MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică

Departamentul Termoenergetica şi Management în Energetică

LUCRARE DE AN
La disciplina: Motoare termice II
Tema: Calculul termodinamic al unei turbine cu abur cu
condensație de 12 MW, de tipul cu actiune

A elaborat: st. gr. TE-151

Trifan Dionisie

A verificat: lect.univ.
Braga Dumitru

Chișinău, 2018
 CUPRINS

Pag.
INTRODUCERE.............................................................................................................. 3
SARCINA LUCRĂRII...................................................................................................... 4
1. CALCULE PRELIMINARE.................................................................................... 5
2. CALCULUL TREPTEI DE REGLARE................................................................ 14
3. CALCULUL TREPTELOR NEREGLATE......................................................... 20

4. CALCULUL LABIRINTILOR EXTERIORI..................................................... 39

ANEXE.............................................................................................................................. 42

CONCLUZII..................................................................................................................... 43
Bibliografie........................................................................................................................ 44

2
 INTRODUCERE

Turbina este o masina termica rotativa care transforma energia potentiala a aburului in energie
cinetica si pe aceasta in energie mecanica.Principiul de functionare al turbinelor cu abur este
complet diferit de cel al masinilor alternative.

Diferenta consta in modul in care lucreaza aburul in turbina, precum si modul in care se obtine
energia mecanica la flansa de putere a acestor masiniMiscarea de rotatie este mult mai simpla decit
miscarea alternativa, iar fortele neechilibrate, care apar in miscarea alternativa si produc vibratii, pot
fi eliminate in cazul turbinelor cu aburi.

Transformarea energetica este continua - fapt ce face ca masina sa dezvolte puteri foarte
mari.Fortele dinamice sunt doar de tip centrifugal, care se echilibreaza usor. Forta neechilibrata este
incomparabil mai mica decit in cazul masinilor alternative, iar functionarea turbinelor este mult mai
lina. Acest lucru face ca oboseala materialului sa fie redusa, iar fundatia turbinei sa fie foarte
usoara.Punctele de frecare se intilnesc numai in lagare - fapt ce duce la un consum redus de ulei,
uzuri reduse si randament mecanic ridicat.

De la aparitia lor, in secolul al - IX - lea, turbinele cu abur au avut o larga raspindire industriala si
constructiv, s-au perfectionat in mod continuu.Turbinele s-au impus ca masini de forta principale si
auxiliare in serviciul maritim.In anul 1883, inginerul suedez Carl Gustav De Laval construieste o
turbina, care consta dintr-o roata cu palete asupra carora actioneaza aburul trimis cu mare viteza prin
intermediul unor ajutaje convergent - divergente, care inca de atunci s-au numit ajutajeLaval.

Turbina realizeaza turatie mare: 500 rot/s., si pentru a putea fi folosita necesita un reductor de
turatie.Turbina este cu actiune si este folosita pentru puteri mici.In anul 1184, inginerul
englez Charles Alyeron Parson construieste o turbina multietajata cu reactiune cu o turatie de 284
rot/s.Ulterior turatia turbinei este adusa in limite convenabile si in perioada 1896 - 1903, este
folosita ca masina de propulsie pe yachtul "TURBINIA".

La evolutia turbinelor si-au adus contributia: americanul Curtis care construieste o turbina in care
energia cinetica este utilizata in trepte, francezul Rateau care construieste turbine multietajate,
etc.Prima nava echipata cu turbina, ca masina de propulsie, in 1907, a facut traversarea Atlanticului
in patru zile si jumatate in loc de 29 de zile, cit le trebuiau navelor propulsate cu masini alternative.

3
Turbina transforma energia aburului in energie mecanica prin intermediul unor palete in miscare de
rotatie. Destinderea aburului se face cu ajutorul paletelor care formeaza rotorul turbinei.Admisia
aburului in turbina se face prin intermediul unui racord de admisie. In interior, carcasa este
compartimentata cu ajutorul unor diafragme, montate perpendicular pe ax, in compartimente de
presiuni diferite.In diafragme sunt montate ajutajele in care are loc destinderea aburului si cresterea
vitezei, dupa care aburul este dirijat intre paletele fixate pe discurile rotorului.

O treapta a turbinei este formata dintr-o diafragma si un disc cu palete. Numerotarea treptelor se
face in ordinea numerelor crescatoare in sensul scurgerii aburului. Uzual, diafragma primei trepte
lipseste.Evacuarea aburului lucrat in turbina se face printr-un racord de evacuare. Etansarea dintre
diafragma si rotor, in zona trecerii arborelui prin diafragma, se face culabirinti. Acest tip de etansare
este numit - intermediar - iar etansarea, atunci cind se afla linga prima treapta a turbinei, este numita
- labirint de inalta presiune, iar cind este vorba de de cea de linga ultima treapta, este numita -
labirint de joasa presiune.

Rotorul turbinei este sustinut de un lagar radial de inalta presiune, fixat in partea de intrare a
aburului si un lagar radial de joasa presiune situat in zona de iesire a aburului. Pozitia axiala a
rotorului este asigurata de catre un lagar axial.In afara celor specificate, turbinele mai sunt prevazute
cu un sistem de reglaj, cu aparate si instrumente de masurare si semnalizare si cu instalatii auxiliare:
de ungere si racire a lagarelor, de condensare a aburului, pentru preincalzirea apei de alimentare a
caldarii si altele.

SARCINA PROIECTULUI

Să se calculeze o turbină cu abur cu condensaţie de tipul cu acţiune, destinată antrenării unui

turbogenerator, având următoarele caracteristici:

- puterea nominală la bornele generatorului, Pb1  12 MW;

- presiunea aburului la intrarea în turbină, po  15 MPa;

- temperatura aburului la intrarea în turbină T  440 0C;

- presiunea aburului la intrarea în condensator, pe  15 kPa;

- presiunea la priza nereglabilă, la regimul economic, p p  0.16 MPa;


- debit prizei la regimul economic, m p  1, 7 kg s;
- turaţia generatorului electric, n  50 rot s ;
- numărul orelor de utilizare într-un an,  4000 ore an;

4
1 CALCULELE PRELIMINARE

Puterea economică a turbinei Pb se ia egală cu puterea nominală:

Pb  Pb1  12000 kW .

Apreciind randamentul generatorului la puterea nominală (v. par. 10.7) la  g  0,94, rezultă o putere

la cuplă

Pb 12000
Pe    12776 kW ; (1.1)
g 0,94

Randamentul mecanic al turbinei, conform fig. 7.38, se poate aprecia la m  0,995. În acest caz
puterea interioară a turbinei va fi:

Pe 12766
Pi    12830,1 kW ; (1.2)
m 0,995

Având în vedere puterea mică a turbinei, în afara prizei de abur impuse în temă nu se va prevedea o
altă priză pentru preîncălzirea apei de alimentare. Calculul schemei termice a centralei a arătat că
debitul de 0,6 kg/s este suficient pentru a acoperi consumul intern de abur al centralei.

Din diagrama i - s (fig. 9.29) rezultă căderea de entalpie disponibilă pe turbină

H t*  h0  het  3124, 6  1973, 4  1151, 2 kJ kg . (1.3)

Randamentul efectiv, din fig. 7.39, se apreciază la e  0,82. S-a ales o valoare relativ mică având
în vedere numărul redus de ore de funcţionare în decurs de un an.
.
Dacă se notează cu m a debitul care trece prin partea de JP, atunci debitul prin partea de IP va fi
. .

 m a  m p , iar puterea la cuplă:
 

. .

Pe   m a H t*  m p H1   e , (1.4)
 

unde s-a notat cu H1  h0  h1  3124,6  2639,6  485 kJ / kg căderea de entalpie disponibilă pe

partea de IP.

5
 .
De aici se poate determină debitul m a :

.
. Pe m p  H1 12766 1, 7  485
ma      12,8 kg s ; (1.5)
e  Ht  Ht  0,82 1151, 2 1151, 2
* *

.
Consumul total de abur al turbinei va fi m0  ma  mp  1,032  0,6  13,5 kg / s.

Turaţia turbinei, din motivele amintite mai înainte, se ia egală cu turaţia generatorului, deşi în
condiţii normale o turaţie mai mare ar fi condus la o soluţie mai economică.

Din punct de vedere constructiv, turbina va consta dintr-o treaptă de reglare cu două coroane de
palete, urmată de un număr oarecare de trepte cu acţiune. Reglarea turbinei se va face prin admisie.
Debitul maxim pentru care se vor calcula ventilele se ia de 1,8 kg/s. Ținând seama de valoarea
relativ mică a randamentului, se adoptă un factor de calitate X  310.

Pierderea de presiune din ventilul rapid la debitul maxim de 1,8 kg/s se apreciază la 3 %, iar
pierderea de presiune din ventilele de admisie, la acelaşi regim, la 2,25 % (vezi par. 9.2). Pierderea
de presiune din ventilele de presiune rezultantă, de la intrarea în ventilul rapid VR până la ieşirea din
ventilele de admisie VA (fig. 9.30), va fi deci

p0
 0,03  0,0225  0,0525
p

de unde:

p0  po  p0  150  0,0525  7,875 bar; (1.6)

Presiunea la ieşirea din ventilele de admisie (egală cu presiunea de la intrarea în ajutajele treptei de
reglare) va fi deci :

p*0  p  p0  150  7,875  142,125bar; (1.7)

Izobara p 0* se determină, în diagrama i – s (fig. 9.29), punctul A0* care reprezintă starea aburului la
intrarea în prima treaptă a turbinei.

Viteza aburului în dreptul flanşei racordului de evacuare spre condensator se apreciază la

ce 100 m / s, iar coeficientul de pierdere la   0,1.

6
Pierderea de presiune de la ieşirea din ultima treaptă şi până la intrarea în condensator va fi, conform
relaţiei :

2 2
 c   100 
p2    pe   e   0,1 0,15     0, 015 bar; (1.8)
 100   100 

Presiunea la ieşirea din ultima treaptă va fi atunci:

Căderea de entalpie disponibilă pe treptele turbinei rezultă din diagrama i – s (fig. 9.29):
H t*0  h0*  he  3124, 6  1991  930 kJ / kg ;

Factorul de recâștig se poate calcula cu relaţia aproximativă (7.72),

k 1  i H t z  1
  1, (1.9)
z

în care coeficientul k  0.33  103 , numărul de trepte s-a apreciat la z = 20, iar randamentul interior

a rezultat din relaţia (7.75),

e 0,82
i    0,82; (1.10)
m 0,995

0.00033  1  0,82  1151, 2   20  1

astfel că    1  1, 064
20

Suma căderilor de entalpie disponibile pe treptele turbinei va fi:

h    H
t
*
t0  1,011137,9  1149,3 kJ / kg; (1.11)

În continuare ar trebui determinată valoarea cea mai mare a diametrului mediu al treptei de reglare
care ar mai asigura o admisie totală, fără ca lungimea paletelor să scadă sub o anumită limită.

Căderea de entalpie disponibilă pe această treaptă se determină pe baza unui studiu separat. Acest
studiu a condus la o treaptă având diametrul de 800 mm, care prelucrează o cădere de entalpie
ht*(1)  157 kJ / kg , corespunzătore unei presiuni în camera treptei de reglare de p2(1)  21, 082 bar.

Apreciind randamentul treptei de reglare la  i (1)  0.56 , căderea interioară a treptei ar fi:

hi (1)  i (1)  ht*(1)  0,82 157  128,7 kJ / kg; (1.12)

7
Entalpia finală a aburului în camera treptei de reglare va fi deci:

i6(1)  i0*  hi (1)  3124,6 128,7  2995,9 kJ / kg; (1.13)

Presiunea de 21,082 bar şi entalpia de 3090, 7 kJ / kg determină starea aburului la intrarea în treapta
2. Plecând de la această stare a aburului, urmează să se determine, cu formula (9.8), diametrul mediu
al primei trepte neregulate (deci a treptei 2), care ar mai asigura o admisie totală fără ca înălţimea
paletelor să scadă sub o anumită limită dată. Având în vedere randamentul mic admis, pentru a
obţine un număr mic de trepte se va adopta l = 10 mm (în condiţii normale se admite l = 20 mm),
ceea ce va permite utilizarea unor palete existente, evident că în detrimentul randamentului.

Deşi adoptarea unui unghi mai mic la ieşirea din ajutaj 1 ar fi fost mai avantajoasă, deoarece ar fi
condus la o înălţime mai mare pentru palete, totuşi, pentru a putea utiliza unele SDV – uri existente.
Adoptăm profilul C-9012A pentru care unghiul optimal 1  11 14 0 . Alegem 1  14 0 .

Coeficientul de utilizare a secţiunii se va calcula cu formula (9.6).

Ținând seama de fig. 9.13 [1] şi de observațiile din §.9.4.3 [1]. referitoare la diafragmele sudate
( s1  0,5...1,5 mm ) şi apreciind diametrul mediu la D = 700 mm, se poate lua o diafragmă cu o
lăţime B =30 mm. Pasul corespunzător acestei lăţimi se ia, pe baza diagramei din fig. 9.14[1], de
t1  25 mm. Cu aceste valori, folosind formula (9.6) [1] rezultă:

  1 
 25   
  sin(14)   (1.14)
1   0,835.
25

Se apreciază x1  0, 46. Căderea de entalpie corespunzătoare diametrului de 700 mm şi raportului

x1  0, 46, din fig. 9.15, este h1  31, 4 kJ / kg , pentru care din diagrama i – s rezultă volumul

specific v1  0,18 m3 / kg.

Admițând D1  D2  D , cu valorile de mai înainte din relaţia (9.8) rezultă:

0, 46 13,5  0,18
D  0, 48 m
  0,835  0,010  50  sin(14) 
2 (1.15)

Admitem D=500 mm

Diametru primei trepte nereglate. Se trece apoi la calculul diametrului mediu D minimum realizabil
pentru treaptă conform relaţiei (9.11) [1].

8
Valoarea lui x1 se apreciază la x1  0, 46. Având în vedere puterea relativ mică a turbinei, se admite

  5.

Debitul ultimei trepte, ținând seama de debitul prelevat la priză, va fi:

. . .
m1  m0  m p  13,5  1, 7  11,8 kg / s; (1.16)

Pentru obţinerea volumului specific v1 al aburului la ieşirea din ajutajul ultimei trepte se reprezintă
întâi punctul final E al transformărilor din turbină (fig.9.29).

În acest caz se calculează randamentul interior i  0,82 şi căderea de entalpie

H i  i  H t*  0,82 1151, 2  944 kJ / kg ; (1.17)

cu care se obţine entalpia finală:

iE  h0*  H i  3124, 6  944  2175, 6 kJ / kg ; (1.18)

Apreciind diametrul ultimei trepte la D  1050 mm , din fig.9.15 rezultă o cădere de entalpie

h1t *  77, 7 kJ / kg . Admițând un grad de reacţiune al treptei   0,3 , rezultă o cădere de entalpie

disponibilă în rotor:

h1*t   77, 7  0,3

h2t    42,85 kJ / kg; (1.19)
1  1  0,3

Apreciind pierderile din paletele rotorului, pierderile de la ieşire, pierderile prin frecarea discului,
pierderile prin neetanșeitățile şi pierderile prin umiditatea aburului din această treaptă la
h z   16,8 kJ/kg , din diagrama h-s (fig.9.31) rezultă volumul specific al aburului la ieşirea din

ajutajul ultimei trepte, v1  17 m3 / kg ; .

Pentru D  1100 mm , din (fig.9.13) rezultă B1  55 mm , iar din (fig.9.14) rezultă t1  51mm .

Adoptând o diafragmă turnată cu o grosime a bordului de fugă conform indicaţiilor din §.9.4.3
de s1  2...4 mm , adică egal cu 2 mm şi apreciind unghiul de intrare al ajutajului la 1  24 (profilul
C-9033A), cu formula (9.6) se obţine coeficientul de utilizare a secțiunii:

  2 
51   
 sin(24)   (1.20)
2    0,862.
51

9
Cu aceste valori rezultă diametrul ultimei trepte:

x1 2  m1  v1 0, 46 1, 032 17  5

D1  3 3  0,9 mm; (1.21)
   2  2  n  sin  2
2
3,14 1 0,862  50  sin(24)
2

Deoarece valoarea obținuta este diferită de cea admisă anterior, se impune a face o nouă iterație.
Presupunem D  0,9 m .

Pentru D  900 mm , din (fig.9.13) rezultă B1  50 mm , iar din (fig.9.14 [1]) rezultă t1  50 mm .

Coeficientul de utilizare a secțiunii:

  2 
50   
  sin(24)   (1.22)
2   0,862.
50

Diametrul calculat al ultimei trepte:

x1 2  m1  v1 0, 46 1, 032 17  5

D 3 3  900 mm (1.23)
   2  2  n  sin  2
2
3,14 1 0,862  50  sin(24)
2

Treptele intermediare se vor grupa pe două diametre, treptele de ÎP pe D  0,500 m , iar cele de JP
pe D  900 m.

Presiunea minimă admisibilă pm pentru treptele de ÎP se determină în aşa fel încă  să nu scadă sub
.
valoarea m  10 . Înlocuind în formula (9.11) pe D, x1 , m1 , 1 , 1 cu valorile adoptate pentru treptele
de ÎP se obţine volumul specific:

 2  D3  1  n  sin  3,142  0,53  0,835  50  sin(14)

vm    1,16 m3 / kg ; (1.24)
x1 m  m1 0, 46 10 1, 632

Intersecţia izocorei vm  1, 66 cu curba de destindere A0 E6 (fig.9.29) dă presiunea pm  1,1bar .

Presiunea maximă admisibilă pM pentru treptele de JP se determină astfel încât lungimea paletelor
să nu scadă sub 15 mm. Înlocuind în formula (9.8) pe:
.
D  0, 6; x1  0, 46; m1  1, 032;   0,877; l1  0, 01; 1  24 o , se va obţine volumul specific

 2  D 2 1  l1  n  sin  3,142  0,92  0,877  0,01 50  sin(24)

vM    0,177 m3 / kg ; (1.25)
x1  m1 0, 46 1,032

10
Intersecţia izobarei vM  cu curba de destindere A0 E6 (fig.9.29) dă presiunea pM  4, 2 bar.

Deoarece pm  pM , presiunea la ieşirea din partea de ÎP se poate alege între 1,1 şi 4, 2 bar .

Se trece apoi la determinarea numărului de trepte pentru fiecare parte a turbinei separat. Astfel,
*
căderea disponibilă pe partea de ÎP măsurată pe dreaptă A0 Et 0 din (fig.9.29) este de 474, 4 kJ kg ,

din care 157 kJ kg sunt prelucrate de treapta de reglare.

În consecinţă căderea de entalpie disponibilă pentru restul treptelor de ÎP, ținând seama şi de factorul
de recâștig mediu de   1,08 va fi

z

h2
t (k )    ( H1  ht*1 )  1,064  (485-157)  349 kJ / kg ; (1.26)

Dacă media căderilor de entalpie disponibile ale treptelor de ÎP ar fi egale cu căderea primei trepte
nereglate, atunci numărul necesar de treptele ar fi:

z

h t (k )
349 (1.27)
z  2
  14;
h1t 25

Se adoptă z  19
*
Căderea de entalpie disponibila pe partea de JP măsurata tot pe dreapta A0 Et 0 din fig. 9.29 este

H t*0  H1  506,5 kJ/kg, astfel ca suma căderilor de entalpie ale treptelor de JP va fi:

z 

h1
t (k )    ( H t*0  H1 )  1,064  720, 2  766,3 kJ / kg ; (1.28)

Daca media căderilor de entalpie disponibile ale treptelor de JP ar fi egala cu căderea ultimii trepte
de JP, atunci numărul necesar de trepte va fi:

z 

h t (k )
766,3 (1.29)
z   1
  15;
h h
*
1t
*
2t 53

Numărul total al treptelor va fi deci z  4;

11
Factorul de calitate al turbinei:

u 2 1,5  u12  19  u22  4  u152

X  ; (1.30)
H t* H t*

unde pentru u 21 sa prevăzut cu coeficientul 1,5 pentru a se ţine cont că o roată Curtis cu doua
coroane de palete prelucrează căderi mai mari cu un randament mai ridicat decât o roată cu o singură
coroană de palete de acelaşi diametru, iar

u1    D1  n  3,14  0,8  50  125.664 m / s;

u 2    D 2  n  3,14  0,5  50  78,5 m / s;

....................................................................

u15    D15  n  3,14  0,6  50  94, 2 m / s.

1,5 125, 6642  14  73,822  15 141,372

Deci X   347,31;
1151, 2

Valoarea foarte apropiata de cea admisa inițial.

Se trece apoi la determinarea in prima aproximație a diametrului arborelui. În acest scop se

calculează distanta dintre lagăre cu formula (9.17) [1]:

15
L  B1   Bi    Lk   LIP  L JP , (1.31)
2

din care,apreciind la cate 20 mm lățimea (axiala) a coroanelor de palete ale rotii Curtis si a coroanei
redresoare si la 2,5 mm jocul axial intre aceste coroane,va rezulta:

B1  65 mm.

Pasul axial a treptelor de IP rezulta din fig.9.14 [1],

B 2 ...B10  55 mm.

iar al celor de JP,din această figura, ținând seama de observațiile din §.9.4.3,

B11 ...B30  80 mm.

12
Distanta dintre treapta de reglare si treapta 2 se alege L1  60 mm ,distanta dintre treptele de IP si JP
de 90 mm ,iar distanta dintre treptele 9 si10 de 65 mm(ultimele doua distante sunt impuse de
dimensiunile carcasei existente).

Distanta intre mijlocul lagărului radial si coroana de palete cea mai apropiata la IP, respectiv JP, se
ia constructiv , prin comparare cu turbine existente cu caracteristici apropiate:

LIP  LJP  935 mm;

Cu aceste mărimi distanta dintre lagăre va fi:

L  65  14  55  15  80  60  90  65  935  3185 mm;

Se apreciază masa rotorului la mr  3400 kg, iar turația critica la 60 rot/s. Cu aceste valori, din
formula (9.14) se obține diametrul maxim al arborelui:

d M  L  (ncr 0.125) mr L  1.866  (60 0.125) 3400 3185  400 mm; (1.32)

Având cunoscute diametrul maxim al arborelui si distanta intre lagăre ,diametrele medii ale
treptelor, dimensiunile axiale ale treptelor si ale diafragmelor, înălțimile paletelor primei si ultimei
trepte etc.,se întocmește un desen sumar de anteproiect, reprezentând o secțiune longitudinala prin
turbina, in care se trec si dimensiunile probabile ale butucilor , numărul elementelor de etanșare ale
diafragmelor , conturul secțiunii longitudinale ale fiecărei diafragme, forma aproximativa ale
carcaselor, precum si ale dimensiuni mai importante, luate constructiv.

In cazurile când exista bănuiala , ca dimensiunile adoptate ar putea sa sufere modificări mari în urma
efectuării calculelor se rezistenta, este recomandabil sa se efectueze in prealabil un calcul sumar de
rezistenta pentru elementele primei si ultimei trepte si, în baza rezultatelor obținute, sa se corecteze
dimensiunile provizorii adoptate in desenul sumar de anteproiect.

In acest stadiu se poate trece la calculul termodinamic detaliat al treptelor.

13
2. CALCULUL TREPTEI DE REGLARE

Starea aburului la intrarea in treapta este determinata de presiunea p0  37,9 bar si entalpia

h0  3178,7 kJ / kg . Presiunea după ajutaj se admite p1  17, 65 bar . Raportul de presiuni

corespunzător este:

p1 / p0  0, 466   c

Căderea de entalpie disponibila pe stator, corespunzător acestei presiuni finale, rezulta din diagrama
h-s:

h1t  157 kJ / kg ;

Viteza absoluta de la ieșire din ajutaj in cazul curgerii izoentropice rezulta din formula (3.12), in
care căderea de entalpie trebuie exprimata in kJ/kg;

c1t  2  h1t  2 157 103  560 m / s; (2.1)

Apreciind înălțimea ajutajului la l1  14 mm , din fig.6.44 rezulta un coeficient de

viteza   0,947 .Viteza absoluta reala la ieșirea din ajutaj va fi , deci:

c1    c1t  0, 47  560  530 m / s; (2.2)

Pierderile din ajutaj vor fi , conform formulei (3.59) ,

ha  1 2   c12t 1   2    5602 2 1  0,947 2   16,180 kJ / kg ; (2.3)

Entalpia aburului la ieșirea din ajutaj in cazul curgerii izoentropice ar fi:

i1t  io  h1t  3124, 2  157  2967, 6 kJ / kg ; (2.4)

Iar in cazul curgerii reale :

i1  i1t  ha  2967, 6  16, 2  2983,8 kJ / kg ; (2.5)

Numărul de ajutaje va aduce după sine necesitatea ca , la regimul economic , ultimul ventil sa
lamineze în oarece măsura aburului. De aceea, aceste calcule se refera numai la predimensionarea
treptei de reglare, calculul definitiv al treptei urmând să se facă după calculelor ventilelor de
admisie.

Înălțimea canalelor se va rotunji la l1  5 mm .

14
Cu valorile cunoscute se trasează triunghiul vitezelor de la intrare (fig.9.32).

Pentru o mai mare precizie , in cele ce urmează , vitezele si componentele lor se vor calcula si
analitic, construcția grafica servind la verificarea calculelor.

Componenta tangențiala a vitezei absolute va fi:

c1u  c1  cos 1  530  cos(14)  514,3 m / s; (2.6)

Componenta tangențiala a vitezei relative de la intrare in rotor rezulta

w1u  c1u  u  514,3  125,6  388,7 m / s; (2.7)

Componenta axiala a vitezei absolute reale la intrarea in rotor va fi

c1a  c1  sin 1  530  sin(14)  128,35 m/s; (2.8)

Viteza relativa de la intrarea in rotor rezulta:

w1  w12u  w12a  388,72  128,352  418 m / s; (2.9)

Pentru rețeaua de palete mobile se adopta un profil tip 20 A 21-18 având următoarele caracteristici
geometrice: lățimea B2  20 mm ; unghiul de intrare 1 p  21 ; unghiul de ieșire  2 p  18 ;

  0,82.

Viteza relativa de la ieșirea din coroana I a rotorului va fi data de formule (4.16) si (4.12):

w2    w2t  0,82  418  342,76 m/s; (2.10)

Pierderile din coroana I de palete rezulta pe baza formulei (4.17):

w22t 4182
hp   1  2    1  0,822   24, 7 kJ / kg; (2.11)
2 2

Entalpia aburului la ieșirea din coroana I va fi:

i2  i2t  hp  2983,8  24, 7  3008,5 kJ / kg ; (2.12)

Componentele vitezei relative de la ieșirea din rotor vor fi:

w2u  w2  cos 2  342,76  cos(18)  326 m / s; (2.13)

15
 w2 a  w2  sin 2  342,76  sin(18)  106 m / s; (2.14)

iar componenta tangențiala a vitezei absolute:

c2u  w2u  u1  326  125,6  200 m / s; (2.15)

Viteza absoluta de la ieșirea din rotor va fi:

c2  c22u  c22a  2002  1062  226 m / s; (2.16)

Căderea de entalpie izoentropica a coroanei redresoare se admite h1t  2.72 kJ / kg;

ceea ce corespunde la un grad de reacțiune de:

c1t  2  hh1t  c22  2  2720  2262  237 m / s; (2.17)

Se adopta pentru coroana redresoare profilul tip 20 A 27, având următoarele caracteristici
geometrice: lățimea rețelei B1  20 mm ; unghiul de ieșire 1  26 ; pasul t1  13.23 ; lățimea
canalului e1  5.41; coeficientul de utilizare a secțiunii  1  0.9 .

Apreciind înălțimea paletei redresoare la 20 mm, din fig. 6.45 rezulta un coeficient de viteza
 r  0.85 , astfel ca viteza reala a aburului va fi:

c1   r  c1t  0,85  231,6  196,86 m / s; (2.18)

Pierderea din coroana redresoare rezulta din relația (5.2):

ha  1 2   c1t2 1  r 2    237 2 2 1  0,852   7,8 kJ / kg ; (2.19)

Entalpia aburului la ieșirea din coroana redresoare în cazul curgerii izoentropice ar fi

i1t  i2  h1t  3008,5  2, 72  3005, 78 kJ / kg ; (2.20)

iar in cazul curgerii reale va fi

i1  i1t  ha  3005, 78  7,8  3013,58 kJ / kg ; (2.21)

Componentele vitezei absolute de la ieșire din coroana redresoare vor fi:

c1u  c1  cos 1  201, 45  0,891  180 m / s; (2.22)

16
 c1a  c1  sin 1  201, 45  0, 454  91,5 m / s; (2.23)

Componenta tangențiala a vitezei relative la intrare in coroana a doua de palete mobile va fi

w1u  c1u  u1  180  125, 6  54, 4 m / s; (2.24)

Rezultanta vitezei relative din aceeași secțiune va fi

w1  w1u2  w1a2  544, 42  91,52  106, 45 m / s; (2.25)

Pentru cea de-a doua coroana de palete se adopta un profil tip 20AS 60-82 având următoarele
caracteristici geometrice: lățimea rețelei B2  20 ; unghiul de intrare  p 1  59 ; unghiul de ieșire

 2 p  28 ; pasul t 2  12.57 ; coeficientul de utilizare a secțiunii  2  0.898

Unghiul de șoc la intrare in rotor rezultă

1  11.7

Deoarece unghiul de șoc este mai mare ca zero, apar pierderi suplimentare:


hs  1 2   w12 sin 1   106, 452 2   0,9   0, 0017 kJ / kg;
2
2
(2.26)

Pierderea fiind neglijabila, utilizarea profilului existent este justificata pe deplin prin avantajele ce le
aduce prin posibilitatea de utilizarea a SDV-urilor existente.

Căderea de entalpie din coroana a doua de palete se admite h' 2t  9.85 kJ/kg, ceea ce corespunde

la un grad de reacțiunea   0.064

Presiunea după rotor va fi p2  21, 082 bar ;

Viteza relativa a aburului de la ieșirea din rotor este data de formula (4.12):

w2 t  2  h '2t  w12  2  9850  106, 452  176,15 m / s; (2.27)

Coeficientul de viteza rezulta prin extrapolare    0.91

Viteza relativa de la ieșirea din coroana a doua de palete de pe rotor va fi:

w2ţ      w '2t  0,91176,15  160,3 m / s; (2.28)

17
Pierderea din coroana de palete va fi :

hp'  ( w2' t 2 / 2)(1  '2 )  176,152 / 2  1  0.912   2, 6 kJ / kg ; (2.29)

Entalpia aburului la ieșirea din rotor rezulta :

i2'  i1'  hs'  hp'  h2' t  3013,58  0,0017  2,667  9,85  3006, 4 kJ / kg; (2.30)

Componentele vitezei relative de la ieșirea din rotor:

w2' u  w '2 cos  2'  160,3  0,882947  141,5 m / s; (2.31)

w2' a  w2' cos  2'  160,3  0, 469471  77, 7 m / s; (2.32)

Componenta tangențiala a vitezei absolute de la ieșirea din rotor va fi:

c2' u  w '2u  u  141,5  125, 6  15,9 m / s; (2.33)

Viteza absoluta de la ieșirea din rotor rezulta :

c2'  c2'2u  c2'2a  15,92  77,72  79,3 m / s; (2.34)

Pierderea de la ieșire:

c2'2 79,32
he'    3,14 kJ / kg ; (2.35)
2 2

Entalpia aburului după pierderea energiei cinetice va fi:

i3'  i2'  he'  3006, 4  3,14  3009,5 kJ / kg ; (2.36)

Puterea cedata celor doua coroane de palete e calculeze cu formula (5.1):

Lu  u wu  125,6   326  389, 2  54, 4  141,5  114, 4 kJ / kg; (2.37)

Pentru controlul calculelor, lucru mecanic la palete se determina si din bilanțul energetic al treptei

Lu  i 0  i3'  3124, 6  3009,5  115,1 kJ / kg ; (2.38)

Diferența dintre cele doua valori ale lui Lu,calculate prin doua metode diferite, se constată că pote fi
neglijată.

18
Randamentul la palete,ce se va realiza,va fi:

L u 112, 7
u    0, 72; (2.39)
ht 157

Pierderea prin frecarea discului de mediul înconjurător se calculează cu formula (7.10)

Pf  1, 2  3 105 D4,2 n2,8   1, 2  3 1050,84,2502,8 1/ 0,16  44 kW ; (2.40)

Pierderea prin ventilația paletelor în cazul roților Curtis cu doua coroane de palete acoperite,
conform formulei (7.9), va fi

Pv  2,17 1, 4 10-5  D3,5  l2  n2,8   

(2.41)
 2,17 1,4 10-5  0,83,5  2  502,8 1/ 0,16  146,6 kW ;

Pierderea rezultanta prin frecare si ventilație va fi

Pfv  Pf  Pv  4,98  9,85  190, 6 kW ; (2.42)

ceea ce corespunde la o pierderea, conform formulei (7.11),

Pfv 190, 6
h fv    14,1 kJ / kg ; (2.43)
m0 13,5

Entalpia finala a aburului din camera treptei de reglare va fi

i4  i '3  h fv  3009,5  14,11  3013, 65 kJ / kg ; (2.44)

Căderea interioara a treptei de reglare va fi deci

Li  Lu  h fv  114, 4  14,1  100,3 kJ / kg ; (2.45)

iar puterea interioara a treptei

Pi (1)  m0  Li  13,5 100,3  1355,8 kW ; (2.46)

Starea aburului la intrarea in treapta următoare va fi determinata deci presiunea P0(2)  14, 2 kJ / kg ;

si de entalpia i0(2)  3013, 6 kJ / kg .

19
3. CALCULUL TREPTELOR NEREGLATE

În continuare se va prezenta un exemplu de calcul pentru a dua treaptă de înaltă presiune:

Viteza periferică medie va fi:

u   Dn  3,14  0,8  50  78,5 m s (3.1)

unde: D este diametrul mediu al treptei, în m;

n-turația generatorului electric, în rot/s.
Presiunea și entalpia aburului la intrare în treaptă va fi egală cu presiunea la ieșire din treapta
precedentăn

p0( z )  p0( z 1)  21, 082 bar

i0( z )  i5( z 1)  3069,11 kJ kg

Temperatura și volumul specific aburului la intrare în treaptă se va determina din diagrama h-s:
T0  f  p0 ;i0   320,73 C , v  0,124 m3 kg


Debitul de abur al treptei va fi cel din calculul anterior: m  1,8 kg s .

Căderea de eltalpie dinponibilă pe treaptă și din rețeaua de palete a statorului se admite:

ht  20 kJ kg , respectiv h1t  20 kJ kg .

Energia cinetică disponibilă la intrare în ajutaj va fi egală cu cea din treapta precedentă
h0*  he z 1  0 kJ kg .

Viteza teoretică la ieșire din ajutaj se va determina cu formula:

c1t  2(h1t  h0* )  2  20000  200 m s (3.2)

Viteza reală la iesire din ajutaj va fi:

c1  c1t  0,95  200  190 m s (3.3)

unde   0,95 este coeficientul de viteză în ajutaj.

Pierderea din ajutaj va fi:

20
 c1t 2  2002 
ha  (1   2 ) 103     1  0,95  10  1,95 kJ kg
2 3
(3.4)
2  2 

Entalpia reală a abrului la ieșire din ajutaj se fa determina astfel:

i1  i0  h1t  ha  3069,11  20  1,95  3051,06 kJ kg (3.5)

Din diagrama h-s determinăm presiune și volumul specific al aburului la ieșirea din ajutaj:
p1  19,52 bar respectiv v1  0,131 m kg .
3

Raportul de presiuni va fi:

p1 19,52
  0,925 (3.6)
p0 21, 082

Determină aria secțiunii de curgere a labirinților:

An   d 106  3,14  240  0,35 106  263, 73 106 m2 (3.7)

unde: d=240 mm este diametrul elementelor de etanșare;

  0,35 mm - jocul radial.
Mărimea ajutajelor va fi:

n  (1   z2 ) / zn  1  0,925  / 8  0,134
2
(3.8)

unde  z este raportul de presiuni;

zn  8 - numărul elementelo de etanșare.

Debitul prin labirinții diafragmei se va determina in felul următor:

m  nn  An p0 / v0 
(3.9)
 0, 68  0,134 1,55  263, 76 106  21, 082 105 / 0,124  0,153 kg s

unde: n  0, 68 este coeficient de debit;

  1,55 - coeficient de corecție.

Debitul prin rețeaua de palete este:

m1  m0  mn  1,8  0,153  1, 65 kg s (3.10)

21
Aria secțiunii de ieșire a rețelei de palete a statorului va fi:

A1  (m1 v1 / c1 ) 106  1137, 6 mm 2 (3.11)

Se adoptă profilul paletei statorului 30-14 cu următoarele caracteristici: unghiul de iețire al ajutajului
1  14 ; lățimea canalului interpaletar la ieșire e1  5,03 mm ; coeficientul de utilizare a secțiunii

prin stator 1  0,833 ; numărul de ajutaje z1  54 .

Înălțimea calculată a ajutajelor va fi:

l1c  A1 / z1e1  1137,6 54  5,03  4,19 mm (3.12)

De unde rezultă că înălțimea adoptată pentru ajtaje este l1  4, 2 mm .

Gradul de admisie al treptei se va determina astfel:

  z1 / z1max  54 88  0,613 (3.13)

unde z1max  88 este numărul mazim de ajutaje.

Componenta tangențială a vitezei absolute la intrare în rotor va fi:

c1u  c1 cos 1  190  0,9703  184 m s (3.14)

Componenta tangențială a vitezei relative la intrare în rotor va fi:

w1u  c1u  u  184  78,5  105,5 m s (3.15)

Componenta axială a vitezei absolute la intrare în rotor va fi:

c1a  w1a  c1 sin 1  190  0, 2419  46 m s (3.16)

Viteza relativă de la intrarea în rotor:

w1  w21u  w21a  115,1 m s (3.17)

Tangenta unghiului viteze relative la intrare:

22
 tg 1  w1a / w1u  0, 436 (3.18)

de unde rezultă că 1  23,5 .

Se adopă profilul paletei rotorului 20 A28-24 cu următoarele carecteristici: inghiul de intrare al

paletei 1 p  28 ; unghiul de ieșire al paletei 2 p  24 ; lățimea canalului de ieșire e2  3,97 mm ;

coeficientul de utilizare a secțiunii prin rotor  2  0,889 .

Numărul de palate pe rotor va fi:

z2   D / t2  3,14  500  7,85  200 K (3.19)

Unghiul de șoc la intrare în rotor:

2  1 p  1  4,5 (3.20)

Pierderi prin șoc:

h1s  ( w12 / 2)sin 2 1 103  0 (3.21)

Gradul de reacțiune al treptei va fi:

  h2t / ht  0 / 20  0 (3.22)

unde h2t  0 este căderea de entalpie în rețeaua rotorului.

Viteza relativă teoretică la ieșire din rotor se va determina cu relația:

w2t  2h2t  w12  115,1 m s (3.33)

Viteza relativă la ieșire va fi:

w2   w2t  0,85 115,1  97,8 m s (3.34)

unde   0,85 este coeficientul de viteză.

Pierderea dintre palete se determină astfel:

w2t 2 115,12
hp  (1  2 ) 103   1  0,852  103  1,84 kJ kg (3.35)
2 2

Entalpia la ieșirea din paletele rotorului va fi:

23
 i2  i1  h2t  hp  h1s  3050,11  0  1,84  0  3051,95 kJ kg (3.36)

Din diagrama h-s determinăm presiune și volumul specific al aburului după rotor: p2  19,52 bar

respectiv v2  0,131 m3 kg

Componenta tangențială a vitezei relative la ieșire va fi:

w2u  w2 cos 2  97,8  0,91  89,3 m s (3.37)

Componenta axială a vitezei relative la ieșire este:

w2 a  w2 sin 2  97,8  0, 41  39,8 m s (3.38)

Componenta tangențială a vitezei abosule la ieșire din rotor va fi:

c2u  w2u  u  98  89,3  78,5  10,8 m s (3.39)

Viteza absolute la ieșire din rotor se va deetermina astfel:

c2  c21u  c21a  10,82  39,82  41, 2 m s (3.40)

Tangenta unghiului de ieșire a vitezei absolute este:

tg  c2u / c2a  39,8 /10,8  3,68 (3.41)

de unde rezultă că unghiul de ieșire a vitezei absolute este  2  74,8

Înălțimea calculate a paletelor:

   w  v   0,833   46   0,131 
l2c  l1  1    1a    2   4, 2      39,8    0,131   4,55 mm (3.42)

 2   2a   1 
w v  0,899     

de unde rezultă ca înălțimea adoptată a paletelor este l2  5 mm .

Înălțimea paletei la intrare va fi:

l1 p  l1  1   2  5  0,5  0,5  6 mm (3.43)

unde 1  0,5 ;  2  0,5 este acoperirea interioară respectiv exterioară.

Pierderile de la ieșire se va determina cu relația:

24
 1
he    c22 103  0,5  41, 22 103  0,85 kJ kg (3.44)
2

Entalpia aburului după pierderea energiei cinetice de la ieșire va fi:

i3  i2  he  3051,95  0,85  3051,1 kJ kg (3.45)

Lucrul mecanic de la palete calculat din triunghiul de viteze se va determina astfel:

Lu  u   w1u  w2u  103  78,5  105,5  89,3 103  15, 292 kJ kg (3.46)

Lucrul mecanic la palete calculat din bilanțul energetic al treptei:

Lu  ht  h0*   ha  hp  he  hsi   20  0  1  1,84  0,85  0   16,31 kJ kg (3.47)

Randamentul la palete va fi:

u  Lu /  ht  h0*   15, 292 /  20  0   0, 76 (3.48)

Viscozitatea cinematică medie a aburului se va determina din tabelul 7.4 [1]; v  4, 2 106 .

Pierderea prin frecare discului se va determina astfel:

Pf  5,1104    v 0,2  D 4,6  n 2,8 

  4, 2 106   0,54,6  502,8  0, 77 kW

1 0,2 (3.49)
 5,1104 
0,131

Pierderea prin ventilarea paletelor va fi:

Pf  0, 0308    1     e1,5  D3,8  n 2,8 

1 (3.50)
 0, 0308   1  0,925   51,5  0,53,8  502,8  0, 03 kW
0,131

Pierderea prin frecare și ventilație:

Pfv  Pf  Pv  0, 77  0, 03  0,8 kw  kW (3.51)

Pierderea pe un kg de abur se va determina cu formula:


h fv  Pfv / m0  0,8 /1,8  0, 44 kJ kg (3.52)

Entalpia aburului după absorbția lui h fv :

25
 i4  i3  h fv  3051,1  0, 44  3051,54 kJ kg (3.53)

Pierderea prin labirinți:

 
hn   Lu  h fv   mn / m0  15,3  0, 44   0,153 /1,8  1, 26 kJ kg (3.54)

Entalpia aburului după amestecarea debitului scurs prin labirinți:

i5  i4  hn  3051,54  1, 26  3052,8 kJ kg (3.55)

Pierderea datorită umidității:

hu  1  x    hu  h fv  hn   0 (3.56)

unde 1  x   0 este umiditatea aburului.

Entalpia finală a treptei va fi:

i6  i5  hu  3052,8  0  3052,8 kJ kg (3.57)

Căderea interioară a treptei:

Li  Lu /  h fv  hn  hu   15, 292   0, 44  1, 26  0   13,592 kJ kg (3.58)

Randamentul interior al treptei este:

i  Li /  ht  h0*   13,592 /  20  0   0, 68 (3.59)

Puterea interioară a treptei se va determina cu relația:


Pi  m0  Li  1,8 13,592  24,5 kW (3.60)

Din diagrama h-s se determină temperatura și titlul filal al aburului: T6  311,8 C ; x    

În mod analog se face calculul pentru restul treptelor. Rezultatele calculelor vor fi prezentate în
tabelul 3.1.

26
Tabelul 3.1. Calulul treptelor de înaltă și joasă presiune.
Nr.
1 2 3 4 5
crt.
1 D 470 470 470 470 470
2 u 73,79 73,79 73,79 73,79 73,79
3 P0 14,213 12,089 10,747 7,766 5,73
4 i0 3013,65 2997,52 2981,3 2956,2 2946,2
5 t0 287,95 277,79 268,5 256,47 244,24
6 v0 0,175 0,203 0,225 0,306 0,345
7 m0 13,5 13,5 13,5 13,5 13,5
8 ht 25 25 25 25 25
9 h1t 25 25 25 25 25
10 h0* 0 0 0 0 0
11 c1t 223,6 223,6 223,6 223,6 223,6
12  0,95 0,95 0,95 0,95 0,95
13 c1 211,7 211,7 211,7 211,7 211,7
14 ha 2,57 2,57 2,57 2,57 2,57
15 i1 2991,2 2975 2958,8 2942,7 2924,3
16 p1 12,71 11,076 8,766 6,75 4,71
17 v1 0,191 0,203 0,242 0,345 0,408
18 p1/p0 0,89 0,91 0,81 0,86 0,82
d
19 340 340 340 340 340
zn

20 0,35:0,1 0,35:0,1 0,35:0,1 0,35:0,1 0,35:0,1

21 s 8 8 8 8 8
6
22 An 418 10 6
418 10
23 n 0,31 0,283 0,409 0,349 0,402
24 n 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7
25  1,4 1,4 1,4 1,4 1,4
.
26 mn 0,369 0,283 0,366 0,22 0,22
.
27 m1 13,13 13,21 13,13 13,27 13,28
28 A1 11843,6 12670,26 15009,62 21622,9 25601,49
29 - 30-14 30-14 30-14 30-14 30-14
30 1 14 14 14 14 14
31 e1 5,03 5,03 5,03 5,03 5,03
32 1 0,833 0,833 0,833 0,833 0,833
33 z1 54 56 58 74 83
34 l1c 43,6 44,981 51,44 58,09 61,32
35 l1 44 45 53,5 58,1 61,5
36  0,61 0,63 0,659 0,84 0,94
37 - 0,2419 0,2419 0,2419 0,2419 0,2419
38 - 0,9703 0,9703 0,9703 0,9703 0,9703
39 c1u 205,46 205,46 205,46 205,46 205,46
40 w1u 131,6 131,6 131,6 131,6 131,6
41 w1u 51,22 51,22 51,22 51,22 51,22
42 w1 141,2 141,2 141,2 141,2 141,2
43 tg 1 0,389 0,389 0,389 0,389 0,389
44 1 21,26 21,26 21,26 21,26 21,26
45 - 20A28-24 20A28-24
46  ip 28 28 28 28 28

28
47 2 p 24 24 24 24 24
48 e2 3,97 3,97 3,97 3,97 3,97
49 2 0,889 0,889 0,889 0,889 0,889
50 z2 134,16 134,16 134,16 134,16 134,16
51 2 6,73 6,73 6,73 6,73 6,73
52 h1s 1,88 1,88 1,88 1,88 1,88
53 h2t 0 0 0 0 0
54  0 0 0 0 0
55 w2t 141,28 141,28 141,24 141,24 141,24
56  0,84 0,84 0,84 0,84 0,84
57 w2 118,6 118,6 118,68 118,68 118,68
58 hp 2,07 2,07 2,07 2,07 2,07
59 i2 2995,19 2979 2962,8 2946,73 2928,26
60 p2 12,089 10,747 7,76 5,73 3,69
61 v2 0,187 0,205 0,269 0,345 0,458
62 w2u 108,43 108,43 108,43 108,4 108,4
63 w2a 48,249 48,249 48,2 48,2 48,2
64 c2u 34,64 34,64 34,6 34,6 34,6
65 c2 59,39 59,39 59,39 59,39 59,39
66 tg 2 1,39 1,39 1,392 1,39 1,39
67 2 54,34 54,34 54,34 54,34 54,34
68 l2c 26,3 47,2 59,15 57,79 68,67
69 l2 26,5 47,5 59,5 58 69

29
 i
70 1 1 1 1 1
e
71 l1 p 29 49 55,5 60,1 63,5
72 he 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76
73 I3 2996,95 2980,8 2964,6 2948,5 2930
74 Lu 17,71 17,71 17,7 17,71 17,71
75 Lu 16,96 16,69 16,69 16,69 16,69
76 u 0,708 0,708 0,708 0,708 0,708
77  3.1 106 31 31 31 31
78 Pf 0.236 0,222 0,186 0,13 0,11
79 Pv 0.871 1,85 2,04 0,65 0,196
80 Pvf 1.1 2,075 2,22 0,78 0,307
81 hvf 0.082 0,153 0,165 0,057 0,022
82 i4 2997.03 2980,8 2964,7 2948,5 2930
83 hn 0.482 0,368 0,476 0,298 0,278
2965,2
84 i5 2997.5 2981,3 2948,85 2930,3
4
1 x
85 - - - - -

86 hu 0 0 0 0 0
87 i6 2997.52 2981,3 2965,2 2948,85 2930,3
88 Li 17.15 17,19 17,07 17,36 17,41
89 i 0.686 0,687 0,683 0,694 235,11
90 Pi 231.5 232,1 230,5 234,3 235,79

30
 T6
91 277.7: 268,5: 256,4 244,24 231,79
x6

Nr.
6 7 8 9 10 11 12 13
crt.
1 D 900 900 900 900 900 900 900 900
2 u 141,37 141.37 141,37 141.37 141,37 141.37 141,37 141,37
3 P0 3,69 1.57 0,986 0.0558 0,326 0,143 0,072 0,033
4 i0 2928,26 2838.3 2734,4 2624,43 2540,829 2411,44 2313,6 2215,69
5 t0 232,08 182.76 128,91 84 70 52 39,4 25,42
6 v0 0,623 1.3275 1,861 2,891 4,822 9,66 18,1 36,66
7 m0 3,61 3.61 3,61 3,61 3,61 3,61 3,61 3,61
8 ht 105 117.2 117,2 110 110 100 100 100
9 h1t 105 117.2 117,2 87 100 67,2 67,2 67,2
10 h0* 0 0 0 5,94 3,98 13,9 13,9 13,9
11 c1t 458,25 484,14 484,14 431,138 456,02 402,74 402,74 402,74
12  0,95 0,95 11,427 0,95 0,95 0,95 0,95 0,95
13 c1 435,34 459,94 2628,6 409,581 433,255 382,6 382,6 382,6
14 ha 10,23 11,427 11,427 9,061 10,138 7,9 7,9 7,9
15 i1 2833,49 2732,5 2628,6 2546,49 2450,967 2352,14 2254,32 2156,3
16 p1 1,377 0914 0,513 0,34 0,177 0,0925 0,0428 0,0142
17 v1 0,622 2,0035 3,064 4,48 4,48 14,279 28,561 28,561
18 p1/p0 0,373 0,5821 0,538 0,609 0,542 0,646 0,594 0,43
d 380 380 380
19 380 380 380 380 380
zn
 0,35 0,35 0,35
20 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35

31
21 s 8 8 8 8 8 8 8 8
4,176 106 4,176 106 4,176 106 4,176 106 4,176 106 4,176 104 4,176 104
22 An 4,176 106

23 n 0,35 0,307 0.318 0,299 0,317 0,288 0.303 0,3411

24 n 0,68 0,68 0.68 0,68 0,68 0,68 0.68 0,68
25  1,59 1,59 1.52 1,52 1,52 1,52 1.52 1,52

26
.
0,122 0,048 0.032 0,018 0,011 0,005 0.003 0,001
mn
27
.
3,488 3,562 3.578 3,592 3,599 3,605 3.607 3,609
m1
28 A1 4983,69 15517,259 23838 39289,6 37214,68 134548,8 269287.8 269378,8
29 - 50-14 50-14 50-14 50-14 50-14 50-14 50-14 50-14
30 1 14 14 14 14 14 14 14 14
31 e1 7,36 7,36 7.36 7,36 11,07 11,07 11,07 11,07
32 1 0,881 0,881 0.881 0,881 0,881 0,881 0,881 0,881
33 z1 63 63 100 100 64 64 64 64
34 l1c 12 12,07 21.2 53,3 52,4 52,4 52,4 52,4
35 l1 12 12 21.5 53,5 52,5 52,5 52,5 52,5
36  0,969 0,969 1,538 1,538 0,984 0,984 0,984 0,984
37 - 0,241 0,241 0,241 0,241 0,241 0,241 0,241 0,241
38 - 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97
39 c1u 422,42 446,29 446,29 397,42 420,36 371,25 371,25 371,25
40 w1u 281,05 304,92 304,92 256,057 278,99 229,88 229,88 229,88
41 w1u 105,26 111,21 111,21 99,037 104,754 92,514 92,514 92,514
42 w1 300,12 324,57 324,57 274,54 298,017 247,79 247,79 247,79
43 tg 1 0,374 0,364 0,364 0,386 0,375 0,4 0,402 0,402

32
44 1 20,543 20,048 20,048 21,156 20,589 21,93 21,93 21,93
45 - 20A28-24 20A28-24 20A28-24 20A28-24 20A28-24 20A28-24 20A28-24 20A28-24
46  ip 29 29 29 29 29 29 29 29

47 2 p 22 22 22 22 22 22 22 22

48 e2 5,32 5,32 5,32 5,32 5,32 5,32 5,32 5,32

49 2 0,884 0,884 0,844 0,844 0,844 0,844 0,844 0,844
50 z2 215 215 215 215 215 215 215 215
51 2 8,457 8,951 8,951 7,844 8,41 7,067 7,067 7,067
52 h1s 0,973 1,275 1,275 0,701 0,949 0,464 0,464 0,464
53 h2t 0 0 5,85 15,53 40,2 40,2 40,2 40,2
54  0 0 0,049 0,141 0,365 0,402 0,402 0,402
55 w2t 300,123 324,57 324,58 274,599 298,152 247,96 247,96 247,96
56  0,86 0,86 0,87 0,87 0,89 0,89 0,89 0,89
57 w2 258,106 282,37 282,39 238,901 265,355 220,68 220,68 220,68

58 hp 11,728 12,805 12,806 9,165 9,241 6,391 6,391 6,391

59 i2 2846,19 2746,6 2636,9 2540,829 2420,958 2318,8 2220,97 2123,053

60 p2 1,527 0,986 0,558 0,326 0,143 0,072 0,033 0,014
61 v2 0,828 1,891 2,925 4,656 9,72 17,97 36,6 36,6
62 w2u 239,33 261,83 261,85 221,523 246,052 204,631 204,631 204,631
63 w2a 96,641 105,72 105,73 89,451 99,356 82,630 82,630 82,63
64 c2u 97,96 120,28 120,48 80,153 104,682 63,261 63,261 63,261
65 c2 137,607 160,2 160,29 120,108 144,362 104,066 104,066 104,066
66 tg 2 0,987 0,878 0,878 1,116 0,949 1,306 1,306 1,306

33
67 2 44,634 41,293 41,292 40,162 43,527 52,589 52,589 52,589
68 l2c 17,341 11,873 21,518 61,352 119,68 73,723 75,069 75,069
69 l2 17,5 12 26 61,5 120 74 75 75
i 4:4 4:4 4:4
70 1:1 1:1 1:1 1:1 3:3
e
71 l1 p 14 14 23,5 55,5 58,5 58,5 58,5 58,5

72 he 9,468 12,845 12,848 7,213 10,415 5,415 5,415 5,415

73 I3 2836,73 2733,8 2624,0 253,616 2410,543 2313,388 2215,564 2117,638
74 Lu 73,567 80,123 80,125 67,515 74,227 61,427 61,427 61,427
75 Lu 72,593 78,847 78,844 89,798 83,236 93,722 93,722 93,722
76 u 0,701 0,684 0,684 0,582 0,651 0,539 0,539 0,539
77  1,81105 7,93 106 5.1 106 3, 22 106 1,54 106 8,35 107 4,1107 4,1107
78 Pf 2.442 0.907 0.537 0,307 0.127 0,061 0,026 0,026

79 Pv 2.068 0,343 0.78 1,51 2.306 0,467 0,269 0,377

80 Pvf 4.51 1,249 1.317 1,817 2.433 0,528 0,294 0,403

81 hvf 1.249 0,346 0.365 0,503 0.674 0,146 0,082 0,112

82 i4 2837.98 2734,1 2624.1 2534,119 2411.217 2313,535 2215,64 2117,75

83 hn 2.441 1,055 0.699 0,334 0.23 0,081 0,044 0,024

84 i5 2840.42 2735,1 2625.1 2534,45 2411.44 2313,616 2215,69 2117,774

1 x - - -
85 - - - - -

86 hu 0 0 0 0 0 0 0 0
87 i6 2840.42 2735,2 2625.1 2534,453 2411.44 2313,616 2215,69 2117,774
88 Li 69.877 78,722 79.06 66,678 73.323 61,199 61,301 61,291

34
 89 i 0.655 0,672 0.675 0,575 0.643 0,537 0,538 0,538
90 Pi 252.255 284,18 285.41 240,709 264.696 220,93 221,296 221,262
T6 39,4 25,424 11,75
91 189.22 134,91 82.25 70 51.5
x6
Nr.
32 23 24 25
crt.
1 D 25 600 600 600
2 u 1378 94,2 94,2 94,2
3 P0 231,4 1,389 1,2 1.017
4 i0 0,95 2598 2573 2548
5 t0 219,9 109,5 104,8 100
6 v0 2,61 1,195 1,36 1.57
7 m0 2599 1,032 1,032 1.032
8 ht 1,38 33 34 35
9 h1t 1,2 25 25 25
10 h0 * 0,86 1,78 1,783 1.783
11 c1t 360;4 231,4 231,4 231.4
12  0,35;0
0,95 0,95 0.95
,1
13 c1 8 219,9 219,9 219.9
6
14 ha
395, 6 10 2,61 2,61 2.61

15 i1 0,25 2575 2550 2525

16 p1 0,68 1,19 1,03 0.833
17 v1 1,42 1,37 1,56 1.78
p1/
18 0,038 0,86 0,86 0.87
p0
35
 d
19 0,994 360;4 360;4 360;4
zn

20 5437 0,35;0,1 0,35;0,1 0,35;0,1

C-
21 s 8 8 8
9027A

22 An 24
395, 6 106 395, 6 106 395, 6 106

23 n 11,07 0,26 0,26 0.25

24 n 0,847 0,68 0,68 0,68
25  64 1,42 1,42 1.42
.
26 mn 7,67 0,033 0,029 0.024
.
27 m1 7,4 0,999 1,003 1.008
28 A1 0,73 6204 7100 8168
29 - 0,41 C-9027A C-9027A C-9027A
30 1 0,91 24 24 24
31 e1 200,9 11,07 12,42 12,42
32 1 106, 0,86 0,86 0,86
33 z1 89,4 68 68 68
34 l1c 139,2 8,24 8,41 9.67
35 l1 0,84 8,3 8,4 9.7
36  39,9 0,77 0,77 0.77
P-
37 - 0,41 0,41 0.41
5530
38 - 55 0,91 0,91 0.91
39 c1u 30 200,9 200,9 200.9

36
 w1u
40 5,32 106,7 106,7 106.7

w1a
41 0,884 89,4 89,4 89.4

42 w1 215 139,2 139,2 139.2

15,0
43 tg 1 0,84 0,84 0.84
2
44 1 0,65 39,9 39,9 39.7
45 - 4,8 P-5530 P-5530 P-5530
46  ip 0,35 55 55 55

47 2 p 139,
30 30 30
2
48 e2 0,85 5,32 5,84 5,84
118,
49 2 0,854 0,854 0,854
3
50 z2 2,69 215 215 215
259
51 2 15,02 15,02 15.02
8
1,38
52 h1s 0,65 0,65 0.65
9
1,19
53 h2t 4,95 5,1 19.25
5
54  102,
0,4 0,45 0.55
5
55 w2t 59,14 139,2 139,2 139.3
56  8,3 0,85 0,85 0.85
57 w2 59,7 118,3 118,3 118.4
58 hp 7,1 2,69 2,69 2.69
59 i2 82,0 2574 2549 2509
37
 6
11,0
60 p2 1,2 1,017 0.798
8
61 v2 11,1 1,359 1,574 1.95
62 w2u 0,5;0,5 102,5 102,5 102,5
63 w2a 12,07 59,14 59,1 59,2
1,78
64 c2u 8,3 8,3 8,37
3
256
65 c2 59,72 59,72 59,8
9
66 tg 2 19,7 7,13 7,1 7,07
67 2 26,05 82,1 82,1 81,9
0,58
68 l2c 12,58 12,9 16,14
3
69 l2 283 106 12,6 13 16,1

i
70 0,454 0,5;0,5 0,5;0,5 0,5;0,5
e
l1 p 0,03
71 12,07 13,42 13,42
4
72 he 0,489 1,783 1,783 1,786
0,47
73 I3 2572 2547 2508
3
259
74 Lu 19,7 19,7 19,7
7
0,70
75 Lu 27,05 28,05 29,04
5
259
76 u 0,57 0,551 0,54
7
77  0,033 303 106 363 106 384 106
38
78 Pf 0,61 0,405 0,362 0,296
259
79 Pv 0,037 0,034 0,035
8
80 Pvf 17,9 0,442 0,397 0,331
81 hvf 0,53 0,428 0,384 0,32
82 i4 18,5 2572 2548 2508
109;
83 hn 0,95 0,623 0,548 0,453
9
84 i5 2548 2508
85 1 x 0,049 0,057
86 hu 0,92 1,07
87 i6 2548 2509
88 Li 17,9 17,85
89 i 0,499 0,486
90 Pi 18,4 18,4
T6 100; 93,4;
91
x6 0,943 0,931

39
4. CALCULUL LABIRINTILOR EXTERIORI

Etanșarea de IP sa împărțit în 4 parți, între aceste părți prevazîndu-se cîte o camră pentrucaptarea
aburului. După ce a străbătut primul pachet de elemente de strangulare destinzîndu-se de la
presiunea inițială p0  21,082 bar pînă la presine p1 din prima cameră de captare, o parte din abur
este extras și reintrodus în turbină în faâa primei trepte de JP. Dacă se neglijează căderea de presiune
din conductă care leagă camera de captare cu turbina, presiunea din camera de captare va fi egală cu
presiunea din turbină din fața treptei p1  3,78 bar Deci Aburul prelevat își va continua
destinderea pîmă la presiunea finală a turbinei, recuperindu-se astfel parte din căldura pe care o
conține. Restul aburului care a rămas în etanșare își continua destinderea în al doilea pachet de
elemente de strangulare pînă la presiunea p2 din a doua cameră de captare, presiunea menținută
constantă la o valoare puțin mai mare decît presiunea atmosferică. Aprape tot debitul care a străbătut
al doile pachet de elemente de strangulare este extras din a doua cameră de captare, fiind folosit ca
abur de oprire în labirinții de JP, iar surplusul de abur extras este absorbit în condensator.

Numărul total al elementelor de strangulare active, ales este:

z1  z2  42

Printr-un calcul separat s-a stabilit că repartiția optimă a numărului de elemente de strangulare pe
cele două pachete în cazul acestui exemplu este

z1  z2  21

Diametrul elementelor de etanșare rezultă constructiv: d  300 mm ;

Jocul mediu se ia:   0,35 mm .

Aria secțiunii minime de scurgere în dreptul unui elemnt de strangulare va fi:

An    d    3,14  300  0,35 106  330 106 m2 (4.1)

Grosimea lamei se ia   0, 2 mm . Raportul de presiuni al primului pachet este:

p1 3, 78
   0,179 (4.2)
p0 21, 082

În funcție de raportul:

 0,35
  1, 75
 0, 2
din figura 7.14 [1] , rezultă n  0,71

Deci debitul care se va scurge prin acest pachet va fi:

 1  2 p0 1  0,1792 21, 082 105

mn  n  An    0, 71 330 106    0, 207 kg s
z1 v0 21 0,124 (4.3)

ceia ce reprezintă o valoare foarte apropiată de cea admisă inițial.

Analog se calculează și debitul prin al doilea pachet. Păstrînd aceleași dimensiuni și admițînd că
presiunea în a doua cameră de captare este p2  1,03 bar se obține raportul de presiuni:

p2 1, 03
   0, 272 (4.4)
p1 3, 78

Deoarece la vurgerea prin labirinți aburul suferă o laminare, se poate scrie p0v0  p1v1 ,de unde
volumul specific al aburului din prima cameră de captare va fi:

p0 21, 082
v1   v0   0,124  0, 692 kg s (4.5)
p1 3, 78

Debitul care se scurge prin al doilea pachet va fi:

 1  0, 2722 21,082 105

m2  330 106  0,71   0,086 kg s (4.6)
21 0,692

Debitul prelevat din cameră:

  
m1  mn  m2  0, 207  0, 086  0,121 kg s (4.7)

Entalpia amestecului va fi:

 
m0  i0  m1 i1 1, 032  2756,96  0,121 3069,11
i 
/
 
  2789, 72 kJ kg (4.8)
1, 032  0,121
0
m0  m1

41
În urma aceste creșteri a entalpiei, căderea de entalpie a curentului principal de abur crește, după
cum rezultă din diagrama i-s. În consecință, ca urmare a creșterii debitului și a căderii de entalpie a
părții de JP a turbinei, puterea acestei părți de turbină va crește în raportul:

 
Pi m0  m1 H JP  H 1, 032  0,121 506,5
 
    1,12 (4.9)
PJP m0 H JP 1, 032 506,5

Debitul prin labirintul de JP se calculează analog. Admițînd aceleași dimensiuni ca la labirintul de

ÎP și z2  12 și o presiune în camera de prire egală cu p2, se obține raportul de presiuni cu care
funcționează acești labirinți:

0, 04
  0, 0388
1, 03

Volumul specific al aburului la intrare în labirinți:

p0  v0 21, 082  0,124

v2    2,538 kg s (4.10)
p2 1, 03

Și un debit de:

 1  0,03882 0,103 106

m3  330 106  0,71   0,0136 kg s (4.11)
12 2,538

42
ANEXE

c1u=514.3 w1u=388.7 0 w2u=319.2

14°

18°
28°



18°
c2 =


21 w2 =

21°
9.6 335
.6
0 09.3
c =53
1
w1=4 u=125.6
u=125.6

Figura 1. Triunghiurile de viteze al treptei de reglare

c1u=184 w1u=105.5 0 w2u=89.3

14°

°
 = 24
c 2=41


°
w=

.2

5
24°

2 9

=7
7.8



.1
115
28°

c1=19
0 w1=
u=78.5
u=78.5

Figura 2. Triunghiurile de viteze al treptei 2.

c1u=247.827 w1u=153.627 0 w2u=139.403

=24

0°
 =3
°
c 2=

1
 =3

=6
92

w
2 =1
6°


.26

60
.94
7

5

=5
5°

.3
409 u=94.2
0 w1=
c1=53

u=94.2

Figura 3. Triunghiurile de viteze al treptei 32.

43
 CONCLUZIE

În urma efectuarii acestei lucrări de an, am efectuat calculul termodinamic al unei turbine cu abur cu
condensație de 1 MW, de tipul cu acțiune destinată antrenării unui turbogenerator. În acest exemplu
s-a recurs în mod intenționat la admiterea unor concesii în derimetrul randamentului, dar în favoarea
simplificării construcției și a unor soluții cnstructive care va permite utilizarea în procesul de
fabricație a unor proiecte tip pentru subansambluri sau a unor modele, scule, verificatoare existente
în uzină, pentru a ilustra astfel unele dintre posibilități prin care proiectantul poate acțina asupra
costului și timpului de pregătire a fabricatiei.

Avînd caracteristicile turbinei, primul pas a fost efectuarea calculelor prelminare în care am
determinat toate varacteristicile necesare pentru a putea efectua calculul dtaliat al treptelor. Mai
ăntui a fost efectuat calculul treptei de reglare după care cu valorile obținute la ieșiere din treapta am
contiluat cu calculul treptelor de înaltă presiune. Calculul a continuat pina cînd sa atins valoarea
presiunii la ieșire din partea de înaltă presiune, determinata anterior.

După aprecierea aceste valori s-a trecul la calculul treptelor de joasă presiune care a continuat pîna
atunci cînd a fost determinată presiunea de la ieșire din ultima treapta și pînă la intrarea în
condensator.

La elaborarea acestui proiect am făcut cunoștința mai aprofundat cu pricipiul funcținării unei turbine
cu abur, și mi-a sporit și mai mult interesul față de domeniiul ales.

44
 Bibliografie
1. Gavriil Creța, Turbine cu abur și gaze. Editura Tehnică, București 1996, 723 p

2. С.Л.Ривкин, А. А. Александров, Tеплофизические свойства воды и водяного пара.

Москва Энергия, 1980, 424 p.

45