea
capitol prevede analiza abordării practice cu privire la migratia internațională a populației și a
forței de muncă. Al treilea capitol prevede analiza perspectivei migratiei in Republica
Moldova.Se încheie cu concluzii și propuneri referitoare la tema abordată și desigur bibliografia
utilizată în lucrare.
Cuvinte cheie. Migratie, Remitente,evolutie economica.

3
CAPITOLUL I: ABORDĂRI TEORETICE CU PRIVIRE LA MIGRAȚIA POPULAȚIEI
DIN REPUBLICA MOLDOVA

1.1 Migrația din Moldova-fenomenul și aploarea migrației.

Scurt istoric și principalii factori determinanți Procesele imigraționiste din Moldova au

fost supuse unor analize aprofundate pe parcursul evoluției acestora. Modelele imigraționiste și
etapele evoluției migrației au fost descrise pe larg de către cercetătorii în domeniu, fiind divizate
în patru etape: prima etapă (anii 1990–1994), a doua etapă (1995–2000), a treia etapă (2001–
2006), iar pentru etapa a patra a fost determinat începutul din mai 2006. Fiecare dintre cele patru
perioade de emigrare au caracteristici specifice, totuși motivele economice și migrația în scop de
muncă sânt cele care stau la baza evoluției fenomenului în toate perioadele menționate.

Etapa curentă, a patra, este caracterizată prin eforturile considerabile ale statului în
gestionarea migrației. Este promovată abordarea conceptuală privind reglementarea migrației
forței de muncă, desfășurarea reformei instituționale și cooperarea mai strânsă cu Uniunea
Europeană. În scopul eficientizării politicilor promovate în 2012 a fost creat Biroul pentru Relații
cu Diaspora, au fost delegate competențe adiționale privind analiza fluxurilor migraţionale
Biroului Migrație și Azil.

În ultimii ani, în special după lansarea crizei economice din Europa, a devenit actuală
situația migranților în cazul reîntoarcerii în țară, fenomen accentuat din motivul înăspririi
condițiilor de ședere şi angajare a migranților în Federația Rusă. Autoritățile din Republica
Moldova, cu suportul organismelor internaționale își propun să acorde asistenta necesară
cetățenilor Republicii Moldova care intenționează să revină sau deja s-au reîntors în țară.

Dinamica migraţiei

Republica Moldova a făcut parte din Uniunea Sovietică, în care „migraţia în exterior”
era interzisă. În rezultat, fluxurile de migraţie din Republica Moldova erau limitate la teritoriul
sovietic. Cu toate acestea, odată cu primele semne de liberalizare a Uniunii Sovietice la sfârşitul
anilor 1980, restricţiile cu privire la migraţie au fost slăbite şi multe ţări au asistat la întoarcerea
cetăţenilor în patria lor istorică şi reunificarea familiilor (în primul rând a evreilor şi nemţilor
spre Israel, Germania şi SUA).Acest fenomen s-a intensificat urmare a destrămării URSS.

Colapsul URSS adus la declararea ulterioară a Moldovei drept stat nou independent.
Perioada a fost caracterizată de asemenea de condiţii de înrăutăţire a tensiunilor etnice, care s-au
manifestat prin conflicte etnice şi/sau militare (se are în vedere conflictul transnistrean din 1992).
Aceste circumstanţe au provocat migraţia din motive etnice în prima jumătate a anilor 1990,
predominant spre Rusia şi Ucraina. Cu toate acestea, rolul acestui conflict în procesul de
migraţie nu ar trebui supraestimat.

Începând cu a doua jumătate a anilor 1990, fluxul de migranţi moldoveni a devenit un

fenomen de proporţii. El a avut în primul rând motivaţii economice. Până în prezent pot fi
identificate trei valuri de migraţie în masă. Prima migraţie în masă a fost motivată economic şi a
avut un caracter comercial (procurarea bunurilor de peste hotare şi vânzarea lor pe piaţa
moldovenească).Totuşi, introducerea regimului de vize, de rând cu controalele vamale mai
4
complicate şi egalarea preţurilor în statele post-comuniste a făcut ca acest tip de migraţie
comercială să fie mai puţin profitabil pentru un migrant individual. În consecinţă, migraţia
comercială a fost înlocuită treptat de migraţia de muncă.

Criza economică şi financiară prin care a trecut Federaţia Rusă în anul 1998 a declanşat
al doilea val de migraţie în masă din Moldova, care a continuat cu o intensitate sporită până cel
puţin în 2007. Acest val de migraţie în masă a avut loc drept răspuns la sărăcia acută.

În prezent, migraţia moldovenească este în mare parte un răspuns la oportunităţile pe

piaţa străină de muncă şi ar trebui privită drept o strategie de investiţie pentru răspunsul de viitor
la sărăcie acuta.

Migraţia moldovenească s-a caracterizat de o intensitate sporită începând cu 1998.

Figura 1. Dinamica migraţiei, (% ) Sursă: IASCI/CIVIS 2010

1.2 Factorii ce impulsionează și extind migrația

Studiile realizate în domeniul migrației reflectă că principalul factor de impulsionare

pentru migranţii moldoveni rămâne a fi în continuare migrația pentru scopuri economice, în
special datorită lipsei oportunităților de angajare în muncă și a salariilor mici oferite pe piața
muncii din țară.

În cazul Moldovei, migraţia a fost cauzată de factori economici şi a apărut ca un

mecanism de reducere a sărăciei. Un studiu recent arată că factorii economici, precum sărăcia,
şomajul şi salariile mici reprezintă peste 72% dintre factorii de împingere a migraţiei.

La sfârşitul anilor 1990, nivelul PIB al Moldovei constituia 34% din valoarea acestuia în
decada anterioară. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, rata şomajului era de 8.5% în
2000, 7.3% in 2001 şi 2002, iar un număr considerabil de angajaţi erau trimişi în concedii
forţate, pe cont propriu. Salariile nominale erau foarte mici, iar cele reale au scăzut din cauza
ratelor ridicate ale inflaţiei. Drept rezultat s-a extins sărăcia; un studiu al Băncii Mondiale a
evaluat că în 1999 aproximativ 80% din populaţia Moldovei se afla sub limita oficială a
sărăciei, 20% din populaţiei trăind în sărăcie extremă.

5
Recent au fost observate schimbări ale modelului migraţionist din Moldova:

 dinspre regiunea CSI spre UE;

 de la migraţia pe termen scurt şi sezonieră la migraţia pe termen lung;
 fluxuri crescânde ale migraţiei spre SUA şi Canada.

Migranţii din regiunea UE deţin nivele de educaţie mai înalte în comparaţie cu cei din
regiunea CSI. Vârsta tânără şi nivelul înalt al educaţiei migranţilor demonstrează potenţialul
ridicat al moldovenilor în comparaţie cu migranţii din alte ţări studiate până acum.

Plecarea în masă a persoanelor pregătite profesional (ingineri, medici, specialişti IT,

profesori, agronomi, etc.) a provocat un deficit de lucrători calificaţi necesari Moldovei, mai ales
în sferele de educaţie şi sănătate. Unii analişti consideră că acest fapt ar constitui un posibil
handicap pentru perspectivele de creştere. Acest proces este acompaniat concomitent de un
anumit nivel de “de-calificare” (pierderea calificării, a abilităţilor), deoarece, deseori, migraţia
presupune realizarea de către migranţii calificaţi a unor munci necalificate.

Există trei sectoare principale de angajare a migranţilor moldoveni peste hotare –

construcţii, menaj şi servicii. O deosebire clară se evidenţiază în funcţie de destinaţia migranţilor.
Astfel migranţii care lucrează în CSI sunt angajaţi predominant în construcţii şi comerţ, iar cei
din statele UE lucrează prioritar în sectorul casnic, dar şi în construcţii.

Moldovenii migranţi din UE au atins un nivel înalt de legalizare, cu 80% dintre ei lucrând
pe bază contractuală şi doar 16% fiind angajaţi fără contract de muncă. Pe de altă parte, doar un
mic procent dintre migranţii din CSI lucrează în bază de contract, în special în Rusia. Acest fapt
poate fi explicat prin numărul mare de migranţi angajaţi în sectorul construcţiilor, prin lipsa
obligativităţii vizei şi prin nerespectarea legislaţiei muncii care au contribuit la extinderea
sectorului neformal. Aceste subiecte sunt discutate în continuare în acest raport.

Una din caracteristicile migraţiei în cazul Moldovei este nivelul relativ mic al maturităţii
în comparaţie cu alte ţări studiate. Maturitatea poate fi măsurată prin utilizarea mai multor
indicatori cantitativi şi calitativi, precum nivelul de legalizare a statutului în ţara-gazdă, rata de
reunificare a familiei, cunoaşterea limbii din ţara respectivă şi nivelul de prosperitate/integrare în
societatea-gazdă. În plus, aceşti factori şi indicatori pot fi comparaţi la nivel de ţări, dacă se
adună date comparabile.

6
 Capitolul II. ABORDĂRI PRACTICE CU PRIVIRE LA CIRCULAȚIA
INTERNAȚIONALĂ A POPULAȚIEI ȘI A FORȚEI DE MUNCĂ

1.3 Fluxul migraţiei internaţionale a cetăţenilor moldoveni şi stocul cetăţenilor moldoveni

care locuiesc peste hotare.

Fenomenul migraţiei în republică continuă să fie caracterizat prin emigrarea internaţională a

populaţiei Moldovei și mai puţin prin imigrarea persoanelor din afara țării.

Migraţia forţei de muncă persistă în Moldova de circa două decenii. Datele cercetării
efectuată trimestrial de BNS denotă un număr aproximativ stabil de circa 300 mii persoane care
într-un anumit timp s-au aflat la muncă sau în căutarea unui loc de muncă în afara ţării în
perioada 2010–2015.

În baza datelor AFM, BNS estimează migraţia la muncă, aceasta incluzând numărul
persoanelor de 15 ani şi peste, plecate la muncă sau în căutare de lucru peste hotare la momentul
cercetării. Conform datelor AFM, în topul ţărilor recipiente a migranţilor moldoveni la muncă au
fost: Rusia, Italia, Turcia, Israel, Ucraina, România, Portugalia, şi Grecia . În anul 2015, numărul
celor care se aflau peste hotare a fost în descreştere, înregistrând 325,4 mii persoane din care
210,8 mii bărbaţi şi 114,6 mii femei, comparativ cu 341,9 mii persoane, respectiv 219,1 mii
bărbaţi şi 122,8 mii femei în 2014. Distribuţia pe sexe denotă discrepanţe semnificative privind
ţările de destinaţie, bărbaţii preponderent pleacă în Rusia, Portugalia și Ucraina, femeile – în
Grecia,Turcia, Israel şi Italia (Figura 2,Anexa 1).

În anul 2015, numărul celor care se aflau peste hotare a fost în descreştere, înregistrând 325,4
mii persoane din care 210,8 mii bărbaţi şi 114,6 mii femei, comparativ cu 341,9 mii persoane,
respectiv 219,1 mii bărbaţi şi 122,8 mii femei în 2014. Distribuţia pe sexe denotă discrepanţe
semnificative privind ţările de destinaţie, bărbaţii preponderent pleacă în Rusia, Portugalia și
Ucraina, femeile – în Grecia,Turcia, Israel şi Italia (Figura 1,Anexa 2).

2.2 Impactul migraţiei

Amploarea fenomenului migraţiei forţei de muncă în Republica Moldova, înregistrat în ultimii

ani are un impact dublu asupra populaţiei republicii: pe de o parte efectele pozitive
socioeconomice determinate în majoritate de remitenţe, iar pe de altă parte cele de ordin
sociodemografic care au dus la deteriorarea capitalului uman.

 Migraţia şi evoluţia demografică

Migraţia internaţională continuă să constituie un factor important în contextul dezvoltării

demografice a ţării, având atât un impact direct, imediat, cât şi unul indirect, în timp. Astfel
prevalenţa emigraţiei asupra imigraţiei are un impact imediat asupra numărului populaţiei, şi
influenţează la descreşterea continuă a acesteia, iar plecarea la muncă peste hotare a femeilor în
7
vârstă fertilă conduce la deteriorarea indicatorilor demografici principali în timp, ca rezultat al
reducerii natalităţii. În perioada 2010-2015 rata natalității s-a micșorat, în 2015 constituind 10,9
născuți-vii la 1000 locuitori (11,4 născuți-vii la 1000 locuitori – în 2010).

Evoluţia numărului populaţiei. Declinul demografic înregistrat în republică în ultimele decenii

este observat şi în perioada analizată. Astfel, în 2010–2015, numărul populaţiei stabile s-a
micşorat cu 7 mii persoane.

Totodată în ultimii doi ani se observă tendinţe spre stabilizare, confirmate de un şir de indicatori
din domeniu (Tabelul 2,Anexa 2). Astfel, rata de creştere negativă a populaţiei în 2015 faţă de
2014 a fost destul de mică -0,06 procente (Figura 3,anexa 2). Sporul natural negativ de asemenea
a înregistrat valori mai mici de -0,37 în 2015 şi -0,25 persoane la 1.000 locuitori în 2014
comparativ cu - 0,89 persoane la 1.000 locuitori în 2010 (Tabelul 2,Anexa 2).

 Migraţia şi dezvoltarea economică

Context macroeconomic. Migraţia forţei de muncă din ţară are un rol important şi semnificativ
nu numai în termeni demografici dar şi economici. Odată cu creşterea numărului persoanelor
care pleacă la muncă a crescut semnificativ cuantumul transferurilor de peste hotare a
persoanelor fizice, cu o influenţă înregistrată asupra principalilor indicatori macroeconomici.
Creşterea Produsului Intern Brut în anii precedenţi în mare parte se atribuie veniturilor remise de
migranţii moldoveni care lucrează peste hotare. Valoarea nominală a PIB pe cap de locuitor a
crescut continuu, constituind în 2015– 34.374 lei față de 20.171 lei în 2010. (Figura 4,Anexa 3).

 Influențează migrația asupra dezvoltării comunităților din Republica Moldova

Fenomenul migrației are atât efecte pozitive, cât și negative asupra vieți socio-economice din
țară.

Printre avantajele migrației, sunt în primul rând remitențele, care contribuie la creșterea
nivelului de trai al familiilor migranților.Recordul a fost înregistrat în 2008, suma remitențelor
fiind de 1,66 miliarde de dolari, iar apoi valoarea transferurilor a scăzut brusc până la nivelul de
1,182 miliarde de dolari. Totuși, muncitorii moldoveni au transmis, an de an, tot mai mulți bani
până în anii 2013-2014 când sumele erau aproape de a doborî maximumul din 2008, fiind de
1,608 de miliarde de dolari, respectiv de 1,612 miliarde de dolari. Potrivit BNM, moldovenii au
trimis în ultimii ani cei mai puțini bani comparativ cu sumele anuale înregistrate în ultimul
deceniu. Astfel, valoarea transferurilor bănești a fost de 1,129 de miliarde de dolari în 2015 și de
1,079 miliarde de dolari în 2016. (Figura 5,Anexa 4)

8
Dintre dezavantaje ale migrației, se evidentiaza: destrămarea familiilor, exodul creierilor, dar și
faptul că tinerii din Moldova devin dependenți de banii trimiși acasă de părinții aflați la muncă
peste hotare. Remitențele trimise de peste hotare sunt utilizate în mare parte în scopuri de
consum curent, investiții în imobil, studii, sănătate, achitarea datoriilor. Investițiile în producere,
donațiile sau finanțarea anumitor proiecte comunitare rămân a fi neînsemnate.

9
CAPITOLUL III: Migrația forței de muncă din Republica Moldova în perspectivă.

Începând cu anul, nivelul șomajului în Moldova are tendinta să scadă. Astfel de prognoze se
conțin în Strategia națională privind ocuparea forței de muncă pentru 2017-2022.

Potrivit autorilor documentul, numărul cetățenilor apți de muncă în vârstă de la 15 la 64 de ani se

va reduce considerabil din cauza migrației și îmbătrânirii populației, iar acest lucru înseamnă că
necesarul de locuri noi de muncă se va descrește. Deocamdată, potrivit datelor pentru anul 2015,
peste hotare lucrează mai mult de 12% dintre cetățenii apți de muncă din Republica Moldova.
Totodată, două treimi din migranți preferă să lucreze în Rusia. Funcționarii de la Ministerul
Muncii explică această opţiune prin lipsa barierei lingvistice. A doua țară în topul preferinţelor
migranților de muncă din Moldova este Italia, unde lucrează 14% dintre compatrioții noștri.
Descreşterea numărului de cetățeni se resimte cel mai acut în localitățile rurale, de unde a plecat
la munci o treime din populația activă.

Prezenta Strategie prezintă o abordare integrată a politicilor relevante atît din perspectiva
dezvoltării cererii, cît şi din perspectiva gestiunii eficiente a ofertei pe piaţa muncii. De
asemenea, propune soluții realiste şi măsuri care, în condițiile unei finanțări adecvate, să
contribuie la atingerea obiectivului general privind creşterea nivelului de ocupare formală, bazată
pe competitivitate economică, competențe și calificări adecvate, în condiţii de dezvoltare
durabilă şi incluzivă.

Prioritățile prezentei Strategii se află în concordanță cu prioritățile Strategiei naționale de

dezvoltare „Moldova 2020”, cu prevederile Acordului de Asociere între Republica Moldova şi
Uniunea Europeană, precum şi cu Agenda Globală de Dezvoltare Durabilă 2030 (Obiectivul de
dezvoltare durabilă 8 în particular) și vin să contribuie la atingerea angajamentelor de promovare
a Agendei privind munca decentă, asumate de către țara noastră prin ratificarea unor standarde și
norme internaţionale (1) care promovează drepturile de muncă și la muncă, oportunități mai bune
de angajare, protecție socială și condiţii decente de muncă, dialog social eficient etc.

Transpunerea în practică a prezentei Strategii va contribui la:

1) creşterea nivelului de ocupare formală, care să asigure sporirea veniturilor populaţiei,
îmbunătăţirea nivelului de trai şi reducerea durabilă a sărăciei;
2) crearea oportunităţilor egale pentru femei şi bărbaţi, grupuri vulnerabile la angajarea în
cîmpul muncii şi în dezvoltarea profesională;

1
10
 3) consolidarea legăturii dintre piața muncii și sistemul de formare profesională pentru
competențe și calificări mai bune, grad sporit de angajabilitate şi adaptabilitate al forței de
muncă, crearea mecanismului de răspuns prompt la necesitățile noi ale pieței muncii;
4) valorificarea potențialului migraţiei internaţionale de muncă pentru realizarea
obiectivelor politicilor de ocupare;
5) consolidarea capacităţilor autorităţilor publice de a dezvolta parteneriate pentru politici
de ocupare mai bune, cu respectarea principiului egalităţii de şanse.

Indicatorii de impact ai prezentei Strategii urmează să documenteze consecințele directe și pe

termen lung ale implementării acesteia. (Tabelul 2,Anexa 4)

11
 Concluzii si Recomandari

Gestionarea eficientă a migraţiei poate fi realizată doar dacă politicile și strategiile se bazează pe
informații actualizate privind fluxurile migraţionale. Astfel, colectarea datelor de încredere,
inclusiv în scopuri de prognozare trebuie să facă parte dintr-o politică naţională comprehensivă
în domeniul migraţiei.

De asemenea există prea puțină informație disponibilă cu privire la așa subiecte importante
cum sunt remitențele, conștientizarea de către migranții reali şi potenţiali a migraţiei legale şi a
posibilităţilor de revenire.

Unele subestimări/lacune sunt observate cu privire la evidenţa migraţiei pe domenii. De

exemplu, Ministerul Educaţiei deţine date oficiale cu privire la numărul de cetăţeni moldoveni
care-şi fac studiile peste hotare în baza tratatelor internaţionale, însă nu se duce evidenţa celor
care aplică şi obţin de sine-stătător posibilităţi de a studia peste hotare. O altă problemă se referă
la evidenţa copiilor lăsaţi fără grija părinţilor migraţi – este o sarcină divizată între câteva
ministere, care raportează diverse date. Explicația în acest sens fiind următoarea, Ministerul
Educației colectează, ad-hoc, date referitor la copiii care sunt integrați în sistemul educațional, pe
cînd Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, în calitate de autoritate tutelară națională,
colectează date referitor la copiii în situații de risc în vîrsta de pînă la 18 ani. Prin urmare o
delimitare și o corelare în acest sens este absolut necesară.

Printre acţiunile recomandate pentru îmbunătăţirea si generarea datelor vizând migraţia

populației internațională, putem menţiona următoarele:

Profilul Migraţional Extins, perceput mai degrabă drept un proces decât doar un produs,
reprezintă un potenţial înalt de sinergie cu procesele de integrare a migraţiei, în ceea ce priveşte
realizarea obiectivului de a înţelege şi utiliza datele pentru nişte decizii informate şi evaluarea
progresului obţinut. Guvernul Republicii Moldova a aprobat “Lista de indicatori şi şablonul
Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova” la 24 august 2012.119 Conform Hotărârii
Guvernului, BMA în cooperare cu alte ministere şi autorităţi publice centrale relevante asigură
actualizarea anuală a valorilor indicatorilor PME şi elaborarea raportului analitic anual în baza
Listei de indicatori şi şablonului PME pentru RM. Pentru a realiza aceste obiective, se propun
următoarele:

 Compilarea şi actualizarea unui PME urmează să fie efectuată în mod durabil, canalizând
constatările PME în elaborarea de politici. În ordinea dată de idei, se recomandă revizuirea
periodică a Listei de indicatori ai PME, reexaminarea și reconfirmarea surselor de date, reieșind
din competențele funcționale ale prestatorilor, inclusiv determinarea periodicității acestui
exercițiu în timp;

 Soluţionarea problemei cu privire la calitatea datelor necesită dezvoltarea capacităţilor

instituţiilor de stat (BNS, ÎS „CRIS „Registru”, MAI, MMPSF/ANOFM, MEd, MAEIE, MS
etc.), care sunt implicate în colectarea datelor la nivel naţional;

12
 Necesitatea unei colaborări constructive şi mai active între principalii producători de date
statistice, care sunt ÎS „CRIS „Registru” şi BNS și MAI este o necesitate urgentă. Aici trebuie de
menţionat şi necesitatea pentru o cooperare mai activă în domeniul statisticii cu DPF în ceea ce
priveşte înregistrarea migranţilor la trecerea frontierei;

 Schimbul de date cu ţările de destinaţie ale migranţilor din Moldova este o oportunitate pentru
verificarea exactităţii datelor din Moldova privind emigrarea. Aceste date deseori nu sunincluse
în statisticile anuale privind migraţia, prin urmare o cerere regulată de date de la ţările respective
ar putea fi necesară;

 Instruire bine-orientată şi cooperare tehnică pentru actorii responsabili de actualizarea PME,

inclusiv prin intermediul unor proiecte twinning. În contextual menționat este necesară
dezvoltarea în continuare a asistenței informaționale pentru autoritățile publice centrale și locale
drept suport în scopul asigurării managementului eficient în domeniul migrației și azilului.

13
 Bibliografie

I. Acte normative și legislative

1.Legea Republicii Moldova din 19.02.1990 Nr. 418-XII „Cu privire la migrație”.

2.Legea Republicii Moldova din 10.07.2008 Nr. 180 „Cu privire la migrația de muncă”.

II. Surse WEB

1. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=344691&lang=1
2. http://www.statistica.md/publica%C5%A3ii
3. http://www.ncu.moldova.md/public/files/2201423_md_ae_raport_2012.pdf
4. http://www.mfa.gov.md/mobility-partnership-en
III. Surse monografice

1. Rosca Petru.Economia generala.Manual. ULIM, Chisinau, 1997, c. 146-161

2. Poulain M. , Vremis M. ,Craievschi A. , „Raportul de evaluare a datelor pentru
Republica Moldova, (Chisinau, Misiunea OIM in Moldova,2011)
3. „Gestionarea eficientă a migraţiei de muncă şi a calificărilor “ implementat în
perioada martie 2011- decembrie 2013, de către Organizaţia Internaţională a
Muncii în parteneriat cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi Banca
Mondială.

14
 Anexe

Anexa 1

Figura 1. Distribuţia persoanelor în vârstă de 15 ani şi mai mult care lucrează sau sunt în căutarea
unui loc de muncă peste hotare, conform ţărilor de destinaţie, după sexe, în anii 2008, 2011, 2012
şi 2013, procente

Figura 2. Distribuţia cetățenilor moldoveni în vârstă de 15 ani şi mai mult care lucrează sau sunt
în căutarea unui loc de muncă peste hotare, conform ţărilor de destinaţie, după sexe, în anii 2010,
2014 şi 2015, procente

15
 Populatia de 15 ani si peste, aflata la lucru sau in cautare de lucru, in strain pe Tara de
destinatie, Ani si Sexe

Sursa:Biroul National de Statistica, Ancheta Fortei de Munca

Anexa 2

16
Figura 3. Tendinţe demografice în Moldova, 2008–2013

Figura 3. 1. Tendinţe demografice în Moldova, 2010–2015

17
 Anexa 3

Figura 4. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în lei și rata de creștere în procente, 2008 – 2013

Figura 4.1. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în lei și rata de creștere procente, în 2010 – 2015,
procente

18
 Anexa 4

Figura 5.Evolutia tranferurilor banesti externe in Republica Moldova(milioane dolari SUA)

19
Figura 6.Avantaje ale migratiei

Figura 7.Dezavantaje ale migratiei

20
Anexa 5

21
22