Sunteți pe pagina 1din 154

BOIERUL

DRAGUSIN
SCHITE I INSEMNARI

RPARTENIE
BUCURESTI EDITURA
o CAR TEA R OMÂNEAS CA »

www.digibuc.ro
EDITURA CARTEA ROMANEASCA", S. A.

CARP APARTITE:.
Lei
Agdrbiceanu I., Ceasuri de ear1 Nuvele . 10.
Trasurica verdo Povestiri . . 14
Scene
In Intuneric
Chipuri de ceara . . . . 20.
Ardelcanu C., Pe strazile Issului
Argesianu Const., Cânteeile Tavernei
.
.
.
7.
10.
Bataria N., Stitmana Leila
tiri din ritsboi
Poezii.
Beza M., Pe drurnuri.
. .....
Beldipeanu N. N., Fântfina Balaurulni

Din viata. Aromânilor


Rornantismul englez .
Poves-
10
6.
Biaga Lucian, Pictre pentru tempinl men. . .
Poemele luminiipremtatä die Aeade-
mia Rorni.35,. 4
Bratescu Voinesti Al. I., In lumea dreptätii 15.
In slujba pAcii 6
Intunerec r5i lnmind 15
Politica Serisoarea II-a
Sorana Teatru . 6.
Bucura Dumbravd., Ceasuri sfinte 12
Bucuid Ernanoil, Florile- Inimil Poezil . 10.
Caraivan- Virgil, La sezilloare 18
Cazaban Al., Intre frac si co-ine 14
Ciocdrlan..: 1 Trait] nostrnNuvele 4 :10
Ciollec V., Mlflureùii Nuvele . .
Cornea G.0 Simfonia mortiipreiniatti da Cartea
. . . . 5.
Româneasea. 14.
Costdchescu Gh. it., In umbra steagrilui Insein-
nAri din râzboi, prerniata de Car-
tea Româneaseâ 7._
Costeanu D. N. Maria, Sbuciumul unui savant . 16.
Costin Lucian, Cântecele mele (1910-1922) . . 10.
Crainic Nichifor. Darurile pdxnfintulni Poezil. 10.
Cuntan Maria, Din caerul vremii, vol. I Poezii. 6._
Idem vol. IT 6
Eftimiu V.. AkimTragi-comedie 3,
Ave MaKiaTeatru 1 50
www.digibuc.ro
_msfaisangstriuErlankal,smiliA
PREMIATA DE »CARTEA ROMANEASCA"

Boierul Drägusin
SCHITE SI (NSEMNARI

Din zile de'neercare at.biruintä (1916-1918)

DE

P. PA RTENIE

BU CU RE$TI
EDITURA ,CARTE4 ROMANEASÇA" S. A.!

www.digibuc.ro
.Editura Carted Romdneascr Soc. An.
Bucure,sti. B-dul Academiel 3.

Reproducerea opritA

www.digibuc.ro
GRANICERUL

www.digibuc.ro
ORA NICERUL,

- 1916 -
Se Implinesc aproape doi ani de and
Ion Valcu, tnäcar ca liberat, nu stiu de
and din oaste, a fost rechiemat
sat la pichetul din Dalboa ca. La 'nceput
cie-ded ,cä-i fleac, dar acum vede cä s'a
Ingro§at gluma si nici pomenealä mäcar
kle vre-un cat de mic. Cateva
permis
grade au venit mai led cu alti oameni,
Indoind, Intreind numäml §i dand porunci
kle pazA tot mai mare. Cu mintea lui Isi
(la seama ca dela un rand de vreme ceva
leosebit se petrece. In ochii tovaräsilor
-citeste bine ca'n izvor acela§ end : o
sä crape draci de acurn. Doar nu tine
el Statul de pomanä, pe mancare §i pe
amonitie, atata lume
Iar, and se inghesuiau cu randul, In
ghereta cu pat de scanduri, el, Ticlu§ din
www.digibuc.ro
6 P. Partenie

Poiana, Doarä din Peris, Sandu


Ion din Mestecani i altii, I si dädea pe
fata gandurile.
Ma, sa tij ca tot cu Ungurul ne
batem. Mi se paré cä mancam de Cra-
ciun sunca din porcii furisati de ai nostri-
peste granita, zicea Valcu.
Dac-a n'o fi vr'un drac sä ne poso-
-cedsca Ungurii fär'de veste, de sä nt
vedem nici coadä de purcelus, zicea Doayä..
Ticlu îi da cu .parerea cä poate sa
-dam vre-o ran tntaiu pela Bulgari, iar
caliva ca poate ne-om impunge i cu altiL
Si convorbirile se taiau scurt, -ori In-
cepeau altele, dupd ce se ostoia treaba
schimburilor pe la- cele punturi. Cand se
gaseau in de dol, isi povesteau apoi de
acasa, cantau cantece de dor, citeau ra-
vasele dela ai lor, ticluiau In minte versuri
scurte pentru raspuns, pline de simtire7
le scriau cu plaivaze pe foi rupte din.
atastifele de' hranä, pe fotta- de tigarir
pe te miri ce &eau la'ndemana. Unii
erau Insurati, unii
lar, cánd somnul se strecura fugar
peste genere tor de ogari neadormiti, a-
tunci franturi de- dragoste cu inchipuirf
de basm se asterneau ca o lume pe su-
fletele lor de viteji.
Sotia sau mandra petrecea cu ei a-
proape de tot pe aripa de vis, infiripand
www.digibuc.ro
Gränicerul 7

cântecele de peste zi, cari räsunau In


Iinitea codrilor §i a izvoarelor de munte.
Dar datoria se implinea cu bärbätie,
datoria Inainte de toate. Oh ! de datorie
nu uitau niciodatä i Ion VAlcu Intre cei
dintâiu.,
Totdeauna gräbea sä piece Inaintea
celorlalti tovar4i, and III venea rândul
de pazä. Era pus la 6 chieptoare de
munte dinspre Parâng. 1Intr'o zi, tocmai
se mâneca spre post. Era ingândurat de
=tot, p4ea In neOre, apäsAnd nervos ca
mâna pe cureaua pu§tii i Indesând pe
cap capela, la rästimpuri.
Unde se &idea ?... Acasä 11 purtau
gândurile, acasa... Pe puntea visului din
noaptea trecutä väzuse sotia §i copiii lui.
$i nu se putea desmetici bine, Ii vedea
pareä Med. Numai când piciorul se izbea
de Cale o piaträ, îi venea In fire.
Iar atunci, trezit de-a binele, se Intreba
hotärlt ce or face ei" ?
latä, dupä o bucatä de drum, ca se o,
prte In loc i scoate de sub cozorocuP
capelului un bilet indoit In patru, scortit
ploi §i albästreala dimiei väpsite. Ci-
-te*te poate pentru a zecea oarä biletul
dela nevastä.
Aflä despre noi precum ca suntem
sänät4, atât noi, câl i vitele. Mid ca
am cules prunele i am s-trâns nutret
www.digibuc.ro
8 P. Partenie

pentru iarnä.- Dar despre -talica nu mai


stiu himic. Si Lenuta tot intreaba de tale,
când vii? Zice cà tata e a Abel (räzbel)
si vine, adute fetii co(v)rigei.
Ioane, ma seacd plânsul când ma On-
desc cum traiam -noi de bine, si acum
mä uit In poarta si nu -te \Cad. Dar mä
rog la Dumnezeu sf la toti sfintii sä reu-
seascä tara noasträ i sá vii sänätos. Alt-
ceva bine, avem noi grijä. Du-te, carte-
sänätoasa, si-mi adu veste frumoasa. A.
ta sotie, Maria"'
Dottä siroae de lacrami se prelinserä pe-
obrazul ars de soare, In care pärul ne
bärbierit are ceva din asprimea muntelui.
Ion säruta scrisoarea, o impatureste,
pune la loc. Apoi räzbate pe sub spinarea
muntelui pâna la cheie, mäcar ca inchi
puirea It poartä departe In sat, pe la cele-
douä pätuiage cu nutret si pe sub soproa-
nele, In care cele cinci putini au facut-
clabuci de spumä, in sus peste prunele-
intrate In fiert. Apoi.. la fetita lui care
fuge copäcel prin bätäturä, asteptând pe-
tata cu. covriger .
Ajuns, se aseaza pe ratezatura unui
brad, cu arma proptitä intre genunchi, si
cugeta la statul care chiama atâta lume
si-o duce peparte dela vetre, departe' de
neveste, de copii de toti cei dragi.
'Mare comèdie !... Ii aminteste de alte
www.digibuc.ro
9 Gr5nicerul

zile, când se urcase sus pe muntele Chircu


privea cu binoclu ofiterului peste väi
§i fäsiile de apd ale tdrii ce Intinse, ce
bogate !...
Vedea femei i bärbati albind ca niste
berze pe tot Intinsul... I se vedea apoi hät
departe In Tara Fägdrasului i 'n alte
pärti ce fuseserä ale noastre, dar pe care
le-a 'ncälcat strdinul.
*i In mintea lui, Statul se Intruchipeazd
Aevea ca un uria§ eu nume sfânt, care
stä undeva, numai ochi- i Minte, i când
o striga : acusi bdieti", atunct ne-am
infurcit cu strdinul, cu dusmanuI.
Dar e vorba, are el, Statul, drept sd
te cheme ca sä te bati pentru pdmântul
lui Neacsu, lui Vlad, lui Stan ? Multe se
främântau In minte-i, unele cu räspuns lim-
pede, altele nu.
Parc'ar zice nu..., dar para mai mult
da, când se gändeste ca lupul sparge
cearta cânilor Invräjbiti câteodatd si-i une-
ste, cä pasdrile cari se aseamänd umbld
in pâlcuri, ca sä se apere impotriva celor
cu deprinderi urlte i cu altd asemánare.
Tot asa se chiamä cä-i laine sä lucreze
Românii când s'ar aräta ursul... Un glas
cunoscut II scoase de pe gânduri.
-- No che bund dimineata domnu' Ion.
No ce drace suntem superati la tine astäzi?

www.digibuc.ro
10 P. Partenie

A! bun gäsit domne Gabor, uite,


mä gánderm acasä.
No,. ce proaste gânduri... Aste este
case dela noi.
Mai bine bem pn tuica".
Cek care dase bunä ziva era gränicerul
ungur dela frontiera cealaltä, i, asa, de
multä vreme se väcl cei doi, cari, când
se potrivesc sä se nemereasca la unele
schimburi, îi dau bunä ziva de departe,
ori chiar mai aproape, dând i mAna ca
niste oameni carì,In singurätate, au clipe
de scurtä prietenie.
lar loan, scoate de lângä tâsnitura lzvo-
rului, de sub coperisul de ferigä, clondi-
rasul cutuicä, trimes de acasä, si se lm-
bie ateodatä cu Gabor. Ba chiar fumeazd,
din acelas pac.
când sgomote ciudate se aciuesc
pe de-alungul chieptoarei, ca strigAte de
alarmä, când se and fâsiituri In stufuri,
dau fuga -amándoi la post, cu ochii ln
patru...
Ceva se ,räscoalä In fiecare, se simte
.din privire ca poartä Inclatoriri deosebite,
Atunci i until i altul I.i plimbä pasil
panä la distanta stiutä si rämân de paza
cu gändurile lor, aici In tinutul de- aZur
sau de ceatä, care, aruncä peste munti za-
branice sure pe cari le strätaie ecouri de
vai -adânci i fälfaituí vulturului. Iar cânci

www.digibuc.ro
Gräniceru 1 11

vantul Isipoartä Intetit täiusul pe vagäuni,


spinarea de munte se Inäspreste ca un
ariciu, palele de zapada se astern peste
tot- ca un hive lis de pace, peste firea gata
de nastere ; ursul si vulpea se coboara
la chieptori. Cei doi vecini se vad tot
mai rar, iar Ion Isi gospodareste umplu-
tura de 'plumb tocat si 'mbraca cojocul.
Si sta aci de veghe, langa vizuina fia-
relor, pentru a caror piele se gäseste un
glont desfoinic In arma lui, si langa gal-
Odle de apa, spre care se strecoara ca-
prioarele s prim tene.
In ziva aceia, de Gustar, cand Ion toc
mai Isi sfarsise termenul de paza si as-
tepta schimb-ul, ceva ca o forfoteala de
pasi grabiti ajunse *la la el, pe supt
colacul de stand, din urma, cuprins In
preapäni si brädet. Auzi apoi semnalul
cunoscut. Ai lui se apropiau. Dar nu el-A
-unul, nu doi, ci mai-mai, ca la un pluton,
de sustinere, Intarit si cu oameni de pela
alte pichete. In privirea lor cunoscu strä-
f ulgerator de repede a s'a sfarsit : Avem
ordin de rezbel cu Unguru!" in Ion' se
desmeticira puteri necnnoscute. I-se paru
a cineva II ridica 'n- sus flela urechi, dela
Tädacina parului. Se uita hat Incolo, catre
Istvan, a carui umbra de-abia o deslusia
pc gatul defileului.
Puse arma la ochi... Dar rapede o struni

www.digibuc.ro
12 P. Partenie

In Mull. Se gândi, cä Istvan, de abia ple-


case, cä era poate f Ara pusa, färä stiintä.
de apärare. Când or simti ai lor si or
cita ceartä, da, atunci cu totii, luptä.
dreaptä la baionetä.
Dar Istvan nici visa. De abia a doua
zi, când ai nostri trecurd In alte parti ale
strâmtorilor, se simti miscarea de oameni
si la postul unguresc din Dâlboaca.
Lovirä ei Intâiu, dar lovirä In vânt. Vâlcu
nu fuse la Incäerare, care se desläntuise
intr'un atac la baionetä, In urma cdruia
doi Români erau intepati, dar In schimb,
jos In lac de sânge zäceau zece dusmani-r
ceilalli däduserä fuga, afarä de unul care
se lupta cu Ticlus In retragere atre frontul
inamic. Ungurul era scurt i svelt, särea
In Mud ca o pisicä, fäcea sfortäri sä
loveasa pe furi§. Ticlus, mai mult Indesat
greoi la misari, Insä plin de vArtute
para loviturlle. La un stdu, päru a Un-
gurul e gata sä-si gäureascd protivnicul
care se poticnise, ferind. Dar se scull
repéde Ticlu. Cei doi se apropiaserd bine.
Baionetele se Incrucisarä cu incordare. Se
Intepara de câteva ori. Vinele se uniflau
la gâtul lui Ticlusi, ca niste tevi. I\LAdu-
selele li curgeau deopotrivä in siroaie. Se
vedeau numai pe ei, se urmäreau din mis-
ari, din ochi. Se urau..., se urau groasnic.
www.digibuc.ro
Gränicerul 13

Ce puteri din lume aduceau pe fefele lor


atâta furie oarbA?
Se incle§tarA tesacele amarnic, alatuind
una cu trupurile infepenite de luptä.
Dar apäsarea brafelor lui Ticlu se
vedea bine cum Inclina arma lui Gabor
I§tvan, apoi o svâcnire pripitä il, dobort
pe Ungur la pämânt. Arma celuilalt Ii pA-
trunsese pieptul pâtiä 'n pläsele. Sângele
fA§ni, OM locul, care säl4luise o prie-
tenie sincérä, pânä 'n clipa din urmä.
CAci, Valcu, la schimbul cel nou, ingropd
le§iurile, i, and dAdu de 'al lui Gabor,
ochii i se umezirä §i o InchinAciune fAcu
pentru sufletul omului strAin, care se va
ii gándit murind, la nevastä, la copii, i,
poate la el, la Válcu. Ii coperi ,trupul in
podmo4 i vreasc de frunzi, inchipuind
din brad o cruciulip de-a.supra groapei.
Ce vrei, mA 'nfelegi, isi zise : DacA
plumbi §i spangä trebue pentru strAin,
and e ordin dela Stat, sufletul §i omenia
trebue cinstitä §1 la du§man.

www.digibuc.ro
DOUA UMBRE

www.digibuc.ro
DOUA UMBRE

Sub retkagere, 1916

In zilele acelea geroase de Noemvrie,


se väzura trecând pe defileul Oltului lungi
caravane de cotiugi cu covet-a i carä
täränesti inarcate din greu, cu prelung
tânguios scârtâit de roate... Copiii mun-
tilor pribegiau de vale spre câmpie : mos-
negi cu privirea asprá, cari gäsiau la
apusul vietii incordarea mersului §i-si tam-
iau trupul cockjat; femei ofilite cu copli
märunti pe brate, unii de-abiä nascuti ;
copilasi pe juinätate imbräcati, pe jumätate
goi i unif desculti de tot, mânând cu
surcica vaca de lapte, ori purcelusii
gata A se Imprästie la räspântii.
Rar de vedeai fläcäi si oameni in vârsta
de mijloc. Ici-colo, câte un omulet cu pri-
virea poncisä, adus de spate sau täfälogi
P. PARTNIE. Boierul rrigu*in" 2
www.digibuc.ro
18 P. Partenie

cu picioarele sucite, cu rasul prostesc si


naiv pe fata Infiguratd.
Cei voinici i teferi nu se vedeau, cdci
erau plecati la oaste.
$i trecea puhoiul de oameni tdcuti, unii
pe jos, altii infundati sus, pe card, In gur-
guiul de fan legat, aldturi de- läzile inflo-
rate, de toluri, de dovleci, putinioare cu
branzd si de uneltele casnice,--- care au-
putut fi puse pe apucate; Intre sacii cu
fäind i oreteniile din bätdturd, räsdriä,
ici-colo, cäpsorul copiilor rebegiti de drum,
-imbräcati usor înhiäinutele de dimie, biciuiti
de .sloatä si vant, cu manutele Inrosite
cu nasurile Inghetate i umede.
Erd poruncd de evacuare i ei plecau,
fdrä sä cracneascä, departe, färä tel. Unde ?
Nici paqiarhul ,bdtran din Robesti, mos
Mitran, care s'-a pierdut de cloud ori vede
rea si a regäsit-o acum, In vremi de beje-
rile, nu stid sa-ti spunä, deck doar arätand
cu bätul mnnainte,în zdrile încetosate, pline
de taind i necunoscut : ,Ancolo. unde o
da Dumnezeu, tot in ha tare.
Undevd, boii dela un car s'au speriat
doi copilasi s'au strivit sub greutate.
lar slujba pobriganiei o face In margine
de sat Pärintele Pintilie din Väi, sub ochii
bietei mame, care nu stie ce plange Intaiu
pe micutii de care se Indurd sfântul pätnant
ciirmandu-le pentru totdeauna durerile, sau

www.digibuc.ro
Douä umbre 19

pe- cei ce, in invälmäsala fugii din, sae, i-a


pierdut sub arArile de munte.
$i ochii, cu cearane In jur, nu pot
domoli durerea ce i-a Impietrit sufletul,
dci ii-au secat de mult lacrämile, ti
murnd truditä, In care gem suferintele unui
neam In treg,
La 0 cotigä, o femeia naste un prun-
culet in dureri si amide ii este : pribeag
in tara lui.
Un unchias simteste cum agonia mortii
sale a inghetat neputincioasä In drumul
la care .1-au supus altii.
$i se Fungeste mereu sirul ladjenarilor,
pe sub dungile de stâncä, din care stra-
bunii präväliau pietre a§upra dusmanilor,
ca sä le astâmpere pofta navalei. Atunci,,
hei ! nu era damfut masinilor si corbii cu
plisc de fier, ca sä verse foc si boambe
peste ordselele tihnite din munte, peste
sate sf sfintele mânästiri. Atunci era" bra-
tul si vitejia. $i nu scuipà dracul veninul
lui din nori, pentruca nici nu et-A atâta
abatere dela credintä si intoarcere dela
iubirea de tail. $i pentru streini stià un
Tepes, un Miham si Tudor ce doftorie
trebue. lar boi2rii de un riam gäsiau
adApost, in zidurile de intärire ale plaiu-
rilor si codrilor impreunä cu gospodarii
si Voevozii tärii, pe cal pedestrasi si räd-
-One. Când apa treceà si sesurile se lumi-
www.digibuc.ro
20 P. Partenie

nau de soare, atunci rämâneau pietrele,


Se reinsufleteau colibele, pästori si plugarf
se coborau spre amp, desgropând como-
rile din munti, si cu uneltele casnice se
inceped munca tihnità ca'n vremi bune.
Dar acum... s'a schimbat socoteala si.
bätrânii nu pot prinde rostul acestei des-
cdlecdtori silite. Cum ar fi mai luptat ei
sä rdrnând acolo, In meterezurile fäcute de
Dumnezeu, pentru paza tärisoarei noastre
mänoase !.
Dar n'au vreme sd gândeascä ce-i si
cum Ii, aci se Ingroasd sirul din urmä si
strigAtul este mereu : Innainte !"
PAnd si alugärii din Turnu si din Cozia,
cu umbrele sfinte ale lui 1VIircea si Teo-
fanei, se gräbesc de poarna, ca sä ducd
de vale, spre cetatea lui Bucur, argintu-
rile, pietrele scumpe, artile cu Imbläniturd
si slovä veche, vestmintle bdtrâne, ba
chiar si crucea auritä, din turla cea mare.
Si pâtiä târziu, In cumpene, zgomoteazd
cardle cu sfinte relicvii, ca un muzeu in
care au Inviat toate spre a -se Indurerh
deopotrivä la privelistea acestor zile. Nu-
mai acolo, Inläuntrul bisericii mari, de sub
cele cloud lespezi, cloud morminte se infio-
reazd de atâta sild ce s'a fäcut sfântului
asezämânt..., sr aici, sub pânza de ume-
zealä rece, se Infiripd aevea, ca In pra-
gul celei de a-doua Invieri, umbra Voe-

www.digibuc.ro
DouA umbre 21

vodului Mircea, asemenea portretului de-


ctitor ce pare cä s'a desprins din päre
tele cafasului, iar alAturi strävezia flutu-
rare a calugaritei Teofana, mama Voevo
dului Mihaiu Viteazul.
Ne-au läsat singuri, Teofano, pe tine
_
si pe mine, cari am Intemeiat aci, ca un
semn al credintei si al sufletului Basara
bilor descäleatori de tail, un loc de re
culegere,de nädejde, pentru un neam Intreg.
Nu stiu ei, cA cenusa Voevozilor este
un suflet viu al trecutului si a pe ea n.'o-
pot atinge, nici clinti chiar si pángäritorii
barbari ?...
Se vede ca-s timpuri pe care nu le
mai pricepem noi, mosule scump....
Cum vorbesti asa, preacuvioasä ?
Uiti ca la fel trebue sä socoatä bätrânul
mieu stränepot Ma teiu, fiul postelnicuhif
Danciu din Brâncoveni, care-si odihneste
lesul la Arnota, colo sub.* poalele Builei...,
si tot asa Neagoe, ruda noasträ, din pacea
mânästirii lui Manole ? Pe aici n'au drept
sä pustiasa räuvoitorii.
Vezi tu aici, prins pe umedä väpsea,
chipul mieu ?... Turcii l-au -vAzut In atâtea
rânduri, si pe el si läcasul, dar n'au In
dräznit sä pustiasca... S'au gândit la Alah
al lor..., si au zis cd-i pacat... Numai fla
dra din ochii mei i-a urmärit si 'ri chipul
www.digibuc.ro
22 P. Partenie

din päretele rece l atât au Indräznit :


sd-mi strdpungd vederea, batd-i sfântul
Pe zid, pdrù, cd de pe tronul Incremenit
se miscd numai trupul cel Implätosat, cu
coroana colturatä de pe capul pletos,
a In toatä asprimea figurii aceleia este
rdsvrätire.
S'au Indsprit vremile, sldvite Voevod,
Acuma capistile bisericilor sunt tinta bund
pentru dusmani. Se prabusesc din temelie
zidurife, crap catapetesmele i mielul este
sträpuns pe crucea-i ca 'n vremile
Eu, dacd a träl viata apusä, nu mi-a
mai schirnba numele mirenesc de Teodora,
as haiduci in. codri i a bea, In loc de
grijanie, sdngele dusmanilor surpätori de
lege si datini, iar acolo, In Ardeal, ase-
menea cânelui ce adulmecd, a gäsi trupul
fiului mieu si, de- l-as insufleti, l-as uni
cu capul ce zace destrunchiat la mands-
-tirea Radului... A crede In Invierea deapoi..
Oh, femeie, nu blästdma, grdi Voe-
vodul.
Dar... 0 detundturd puternicd despicd
zidul mândstirii din spre Olt, la ceas
cdnd umbrele stau de vorbd... Si bu-
buituri puternice räsunard In noapte, In
locul glasurilor de clopot, care ceasurile
kle mdnecare.
Se 'ntunecd Voevodul, iar Teofana ii
www.digibuc.ro
Doul umbre 2/3

scuturA hainele cernite, strigAnd : haidem,.


nu ni-a fAmas alta deck sa pribegim".
Nu, mai asteptAm, maicA TeofanAr
cAtA .vreme zidul mAnAstiresc mai pAs-
treazA umbra mea, amintirea mea, voiu fi
MO de temut dusmanilor.
Un glas depArtat de cocos se risipi
plAngAtor, undeva departe. Umbrele se
prAfuirA, pierind, iar afarA Incepu sA
se tArAgAneascA suvoiul de carA, de oa-
meni si vite; sub porunca pe care toti o
impliniau fArA murmur : Innainte"-rDar
ei puteau, sub strivirile atAtor dureri, sA,
nutreascA viu In suflet nAdejdea Intoar-
cerii, fiindcA Voevozii nostri veghiazA Ina
din pacea mormintelor, iar Mircea si Teo-,
fana n'au evacuat.
1317.

www.digibuc.ro
BOIERUL DRAGUSIII

www.digibuc.ro
BOIERUL DRAGUSIN

R. Valcea, 1916

Prea putina lume mai rämäsese In orasr


and rdzbi inamicul din spre Hurez si Cozia.
In ultimul moment plecaiu spre hanul.
lui Nita, Scundac, unde astepta brisca unui
prieten, a sa ma duca pana la Dragapni,
si de aici spre Slatina, peste podul Oltu lui.
Intraiu In han. Sezuiu. Omul meu Inca nu
venise. Inläuntru nu era decat negustorul
Nita, cu nelipsitul sort peste foalele lui
zdravene, care de-abia se hatana pe picioare
si-si tinea cu greu capul drept din pricina
arcurilor de gräsirne dela ceafa, iar ochii
mici, infundati in obrajii durdulii, amestecu
refrangeri de frica si neli-niste. Intr'un colt,.
la o masä, un singur mosafir : boierul Toma
Drägusin, coperit cu o mare caciula motatd
de astrahan, infofolit in palton si stand
www.digibuc.ro
28 P. Partenie

sprijinit cu capu'n mani, din'naintea unei


ticle de vin rosu..
Degeaba, domnule, degeaba.., ca simt
naduful colea, in mine. Beau al dracului,
si de ce beau, de ce ma'nabusa mai rau.
Uite, se urcA pâtra In drepul omusorului. Si
-simt nevoie sA beau, sa beau asa 'n nestire,
cA sA uit, sA nu mai stiu nimic, sa. nu mai
aud nimic. Da 'nu se poate... A dracului
istorie... Si nici afurisita asta de caciul4
'nu stA pe cap cum o pun ... Hei, Nita,
mA domnule Nita....
Negustorul se arAtA In graba.
Da'bine, ma neica, vinul d-tale par c'ar
fi curata zama de sfecla. Beau eu de trei
zile sj nu-si face ifectu... SA nu poti tu sa
-te'mbeti pe vremea asta, treaba-i ?
Era Indarjit de tot si privea la sticla ca
Ia un duman nevolnic care nu-si aratA
puterile. Nita Malta din umeri. MA varIlu
In vorbA:
Nu-se lipeste nimic de orn, boier
Toma, fiindcA ne-au apucat timpuri turburi.
Ba n'are nici vin cum se cade. Vin
sA-i dau eu, de acu douazui de ani. Ce,
asta e vin ? AO chioara. Da adeca n'are
,-el basamac In toata crasma cat vin am eu...
A, bine, dumneata eVi om cu stare,
Dumneata trebue sa fii tare magma. Nu-i
putin lucru sA lase omul gospodarie ca asta
-si s-o ia razna prin lume.
www.digibuc.ro
Boienr4 Dráguain 29

Da' nu-i vorba de asta. Para tata


i moul i bunica tot cu avere s'au tinut.
.Mai sunt i al¡ii ca mine. Si apoi eu, taina
antecului : ce-am avut §i ce-am pierdut.
Da' vezi a se tin nevrutele colac peste
pupAzd. MA 'ntelegi dumneata ?
Tdcu, 'ii apAsd aciula pe cap §i iar
-ydri capu 'ntre palme:
Negustorul veni tiptil lângd mine §i-mi
_§opti : i s'a prApddit baratul la Turtucaia,
.*tii... d-nu PanIelie de la antilieri. S'a
prApAdit mai-de mnit, dar el acum a aflat."
Parcd md lovise cineva in moalele ca-
pului la vestea asta. Pantelie imi fusese
coleg de §coalA §i tovar4 dev acante. De
ate ori nu petreceam Impreund, pe vremea
mustului, acolo In dealurile Meri§ulul, la
la conacul boieru.lui DrAgu§in, inconfurat
de nuci i de bundtAti, unde se rAsfdtau
mosafirii ca 'n raiu. Si ale nu puneam la
cale cu Pantelie, care-vi alesese din che-
-mare viata de oaste.
Se poate, boid Toma..., cum,.. s'a
prdpddit Pantelie ? 4i desfAcu din mâni
capul, mi-aruna o privire cercetAtoare
§1 zise : mda".
PAi II curiosc. Mi-era prieten, coleg
de *coald, iar la d-voastrd de atâtea ori
veniam.
0 fi... la noi veniau feciorii cu multA
www.digibuc.ro
30 P. Parlenie

lume. Da' dumneata ce 'nvârtesii pe aici?


CA te vAcl bun de oaste, WA betesug.
Sunt la cenzurA deocamdatä.
Dumneata stii ce spui. Ai miei sunt
toti pe front, Aded erau ; a acum
cif- Pantelie s'a ispräVit, iar unul e dus,
aud cA prin BrAila, Intenn spital, cu
piciorul retezat. Bine de cesti doi ce sä
mai zic! Asta-i astepta. S'au dus la mili-
tie singuri; ei au vrut. l-a intretinut statul,
li-a dat leafA, i-a scos ofiteri. Trebuia
sA se despAgubeasd. Dar cel mic care-
s'a inscris voluntar, dar inginerul ?... Eu ce
era sA le mai zic ? Imi impuiaserA capul
cA acum e vremea pentru tara sä se ma-
reascA si sä se 'nnalte; a li-e rusine ca.
oameni voinici ce sunt sA stea acasä cu
rhosnegii. Si am tAcut.
Stam si mA gandeam : dad nu s'ar
gäsi §i nebuni de Astia sä-si puie pielea
pentru tarA, cine s'o apere ?
Caci cei infelepti dau bir cu fugitii.
Nici nu stiu de ei pe unde or fi.
Da' acuma stii, dunineata, ce mä roade
pe mine In suflet, and mA gändesc ce
folos vine dupA atAta zdrobire ? Ba te
mai poartä si vijelia, ca pe mine, pe dru-
muri. Ci sta-te dracului In cap, cA de a-
ceia te-am cumpArat. AfurisitA aciulAT
domnule !
De Pantelie nici nu stiam nimic, 'Ana
www.digibuc.ro
Boierul Dr6g4n 31

acum patru zile. Numai ce ma pomenesc


cu jandariu a vine la mine. Zicea ca ma
ia pe departe §i, and colo, tronc : a
murit domnul Pantelie. M'a trasnit vestea,
nu alta. Imi venia sa-i dau una janda-
rului la mir §i sa-1 achit.
. Dar ce crezi c'am avut vreme sa jälesc
baiatul ? In vorba noastra veni notarul
de la Primarie i-mi spusè, de-abia rasu-
Hand : boierule, nu-i de stat ! s'a rupt
.comunicatia la tilifon cu Milostea. Zic :
jandariu ca jandariu : ce strica el ; dar
_acuma mai vine i cellaLt_bocluc.
DA-i, alearga :n sus, alearga 'n jos,
pune'n copri, Impacheteaza, da porunca
,sa 'nhame caii.
La plecare, Lina servitoarea ma 'ntreaba:
,,da, pachetele nu le punem In träsura,
boierule ?" Zic : da-le dracului. Bine ca
le-am impachetat, ca sa nu fiu cait a
ream facut isprava asta.
Tu sa stai acasa, sa nu te m4ti. Na-ti
cheile, §i, and or veni musafirii, sa li
deFhizi §i sa li dai sd bea pana or crapa...
Tu sa n'al teama, a nu _s'or ptata neo-
menos cu femeile, si apoi n'o tine mult
urgia...
$i cu daravela -asta, uitasem §i de Mat
,§i de tot. Parca nici de sat nu ma legà
nimic: nici rosturi,, nici oameni, nici cimi-
tirul unde, langa ai mei, cel mai proaspät
www.digibuc.ro
32 P. Partenie

era mormântul nevestei. Atunci Îti spun


drept, a a fost 6 clip de uitare. Mä
vedeam numai pe mine primejduit, §i erarn
gata sA mA rnântuesc. Nu §tiu ce rIsco-
lire de simturi era in mine. Mara de.
fuga, nu §tiu dacA mai doriam ceva.
Doi câni aveam in curte §i tot lätrau.
a rugAminte sA nu-i las; prepelica-rul §i
.Mozoc, dulAul ciobAnesc.
Ii urcaiu repede. Da' n'apucasem sä dam
vânt càllor, and veni, cu capul pe sus,.
ca vârtejul, aprioara mea din curte, prinsk
pe Buila, când era puiu de un an. Se
uita a milA, îi punea botul pe umerii
mei, mA mângâia, se lipea de mine. Zic:
urc'o Ioane, §i haide. Dumnezeu sä fie
Inteajutor!...
Mergeau caii, de mâncau norii, §i 'n
urrnA ardea satul InflAcAri, subt focul
pus de ai no§tri. Numai turla bisericii,
celei ridicate de familia noasträ §i im-
bunatAtita de mine, se vedea inno.tând
ca o sulitA vAlvAtaie. Conacul meu
era de-a rasna . §i n'avea sA-1 atingA
pei§tea,.insA tot 1ml pAru rAu cA nu lua-
sem §i pe Lina. Fugia lumea speriatd.
peste dealuri, pe crâmpeie de drum, sA-
teni de-ai mei pe cari In alte vremuri nu.
i-a§ fi parAsit o via4. Nu e porn din sA-
li§te care sA nu-mi aminteasa -de ei
de pArintii lor, multi du§i de mult de pe
www.digibuc.ro
Boierul DräguOn 33

lume. Când vedeam rândurile cu bielsug


de poame, pal-a se ridicau la viatd, din
gropisti, Insisi ei cari nu mai sunt.
Sunt pusi de mâna lor, care ii sustine
mänosi si de acolo, de subt straturile de
pamânt.
Si acum ma gandisem rusinos numai la
mine, uitând de toti. Mdecuprinse o mânie
pe câinii de cari alt6 (MO eram mereu
nedespärtit, la drum. Dusmanul apucase
valea asta a Hurezului ca'n furculitä, si
te pomenesti, mä gândiam, cu potdile
astea cä laträ si ma dau de gol patru-
lelor.
Ma zapdcisem de-a binele, perzând din
minte cd träsura poate face un sgomot
tot asa de mare.
Ajunserdm ó coloanä, oprirdm. $i atunci
incepura javrele mele sä latre In tihnd
Innapoi. Lätrau... spre inamic... Zici ca
n'au si animalele simtul lor ? Au, dóm-
nule, cum sä n'aiba?
Tdcu, Isi vâri cdciula din nou pe cap,
si-si mai turnd un pdhar, ba-mi Intinse
mie unul.
Ceva se misca supt masd. Abia atunci
bägaiu de seamd cd erau câinii, cari ma-
guliti de cuvântul cel bun, îi frecau
botul de cismele boiefului, i ca pe un
cdpätâiu prielnic se LAMM din moil, cu!-
cati cum stäteau pe pardosealä.
P. PARTENIE. ,Bolerul DrfiggIn".

www.digibuc.ro
34 P. Partenie

Trecuram spre dealul Ocnelor", rein-


cepu boierul.
Cdprioara stdtea mulcomd, ochil
mari tintä la mine... Cred cd nici .o fdp-
turd n'are ochi a§a frumo§i. MA gândiam
la animalul Asta, pe care eu, chiar eu it
smulsesem din casa lui, din pädure,
md gândiiu la copiii du0, la pribegia mea.
Imi dam seama cd tdinuisem un furt atâta
vreme. $i atunci o hotdfire repecle ran-
cercd. Ii fäcuiu semn lui Ion sa opreascd.
Cu ajutorul lui, apucaiu Tncetinel ciuta §i
o purtaiu lntrun ocol de tufd. 0 läsaiu
slobodd, sd vdd ce face, Ea rämase hulu-
itä, se lungi pe picioare, se scuturd din
tot corpul, îi protdpi urechile In sus
le mi§ca In Inläturi dupd vânturi nevAzute ;
tremura toatä i ochii i se holbaserd mad-
mad ; i se umflau närile §i adulmeca din
boti§or ca un prepelicar. Porni apoi aiu-
ritd, sburdd In jur i, dintr'odatd, rämase
pirofiitd In loc, ca o stand. Numai privirea
era vie, tintd'n ochii miei. Dupd un rds-
timp, veni la mine i md 'nfibrd peste
fata cu rdsufletul. 0 apucaiu de gât vi-i
sdrutaiu grumazul ca de vitel ro§covan
fraged.
Atâta fu. Pe urmd ceva ca o streche
o sgudui, §i peri pentru totdeauna, nAval-
nic, In buget.
In animalul domesticit se trezise sälbä-

www.digibuc.ro
Boierul DrAgOn 35

ticia adormitä. Ochii mi se umezira si- cu


gandul la ea- acuma plangeau cu adevarat
pe bietul Pantelie."
Povestea boierului ma Induiosase adanc.
Eu plangeau de-abineled. El continua :
Si uite, domnule, ma tine ,aici nadu-
duful. Ma leau eu asd cu vorba, da' tot
degeaba.
Ce crezi ca-i usor sa ai copii azi, si
nevoia sa te maie 'n lume ? Un'de sa te
duci, domnule ! Sa pleci asa, cap steap
de-acas... Dac'as sti ca ne hurneste mai
departe din tara, mai bine sa mor. Eu
nici din sat nu ma hurniam.
Cat ma sileau copiii sa merg vara Cu
ei la Mi. Dar eu, nu si nu!. Inginerul ma
'mbia sa stau cu el la oras. As... nu ma
'nduram. E greu sä pleci dintre ai tai.
Te-ai Invatat "intr'un loc, ai crescut acolo,
ai legat raclacina, bre!.
Mai anul trecut le-am facut forma unor
säteni sa piece In Dobrogea tara roma-
neascd, domnule, ce poti sa zici ? unde li
daduse Statul . parnant, sa tot lucreze la
el o viatä Intreagä. Pleaca ei ava... Stau
acolo o luna, stau doua. Dupa trei, ma
pomenesc cu ei Indärat si-mi spun :
de noi acolo, boierule ; nu vezi tu hora,
nu veselie, un taifas seara pe drum, nimic;
lume de adunäturä, infundatä 'n griji si
trebi. Noi suntem multimiti, aici, cu dum-
www.digibuc.ro
36 P. Partenie

neata. Ne-am pomenit cu dumneata." $i


uite asa.
In tail, domnule, si nu te cdräbänesti
usor ; dara mite, fereste Doamne, sä mai
apuci si calea strainatatii.
Pe o parte, Imi pare bine cd suflä vi-
fornita asta, ca sä mai risipeascd putin
ifosele si sd mai indemne omenirea la
muncä cinstitä. Nu vezi a luase näravu-
rile zdus ca armäsarul nestrunit.Ba credeau
ca si rdzboiul e floare la ureche. PM ce :
noi n'am fAcut razbel si nu-i stim ponoa-
sele ?.. La' cd-i bine. Cam trosneste ea
tiitura, da !.. o sA fie de'nvApturd. Prea
se Muse toti ai dracului. 0 sa ne'ntelep-
teascd nevoia, fiindcd pând nu scârtie
carul, nu-1 ungi ; da'sä pund toti umärul
cA nu merge. $i dumneata lasd meseria
aia care spui cA o ai, fiindcA esti tânär,
färd betoug, bre. Ori, te temi de moarte ?..
De moarte nu scapd el capul lui Craiu,
si'n tara asta au murit ei alfii mai pro-
copsiti, dardmite eu, Nifd Asta si cu
dumneata. Tarile nu trdesc, când cei pe
cari II nutreste pamântul lor, nu §tiu sA
moara.
Cand s'or isprAvi tinerii, o venii iar
rândul bdtrânilor.
Eu, domnule, Is bAtrAn si pot sA zic
de-acum : sarac. Unde sunt rosturile mele?
Dar nici 'nu vreau sd stiu. Ducd-se, sd
www.digibuc.ro
Bolerul DrIgu On 37

nu mar gäsesc decât tärâna de pe locuri,


a e sfântd si neclintitä : pe ea n'o poate
lua nimeni.
Eu am pornit de la lingund si mestecdui
am päzit oile pe munte, si multi pizrnasi
imi zic si azi Ciobänete". Ei iaa, sunt
ciobdnere, si nu-rni-e rusine. Stiu sd pd-
zesc oile, sd le mulg, sd fac branzd bund
.si cas. Stiu rnând si plugul, nantelegi
dumneata ?
Da, da. Tot sd se därâme la mine. Nu-mi
pare räu, da sd dea sfântul sd ne'ntoar-
cern la vetre si, din cei trei copii rämasi,
barem cel schiop sd vind cu viatd, a birul
tot 1-am dat. As Vrea /nsd dupd cuvântul
Scripturii sd mor cu capul pe apätaiul
meu, spunând: Acum libereazd, Doamne,
pe robul tau In pace".
Nu mai zise nimic. In stradd era for-
totd..Lumea se Ingrämädea, räväsitä spre
barierd.
Dusmanul era aproape de tot : bdtea
tunul In Bujoreni. Boierul se sculd In pi-
cioare, isi lud anii, dddu ordin sa 'nha-
me si pläti. Cine stie ce sir de munti,
buni de päzit turmele, autà mintea vete-
tanului pribeag, and venird caii In ga-
lop, ate dureri mesteca sufletul lui cu
nädejdile si parerile de rdu, spre cele rd-
mase In urmd.
Si poate asa de putin se va mai

www.digibuc.ro
38 P. Partenie

fi gânditsupt izbelistea cruda a vremii-


la tovaräsul de destäinuire de la Ian, care
sägetat de-adreptul In inimä de cuvintele
unui gospodar dârz si plin de dragostea
mosiei, nu-si mai astepta cArutasul, ci
pornia hotärIt sä gäseasca rämäsitele de
rezervä ale Regimentului din care fäcea
parte.

www.digibuc.ro
STAN BRANET

www.digibuc.ro
STAN BRANET

1916, -
-
De vreo câteva zile s'auzeau i'n Gugeni
bubuiturile de tun, i se auzeau ap de
apropiat, ca izbituri de stânci, venite din
adâncuri.
In sat, lätrau cânii tot mai jalnic. $i
fluera parcd §i trenul care trecea ca la
,o bätaie de pu§cd infiordtor §i pustiu.
Forfotd peste tot §i 'ngrijorare.
Notarul i Primarul mai nu arveau vreme
sa lipseascd dela posturi. $i umblau cd-
träniti de tot, färä sd scoatd o vorbd cu
cineva, deck scurt i poruncitor cu cei
mai guralivi §i iscodelnici.
Nu mai umblati färd rost. Vedeti-va
de lucru, cd pe aici suntem feriti. Noi,
capii comunei, stdm cei dintâiu la treabd.
Toti trebuie sä facd la f el, c'altminterea...
Lumea facea Insa cam ce §tia, ochind
ce se urzea Infâiu i 'ntâiu tot pe la ei,

www.digibuc.ro
42 P. Partenie

pe la capii satului : la notar, la perceptorr


la popä. La Ast din urmA, de douä zile
tot dichiseau slugile In douä carä, cope-
rite cu coviltir de rogojing : perini, velinte
tot felul de lucrAturi lAräne§ti, a§ezate
bine In läzi sau legAturi mari. Apoi saci
cu prescuri, cu cumprei, §i artigi de carne.
Nora PArintelui sä pregAtea sä plece la
pärinti, cäd... nwi vAzuse dela nunte.
Ba lua cu dânsa §i pe sot, pe feciorul
de curând preotit chiar pentru Gugeni,
dar care, cid, pänä la ordinul protopo-
pului, nu putea sluji, a§a cA se ducea
el vezi 'mneta sä-1 vadä biata soa-
crA cum Ii stA pope.
Notarului Ii venise bAzdAcul sA vada
BucureOul, c'a tot zis sA se dud, dar, cum
s'a dres, cum s'a fAcut, n'a avut indelete.
Precetoriul" vrea sä se ducA incotrova
pentru cAuta cu un doftor bete§ugul.
Invätätorul singur pärea a nu-§i vAdi gän-
durile.
Pe linia satului lelitele, mätu0e, cif
mâna sub bArbie, se Intelegeau din ochi
cA nu-i a bune §i prin semne, prin §oapte,
îi Imprumutau bAnuelile, §tiriIe. lar noap-
tea, pänä tArziu, se Indesau cu vArzobul
cämä§ile cu altituri i fluturi, a§ternuturile
*i tot rostul gospodäriei, prin butile goale
infundate pänä sus §i vArIte apoi sub

www.digibuc.ro
Stan BrAnet 43

stratul gros de pdmânt al pivnitelor,


soproanelor, ogrdzilor.
Nu venise _Inca Ovidenia" iar panA
la Ignat timp berechet, nu glumA a
pela case guitau de zor porcii injunghiati
si bietele lor spete, proaspAt sângerate,
cdptuseau desagii de drum.
Nu trecu mutt, si, pe chinga dealului
invecinat, se vAzurd patrulele streine. Copii
dela vite dadurd alarma. Tot satul fu In
picioare.
Primarul se repezi cAlare In sat, vorbi,
tipd, pentru a linisti poporu. Dar ti-ai gdsit!.
Toti : femei, bArbati, copii, care cum putea
care cu ce apuca, InfundarA tarinele, zà-
voaiele, scoborind peste muncele, spre
alte sate. UitarA bunAtAtile strânse, fugind
cu te mir ce pe ei.
In InvAlmasala si liafrigurarea plecatului,
se izbird unii de -altii, strivindu-se femei
si copii, Intre cari câtiva tânci, cu urmele
de lapte la gurd si obrAjiori.
Si numai dupA alergAturA multA, se o-
preau pAlpurile, cdutându-se, pentru a da
unii de rostul altora.
Primarul fAcuse ca cei multi : fugise
pe un buestras, când vAzu cA din frun-
tasi rdmAsese singur.
Pe lângA vetre, deabia dacd se mai a-
flau cdti-va bdtrâni betegi si cu râceala
www.digibuc.ro
44 P. Partenie

necontenitä In §alele indoite de muncd i


näcazuri.
Popa Mitru, tatäl seminaristului preotit,
nici el nu putuse opri poporenii pe care
mai bine de treizeci de ani ii pästorise.
$i de acolo, din beciul cu tavan puternic
din zid de piaträ al caselor sale unde se
pitise tot de fricd nestäpânitä cugeta
la gräuntele de credintd care nu lipsea
numai turmei, dar §i lui, pdstorului.
Ii fa ru§ine de sine, §iii aduse aminte
de vorbele psalmistului ce zic : unde ma
voiu ascunde, Doamne, dela fata ta ?" $i
cugetä, cd face pe voia §i pofta diavo--
lului sä se teamd de invräjbirile pornite
de acesta In lume, ca sä uite de poporeni.
100 afard cu ochii umezi, pe linia sa-
tului, unde II Intâmpinard bätäturile mai
toate goale, Idtraturi jalnice de câne,
pustiu.
Dupd câti-va pa§i, dete cu ochii de
cdsuta lui Stan Bränet ; vdzu plugul tras
din opru afarä, §i la el injugatd o vdcutd
slabd.
$i asta mai e una, se gândi popa.
Dar nu isprävi bine gândul, când iacd-tä
cä iqed din Iduntrul colibei mo Stan,
cu pieptul pEn de decorgi de rdzbel, cu
fata liniOitä, Incd rumend, cu luleaua
'n gurd, iar alaturi de dânsul §i In urma
www.digibuc.ro
Stan Bränet 45

venea fia-sa Ilinca, al cArei bärbat era


pe front.
Da 'ncotro te duci, mo§ Stane ?
Par'ca te-ai gAti de paradal...
De parada, curat... Ina Ind duc
sä-mi destälinesc locul de lângä soseä.
Ce ?... o sä fug si eu ca ceilalti pe vreme
de muna ? Mä mir cä SAntlia-sa ai läsat
femei si bätrâni sä plece, rdmanând ve-
trele pustii... Si apoi trebue sä fuga tot
norodul, când copiii ni-s luati la oaste si
pe cei tineri i-a ridicat stäpânirea, ca sd
n.0 conaceasa pela streinl ? Cum I Amân
cäminurile si bisericile ? Nu-s'a noastre ?
Le-am. furat ?
Nu-s platite cu destul sânge ?
SA vedem ce-or sä-mi facä mie, om
bAtrán, care am luptat la Plevna si Gri-
vita si n'am pus decoratiile astea pe
piept pandazi. Aferim lor ! de vor lovi si
necinsti trupuri de unchiasi Inaruntite
In vitejie!...
5i, mo Stan îsi mânä vacuta, de vale;
pe linia comunalä, la curätura, incepän-
du-si lucrul ca'n vremi linistite. El tinea
de toarne si purtà drept, ca un danac
de 20 de ani, randul brazdelor, iar Ilinca
mänä vaca ce li mai rämäsese neluatä
cu rechizitiile din opt capete de vite mad.
Catre mijlocul zilei, când trecurä cetele

www.digibuc.ro
46 P. Partenie

nävalnice de cäläreti, el nu-0 Intoarse


nici batâr capul, ca §i cum nu .s'ar fi
petrecut nimic.
Rämaserä mirati treatorii, se oprird'n
drum, iscodird pe bdtrân:
Was machen /Sie, alter mann ? 1),
intrebd cdpitenia lor, un cdpitan de hu-
sari, cu mustata'n furculita, cu pieptul
numai ciaprazuri, cu cuif stra§nic §i cu
cisme pänd 'n arm.
VAsmah, neVasinah, doninule... Eu
Imi vad de treaba mea, nu umblu ap
de-a treanca fleanca, build diminiata.
Cum stätuse bdtrânul drept §i vorbise
cu el, soarele de-abia zdrit sub pânza
zilei umede, dädea resfrângeri ciudate
medaliilor de pe piept, intre care se de-
osebiau bine: Marele ordin rusesc al
crucei Sfântului Gheorghe, Trecerea Du-
närei, Virtutea militard, apoi Jubilara Ca-
rol I, legatä cu o jurubitä mai vioaie de
tricolor.
Rämase mai huluit conducatorul, i ce
simti el in fata mopeagului, se Impärt4i
repede celorlalti.
Cum descAlicase o clipd de pe cal §i-1
tinea de cdpästru, deodatä 10 bätu pin-
tenii pe loc ca la defilare i dete poruncd
1) Ce faci aci, tnople?.

www.digibuc.ro
Stan Br Anet 47

de inaintare, ca pentru onor, pe langA


eroul dela coarnele plugului.
Ina lea la randu-i, se'ntoarse apoi
spre bAtran, ii f Acu Salutul, cu sabia
scoasA, st treat glont, dupA oameni sAi.
Fata rAmAsese ca mutA, IncremenitA cu
mana pe franghia -vitei.
Dar unchiasul, jurnatate Induiosat, ju-
.mAtate ph de mandrie, Isi sterse ochfi
umeziti §i rosti tare, ca pentru a fi auzit:
Ehei, nu ne inspAimantAm noi asa
de mice; am mai vAzut de Astia : fundrä
mândrä si flämândä!. Asa se rAvAsesc
apele, si imbulzesc meleagurile, dar e
vorba tot se'ntorc la matca lor... Noi a-
cuma suntem imbulziti, dar cumpAtul tre-
bue pästrat.
Si începù mos Stan sA-si rAstoarne cu
pluguletul brazdele negre de pAmant si
'Ana seara, ayu vreme ca sA-1 mai ia la
socoteli de cloud ori pe PArintele, ba sA-i
spunA chiar verde : mai Indeseste-o, tai-
cule, cu rugile la BisericA si cu pomeni-
rile si pAstreazA-ti firea, batar de s'ar
coborî antihart pe pAmant ca la sorocul
judecAtei din urmA".

www.digibuc.ro
NOTE DIN PRIBEGIE

4'. VARTENIE .Boterul I rigqin"


www.digibuc.ro
NOTE DIN PRIBEGIE

Povestirea prietenului D. T.., (1916).

Era mare fierbere la Craiova In zilele


acelea de toamnd mocnitä. Se tot auzia
cd dusmanul Inainteazd fulgerätor
.aci aproape. Unii spuneau cä sunt la Coto-
feni ; altii spuneau cä sunt la podul Brestei.
Unii pretindeau a sti dela oameni vrednici
de credinta, cd s'au arätat patrule la mar-
ginea orasului.
Pe vremuri de neliniste ori ce svon
prinde si pand i cei cu cumpäneald se
clatind In judecata rece, se aprind de
toate cele i aleargd häbäuciti dupa vesti,
pentru ca sd se Incurce mai rdu si sa-si
piardd sdrita.
$tiu cd eu omul linistit din vremi bune,
incepusem de vre-o câteva zile sd tot
desfac etajera de at i sa le pun In
cufete mad. CArtile tna'ntelegi, astea au
www.digibuc.ro
52 P. Parten!e

fost patima mea si mi-se pärea cä ar fi


un lucru nesAbuit sä le las pradà altora,
Intr'un caz de plecare. In ele zaceau urme
din noptile de trudä ale anilor de scoald,.
Insemnäri migälite, note pe margini, caete
eu teme, In care te regäsesti de atAtea
ori copil cu toatä neIndurarea,vremii, care:
poate ti-a Incretit fruntea si ti-a argintat
pärul pe la tâmple ; duioase articele de
lecturA din vacantele mari si atâtea dese-
nuri de härti pästrate cu sfintenie, In
muzeul anilor ce au trecut.
Sotia, la randu-i, aseza cearceafurir
scoarte, perne, obiecte de bucätärie _In
läzi, in geamantane i legaturi, pentru ca
sä fie gata la un caz.
Pe urmA se 'ntâmpla ca Inteo zi, douä,.
anceteze alarmärile, vesti linistitoare se
räspandiau In toate pärtile. Atunci des-
pachetam, asezam, rânduiam toate ce,lea,.
de zor, Impreunä cu sotia. $i ca de un
bumb, care Invârtia in toti aceiast stare
sufleteasd, tot targul asculta, se cumintiar
renunta la pacostea plecatului.
Totusi comunicatul, era prea inväluit.
Dupa primul iures In dusmanul care fusese.
respins la granitä, citiam cu Infrigurarea
In suflet cA ai nostri luptä la sud de Jiu",
färA a!te lAmuriri.
Poate impachetasem i despachetasem
de zece ori, mereu cercetând plecatul tre-
www.digibuc.ro
Note din pribegie 53.

nurilor, unde gäsiai la ghiseu, tocmai pe-


cei mai hotAriti sA rAmde cu orice chip,
MA gândiam, rAvAsit, In ce amestec de
simtiminte se IneacA i cea mai bunA.
inimä In fata primejdiei si necunoscutului...
Omul devine mai ascuns, si fie care
lucreazA pe tAcute sä-si salveze pe ai lui.
Plecaiu acas. Pe stradA fulguiA de zorr
dar nu erà ninsoare seacA, ci o Inv Alma-
sire de sloatä cu rAbufneli de vânt ; un
Inghet umed Iti pAtrundea grin oase si
noroiul se'ntindea cleios i uricios sub
picioare. CAteva coloane dela o formatie
de dorobanti tAiarA deodatA drumul venind
dinspre bariera de nord. Nu'mi pAru bun
semnul. RAmAseiu zgribulit In coltul
stradA, pAnA ce rândurile de câte trei-patru
caluti, ce trAgeau cArutele acoperite cu
rogojini, se pierdurd spre marginea cea-
laltA à or4ului Inteo huruire surdA, pur-
tând Infipte pe spinArile osoase ale gonaci-
lor osteniti soldati cu uniforma esa, cu
privirile rAtAcite, in cari treceau fulgerAri
ciudate de vointi tari, de suflete'nclestate
In luptA cu Insusi diavolul. $i ce simti-
mânt nelAmurit avuseiu cand vAzuiu cA unii
se IndArAtniciau sA lase In cozorocul cape-
lului smocuri de busuioc si coviltirile trA-
surilor ImbrAcate In bradul muntilor, ca'a
primele zile de mobilizare.
www.digibuc.ro
54 P. Partenie

Acasd m'am dus frant, ca dupd o bdtae


In care au cdzut strivite puterile sufletului.
Md uitam la sotie, la copilul ce Imp li-
nia un anisor si mi se n pea inima de
-mild, de grijd.
M'am rdsgandit, Mititd, imi zise
sotia, care md iscodea zilnic, asupra si-
tuatii. Trebue sd ludm copilul cu noi. Or,
cat l'ar Ingriji mama, Insd md 'ntelegii
.alfel e tand e cu noi.
Bine, femeie, dar numai sd putem.
Nu trecu Insd mult si auzirdm, la vre-o
cloud zile, ceva ca o prdbusire adancA, si
casele se sguduird, ca dupd un cutremur,
ba se si sparser-A cateva ferastre. Fu un
adevdrat vaer In orasul care nu vdzuse
pan'aci nici urmd de aeroplan.
Alerga lumea InebunitA, nu alta, pe
strAzi.
Au ddramat ai nostri podul dela
Breasta ; dusmanul este la o bdtae de
puscd de oras.
In casA, o adeväratA zApAceald. Tocmai
acum nu stiam pe ce sd punem mana
mai Intaiu. Alergam de zor, WA spor, ne
uitam aiuritii unii la altii. Noroc cd picA
la noi, tocmai in clipa cand era nevoe de
o hotdrIre bArbdteascd, Nenea lorgu", In-
vAtAtorul pensionar dela mine din sat.
Bine cd te gdsii, domnule MititA.
www.digibuc.ro
Note din pribegie 55

De-abia rAsufla. Era un orn voinic, inalt,


ImbrAcat mehedinteste : cu mintean de
dimie, cu cioareci simpli, resfranti peste
ghetele cu potcoave mari, cu tinte. lar
batista turcheaza dela gat dAdea para o
culoare si mai stacojie bArbii lui nerase,
obrazului cu semne de vArsat. In ochii
aceia cAprii citeai o ingrijorare adancA
erau obositi, ca dupa un sir de nopti ne-
dormite. Si, cand vorbia, tragea mereu, cu
necaz i amArAciune, de sfarcul nasului
pe care îi crescuse cateva tulee. Avea pArul
ratuns ca la militie si 'ncAruntit, sub care
pielea moale a capului lucea, plina de
sudoare.
Aoleu ce mi-a pätit sufletul, dom-
nule MititA, uite cum mA vezi, yin pe jos
dela Cotofeni". Se trase de sfarcul na-
ls ului.
MA uitaiu la el; era plin de noroiu,
parcA treerase peste toate nAmoalele.
Ei ce-i si cum Ii, II intrebaiu ?
Pe langa noi se adunaserA toti ai caseir
lacomi de vesti : venise ì spAlAtoreasa.
DumneavoastrA stiti cA Inca de sAp-
tAmana cea laltA mA repezisem la Bucure-
sti, pe la Lenuta, care urmeazA la seri-
cicultura, i acolo, dupa una, dupa alta, am
zAbovit mai o sAptAmanA. Si uite acum is
de patru zile pe drum sA ajung acasA
nu mai ajung. Cand am sosit la Cotofeni,

www.digibuc.ro
Z6 P. Partenie

s'a nomolit trenu. CicA au ajuns nemtii


4a Filia§i.
Ce spui ?
PAi cum. M'am invArtit, m'am sucit,
imi venia sA iau ma§inistrur de gât, sa-1
svârlu in §ant §i sa dau drumu trenului.,
Credieam cA tot e gluma. Când ne siliam
moi sA-1 dam pe brazdA, ne pomenim, pe
linia judeteanA, cu o volburA de carute
§i trAsuri cari veniau otova pe drum, peste
camp. Sburau caii §i singuri, cAci de
frâne se alesese dracu.
Pe cAtiva boerna§i ii §i cunoscuiu : unul
Rra Mogândea de pe AmAradie, card venia
cu o cismA intr'un picior §i cu un §0§3t1
In altul, cum apucase omu, din iuteald. Ba
perduse §i caciula de astrahan pe drum.
.Si-i flencAnia degeratä §i Inro§itA, dunga
cefet grase, peste gulerul paltonului.
Alti doi erau pe umeri cu dulAmile
nevestelor, clae peste prAmadA, cu femei
cu copii in vrai§tea de borfe, cu cAtei cu
purcel. MA rog bejenie in reguld. Peste
câmpii, forfotA de fume pestritatA : WV
rochile de ora§ pestelcile de sat §i dimiile
moute, pline de noroi.
Acum stAruiam In lege de ma§inistru
s'o ia Inapoi la sAnAtoasa. Dar de degeaba,
mu cârmia neam. Altd nenorocire : isprAvise
cArbunele, fi-iar arbunele de rfts.

www.digibuc.ro
Note din pribegie 5T

Imi venia sd-1 bat, sä-1 Injur, dar Inghi-


tiam In mine, sä crap, nu alta.
In fine o Thaiu pe jcs prin stiormina de
bälti, hai, hai ; hai, hai, i iatd-md.
Nemtii astäseard, mult mâine dimineatd,
sunt In Craiová.
Päi atunci la ce mai stäm aid ?
Cd de aceia venii. Dumneata cuno-
sti pe cei dela gard. Eu zic s'o ludm spre
Bucuresti. M'agät si eu de dumneata.
Nu mai sfAtuirAm, eram pe ghimpi.
Hai la gall, sä aranjäm.
Hai.
La garä Insä potop de lume, 0 Ingrd-
mädeald ca la asalt. De vreo sAptämänä
mai bine nu mergeau decdt trenuri mi-
litare, iar spitalele din ora§ se evacuau in
siruri nesfärsite de vagoane. Cunosteam
un sanitar, mä repeziiu, 11 rugaiu sä ne Loa
loc.
El: nu si nu, te cunosc dar n'am ce-ti
face, urcd-te singur. Cel mult ma fac cd
nu am observat cd te-ai aruncat In tren,
fiindcd n'asi vrea sd md incarc de Doamne-
apdrd cu doctorul. Insd lard bagaj, färä
nimic".
Imi väjäia capul. Mersäräm de ne mai
uitardm incoaci Incolo, nu era nici un rost_
Si lumea stated ticsitä In vagoane, mai räu
ca sardelele §i in atmosfera aceia au lesi-
nat femei i copii cu sufletul pe buze, iar
www.digibuc.ro
58 P. Partenle

deasupra peste tren un furnicar aciuiat


ca Inteo noud Babilonie, In care limbile
au amutit i oamenii nu se mai cunosc,
In neastámpärul pribegitului. Pe Cali nu
i-au retezat sârmele dela poduri, färä
ea valul de lume sä se hotärascd a päräsi
platforma unde vântul suflä In voe cu
nemiloase biciuri, pe cari mersul trenului
le face tot mai tdioase.
Jos, pe peron, amestec ciudat de lume,
de cufere, baloturi, bundtäti de cari cei
gräbiti se despärtiau cu greu, dar se
despärtiau. In grija de sine, eine mai lua
seamd albiturilor i mätäsurilor rästurnate
halandala, si a pachetelor cari In chip
fäti ii trädau continutul, Wand cu
ochiul.
Nenea Iorgu se tinea dupd mine, aurit,
ca sub Inrâurirea unui vis unit.
Ne-am Inteles mai mult din ochi §i am
-plecat acasä.
tocmai dupd un mers bunicel, mi s'a
xleslegat limba.
Nene Iorgule, o ludm pe picioare ; cu
trenu-i moarte de om.
Doantne pazeVe", zise, §i-§i fdat
.semnul crucii.
Nu era de ingdimat. Nevasta a§tepta cu
cu copilul In poartä i cu rândul de cu-
lere §i pachete.
Astea da-le 'ncolo, cd le zic ceva.
www.digibuc.ro
Note din pribegie 59

Barem douä bordnase de dulceatä,


Mitità, stii, Isi mai Imbund copilul gura cu
ceva. Astea le pui Iii buzunarul paltonului".
Plecaram toti patru, luându-ne din poartä
ziva bunä dela socru si soacrä, cari de
acj din pragul bunului rams, mi se pärurar
In adevär oameni de treaba si cred O.
lacrämile soacrei, In preajrna acelui -des-
pärtit, au fost In adevär sincere. Pentru
prima data am avut simtämântul a obrajii
ceia plânsi trebuiau In adevär mângâiati
chiar si de un ginere ca mine.
Pe drum, cu copilul ce trecea dela ii-
nul la altul In brate, am mers pânä la
barierä, printre suvoaiele de oameni cadr
ca si noi plecau In nestire.
De acolo, desprindeam, prin pânza umedá
si prin sloatä, alte pâlcuri care mergeau,.
pe jos, cäläri, In carute pe sosea sau dea-
valma peste amp.
Nu era de mers, In toväräsia asta, cu
cu .copilul pe brate, cu sotia care gâfâia
dupa un sfert de ceas de mers. Si noi
doar ne faceam socoteala sä trecem Oltul,
pand câtre Slatina, incolo, pe picioare,
Aveam presintämântul cä., odatä trecut
acest râu, primejdia e Inläturatd. Dusma-
nul, ne Inchipuiam noi, nu poate merge
mai departe. Si Oltul va fi linie de re-
zistentä.
Dar : pas de mergi I. Copilul scância. Ful-

www.digibuc.ro
RO P. Partenie

gii de zäpadd il loviau pe obräpori §i pe gât


.Si el se frecA mereu cii pumnuletul, de-ti
faceArnilA. Des curajati dela Ince put, ne uitam
pe 'ntinsul drumului, doar s'o ivi vreo cA-
ruta. $i treceau de trecut, dar cine se
uitau In lAturi ?.,.
Pe când ne mhsuram din priviri, eu i
sotia, Indltând din umeri, deodatä se ivi
WO noi, e§ith ca din pämânt, o arAtare
cumplitä: un ost rebegit, cu capul um-
flat, cu o fatä 1?uhuoasA, invinetitA de nu-i
vedeai ochii.
Se opri §i el ca deteptat dintr'un vis.
Da' ce-i cu dumneata ? Cine te-a
lovit a§a decu foc, IndrAznesc sd-i zic,
cA ceilalti amutiserä cu gurile 'ncle§tate.
'0 voce huruitä, ca dintr'un adânc de
groapA, Imi räspunse :
Nu'ntrebati, fratilor, cA nu-i bine ce
R. Am fugit din spital anume ca sA nu
rämân supt ei. $i-o luA 'ntins spre soare
rasare.
Pentru prima barA am vAzut aevea
icoana groasnicA a rAzboiului §i m'am cu-
-tremurat, pâtiä In mAduva oaselor.
Pe lânga noi se linsese repede o ga-
brioletä, care se rästurnA In §ant la cAtiva
pa§i. BoerAna§ul care mâna, säri repede
:i scoase de sub roate un copila§ cu pi-
ciorul sucit de-a binele,

www.digibuc.ro
Note din 'pibegie 61

Intâmplarea aduse pentru noi o hotä-


Tire, ce trebuia luatä nuniai decât.
Stii ce, Mititä zise sotia, eu rämân
cu copilul. Dumneavoastra, ori cum, -sun-
-teti barbati §1 se cuvine sä nu ramâneti."
Ne-am imbrätipt mutete. Nu puteam
vorbi\
Si du§i am fost dupd aceia.
** *
Am mers noi pe picioare, ziva'ntreagd
4i o noapte, tinându-ne mai mult de linia
eratä. In zilele acelea de toamnä mono-
Titä ca §i sufletul din noi, toate päreau
pline de tristete In jur. Aräturile negre
ascundeau In ceatä slovele nenorocirii ce
va sä se abatá peste bel§ugul roadelor
de altä datä. Stoluri de corbi ne ajungeau
din urmä i treceau Inainte.
Semn rau! zise nenea Iorgu i azu
pe gânduri.
In capul meu sirntiam ca o moat-A care
macinä cuget §i sirntiri, *i le amesteca,
-iar dedesubt, ca purtate de o apa,
picioarele mergând In ne§tire.
Prin dreptul BalTlor se 'negurase bine.
Nenea lorgu se 'mpedicd i azu.
A§a drace, zise, fiinda fuami tre-
buea. Rätt am ajuns. Zäu räu, n'a0 fi
crezut-o cu capul. Auzi dumneata, eu das-
cal bdtrân, pre§edinte de o4te i proprie-
www.digibuc.ro
62 P. Partenie

tar, sä pldc ap numai cu surtucu'n spate


pe o vreme ca asta de rápunere. Da... ce
am dat cu barda In Dumnezeu ?
Acu la bAtrânete s'ajung eu pe drumuri,.
numai cu bätu'n mânä ?
Lasä, nene lorgule, a ne'ntoarcem;.
eu cred ca e o simplä spaimä.
Da, vezi bine. Avem armatä, Dom-
nule. Ce face armata ? Se uitä cu
mainile 'n sân §i lasA tara pe ghiare stre-
ine ? Asta nu se poate. Eu cred dä pAnä
poimAine s'alege.
Se 'ntelege a s'alege.
Când am ajuns In. Piatra era vâlvä mare..
Un tren deraiase §i era tipet mare. Lume
ce venia cu trenul din spre yâlcea alerga
in välmä§ag sA treacA podul peste Olt.
N'am mai stat. Am plecat §i a sloua
zi, lnainte de prânz, am ajuns In Slatina-
Un tren sanitar se puneà In mi§care, dar
noi n'a fost chip sä urcAm. Am Privit hu-
luiti numai la un biet taran din Gorj, care,
väzând din u§a vagonului säu, a ordinul
de plecare este pentru tot marnainte;
clatina desnAdAjduit din cap, zicAnd :
Se duse biata noastrA tarA, mää!
Ne-o mâncarä i ne-o vândurA, mää !...
Ochii ii lnotau In lacrAmi i privia In
urmä, spre locurile scumpe. Nu s'a auzit
vreodatä pArere de rAu pentru tara, rostitá
mai simplu §i mai sfâ§letor.
www.digibuc.ro
Note din pribegie 63

Asa judeca si nenea lorgu, cdci grdi :


Are dreptate omul. Ne vand vene-
ticii dinlduntru si suguesc cu noi tovard-
§ii de luptä. Ce lac astia, Domnule ; de ce
nu sar acu sa-i la la socoteli pe näväli-
tori ? (Nenea lorgu mi-aratä cu mana cum,
pe o altä linie, un grup de Rusi Isi In-
fghitia In tihnd cealul care aburia).
lsi fac tabietul, fi-le-ar tabietul afurisit,
Land notid ne plesneste pielea ?
Namilele astea au nämolit doar linia,
ca sä se chieme a sunt in treabd si sä
ne'ncurce pe noi, zise un masinistru. Eu
vin dela Pitesti, unde au sosit trenuri In-
tregi cu ei, dar nu se vede nici-o mis-
,care spre front.
De ce. n'am 6 puscd acum, Dom-
nule, sä culc trei patru la pämänt si sä
le spun numai atat : iacd ria, na sä v'a-
jungd, fratilor aliati. M'asi racori, zdu
m'asi rdcori, zise nenea lorgu.
Vorba e : mergern, ori ne oprim aci,
nene lorgule ?
Mergem neicd, mergem, da lasd-md
sd-mi särez sufletul, a nandbus.
Plecardm si o linurdm pand seara hai-
da-haida. Cu cat scurtam drumu, spre
Pitesti, cu ant s'auziau bubuituri surde
de cdtre Curtea de Arges.
Pe drum rävdsealä de lume, de care,
iruri de coloane. Ba, toatd ziulica vdzu-
www.digibuc.ro
64 P. Partenie

räni, pe sus, cum se rotiau aeroplane strä-


ine ca sä amiroase planul frontului celu
nou si miscäriie de trupe.
Nu mai simtiam plcioarele de bätäturi
si frigul ne pätrunsese pe amândoi.
Orasu1 era trist si Ingrozit ca ori uncle..
Dusmanul aruncase bombe In târg si Im-
puscase din aeroplan lumea de pe sträzi,
de prin piatä. In bulevard, o bombd ca-
zäse drept In mijloc si schijele retezaserd
ca un feresträu uluca unei grädini.
Lângd un palan, o schije izbise vaca
unei väduve drept In pAntece Imprästiin-
du-i märuntaele. Biata vitä, mai stätea Ina
pe picioare rontäind ultimele fire de iarbA,
asteptând nepäsätoare sfärsitul, pe când
femeia isi blestema ursita, care n'o soro-
cise pe ea In locul dobitocului.
Toate casele erau ticsite de lume, ge-
menu hotelurile si sträzile erau Inghesuite
de camioane si träsuri nedesarcate.
Nu ne mai ardea nici de foame, nici
de nimic. Un atläpost ne trebuia si nu-1
gäsiam. Cu voie, fara voie, ne ghemuiram
Inteun colt de coridor, la- un 'hotel de
mana a doua, unde nenea lorgu pomeni,
nustiu pentru a cAtea oarä, de bätrânetele
lui asa de putin norocoase, pentru el
dasal vechiu, presedinte de ob'ste si pro-
prietar.
Ba-si aduse aminte de slova Scripturii

www.digibuc.ro
Note din pribegie 65

cu sfarsitul de lume din Apocalips, pe


care el, fost altä data dascal de biserica,
nu o prea luase In seama.
Poate e sä patimeascd asa toate
neamurile pamantulul, zicea nenea lorgu,
cad scrie si la Scriptura. Om fi rai, orn
ispa§i pacate vechi, a ma 'ntorc In toate
felurile, ca sä gäsesc o dezlegare.
Poate o fi vacul nemtilor. Ociata i o-
data trebuie sa fie o turmä i un pastor.
Da vorba .e, ce isprava au facut, Domnule
Mitita, ca sa poatä fi ei pästori? Fiindca
au fäcut maini, fiindca umbla pe nouri,
fiindca au dat gata vaca rnuerii?
Domnule Mititä, da ce ai adormit ?
Cum sä adorm ? Nu vezi ca tre-
mur de frig, a 'mi clantäne dintii, ba
parca ma si pisca ceva ?
Apoi fiara apocalipticd are sl pui
de Wig, ce crezi ?
uite asa m'a sporovrtit toata noaptea.
Pot sa zic c'am facut de santinela la
Intreaga lume ce foia pentru a intreba
de locuri si a pleca, unde da Dumnezeu
In noaptea plina de besnd i Ingrijorare.
A doua zi, pe o ceatä i negura mare
ca ceasul nu stim cat era am toe-
git-o iar la drum, !Ana la Golesti.
In Golesti refugiatii erau In toiul unei
mari bucurii. Se spunea ca dusmanul a
P. PARTEN1E. ,Boierul Dläggin'

www.digibuc.ro
66 P. Partenie

fost inconjurat WO Craiova, unde am


avut o mare victorie.
Multi spuneau a au vAzut telegrama
la eful gärei.
Nenea lorgu era In al nouIea cer.
Nu se putea Domnule, presimteam
eu.
. Nu-i el dracu asa de al dracului. Se
putea armata noastrà sa-i lase asa sA intre,
ca 'ntr'un sat fArà cAini ? Sireacu Ave-
rescu nu stA el cu mAinile In san."
De-abia ajunsesem si o luarlm ca sfAr-
leaza inapoi. Nenea Iorgu parca intinerise,
a eu de-abia mä pqteam tine de el.
Mergeam Intinsi. Nu stiam cA o Neste
sguduitoare. dveA sA ne scoatä din visul
cel frumos.
Ce-i drept cä n'am ajqns bine, and
vAzurAm cA se itia potop de fugari spre noi.
S'a luat Curtea de Arges, iar din-
çolo dusmanul a intrat In CraioiTa.
PAi cum, neiculita?
Sunt telegrame, negru pe alb, uite
colea.
SA fie afurisite de telegrame. Ce te-
legrame sunt alea : uite popa nu e popa ?.
Dati-1 dradului de telegraf ! dArAmati-1
mai bine si puneti-i foc !
Toate bune, nene lorgule, zic, da e
iorba ce ne. facem ; am legat-o la gard ?
Ba n'am legat-o de loc. Hai 'napoi

www.digibuc.ro
Note din pribegie 67

a tot am plecat la drum. Trebue sä dau


de fan i pe urniä yam chibzui. Nu vezi.
cAa 'nebunit lumea.Asta e turnulBabilonului..
PM atunci hai.
Hai.
De abia pe la Gole0 am izbutit sä ne
agätäm de un tren sanitar care, dupä po-
pasuri neisprävite §i veVi tot mai rele
fiind cu frica mereu In san cä -se va
täia calea dinspre Dragoslave sou Pra-
hova, unde ost4i luptau ca ni§te paralei
ne-a läsat In Bucure§ti, intr'o Joi, cu pse
zile numai mnainte de predarea lui. Acolo
mi-am dat mai bine seama de pricinile .
pentru care o oaste a§a de viteazA ca a
noasträ era päscutä %de nn cumplit neno-
roc i trei mandre colturi de tara aveau
sä cada sub vremelniceasca stäpânire du--
,manä. Ce spuneau soldatii nu era prea
departe de ce banuise nenea Iorgu : ne vand
veneticii §i aliatii mätähälo§i §uguesc cu noi.
Mi-am Insemnat bine ochii ce râcleau la
BucureVi drace§te pe unele fete ; Ii voiu
cuno4te i n'am sa-i uit.
Iar .când lumina sfielnica a noptilbr din
Bucure§tii bolnavi de groaza aeroplanelor
§i dumanilor apropiati, se va lumina In
vdpai mari, de biruintä, nädäjduesc in räs-
plata, ce va sä vie, pentru toti. Pänä a-
tunci iar Voiu pribegi cine tie pe unde L.

www.digibuc.ro
CEI TREI PRIETENI

www.digibuc.ro
CEI TREI PRIETENI

Din episodul luptelor dobrogene, 1916

In dimineata acelei zile, de 6 Septem-


brie dela Inceputul campaniei In Do-
brogea, trupele noastre respinseserA In
mare neorAnduialA ostile dusmane, prici-
muindu-le pagube mari si luând mult ma-
terial de rAzboiu.
Trupe ruse comandate de generalul Si-
inanski, cum si romAne: infantefisti din re-
gimentul 68 si baterii de artilerie, lucraserA
bine In sectoarele Pestera si CocargeA.
Inamicul nici nu cutezase a-si arata vi-
Iejia intr'o luptä la baionetA, si se aciuise
ca o vulpe In vizuinA.. lar ai nostril se
odihneau o clipA pentru a-si reface uni-
tAtile. Singur cApitanul Vintu n'aveA as-
tam*. I se dase dezlegare sA urmAreascA
In capul unui detasament de cavalerie rusA,
miste grupe protivnice, rAtAcite.

www.digibuc.ro
72 P. Partenie

Era nn ofiter nalt §i spätos, cu mustd-


cioara galbend, i cu multä veselie In oChii
ceia albaWi ce-§i rd..leau de gloante §i
priveau nestânjenit moartea In fata. Fa-
cuse In sudul Dobrogei, cu prilejul pri-
melor lupte, minuni de vitejie. Luase nu-
mai el mai bine de 103 de prizonieri i
Intr'o clipd de grea cumpänd scdpase
steagul regitmentu!ui.
Dar acum erd trist, nu-si da singur
seama de ce.
I-se bated mereu ochiul stang.. Peste
noapte visase nuntä. Pare a si calul ski.
Piciu ardtd mai altfel, cdci nu mergea
voios, i scurrnd, la soroace de timp, pa-
mântul cu piciorul...
li spuse §i ordonantei cd i-se fac semne
i a are niste presimtiri urlie, in urma,
visului. lar ordonanta 10 dete-- cu pdrerea
cd si visele au tâlcul lor, sfdtuindu-0
stdpânu a meargd mai ferit, inapoia oa-
menilor, fiinda ciapcânii de du§mani att
obiceiul de se uitä cu ochianul i tintesc
pe ofiteri, ca sä ia maul celorlalti.
Toate par'ca full la tanc: miv...area ca-
lului, visul ofiterului, s'eumul, bänuiala or-
donantei, caci dintr'o depärtare, o scroafd
de ghiulel plesni, mai-mai. langd murgul
lui Vintu, pe când Eletapmentul se gäsed
Intr'un mic popas.
Ordonanta care era numai ochi, se' st

www.digibuc.ro
Cei trei prieteni 73

näpustise cu calu sdu dinaintea ofiterului...


Dar se alese cu câtevd sgârîituri de schije
si cu picioarele calului retezate. Cânele
Bubi" care nu-1 sldbea pe of iter nici aci
)1

pe câmpul de onoare, se repezi m5rAind


si acoperind cu labele schijele de. ghiuled,
ca sd le facd par'cd si mai putin primej-
dioase pentru Vintu. .

Dupd aceia se lipi de pieptul calului,


sdrind si frecând capul de china de pi-
ciorul stdpânului, cu pintena argintie.
Rusii se 1nchinard, ca dupd o primej-
die din care li-a scapat cdpitenia, §i ros-
till de sub mustätile si ilasurile lor mici
si rosii un cucernic Gospodi nomilue".
Vintu, venindu-si 1nsine cuprinse Intr'o
privire duioasd de multämita pe ordonanta
sa, Mitru Dolomac, si pe cdtelul Bubia,
*i'n timp ce ordonanfa Isi chibzued de
alt cal, Vintu se- scuturd ca dupd un somn
greu, inläturd ispita de sovdire a clipitei.
Isi struni repede calul. Dete poruncd de
Inaintare si... se tinu falnic 1naintea de-
tasa ment ul ui.
La o tesiturd de colind, Isi imparti oa-
menii si incoldci ca'ntr'un cerc pâlcurile
dusmand, care, luate fdede veste,.se pre-
dard. Cei mai multi erau bulgari cu sep-
cile pitice, peste privirile sälbatece, de
step. Eraii si cdtiva nemti, cu eascd
peste fetele tinere, care lipsite de tainul.
www.digibuc.ro
74 P. Partenie

häuturei i al unei hräniri procopsite, eran


tare ofilite.
Dealtminterea deosebirea lor de ceilalti
erd limpede, mdcar cd tinurd s-o arate
ànume :
Wir sind nicht bulgaren", strigarl
ei aproape de odatd.
Ochii bulgarilor atin§i deadreptul In
simtul orneniei sträfulgerard atunci de
ura, Impotriva tovardOor de 1uptd.
Vintu se gânded In altä parte... Era
multamit.
Se gânded cd are sä facd o pläcere
nespusd Colonelului, dându-i, chiaf In a-
cea zi, plocon o pradd de rdzboiu, alcd-
tuitä din oameni i munitiuni. Ochii ii ra-
deau In cap, i'rr rriintea lui se a§terneau
pe slovd, rândurile din scrisoarea ce va
scrie acasä la parintii lui, ardtând noua
ispravd.
Dar.., un glont... §uerd 'n vânt, de unde-
va, dintr'un stufäri, poate rätäcit, poate
chi-tit de un ochiu inamic.
Vintu, lovit In furca gâtului, se präväli,
la picioarele calului.
Ordonanta, care nu-1 sldbeä din ochi, /1
§i luase In Orate; se a§cza jos §i rdzema
pe genunchi capul ofiterulut.
Sftgele ii curgea In gâlgdiri, In coco-
loa§e ro§ii, Inchiegate.
www.digibuc.ro
Cel trei prieteni 75

Câne le, ca lovit, lätrd jalnic, ocolid In


Íur. Plciu sfordid i framântd cu piciorul.
Vintu vru sd vdrbeascd... va fi avut
poate de spus un cuvânt de dureros rd-
pas bun pentru mama luizilnic Inprag
pentru a asteptd scrisoarea fläcdului,se
va fi gândit la locul copildriei, la mândra,
la 'Cate nu se va fi gândit un suflet
tânâr ca al lui !...
Dar cuvintele i-se perdurd Inteo hard-
iald de sânge, pe räsufldtura daa gât.
Se indbusd.
Ochii Insd, ochii lui erau încä vii : plini
de recunostintä pentru cei trei prieteni :
Piciu, Bubi si Datomac, a cdrui mând o
strângea tot mai moale.
Avu atâta limpezime de minte sä arate..
cä trebue bine päzitä prada i dusä Co-
lon elului.
Dupd aceea f rumoli ochi, din care pri-
virea zâmbitoare nu perise, se'ntoarserd
inteo parte si se stinserd sub cucernica
Inchinare a rusilor : Gospodi pomilue.
Asa s'a sävârsit din viatd, pe câmpul
dela Mahmud-Cujus un viteaz ostas.
Purtat In alaiu, cu trofee din rdzboiu,
cu trofee smuise de el, cdpitanului Vintu
i s'a fäcut Inmormântare de erou, Intr'un
cimítir de bisericd dela Medjidia.
Insotit de soldatii compäniei ce coman-
(lase, In sunetele muzicei ruse, slujit de
www.digibuc.ro
76 P. Pa rtenie

preotul roman i rus, oseminteie lui au


raposat, pentru a Insemnd o biruintd in
Dobrogea noastrd, In Dobrogea valurilor
de sange ce picurau din oastea romand,
In aceastä Dobroge invdluitä de cerut ce
si picura o ploae mdruntd ca o intelegere
a plangerii noastre.
Dupa ce totul s'a sfarsit, trei soli : Piciu,
Bubi si Dokimac, alergau tdcuti de-a lun-
gul pustiului dobrogean, treceau podul
Cernavodei si bdteau drum lung, cdtre
casa mamei si a unui bunic de pe un
plaiu de munte oltenesc, ducand o ladd
cu echipd zestrea, singura zestre a
eroului i o veste Pe care fiul. n'ar
mai fi putut-o nici grdi, nici scrie cu pd-
manteasca mad.
Vestea zguduitoare o pricepurd ei, din
mufenia dureroasä a soldatului, dar vrura
s'o audd si dela Dolomac. lar acesta se
codi si...\curgandu-i lacrärnile siroaie, rds-
punse :
Doinnul Vintu... Domnul Vintu e
bine,.. Da s'a 'ntamplaf c'a murit, saracu
tocmai cand a prins un puhoiu de dus-i
mani si 1-a dat In palma colonelului.

www.digibuc.ro
UN DRUM DELA IA$1 LA GALAtI

www.digibuc.ro
UN DRUM DELA IASI LA GALATI

Sub retragere

Era In preajma de§chiderei celei d'In-


tâiu Adunäri Nationale, In Moldova pribe-
giei, §i sub toiuf retragerei trupelor ro-
mâne, pentru refacere Inapoia frontului.
In vremea aceia aveam un lung drum
de facut dela I4 pând la Galati. Am
plecat cu automobilul, tmpreunä cu tin
cunoscut, pe o vreme posomorib, frigu-
roasä §i umedä, din acel sfâr§it de toam-
nä a anului 1616. De cum am trecut
dealurile Impädurite, dar triste, ale Ciurei
Bârnovei,läsând In urma Ia§ul isto-
ric, devenit un adevärat Babi'on al mosa-
firilor §i nepoftiti sub pumnul räz-
boiului, am ajuns In mers coloane ruse
cu provizii ce se'ndreptau spre front. To-
var4ii se Infâtoau destul de arätos In
mantälile lor groase, de dimie surä, In
www.digibuc.ro
80 P Partenie

echipamentul tor f ärä cusur, de sus dela


cogeamite cAciulA de oaie, pAnA la Ina-
tämintea grea din picioare. lar fetele rosii
spetele lor late, arAtau In de ajems, cä
ciaiul si hrana bunA nu le lipseste la cel
mai mic popas. Inainte-le i In urmä erau
numai o trâmbA nesfarsitä de infanteristi
de-ai lor, alcând greoiu si färä pripä,
cu chipuri neRäsätoare, par'cA n'ar fi mers
la räzboiu. Cum citeam pe fete.le lor, .cA
nu-i doare destrAm area noasträ si cA
numai porunca cnutuldcare avea sA se
närueascA peste putin ii mai fäceá sä
meargA, cu arma la umär, spre pozitie.
La Iasi puzderia lr nämolia, de pomanä,
gara, sträzile i piata, unde vAndeau, ne-
sinchisiti, tutun si säpunuri, inlesnind con-
trabande, jucând art, In nopti de tbetie,
svântând spirtul, In schimbul nomolului
de ruble.
Bine cA cel putin ce vedeam noi, In
drum, era o oaste Inarmatä si coman-
AdatA, cu care eram tovaräsi de luptä.
IntAlnirAm apoi cati-va cazaci caläri,
destul de deosebiti de ceilalti, prin pieuita.
brunA si finA a obrazului, prin ochii vioi,
sprinteneala cAldritului, si ImbrAcdmintea
bor. Mai subtirei la fApturA,nu mätähä-
losi ca ceilalti, ei se tineau mândri pe
cai zdraveni, asa cum se leganau zvelte
täliile lor, sub ipangelile Imbumbate pânä
www.digibuc.ro
tin drum dela 14 la Galati 81

sus, strânse ca corsetul la mijioc; asa


cum strângeau mânerele tesacelor dela
coapse; cum aveau flencanite Intr'o parte
äciulile negre, de sub care räsareau o-
braznic inlaturi smocuri de pär... te pu-
teai gandi la zaporogii cazaci ai vremu-
rilor lui Tarras Bulba, descrisi de Gogol.
Nu §tiu de ce aliatii äia ne privirá In
sâlä, Wand sa sangere, Inläuntru fijntei
noastre, rani adänci. In dispretuI lor pen-
tru noi, ei poarta simtimântul multimei
prostanace, dar covârsitoare, de ursi la-
comi, cari Inghit nemilos. Si totusi, când
Intalniram, coloanele noastre cu frânturile
zilelor de glorie, sprânjite acuma pe toate
drumurile Moldovei, uncle de. recunostinta
ni se strecurau In suflet pentru oastea
surá si bine nutrita, care mergea, fie si
de forma, sa stea la hotarul nostru scump.
Ah ! oastea noasträ viteaza, care a ple-
cat, neogoita, cu flori la puscä si capela
ca sl sparga cum a spatt granita
muntilor haini, i sa infioreze cu broboane
de -sudaare si sang,e, cisterne de munte
ezere tAinuite, In care au adormit pri-
velistile alâtor viteze treceri, pentru na-
zuinti Imbucatatite ! !...
Ce trista i desirata venea in Moldova
acelui trist sfârsit de toamna !... Ce exod
Indelung, crud s' nespus de sfâsietor !...
Am vazut sfärämäturile ei, nu la .film, ci
P. PARTEN[E. .BoieruI'DrAguin 6
www.digibuc.ro
82 P. Partenie

cu ochiul i sufletul, unde au Tämas


vor rämâne vii.
Intre Vaslui i Bârlad, BArlad-Tecuci,
Tecuci-Galati, iar pe cealaltä parte a re-
telei de drum: dela Märäsesti-Bacdu, pAnä
sus la Dorohoiu, treceau pânze nesfAisite
din regimente, impestritate i cârpite cu
ostasi depe la toate unitatile. Treceau
dorobanti, supti la corp, galbeni ca frunza
de stejar, atinsä de brumar, cu uniforma
stearsä, ruptä, cu sfArloagele de-abia mai
tinându-se de picioare. Treceau tunari,
parcà mai vläguiti, dar tristi $i täcuti, cu
figuri bronzate, arse ca de jar, cu 'im-
burghieri de priviri aspre. Si se tineau
ostasii drepti pe cälutii lor tânjiti, si des-
poiati pe alocurea de piele, Insä chitind
In goand egalä, drumul tot Innainte.
Frigul, durerea i nelinistea ce crestea
din urma, la vestea inaintärii dusma-
nului pAnä In trupul Moldovei, 1i fäcea
pe aldreti i cai lipiti de-apuri si mergând
la nesfArSit.
peste tot, moartea priponea, lângä
Si
câte-o cruce de lemr, infiptá din fuga,
un trup de ostas, dealungul drumurilor
mohorIte, prin santurile umede, zavoaiele
si pârloagele Moldovei lui Noembrie.
Pela carele de munitii, chesoanele erau
sparte, roatele strâmbate, favile tunurilor
cräpate i zgamboiate. Dar sufletele os-
www.digibuc.ro
Un drum dela Iasi la Galati 83

tasilor ce le insoteau, acelea cum erau ?


Ce gânduri se frAmântau sub capelele vi-
tejilor nenorocosi, cari se InvAluiau in atâta
tAcere ?
Oftdri scurte scoteau câte unii, când
call li-se poticneau ca sd cazd pentru tot-
deauna in drum, sub ultima sfortare a
mersului innainte.
Si-s multe trupurile acestor cai eroi ce
poartd pe copite ¡Arna,lliptelor din munti
si câmpie, si rdni de schije, In pielea si
carnea indspritA.
Intr'o margine de drum, un roib de-abia
se prAvAlise jos. Un cane lihnit s'abdtuse
si-i rupea din coastd. Roibul intorsese ca-
pul si privea, imbiind si el pe mosAfir...,
vrând a-i zice par'cd :
Bine cd mai sunt bun sd satur un
dobitoc ca tine.
$i se 'mpânzeau mereu coloanele si nu-
mai la rAspasuri mari se opreali deodatA
trâmbele de ostasi, spre a implini in ne-
stire nevoia scurtei odihne si a mânca-
tului.
Peste marea câmpie a MArdsestilor, se
roteau ca n,.ste corbi de pradd, aeropla--
nele dusmane, In timp ce jos, peste Siret,
biplanele noastre, se Incumentau din câm-
.pul de aviatie. al Tecucenilor, sd spargd
perdeaua de burA, cu miscAri sprintene si
cu fiori de nAdejde pentru noi. Si foiau
www.digibuc.ro
84 P. P art eni e

automobile românesti spre cisterne de gaz


si benzinä, prin cleiul drurnurilor des-
fundate.,
In orasul Tecuciu, lume intesata, con-
voiuri i ingrijorare ca la Vasluiu si Bdrlad.
Hotelurile gem de pribegi, cari, priri birturi,
isi dau ultimul ban pentru vinul cel mai
bun, pentru te miri ce gust, ca Intr'o
zmintealä a simturilor, In care adormind
cugetul de orn, se regäsesc mai aproape
de animal. Aci, seminaristi, din cine stie
ce coltalet de tara, erau prea bucurosi
cä fac serviciul de -chelneri.
Dar pe cand oraul era pentru multi
destul de Imbietor, In afara lui 1ncepea
-sirul oastei zbuciumate, al prizonierilor
färä numär, incepea, alaiul cel mare al
durerei.
$i am väzut pâlcurile de fugari : bäträni,
femei cu prunci In brate i copti aciuiti,
pentru popasuri, pe margine de santuri,
sub zdrentele din casä.
Ah ! copiii pe cari Mântuttorul îi cherna
la el, cu ce greseau ca sä märeascä un
calvar de suferintä ridicat nearnurilor de
printii läcomiei omenesti ? $i nu stiam pe
cine sä milesc : pe ostasul incremenit In
goana neostoitä ; .pe zgribulitul alut nu-
mai cu oasele pe el ; pe copilaii pribegi;
sau pe prizonierii atkor pâlcuri
purtau trupurile präpädite, dupä poruna,
www.digibuc.ro
Un drum dela la0 la Galati 85

tot mai departe de front, ImpeStritând acest


amestec de, durere ?
Cu adevdrat singurd durerea este u-
!nand. Si aceastä durere era ca un nein-.
trerupt lant iu zilele acelea, catre Tecuci-
Märdsesti i dela MAdsesti pând jos In
D unäre !
lar ciata aceia umedd si nesfârsitä, sub
cerul intunecat î leietic, svárlea ca un
zdbramnic al mortei peste ogoarele intele-
nite, peste säräckioasele case de tara,
abia ghic te printre smocurile de pomet..
Zdvoaele Siretului galbene-rosietice, viile
chircite si päraginite, läcrämau i jeleau
cu noi, din toate pärtile, pând la Bratesui
cu solzi albi-negrii, cari ne päru ca o vii-
turd de apd nesfârsitä din cerul cu care
se asnesteca In zarea de pâcld. Toate
erau menite sä märeascd chinuirea din
suflete, pe care noaptea singurd o im-
brobodea in valul ski tainic. Dealungul
drumurilór Moldovei, focuri mari se aprin-
deau In noapte de cdtre ostasi, pentru a
himina frânturile de oaste poticnite In po-
pasuri silite. Ai fi zis cd este chiar ghe-
ena, care rdsuflä sub genunile ei uriase.
Asa se Intinded In slävi bâlbära mistui-
toare, In care ardeau palanuri de porti
garduri, pela cele gospodarii risipite.
Toate se prefAceati In cenuse din mân-
dra lard. Si nimenea nu stia spre care
www.digibuc.ro
.86 P. Partenie

flu al Vavilonului jelind de tara Domnik-


lui" va mai purcede oastea truditä,
nenorocoasa si tradata, care a inscris
cu sange I vitejie peste vitejie, In munli
i In 2s. /
Poate sä darama o Sodoma lnvechitä
in pacate si MA de legi, pentru ca stea-
gul de credinta al celor putini, ternatori
de Dumnezeu si iubitori de neam, sä se
Implante mai biruitor peste un pamant
curatit, incepand din aceastä Moldova a
lui $tefan cel nebiruit.
De uncle esi tu voce a. sufletului, ca
sä iluminezi cu nádejdea refac.erei spul-
berata gloata a unui neam intreg ?

www.digibuc.ro
CET ATUIA

www.digibuc.ro
CETATUIA

Insemnäri din refugiu (1917)

In ziva de 18 Martie am cercetat Sf.


Manästire Cetatuia (lasi), ctitorie a lul
Duca-Voevod.Ca la toate locasurile vechi,
durate de pietatea strabuna, gäsesti aci
un loc de reculegere, de Ina ltare a mintii
si a sufletului. Voevozii nostri, dintr'un
imboid al credintei cautau asemenea col-
turi rasletite de framantdrile oraselor, pen-
tru ca singuri, numai cu ei, sä se limpe-
zeasca in mijlocul naturei, care nu minte
si nu siluéste constiinta.
Asezatä pe pisc de deal, cu turlele In
stil gotic, si Inconjuratä de zidurile vechi
sträpunse de ochiulete, ea a fost o ade-
varatä cetatue, ca mai toate sihastriile
neamului romanesc, lar pentru Iasul nos-
tru istoric totdeauna un punct de privi-
2here si par'cä un paznic credincios de

www.digibuc.ro
.90 P. Partenie

pe inaltimea vechiului feredeu domnesc


i a turlelor bisericesti.
Pridvorul mänästirei oferA bogate scene
biblice cu cete de sfinti, cu raiul, dar si
cu iadul pentru cei räi si cu vijelioasele
sAbil ale sfantului Gheorghe si Teodor.
Ce grAitori par acesti ostasi dârzi ai cre-
dintei, a cAror viteazA sabie ar trebui sä
siräpungA pe rAii necredintei de azi si
ai vânzArei de neam.
La intrare : marca Wei, iar pe acelaSi
parete Inläuntru pronaosului : Voevodui
ctitor cu sotia si cu cei cinci copii, totl
Indulamati, dupä moda vremei. Ochiul I'm-
parte o privire rAtAcitä peste nenumära-
-tele fete atrAgAtoare de mucenici si muce-
nice, care au luptat pentru patrii ceresti
In vremuri, când nu se scoborise lupta
pentru petece de pämânt si lacome
incAlcAri.
AurAria si argintul InconjurA cu belsug
icoanele de erarchi de pe catapeteasma
bogata, dinteo vreme and luxul orbitor
nu-1 Injosise numai pentru cochetäria
inelelor de pe degetul femeiustilor de
AspAntii. Cartile vechi Isi asteptau piosii
boieri, care le impodobeau, dupA cea mai
minunAtä artA a orfaurAriei si-brodäriile
datinei strAbune au cunoscut migäleala
de mânä a degetelor de jupânite, dupA
cum, si aci, probeazA frumosul orar, care,

www.digibuc.ro
Cet54uia 91

pästreazd semnätura cu fir pe catifea a


domnitei Anastasia, sotia lui Duca-Vodär
Mormântul ficei lor Maria (-1- 1672) se
pästreazd aci In pronaos, laftga por
tretele familiei, lângd tronul domnului
cu mar ca si insignele tärei.
Râvna vechilor arhitecti si iscusinta
o dovedesc lucrdrile de amänunt, ca colacit
aceia din ungherii läuntrului, ca branele
care târcolesc biserica in jur, pe din afark.
langd numeroasele ocnite, One la- rându-le
cu incrustäri de flori si rozete sculptate
In piaträ.
Färd indoiald cd nu se poate trece cm
vederea clädirea palatului domnesc din spre-
sud, cu ciAdacuri si stâlpuleti, cu sal&
de primire pavatä in cdrâmidd exagonald
si avand trei rânduri de bolta Imperechidter
dupd stilul gotic. Doud coloane de interior
distribuesc Cate trei brâie incrustatecu
rozetede fiecare parte. Din acestea, do.ud
läturalnice taie in cruce ate o boltä f A-
când ogivä cu brâul ce vine In piezis,
dela stâlpul sau peretele din fata. Miilo-
cia separd boltele una de alta.
Usi vechi de stejar cu mânere de fer,
latacul domnitei, cu tavan semicilindric, des-
coped o priveliste minunatd spre miaa-zi
care se ingroapd departe pe dungd de
deal. Alte camere erau pentru Voevodut

www.digibuc.ro
92. 13. Partenie

deasupra beciurilor In care erau


pusi la opreald surghiunitii.
Spre räsärit feredeul domnesc rotund
-(baia) In care cu duiosie privesti cum lu-
cruri scumpe au intrat la reformA i ca-
re'ti amintesc de oameni i figuri mari
care au fost. Aci se pästreazd plinä de
praf cu plusul verde si scump, dästrämat,
o träsurä dAruitA lui Cuza Vodà de Napo-
leon III, apoi träsura lui Duca Vodd.
Toate sunt neobisnuit de mari, pe ar-
curi puternice, cu roti uriase, Insinate. 0
a treia este dela Mitropolitul Meletie Istratie,
din timpul Domnitorului Mihalache Sturza
(jum. veac XIX).
Intrarea cea mare este sm miazäzi sub
greaua turlä, care pästreazA la intrare cea
mai frumoasä stemA tärei moldovenesti,
cu crucea de desupt, semn al credintei, cu
leii de läturi, semn al puterei de luptä
viatA, cu lurid nouä si plinA, pentru rodul
anului.
Nu stiu de ce când vezi aceste lucruri
vechi, pentru care Inaintasii jertf eau atâta
timp i avere, te uiti cu milà la usurä-
tatea de azi, când cele mai grele vremi
s'au abatut asupra noasträ.
Toate se fa c azi din pripä i vorbäria a
lnlocuit fapta. Casele vechi si zidurile
bisericilor erau mai zdravene, cärämida
,mai puternicA, cimentul mai inchegat, iar

www.digibuc.ro
Cetaftiia 93

anii du- se socoteau, dacA era vorba. sä


ese lucrul bun.
Pänä i greul Ord se Impärtea mai
omenos Intre fii ei. Boerii adevärati erau
apoi boieri si breslasii, breslasi i tgranii
tarani i omenia omenie. $1 caleasca dom-
neascd una era, s zornäia pe sinele str.as-
nice de o cunosteau toti. $i era 'särbätoare
and radvannl domnesc räsuna In särbätori.
Acuma mojicul cel mai mojic are
caleasca si nu mai recunosti cauciucul
domnesc din cel bädärgnesc. $i flecarii
se cred stapânii vremilor si närävasii îi
bat joc de pielea bietului norod. De aceea
am scris in condica mânästirei precum
ca sä se stie : Azi 18 Martie -veleattil
1917. Sub imboldul de reculegere al unei
triste pribegii si In clipe de grea Meer-
care pentru neamul nostru, am cercetat
un colt din retrasa viatä a trecutului, uncle
(departe de välmäsagul intrigilor din läun-
tru i uneltirilor streine) evlavia sträbunä
îi dädea mâna cu vitejia i se inchidea
impotriva vitregiei vremurilor, In metere-
zuri de Intärire $i de aparare.
Un gänd curat, cu Indemn de privire
atre cer, de pe pisc de deal, simtesti In
aceastä Cetätue, menitä par'a sä pluteasca
asupra prozei celor ; iar In subterane
un beciu, totdeauna, pentru

www.digibuc.ro
94 P. Partenie

Ce bun ar fi acest beciu astlzi pentru


intrigantii, care päteaza cu balele lor InsAn-
gerärile unui neam".

www.digibuc.ro
LA TAIRA

www.digibuc.ro
LA TAR A

In Moldova pribegiei.

E soare cald, primaratec. Rinviaza cam-


pul .si padurea. S'au reInsufletit drumurile
Satele sant cantonamente Intregi, In cari
soldatii îi Inyioreaza, la soare, sänätatea
subredd i par'ca, pe adierile de \rant,
idulmecä locurilé Scumpe de unde au föst
sgurniti vremelnic. Pe tramba drumului,
trec care cu fan, ea legume de-ale arti-
lerfstilor i saltä In scarf, navalnic, cala-
rasi cu solii ne cunoscute spre cotituri
de drum, spre bunget de padure. Carna-
razi In convalescent& trec, sustinuti 14
brat de rnaini fratesti.
Se vad infanterAti dregand drumurile
inpotmolite. Subt mangaierea soarelui, ar-
mata noastra se reface cu nadejde In
suflet, dupa duren i arriarnice tanjiri.
De sus, cardurile de cucoare Insetnneaza
P. PAPTENT. .13oleru1 DrAguOn'

www.digibuc.ro
98 P. Pa rtetrie

aevea lanturi randuite de tiraliori, si tri-


unghiuri de Inaintare catre frontul de luptA.
E un semn pentru ostasi si o solie a slA-
vilor .pentru ziva de maine: Pand si co-
corii acestia au meleaguri scumpe de
desrobit si cuiburi pentru reclAdire.
Peste ogoarele tAstite supt poighitA
de cleiu, ciocarlia Isi probAlueste sborul
Insulitat, avanturile de suis pe scAri de
vásiuh, arcuitele mersuri, In hopuri, dea-
lungul brazdelor.
M'am uitat mult la aceastä prietenA a
campuld si muncitorilor, care pArea tristA
acum cand f Mai n'au mai iesit la In-
torsul tArinilor, de si vremea e venitä.
Ihrbatul avea mot, ca un capison de
cAlugAr si mergea aldturi de femeie, amA-
surand ca un inginer parcA, Intinsul. lo-
curilor. Pentru pfima data mi-s'a pArut
a paskile acestea au ceva din negura
dungatA a tarlalei si-s- mai InfrAtite cu
pAmantuf, peste care se so cot stApane
ca si omul. Dar glasul lor mi s'a pArut
otova, MA InvAlurdri, lipsite de armonie,
de sbucnet vesel. .0 bAtranA trecu pe a-
laturi, puse mana strasinA, cdtand sus .
la una Care Isi picurA pAnA la noi un
cantec prelung si .duios.
Acum n'are chef, cA's flAcAii dusi.
Da' cand albeste campul de voinici si
umblA plugul, atuncf se catArA pe van-
www.digibuc.ro
La tarl 99

turi ca o haihuie, Ii zice pe toate gla-


surile, de-ti infra la inima. Da' a cuma
pdsärime si tot simteste greul yremei. Ce
crezi dumneata 2...
Plecd bdtrâna si mä gdndeam cd are
dreptate. Nici bdtrânii n'au acum rägaz
sd-si ducd boulemii la arat, caci greul
cdratului de lemne de nutret pentru
oräseni i armatä ei il simt. $i i-aru vd-
zut, cu pletele 'n vânt, prin mijloc de pa-
dure, In rânduri nesfarslter cum Impingeau
la cdrute prin nämolisul nesfârsit. Färä
cdrtire, räbdulii i Inviorati de puterile ce
se treziau In ei nebdnuite, fiecare tälmd-
cia fobota ca o nevoie de la care Statul
nu s'a putut crutd.
Se descopereau lângd cdte un ghindar
pe unde trecuse armata, läsând un mor-
mânt proaspät, cu o cruciulitd infiptä
Intdmplare, i faceau o inchindciune, plind
de pietate.
Pdcat de tineretea rui ziceau. Mai
bine murearn vreunul din noi istia cos--
dar nu bietul fläcdu.
Viata tândrä e mai de pret, Eluded
este ca 6 rdsäclnitä, din care mai poate
fncolti un fir",
In jurul mormintelor mâna lui D-zeu
presdrase smocuri de viorele §i podvalul
galben se !n§ira ca un simbol pe ddrn-
buri. Incolo pädurea se trezed la viatd.

www.digibuc.ro
100 P. Partenie

Susurau paraele. Se iteau pdsärile. In-


mugureau fagii ca mii de brate vanjoase
Inältate pentru rugAciune, Mdcar, cd pe
acelea§i trunchiuri frunzele rugini din vara
trecutd nu cdzuserd Inca. si-mi päru pd-
durea 'ntreagd a sustine pe aceia§ ra-
dacind cloud lumi In luptä cu sine, din care
tot Intelesul II poartä viata noud ce birue.
Acest gand "ma Insoti §i In satul dintr'o
valcea, unde poposii hi Sâmbdta aceia de
drum, Era o slujbd la biserica pefitru cei
morti. Foid biserica de femei cernite §i
ardeau_lumandrelele, prinos curat pentru
atatea suflete de viteji cari s'au dus- §i
peste cari s'or fi a§ternut din prinosul
primäverii randuletele de flori.
Pe fetele temeilor erau poate lacrirni
uscate de mult §i inima et-A acum otdritä.
Fiecare primise un istract" de moartea
unui voinic. La Inceput se jeluise una la
cea care nu primise Inca vestea tristd,
pe urmd se jeluise Inn una §i Incd una
Si acunía toate Invälulau In (propriul)
suflet o durere unitä, se Intelegeau UM-
pätinindu-se numai din priviri. In jurul.
lor copiIa§ii droae, primeniti §i Intelegä-
tori, tineau o inangdetoare tovärd§ie.
Pe urmä plé.card spre casd, cu credintä
In suflete, cu Indoitä flutere pentru muncd,
In lipsa voinicilor,
Si le-am vdzut, cu Inceputul sAptdmanel,
www.digibuc.ro
La targ. 101

zile in sir, mânecându-se din zori la sd-


patul ogradelor, sau cu oalele de lapte
in cap pe oblamnic, catre târg ; cu juncanii
Injugati la car, pentru carat le mne.
Si nu stiu cum, ele imi päreau cd sânt
trunchiul de la care voinicii dusiruginite
frunze s'au desprins prea de vreme,
intr'o dârzd lupta pentru t a r A, dar
ca4poartImIdditele de viatd ale codrului
românesc de mâine. Mi-adusei aminte si
de viorelele räsdrite pe capät de mor-
minte semn de renastere si md gândii
cd eroii pe cari-i plângem alaturi de ele,
sant, jertfa de bund voe, care va fi rod-
nicd, mai rodnicd, de cum au cântat ei
In minunat vers popular, pentru tail si
poalele steagului, supt care au dofmit
somnul nemurirei :

Foae verde, foaie, latä


Si ma cata, fata, cata
La tabara jumatate
C'acolo-i §'a mea dreptate
La capul ireagului
La poalele steagului
C'acolo, oi fi'ngropat
Fara scandura de brad
Dumnezeu m'o milui
Si din mine o rasari
Din picioare o mandra floare
Din par mandru calapar
Din gurita
Fantanita

www.digibuc.ro
102 P. Partenie

Din sprAncene
Isvoréle
Din ochi negri
PAhAréle
Ca sA bei, tao, cu ele
i sA-ti mai alini de jele.

i m'am Intors din lumea lor cu inte-


lesul profetic al cântecului, cu intelesul
pe care an de an II stoarce firea din ve--
nka hiptä cu sine, plinä de premenire si
de trezire noua.

www.digibuc.ro
POVESTEA
CAPRARULUI FLOREA DIN ARGE$

www.digibuc.ro
POVESTEA
CAPRARULUI FLQREA DIN ARGES

Din luptele dela Oituz

FAceam parte din brigada de grAniceri


cantonatA In comunele GhermAnesti si StA-
nilesti din FAlciu.
Unitatea noasträ a primit ordin pentru
ofensivA In ziva de 28 lulie, sub comanda
domdului Colonel Zizi, pe care-1 stie o
tari. Asa am aluns noi la MAgura Casi-
nului. pe valea Oituzului, In stAnga Tar-
gului Ocna, iar acolo am luat pozitia din
marginea Trotosului, avAnd In dreapta un
regiment de infanterie, iar In stAnga pe
2 graniceri. Domnu Colonel sA 'njurA 'n
glumä cu noi, pe din douA si ne spunea asa :
Cu-o moarte suntem datori copii.
Acuma Innainte !
CA stiti voi : ori ii ia dracu pe ei, ori
www.digibuc.ro
106 P. Partenie

ne ia pe noi." Ni se dA ordin sA luAm


cu orice chip cota din fata, din ghiara
du§manului, prin cutremurul de foc al gher-
manului.
Cand am inceput luptele, mitralierele
mAcAneau ea berzele, când vin primAvara
la cuib, tunurile bateau de mama Doamne!
iar §rapnelele .nu se mai ostoiau plesnind
din toate partile.
Da §i focurile noastre nu se lAsau mai
pe jos. Vaz And §i vAzAnd ei ca-i rAzbim,
au tulit-o la fuga, sus pe-un pisc, dupA
ce ciuruiserA o -companie din regimentul
nostril.
SA luati piscu, M. Ori toti cu piscu,
ori nici unu fArA pisc," §i Domnul Colonel
si-a tras singur o injurLtura, dacA nu
luAm pi§cu.
Atunci ca sA nu lAsAm pe Domnu Co-
lonel cu 'njurAtura *i pe noi cu ocara,
batâr cA ei de stis tot izbeau cu grenate
in jos, ne luAm noi pe câte-o rApa, douA
§i trei sute de soldati, in rând de centurA
Oa ne urcAm sus, de uncle Jupa un atac
i-am zgurnit. Asta era in oltima zd a lui
lulie.
Pe ziva de 'ntAiu Agost ne-a schimbat,
pentru hodinA, un regiment de cavalerie,
pe jos. Da ri'am apucat noi nici sA man-
cAm §i, ne-am §i pomenit cu ei, fugind
spre noi. Zberau ca din gull de §arpe.
www.digibuc.ro
Povestea cáprarului 11orea 107

Atunci am lAsat §i pane si conserve, aler-


gAnd la pozitie, care si cu arma 'n mând,
iar In spate cu ranitele, risipindu-ne, ln
trAgAtoti, da nici pe pvaleristi nu i-am
snit d'ângA noi, mAcar cA-i împutinase
nemtii de tot, ii omorâse pe multi §i mai
si luase prizonieri din ei. Am avut §i noi
ifanteria perderi foarte mari, cA aveam In
fata dout reghimente germane.
Asa am lost chiemati nof iarAsi Inapoi
pentru refame.
Asta pe zâua de 2 Agost, In satu One§ti-
Da n'am stat decAt pân'la 6 Agost, când
ne-a venit D tilegramA sA fim iar la luptA.
IndatA ne Ichipdm noi si plecAm nemân-
trecând de satu GrozAsti.
Da nu mergem noi mutt Inainte, cl ne
si trezim eu câteva qtrapnele pe deasupra
capului nostru, spArgAndu-se tocmai In
Onesti.
Mai mergem noi doi chilometri i dAm
de postu de comunicatie al artileriei noas-
tre, care avea porâncA sA facA tir de
barage, iar inamicut bAtea si el cu tir de
artilerie toatä valea Oituzului. Noi mAcar
cA am luat-o prin niste porumbi, tot ne-a
ocsdrvat artileria lor si primul .foc ce au
tras a omorit un cal dela mitraliera con-
ducAtorului §i 2 brangadieri. Daca am
väzut asa ne-am spranjit pe stanga Tro-
tusului §i-am mers pän'la postul Colone-
www.digibuc.ro
108 P. Partenie

lului nostru. Acolo ducându-ne am gäsit


pe ofitärii dela reghimentu 29 cari rämâ-
nusera neluati prizoneri. Cum ne-au vAzut
ei, parcA pe pärintii lor ar fi vAzut, nu
alta ; asa le cura Iacrämile, si sä 'ntrecea
care mai de care sA ne dea fâgäri. Unu
dintre ei ne spuse asa :
,-. MAi, WO, In voi ne este nAdejdea,
a regimentul nostru a fost präpädit si
prins. Câti-va soldati, pe ici pe colo,
clan mai tin legAtura.`
Da' tomna 'n vorba noasträ veniau si
ästia val-vartej peste noi. Abia i-a oprit
davale un Domn 1VIaiur, care a dat. po-
râncA unui pluton de gräniceri sA-i ia cu
baeneta din dArät la pozitie si s'a brodit
ca tomnai plutonu meu, plutonu-I, adicAte,
din compania 2 sA intre ca sA dregem
paguba, si sA stAm cu gura pe ,infanteristi
ca sA finA zid cu noi.
Ne-a ajutat Dumnezefi si-am ocupat iar
mäscile pArAsite. Innaintea noasträ, la prima
linie de bAfaie inamicA, erau unguri, cari
primeah mereu urdin dela BAvarezii din
cealaltä linie sA innainteze cu orice 131'0.
Noi bAgand de sama am tras focuri tot
Inteuna.
Ap- väzâncl comandantu Bavarezilor cA
nu poate innainta, a porâncit ca sA tragd
in Unguri, si tot trägand ei, si trägand si
noi, i-am posocit pe toti. Iar noi, Intr'un
www.digibuc.ro
Poveptea cAprarultd Florea 10S

hire* strasnic am navalit in contra Bava-


rezilor i ne-am oprit tomnai unde fusese
omorâti Ungurii, ocupând mäscile lor, In
care ne-am trântit ca sä fim feriti.
Eu brodisem, in masca, un ungur care
îi tragea sufletu sa moara si a murit ca-
fare cu mine pe el, a nu puteam sä mai
ma scol i sa dau Inlaturi, de focurile
mari ce primearn.
Când fu ca sa innaintäm iar, n'am apu-
cat sa fac cinci pasi, ca m'a i ranit un
glont dum-dum in pulpa piciorului drept
si 'ndatä am cazut pe coasta devale. M'am
rostogolit eu asa pân'la o tufa ape malui
Trotusului.
Acolo, apa gâlgâia-nu gâlgâia pe la co-
tituri, dar stiu ca din picioru meu gâlgaia
sângele In siroaie.
La ce sa spun ca ma durea.,. cd nu
ma durea pra.
Da asa o dogorealä simteam in locu
unde ma izbise i 'ncolo in sus §i 'n
jos ca o amurtalä race.
De iânga tufa, rn'am târit eu, haida-
haida, pe o carare pânä la postu de ajutor.
Am lasat acolo toate ifectele i pe urma
m'am pansat. Mai facând putin pe o ca-
rare in jos ca sa ajung la brangadieri,
am dat de-o poiana, unde m'am pomenit
cu un obuz venind i spargandu-se taman
la dreapta mea.
www.digibuc.ro
110 P. Partenie

$i norocu meu... ca mi- a retezat picioru,


tot al drept, care era rAnit. Pin glezna
mi I-a ratezat 1-a aruncat la o depar-
tare ca de trei metre de mine. Eti cum
am vazut, am rupt sa iertati ismana
§i I-am strans bine, rämanand aci din saia
zilii lu aiSte Agost pana a doua zi: In
ziva asta de opt Agost m'au dus cu bran-
garda Incotrova unde venea otomobilile.
Acolo mi-au oprit picioru rupt §i m'au
dus pela spitaluri, unde am suferit trei
operdfit, o durere de gura, vi-un irdzilpel.
Iar acuma sant sanatos, dar cu oicioru
drept, cum sa vede, lipsä de sus din ge-
nuche, pentru tail, luptand cu Domnu
Colonel Zizi, traiasca-I Dumnezeu pe unde
-o fi.
Asta este toata patania mea povestifa
de mine, caprarul Flora din Graniceri.

www.digibuc.ro
UNUL DIN VANATORI

www.digibuc.ro
UNUL DIN VANATORI

Frinturi de vitejie

Venise de pe front numal pentru ateva


zile. Intre cea din urmä intrevedere a
noasträ §i cele §apte Juni necurmate de
când afAra tara, par'cä s'ar fi scurs un
amar de vreme, a§a de mult i s'a schim-
bat chipul femeiesc §i tânär... -al prietenu-
lui rneu. Pe .f atä-i asprimile rAzboiului au
incrustat dungi adângi, 'I.--au dat un a-
rämiu, ciudat obrazului. Ba i s'a nälbit
de-a binele V parul pela tâmple. lar pri-
virea lui are ceva din sâlbäfecia ponoa-
relor §i muntelui, alunecându-i uluitl spre
forfotul de lume.
Nu se sitnte de fel Ia Indemânä väzând
cum foesc pe sträzi tot soiul de oameni:
Imbogâtiti de Täsboiu cari te improa§cA
cu praf §i obfäznicie din goana automo-
bilelor ; domnipri zdraveni In spete i
P. PAPTEN1E, .Boierul Drigu§in', g

www.digibuc.ro
114 P. Partenie

cu rumeneala In fatd, cocolositi dela par-


tile sedentare, ambulante) cenzurd ; nesin-
chisite perechi tinere cu ochi ce rad a
veselie i ispitä, palmuind nacazul i su-
fed* cu Imbracamintea luxoasä ; ori si
ini localnici sau pribegi, Vecinic Ingri-
joratt de asprimea rdsboiului, cari cautd
nòrocul neamului In comunicatele dela
vitrine i pe care buletinul zilei ii dd-huta
In toate partite-.
Aici nu inteleg, Dragd Capitane, Imi
zise, nici pe cei nesinchisiti de greul vre-
mei, nici pe cei infricati prea mult. Cei fe-
riciti nu cunosc durerea i cei desnajduiti,
asa In sec, WA munca lor, nu cunosc
puterea jertfei.
Soldatii dela front s'au Invatat de mult
sä tie adevarata cumpänd. Pe ei nu-i stä-
paneste lafaiala lenesä, nu-i adoarme vic-
toria i nu-i zminteste räutatea zilelor de
lupta, neisbanzile. Ei n'au vrerne sä afle
comunicatele ; un singur gand .stäpa-
neste : sä lupte pentru tara, sä lupte
numai sä lupte. Atat ! Care e sfârsitul
Oh!, draga capitane, cine sa mai In-
treaba la noi, pe front, despre sfarsit;
cand In simtul si inima fiecaruia lumi-
neazd dreptatea noastra Intreaga ?
Aicf la Vai, In orase, e altar lame Unii
se Intunecä la chip si sd vaicaresc fel si
chip, blestemand nenorocul care ne-a o-
www.digibuc.ro
Unul din Vanätori 115

ferit pentru acum, retragerea noasträ os-


täseascd, pribegia lor, ori cheful si buna
lor stare stricate, dar to spun, nu infrange-
rea, nu sfeirfitut. Dar ei nu se Injugd la
nevoia acestei clipe. Altil huzuresc, cum
vezi, si ochiul tau nelndurätor le face
mare WA.
Eu cu aerul meu sAlbatec, cu uniforma
stearsä, cu ghetele, ca vai de ele... sunt
aici ca o ardtare nepläcutd. Poate si pen-
tru tine sunt. Nu esti si.tu, dragã cdpi-
tane, un multamit ?...
Ti-aduci aminte, c'am fost, cd sântem
prieteni, si, totusi, pare cd-mi esti un ne-
cunoscut. Ai rämas tândr. Ai vrem -.. sä
te preumbli, sd-ti Imbraci hainele cAlcate
dela cider, sd fporti bocanci noui, sa-ti
faci slajba de stat major când vrei.-
Pe când eu..., vezi singur. $i am Im-
batranit... trite* noapte. Pozitia noasträ
era amenintatd si ajutoarele nu soseau.
Dusmanul ne sezerase groaznic. $i atunci
sub asteptarea ce mi-a parut vecinicd,
am simtit cum Imi furnica toatä carnea.
In zori au sosit Intaririle, si... am biruit.
Dar ordonanla mi-aspus : ai albit, Dorn,
nitle Locotinene. Zic : ai dreptate da'face.
Prin urmare, draga prietene, sa-mi zici
mosule".
Surase. Surâsei si eu stanjenit.
Ai tot cuvântul, zise, sd te simti,
www.digibuc.ro
116 P. Partenie

altfel. Ei m'am schimbat. MA uit i Ora


nu vdd. Nici pe tine nu te väd prea
bine. De multä vreme n'am mar vdzut
oameni stand drept i falnic. In transeie
omul std.ciucit, cu ochiul pândä, atre
liniile dusmane.
Când te uiti pe linia santului, simtesti
cä omul e una cu pämântul din care s'a
näscut, si cd numai aci, sub scutul mortei
toate deosebiriIe au perit, toate desertä-
ciunilei märirile. Ofiteri si trupd tna
alatuesc. lar iadul care Indrue cu lava
lui zidirea lui Dumnezeu, face din orn In
acelas timp, un Inger si-tm demon. Aci
puterile Intunericului fi vâjie, prin mii de
guri, zgomotele asurzitoare, ca sa-ti hd-
ueasa vecinic In urechi. Eu para le aud
acum. Nu le cunosti fiorul. Trebue sä
fii scrintit pe jumdtate ca sd stai sub
potopirea de lava si schiji sau sub urletu
acela. Oh !, ce bine fac domnisorii slabi
de Ingeri a nu se aflä ar amuti
numai la pocnetul Pentru soldatul
bärbat, nu femeie, este un bine, a n'are
astfel de tovardsi. Acest soldat, dragul
meu, este croit deadreptul din titani. In
besna noptilor, când rachetele îi Incru-
ciseaa, pe.sus, brânele : rosii, albe, verzui
si and flaara obuzelor si. fuzantelor
strdluceste deasupra tartarului de masinl,

www.digibuc.ro
Unul din Vknator1 11T

ei stau la pAnda, inclestati cu man pe


arme.
In slavi. se /ntretaie luminile aRocaliptice,
ca la a doua venire: jos, anticristit-dusmani,
îi fac lucrul lor dräcesc, cu momitoare
mästi de Ingeri i vorbe frätesti de evan-
gelie din dosul svArletului de moarte, iar
osta0 mei, printre fum i obuze zdrelite,
se gin neclintiti, îndârjii, rdspund cu vArf
'ndesat gloat* si granate, Injurd spo-
rind calindaru j fac socoteala calibrelor
,inamice :

Asta e 75 cd prea viue. Asta e 77 cd


pocnt.ste. Da 'auzi si pe 105 cd se struc-
nqie de pardi rupe. Pe cele 99 le tu-
nose dupd vájâit i pocnetul de spärturi pe
sus. Cele de 210 ci cd mugesc a le o fi
durând i pe ele ; acelea-s groasnice In
vuupul tor cumplit, urmat de zuruialä, tros-
nealä, pdrelialä, de zbârnäitul schijelor ce
se sparg la 2-3 sute cte metri.
Se sgAcind pämAntui din Otani ce so-
cotesti ? E tare frutnos sä privesti, dar se
cam sburleste pärul. Cdcì sub curcubeele
de sus, si sub furnicarul de scantei, se
lumineazd groapele, prin care muscd moar-
tea tärAnd si vieti. Actilo guzganii stau In
dosul frontului, i privighetorile nu-si fac
cuibul In linia transeelor (cum scria un
solti
Ziva nu vezi.decat fum si praf si per-
www.digibuc.ro
118 P. Partenie

deaua de ceatä e groasä, de nu zäresti la


30 de pasi.
Sunt zile in care focul se linisteste.
Câte-o pocniturä räzleatä, ca vreascuri
strivite näbiiit, îi poartä sunetul pe vä-
gduni de väi, catre zAvoaele Siretului. U-
riasii mei devin In zilele acelea niste bieti
muritori, cum n'ai crede, gata sä altrge
cu gamela In mânä, de colo pAnä colo, pentru
o pustie de gurd, râd, glumesc, asteaptä
sä le cadä In mânä câte-o gazetä dela
transeea cealaltd. Ti-oi povesti altä datä,
cum se schimbä gazetele intre ei i dusmani.
Sunt istorisiri ciudate, eu amestec de ()Me-
nie In stäurile, dintre Incaerärile turbate.
lar ofiterii se bärbieresc, se spilcuiesc,
par'c'ar pleca la o Intâlnire "plinä de fa-
gädueli. Tu nu stii ce va sä zicä sä ai
rägazul unei barbiereli pe front, Este si
ceva tainic in gäteala asta, ca i and
te-ai apropiä de potirul sfânt, ca sä gust-
grijania reinvietoare. i totusi moartea o
astepti, moartea
Cine are vreme antrebe ce-i moartea
acolo ?
De atâtea ori am Infruntat-o I ...
Intr'o dupd .amiazä, am primit ordin de
Inaintare. Un fior a trecut prin toti.
asteptam del mult dupa crâncena re-
tragere si stare de defensivä (aparare).
www.digibuc.ro
Unul din VánA1ori 119

Atunci maiorul batalionului s'a strecurat In


fata frontului si a zis, cu un glas neobisnuit:
Bdieti, fiti gata L Drumul nostru nu
este decât /nainte. De-oi cddea eu:".. co-
inandant vd este CApitanul".
5i-am vAzut, dupd aceia,-pe Cdpitan tre-
-and vijelios si strigând :
Acolo e tara, copii. 0 vedeti
cum std IncoldcitA sub ghiara dusmanului ?
Tara ne chiamd s'o dezrobim. Eu poate
voi cAded ; voi sd stiti cA urmasul meu
este Domnul Locotenent". 5i asa. s'a urmat
cu chibzuiala pând la Caporal si fruntaç.
In clipa aceia Warn mai vAzut de cat
Tara, Tara care rdsdria aievea, cernitA
de dupA dunga dealurilor noastre, Inco-
lAcitd de ghiara vrAjmase, acolo, printre
surpAturile de colibe, printre podgoriile
otrdvite de gaze si spArcuire de srapnele.
5i-am trecut ca niste nAluci transeele
nemtesti si sarmele ghimpate, ldsând f Ara
a mai simti, carne de pe trupuri i sange.
Asa ceva trebuie sd fi lost pe vremea
muceniciilor crestine.
CAnd am cuprins iar sate si ogrAzi
românesti i ne-am numArat oamenii, lip-
seau rânduri Intregi de soldati, lipsea
aiorul, lipsea Cdpitanul cinci of iteri
tineri dé tot, abia bdrbieriti In ajun. In
ochii celor teferi se cited durerea pentru
scumpii dispAruti, strAluminatä de bucuria
www.digibuc.ro
120 P. Partenie

isbandei. Mamele cu pane i sare se arun-


cau In bratele- osta§ilor ca §i and vi-ar
fi revAzut bArbatii §i fii. lar mope& säru-
tau boabele de tärânA din pâmantuf dez-
robit §i bAteau metanii.
Pand §i rAnitii intin§i pe tArgi I§i domo-
leau vaetele §i se svarcoleau sA scape
din bratele Ingrijitorilor, spre a Ingro§a
lantul luptAtorilor.
Pentru toti, dela gradat pan'la rAcan,
singurg vorba inainte" avea inteles. Dra-
pelul sfârticat 1§i flutura pulpana, mai
departe spre frontul protivnic, ca §i cum
eroii din gropi§ti- ne-ar fi trimis un .nou
suflet de poruncA, infiorând cu tainica
lor comandA Simbolul l'Arei noastre.
De atunci am simtit, dragul meu, 0
alte glasurf vorbesc In mine, cA nu mai
sunt al meu, cA nimeni nu mai este al
sAu acolo, cA moartea e fArA glas §i cA
ne-am legat pe vecie cu e, renuntand
la viatA, ca s'o vecinim pe a TArei".
Mi se pAru, cA In adevAr nimic orne-
nesc nu mai era In glasul acestui of iter:
Alte adâncuri necunoscute noua murito-
rilor grAiau printrInsul.
Dupa o bucatA de Were, adlogi ca
pentru Incheiere :
Si uite, a0 petrecem noi, zise. Rachete,
fum, praf, urlete de bombe, Intunerec de
moarte, vitejie i eroisrn. Iar osta0, acegi
www.digibuc.ro
Unul din VanItori 121

pitici ai zilelor de liniste, cresc nAprasnici


In noptile främäntate, miscândii-se ca stânci
de negurA, cumpliti la mânie. Multe ti-asi
putea spune despre ei. Tu ai putea sA le
zugrAvesti frumos. Mie-mi lipseste, poate
legAtura. Lumea asta de pe strAzi m'a
zApAcit. Eu aci sunt strein, crede-mä cA
strAin. Acuma plec spre comandament,
desearA la tren si mane sunt cu ostasii mei."
Iar surise, Imi intinse mâna si dus fu,
läsAndu-mä ca pe un vinovat ih mijlocul
stradei cu altfel de rachete, de besnä,
si eroi.
Ia0, 1917.

www.digibuc.ro
SU FLE-TE

www.digibuc.ro
SUFLETE

Iail 1917

Mai deunazi, rataciam In valmäpgul de


lume, printr'una din pietile orasului, dupa
nevoile casei, unde copilasii cei märunti
isi pretind necrutator tainul, fail sa ha-
nue infrigurarea cu care pup razbate pen-
tru o pane. $i Doamne ! ce lupta sa da
aici In cetatea tuturora pribegilor, pentru
traiul zilnic, dela cadrele crude de tot
pana la batranii gheb.osi si paralitici !
$i ma uitam la fetitele cu pärul facut
In graba numai cornite, cu ochii lacra-
mati de frig, imbracate in stamba pirpirie,
cum se Indärätniceau sa-si tie randul,
pentru a asigura pe o zi o pustie de gura,
cum stäteau aci oare 3ntregi, Intr'o duioasä
aprppiere cu mosnegii aceia betegi, ca
niste copii dela marginea a doua vraste.
$i, din randul frontului aceluia de lurne,
www.digibuc.ro
126 P. partenie

din cand In cand, abia gMaind, ate o


fetitä, cate un baetel, care si al cumpa-
ratura, se desprindeau cu sfortari barba-
testi, din stransura de ckste a inghesuelii.
Si 'n ochii lor .cata bucurie de izbandä
se citeal...
poate a multi din éi erau singurii
stalpi ai unei case necajite, din care voi-
nicii vor fi fost dt* la razboi ca sä apere
tara!
Un mos care si el razbatuse, tala-tala,
cii panicica Inteun brat, zu niste crurnpei
inteo legatura, ma vazu privind lung In
urma acestor biete fiinte, carora nipi som-
nul Imbietor al diminetelor nu le mai era
Ingaduit. S'apropie ea blandete, si-mi tM-
cui gandul:
Ce sa-i faci,. mare Parinte. Eu sant
tare bätran, dar prin asa nacazuri n'am
trecut. Si iarna... ca la 70, bre.
Räzbelu aduce multe räutati.... Da copiii
astia prea-s näcäjiti, bietii. Nu vezi dum-
neata a au pornit la treat* micuti de
tot, cu ochii necrapati, si ca puii de pit-
palaca,... cu ghioacea necazutä.
Poate Ii Qerne Dumnezeu de, acuma,
si-i Impielmeaza cu alt aluat, ca sä toarne
din ei alta lume.
Noi cei de ieri, ce crezi ? par'ca eram
facuti numai din hung : de aia ni s-e par
azi toate cu susu 'n joss'.
www.digibuc.ro
lif1ete 127

Mosu se duse tAfAlog. Si mi se pärù


an glasul lui un arhanghel coboarA din
inaltimi un cuvant de Inviorare pentru sit-
fletul tare, nemolesit, de mane.
Cand sä plec, un copilandru de vre-o
doisprezece ani, se tinea tanto§ dinain-
te-mi, In bAibAracul sAu sArAcut si In niste
nAdrAgei de dimie.
-Pe dap îsi tot chinued o brumA de
p-AlAriutA veche, pe care vantul nu i-o
lAsa'n pace. Imi rase blajin st tot rasul
par'cA se topi In ochii aceia blanzi §i pe
albul lor, cu luciri de fildes. Imi Itia mana
Incetjnel si-o apAsA de buzele-i reci, Or-
lite de frig.
Nu ma mai cunoasteti, Imi zise.
MA uitai bine, dar nu-mi puteam aduce
aminte pe unde sA fi vAzut figura asta
apropiatä de copil.
,1\lu m'Ati cunoaste... Poate unde
sant ImbrAcat si In alte haine...
Dar noi elevii trebue sA vA cunoasteni.
Eu sunt MerutA din clasa II-a de Seminar.
Asa... Meru-0 esti?!... Batd-te sa-
nätatea. Vezi cum schim0 tportif pe orn.
D'apoi tu tocmai pe aicir
Sunt venit cu tata de mai bine de-o
lunA. La noi a fost evacuare. Am f Acut
patru sAptAmani pe jos. N'am vrut sA
rAmanem su' Nemti. Un Or al meu a
rAmas.

www.digibuc.ro
128 P. Partenie

MA tertam eu cu el cate odatd, da ne


§i ImpAcam lesne.
Acum Imi pare ap de rau, cA mi se
rupe inima de el.
Cine §tie ce-o pAti..."
Pe fata-i fluturA ca o umbrA de tris-
teta, pe urmA iar Imi zambi.
Ei §i cum -6 duceti voi, dupA atata
drum?
-Ah... bine ! Am patru zeci de bani
pe zi. Tata a intrat cantonier la gara, 0
eu 11 ajut la Impietruirea drumului prin
tre 0ne".
Cu ce mandrie Imi spuse a are patrur
zeci de bani pe zi, par'cd ar fi avut o
ImpArAtie, 0 doar ce InseamnA banul lui,
aCum cand nevoile sunt a§a de crescute?
Insä acest ban era al lui, al munciilui, Oc
In lumea necunoscutA, i se veselea mult.
Si unde stalk Va.. noaptea unde
gAzduiti ?
De dormit, tot la garA dormim, pe
niste mese ; dormim ImbrAcati, cA acuma
lemne nu prea se gAsesc".
Surase din inou §i se bucura ca un
cAtelt4 care nu-0 vAzuse pe ai casei de
multi vreme.
Eu InsA cugetam la camera friguroasA,
umedg, pciate, unde fläaiandru Asta nevii-
guit sAl4lueVe, fArA o sabitA caldA, WA
o mancare mai IntremAtoare.
www.digibuc.ro
Suflete 129

"PAi atunci nu o prea duceti bine,


mAi, Ii zic.
Ba o ducern bine noi... ,altii sdracii,
stau mai rAu.
Ce sA-i faci dacA-i vremea de-asa...
Nu-i ninft : o sA se 'ntoarcA ele lucrurile".
Pe urmA paru 'ncurcat ca bmul care
vrea sA piece si nu §tie cum s'o 'nceapA.
Se uita la mine si intorcea ochii din and
In and mai delAturi, In urma mea. MA
uttaiu i eu inapoi i vAzui o fetiscand
de yreo patrusprezece ani, care 11 astepta
nerAbdAtoare, cu un cos In mânA.
El /ncA avea altul langa sine, ce-mj tre-
cuse nebAgat In seamA. MA dumeri Inclatä :
Dumneaei e domnisoara Domnului
SO. La clouA trei zile venim hírpreunI
sti tArguim pentru dânsul.
Pe mine si pe tata ne-a ajutat mult.
Atunci (*eV-a, zic, Dar stai sa-ti
dau adresa, ca sA ne mai vedem. CAci
imi 'nchipuesc cA-ai sA vii pela mine.. nu ?
Gum sA nu vin ? vin. Numai sA mA
inlesnesc".
Pe urrnA pled: neprimind nici gologAr
nasii cu care voiam sa-1 dAruesc, fiindcA
de.., era bogat acum': -avea patruzeci de
bani pe zi.
Plecaiu si eu cu mare rèvArsare de
bucurie in toatA fiinta, cugetând la nAdej-
dile i otarirea dInteun suflet pe care
P. PAPTE11E. ,Boierul DrAgulin" 9

www.digibuc.ro
130 P. Partenie

vremea i coala cea noua a suferintei


vor da altminteri, pe langa àtatea al-
tele ce se' fauresc In lupta cu asprimile
frontului §i nevoile
Si deodata mi-au venit In minte
dela. Seminar, ce, In alte vremi se
strecurau Iinitite, f Ara Invarto§irea din
care s'au plamadit vremile apostolice.
Acuma pand §i cladirea aceia, prefa-
cuta In spital, s'a Innoit prin suferinta
osta0or rdniti, ingrijiti acolo de maini
frate0i. Si sangele lor scump care a picurat
pe scanduri din rani adinci, a pus pecetea
trudej lui Cristos, In läcul de wide va
purcede mai graitoare Invatatura cea nouä.
Si pare cd Irni sun iu In minte, merea,
ia o strigare de arhanghel, prin rostul
mo§neagului, cuvintele privitoare la copii:
Poate îi cerne Dnmn?zeu de acuina
framantä cu alt aluat, ca sä toarne
din ei alta lume".
$i ei vor fi crainici ai biruintelor ne-
§ovaelnice. i va fi ca de tunet glasul
bor. Ca la intrarea triumfala a Domnului
In .Ierusalim, ei vor striga razbatatorul
nostru osana. Si de vor fi Inabuite stri-
gatele 1pr, nu vor sari din locul lor, ce-
rand slavilor razbunare, petrile
sfintei mucenicii ?...

www.digibuc.ro
ALT. FRONT

www.digibuc.ro
ALT FRONT

1a§i, 1918.

Mai ddundzi, Pärintele din Contesti se


Intâlni la un rdscruci de ulitä, cu trei
prieteni de cdciuld dintr'un oras oltenesc:
unul Isi fâcea meseria de sofer pe langa
armatd, desi putea sd aibd o /ndeletnicire
mai fericia pe vremea aceia de durere ;
altul, un mobilizat la aprovizionare, era
voinic si spätos, hick sä-1 pui a trage la
cdrutd 'n loc de cai; celalt, un tipicar de
scoald veche" având slujbd la telefon.
Se 'ntâlniau numai seara acasä, Intr'o
chitimie dintr'o strada dosnicd, unde so-
ferul aducea benzind ca sd ara In loc de
gaz. Cel dela aprovizionare, aducea halca
de carne mustitä proaspät, zahdr din bel-
sug, pane alba (lumea cealaltä sa mul-
tumea sd manânce din cea neagra, când
da Dumnezeu) ceva oud, ba i-se gäsea

www.digibuc.ro
134 P. Partenie

clondirasul cu vin negru de prin be-


c.iurile rechizitionate. Telegrafistul singur,
mai horopsit, avea, numai din când In
când, tain la masa comunA, dacA incropea
si el depe la, PostA o sAcAricA moldove-
neascA, o prospAturA de te miri ce bu-
hAtate, sau mAcar ceVa One neagrA, când
ceilalfi doi se 'ngreto5au tpt cu jimblA.
Cand se 'ntAlnird cu popa din Contesti,
era o zi seninA cu zâmbet de soare pri-
mAvAratec. Dupi iarna care fusese mereu
geroasA, ei se simtiau deodatA goniti de
acasA,' dealungul strAzilor, cu nArile 'n
vânt, ca niste prepelicari gata sA amiroase
vânatul, dupA primele desmortiri. Când
ochirA pe PArintele, se oprirA.
Hei, lume nouA, zise Locotenentul,
cel cu aprovizionarea. Care va sA zicA si
Sfintia So, Parinte Predo, tot pe aici.
Si.
MA mir, fiinda aud cA la popi nu
le face nimic nerntii.
Da nu fac nici Oltii; mon ser,
la
zise soferul. Aud cd se poartä omenos,
da sA 'mparti toate pe din douA cu ei.
au dreptate..., ca biruitori...
Ceilalti doi aprobarA din cap.
Atuhci e ce n'afi rAmas acolo ca
sA huzuriti ça ei, zise sAntia sa?
A..., mA rog, md rog... E altA con-
www.digibuc.ro
Alt front 135

sideratie la mine, zise cel cu aprovizio-


narea.
Uitati-va ce socoteala mi-am facut eu.
Nu-i asa, de batut, o sa-i batem pe
nemti..: Bun ! M'a framantat Insa gandul
cti, la retragerea lor, ma vor lua ostatic.
$i de ce adica asi fi rams pesches In
!liana lor, de pomana draculii, ca sa ma
curat de zile, prin cine stie ce !agar. Tara,
ma 'ntelegi, are nevoie de oameni si dupa
razboiu. Altminteii, cel mai bun lucru ar
fi fost sa stam .neutri.
Cum au facut Grecii, zise soferul.
Geaba s'a aznit Venizelos.
Atunci de ce n'ati stat neutri, zise
cinstitul Parinte?.
Ce face, mii ? Dar ce noi suntern
Averescu, Brätianu, Nicu Filipescu, Iorga,
zise telefonistul.
Sa-i iei la palme, Domnule pe astia
cu idealul national si sa-i Imbrancesti cu
capul de trotal, zise soferul, cire facu o
miscare, ca si cum i-ar fi rästurnat pe
toti dinteun automobil a carui carma e
In marine lui.
MA rog, ma rog, nimeni nu zice ca
nu-i burl idealul national, dar cu masura,
Domnule_ Mai al dracului pentru ideal ca
mine n'a 'lost nimeni.
Dar pe urria -am vazut ca-i prostie. Nu
vezi dumneata unle ne-a dus idealul ?
www.digibuc.ro
136 P. Partenie

Fiti sAnAtosi, zise Pärintele si... o si


cArmi, 'nteo parte ca sA scape de o con-
vorbire nesuferitA.
In colt era o ceainArie : se nApusti repede
In lAuntru. Dar nici ceilalt1 nu-1 slAbird.
Intr'o minutA se asezarA lângA el, la
aceiasi masA.
SA vie patru cafele, -strigA unul.
Eu am cerut un ceai, zice preotul.
Atunci patru ceaiuri pentru toti, se
iti soferul.
Cu rom, Domnule, zise locotenentul.
Nu este.
SA fie !.
Cum sA fie, dacA nu este, rAspunse
chelnerul.
Pentru militari sa. gAsesti de unde
ai sti, se rAsti viteazul nostru ofiter.
Auzi, dumneata, sA n'aibA rom L.
TreabA-i asta, ori s'o dai dracu. Ce
arA!. Ce tarn.
VenirA ceaiurile.
Soferul cel dintai strArnbA din nas.
Asta nu-i ceai, asta-i apA chioarA.
De bAut InsA II bAurA. Strasnicul sofer
scoase apoi din buzunar niste tigAri Jokei,
svArlind si celorlalti doi Cate una.
SA. cauti In tot targul, zise si nu
mai gAsesti d'astea. l'arn dat si cApitnu-
lui meu 10 pachete.
Si' unde se bucura de isprava asta ne-
www.digibuc.ro
Alt front 137

mai pomenitä..., improsand dusmani ne-


vAzuti cu valurile de fum, când de pe nas,
cand dela colturile gurei.
Locotenentul, la rândul sAu, arAta
prin vesta de§chisA un pântec destul de
rotund §i-si admira flanelul rusesc de
lânA cum si ghetele cu carâmbi nalti, In-
cheiate cu sireturi.
Frumoase ghete, tAcAni ma§inal, din
gurA, intocmai ca la aparat, telegrafistul.
Barem atât i eu.
Ghete ca astea n'are decât Doninu
Maior Priboianu, adia tocmai ca astea,
iuft rusesc.
Cum li-am ochiat intr'un loc lângA Bu-
huO, le-am pentru armatA. DouA
perechi erau. Si strâmba overiul din nas,
and i-am dat pe ele treizeci de franci
si... un picior. MA rog, nu-i vreme de
asediu?
Mi-au rAmas acasA trei perechi de se-
vro pe care le-or Malta altil acum.
Ba cA zAu, Domnule Locotenent,
zise soferul, ce-o mai fi pela noi pe acasA?
Pe dracu!... Cine §tie ce neamt o
sa-mi pape serbeturile i o sA §tie de
bunAntile din pivnitA. Te pomenesti cA
gäsesc si vreun mostenitor blond. Neam-
tului nu i-as: face nimic, dar pe atea
4 pune-o la jAratec.
Nu mai ziceti vorbd mare, sA ames7
www.digibuc.ro
138 P. PaVenie

teca Domnpl cu ceainAria.,. Acolo-i ocu-


patie In regula; ce vrei sa faca un cap
de femeie ?...
A, ma rog, ma rog, eu sunt pentru
moralitate Inainte de toate.
Prin geamul odaei se deslusi In strada
statura svelta a unei femei tinere care
trecea.
Sita e, rostira ate si trei".
Locotenentul se misca repede pe scaun
si ca si cand i-ar fi trecut prin devlA o
idee strategica, zise celui cu ma§ina".
Pana ma'nvartesc eu pe la Minis-
terul de razboiu pentru Inaintarea mea",
spune-i ordonantei sa treaca pela ea, i
sa-i duca cinci chilograme de zahar, iar
tu mai Inlesneste doua sticle de benzina.
Cand Isi revenira din indelungata privire
pe giam si se despartiau, Preda nu mai
era In mijlocul lor.

www.digibuc.ro
VERILE DE ALTA DATA.

www.digibuc.ro
VERILE DE ALTA DATA.

Din pribegie. Iasi, 1918

Ce v'ati fäcut voi scumpe vremi ale


verelor noastre cu hore, nedei si veselie ?.
Par'ca nu v'am fi trait In clipa de ieri,
asa v'ati destramat, läsand in suflet amin-
till ce par rämase dinteo lume de vis, de
mult prafuitä.
$i doar nu ne desparte deck anul. Pe
atunci era särbatoare in firea larga si
sarbatoare in suflete.
Gemeau miristele sub povara de stoguri ;
se resfira aurul grânelor la arii; porum-
bistele frispicate se resfirau sub soare-le
de vara, cu mustätile In vant, dupä präsila
binecuvantata : fânaturile cosite Imbälsä-
mau cuprinsul.
$i pe and Dumnezeu scotea la vänzare
daruri imbelsugate, omul, ogoit de munck
se premenea pentru praznice mari, in
www.digibuc.ro
142 P. Partenie

rAspasul dintre holla verei i recolta de


toamnd. Incepeau hramurile de biseria
In jurul lui Sâmpietru, Sfântu Ilie al mare
al mic, al celor dote( Sfinte Märii.
Incepeau de zor horele si bâlciurile.
Se dest Inau räzile Inflorate. $i din fic-
care cocioabd, ftuturau altitele pe umeri
vânjosi de femei si fecioare. In ficcare
secerätoare,de pe care sill) truda zilei
adeau broboanele de zäduf ale muncei,
pleava de grâu, si funinginea de lâng6
vatrd, se trezeau frumuseti sälbatice,
pline de sänätate i voe bunä.
Se Impânzeau potecile de prin
dealuri, bunget. Häuiau drumurile de cdrute
si de cal buestrasi, Lume pestritä de târg
amesteca, ciudat, cu. tâlvura satelor.
Roiul de lume se aduria pâlcuri pâl-
curi pe dumbrava bisericei, cu lungile-
mese de ppmanä, cu taraful de läutari
cu bunätäti.
Vedeai matroane pirpirii sau turnate din.
plin, In vâlnicele lor bätrânesti, rotunde
la fat6, maj totdeauna pu Irate, cu rotocol
de sälbi, sub bärbia Inväluratä, cu cârpe
de borangic pânä'n cälcâie. Alaturi, Gdras-
lele : fetite rämase In lumea. satului, cu
figurile pune, cu ochi sfiosi, cu fata gata
sä se rumeneasca de fitece, cu sändtatea
neprihänitä sub robitorul port de 'tarä;
sau fetiscane mofturoase, cu pospai de
www.digibuc.ro
Veri1 6 de altá datl 143

pension, Impäldriate si strânse'n rochii,


gata sd-§i pupueze buzele In vorbire §i
sä-§i Irángd trupul aproape curmat sub
cingdtoare,
Fiecare I§i cduta grupul, Isi intelegea
conditia, se ránduia dupd stare si cunos--
tinte, dela cele mai de sus, pând la cele
mai simple, care veneau la nedei cu pan-
tof ii In mând, cu colturi de opreg rdsfrânte
In brdu, cu sudoarea curgAncl pe fata
sângerie, cu parul umezit de unsoarea
sclipicioasä.
Popa alerga de zor printre mese, tdmâia
binecuvânta.
-*Grupurile de lume se miscau, se recu-
nosteau, se perdeau Intr'o nesfdr§itä Inmi-
nunare, ba cercetând florile de pe cämä§i,
de pe catrinte, ba intrebând de obdr§ia
isvoadelor.
Fete.si neveste din norod rämâneau cu
ochii dusi care grupurile de târgovete ,
Inminunându-se de stämburi, de pAldrii ,
catre mândretea altor sate ; sau al-Mau
cu degetul pe preoteasa din satul lor, pe
Invätätoreasà, pe te mir care bäeta§ de
sat sclifosit In uniforma lui §coldreascd.
Se ardtau apoi preoti mai tineri cu
giubea cAlcatd, cu päldrie tare ; sau preoti
mai bdtrâni, cu culionul inverzit, incinsi
cu bete sau curea ; Invätätori de toatä
mâna, oräsenifi la port pe dea'ntregul ori
www.digibuc.ro
144 P. Partenie

numai-pe jumätate, purtand pantaloni albi


de dimie ; primari roscovani cu fata lucie
sub prospätura rasului, care Isi Infatisau
tanto s. braul det-ricolor, In jurul pieptului
voinicos; baeti cu scoli Inalte, falnici In
uniforma lor de militari, de medicininisti
sau in hainele frumos turnate, cari purtau
pela nedeile noastre ceva din seriozitatea
poruncitoare a omului umblat la invätäturä,
slefuit la vorba si la port ; seminaristi cu
nedespärtita umbrelä, cu mersul teapän,
sfiosi.., dar gata sa-si recomanle titlul
si sa ocheascA vreo fetiscarlä, chipesA
dacä se poate si la dotä; contop4ti de
tribunal, cu flOare la surtuc neincaputi
in pestritatura hainelor ; gradati dela oaste,
gata - sa-ti toarne vorbe ca acestea sti-
mata demoazelä". dacä nu vä deranjez"
pardon" scuzati" ; tineri neispräviti tra-
vestiti In turisti, cu mustäti rase.
Pe langa grädini, pe potecèle, curgeau
matuse si WI-Atli, cu COO märunti, mer-
gand, dupä datinA, la pomani, unde pe
mase stäteau bunätätile : iahtliile, fripturile
si vinul din belsug.
Catre Sfanta Marie strugurii tineau tovä-
räsie pläcutä colacilor -si colivei.
Si in Mud cat vedeai cu ocnii era
mimai veselie si chlot ; suflau prichindeii
in fluere, dranduri si fife, se bateau pe
limonada lui Spelbu, pe lubenitele (re
www.digibuc.ro
Verne de altä datä 145

aveau mare cdtare, se strecurau ta spi-


ridusii pe sub cerga vânzatorilor märun-
tisuri, sterpelind ceva inele sau bricegute,
bune de ciumpävit nuelele.
$i mureau fetele dupä spilce, dup
barisuri, dupd pánglicutele cari sclipeau
ca mii de color' vii, sub bdtaia soarelui,
längd orbitoarele oglinzi, lângd doritele su-
limanuri, basmale i tulpane.
Si strigd Pârvui cel cu prävälia invelitä
in cergi : veniti, neicá, veniti, sä vd dau
lucruri ne-mai vazute §i ne-mai pomenite.
Cine n'a auzit de Pârvut sä vinä sä vadd".
Si venea lume de toatà mâna, cAci vân-
zdtoril par'ca avea magnet si'n cortuletul
lui li-se pärea copiilor, ca se gäsesc toate
minundtiile de pe pämánt. Ce n'asi fi
dat Ini vremurile copildriei mele sä fiu
stapân, In prävälioara cu multe bricege si
fluere !.,.
Limonagiul nu se läsd nici el, ci strigd
din rdrunchi limonatä rece, de sete-ti trece
mä, neica, md; ia te uitä cât ii de rosie
bund"'
aduceau aci iubitele, care nu-
mai ce isi udau buzele din paharele porun-
cite de ei, de par'ca ar fi cazut cerul pe
ele, când erau inbiate,
Pe la chindie Inceped, apoi, hora de zor.
Atunci sd fi väzut valurile de lume In-
lantuite sub puterea câtecului!... Pe la noi
P. PARTENIE. BoIerul BrAgtqln" 10
www.digibuc.ro
146 P.,P artenie

pa in vremile din urmä se tineau tot


bine Troc dela Prejna, cu ucenici lui: Turcin
dela Cosuste si cu Patru dela BAsesti. Cel
dintai era roman neaos, 'nalt, uscAtiv, cu qeva
semne de vArsat pe chipul lui spelb. Avta
o mustata gAlbuie, care, ca si pArul spAlAcit
al capului nu trAdau varsta lui de sapte
zeci de ani. i nu se da de fel, asa se tinea
de drept, de neobosit, trosnindu-i vioara
sub arcus, si el inchizand ochii mici, su-
radea rAutAcioS, cand vedea a jocul s'a
oprit si a tot mai. zdraväng-i man lui
'de cat piciorul jucAusilor. Ceilalti doi fa-
ceau parte din neamul balaoachesilor, de
si nu le pArea bine sA le-o spui 'in fata.
$i se recomandau viorosti, nu leiutar!
care vorbA se potrivea, dupA dansii, dipla-
rilor stangaci, care nu stiau sA facA pe
coardA ca ciocarlia si privighitorile, sd
rAsuceasa intr'o nesfarsitä gama boieres-
tilesi sarbele sl nu putedu ca ei sä dic-
teze din minte cantece si faced ne mai
dibAcite de altii.
Ei se socoteau mai dihai, fiindcA erau bd-
gati in seamA de chiaburanii satelor, ne-
despArtiti de nuntile subtiri si singuri
stiau pentru Studenti *i Domnipare pol:-
cile si valsurile orasului.
De alt fel nu-si prea luau nasul la pur-
tare, ca sA-1 facA paf pe mesterul dascAl,
a cAruia nAscocire pierea zi de zi si, fa-
www.digibuc.ro
Valle de alta datA 147

cerile se mai uitau. and era vorba Insd


de strig,dturi si de horile bätute'n loc flo-
ricica §i ca la usa cortului, rämaneau i ei
nauciti 'de puterea neIntrecutd a dascAlului.
Si se inCingea hord In trei i patru ro-
tocoluri,dupd deosebirile atat de respectate
la sat: sclipeau fluturii In soare i sältau
nävalnic In joc shnii plini de sändtate, se
topeau sfiiciunile, se ImpArteau fiori de
placere, prin lantul de maini, prin schimbul
de vorbe.
Ciucurul de marne stetea mai mult de-
oparte, mandre, zambitoare, bucu.randu-se
de imperecherile din joc, rästälrnäcind cus-
crii viitoare, In timp ce pärintii vorbeau
de scolile unde vor duce pe'ncepätori, de
carieri mai de se seamd, de cutari tineri
pricopsiti esiti din viata satului si cari
partau In nedeile noastr,e ceva din car-
turdria adancd a scolilor 'Matte, serioasä,
porun citoare.
lar tineretea cealaltd era In toiul ei de
simtiri si.shrbätoare, atunci In vacantele
mad, cu ,rdspasul de muncd dintre San-
Pietru i cele douh Sante Märii...
...Azi e Sfantul llie dl mic.. Daca n'ar
fi räzboiul i pribegia, ai fi acasd. Ohitan
ar astepta acasd dela chindia mare, cu cd-
ruta lui Inthchmatá in chEimuri, ca sd ne
ducd la nedeia din Racova. Surorile, prin
www.digibuc.ro
148 P. Partenle

casä, nu §i-ar mai afla rand la oglindä, la


cutia cu ruje.
Pd drum ar fi zdngAtul de clopote al
bidiviilor, tropotul buestra§ilor, mandretea
de lume pornitä spre nedei.
Dar azi toate astea sunt lucruri care au
fost.
In loc de lume primenitä, §i veseld, de
cu dimineatä se manecard peste drum de
noi, la bisericd, femei cernite, cu luniandri
pentru pomenire. Pe stradd copii firavi si
femei cu fata uscatd fac coadd pentru un
codru de paine. Nu se vdd dro§ti zbughind
spre satele cu hramuri de biseticd, ci nu-
mai cai märunti, cu pielea §tearsd, cu coas-
tele ie§ite, inhamati la lipsurile noastre.
Din depärtare nu vin cantece de joc.
Ba, s'aude ceva ; un cantat de fanfard
trist, unul din multele cantece triste ale
zilelor d ea cum.
Spre locul de veci este purtat un maiur",
tandr de tot, care §i- a facut datoria de
osta§.
Färä sa §tiu cum, m'am pomerlit ames-
tecat bu multimea stransä inapoia dricului,
langd gorni§tii care In loc de cantul asal-
turilor, cântau eroului imn de ingropare.
Unul dintre ei, pe cat de cu foc canta,
pe ant ii §i curgeau §iroaele de lacrämi
din ochi.
Era balaoache§ de tot voinicul §i de bund
www.digibuc.ro
Verile de a1t4 datä 149

seamä unul din läutarii de i4ravä ai sa-


telor...
Privirea lui de foc si fata arAmie imi
recheamd In minte pe Turcin cu t-araful
lui...
Asa dar tiganii ästia au pornit si ei
deacas sä ne cânte asprimea acestor frä-
mântäri si necazuri.
Dar .convoiul trecea si fluturau In vânt
pe deasupra valuriior de- capete ale
multimei,panglici cu aceste fugare vorbe :
eroului dela Oituz" celui mai bun pA-
rinte al ostasilor", bravului ofiter arnintire
vesnicA".
Undeva Intr'un colt, puhoiul de lume,
fAcea loc unui ostas, färä un picior, spr--
jinit in cârje ce se tinea därj sA salute pe
superiorul care nu se vedea din sumede-nia
de coroane.

www.digibuc.ro
NEDESPARTITIL

www.digibuc.ro
NEDESPAR TITII

(Sub ocupatie) 1918.

Multe vite s'au mai strâns cu rechizlia


asta din sat. Dar cel putin le-a dat omul,
de blind voie, cât timp soarta armelor a
fost de partea noasträ. De când sa fost
oplosit MO stdpânirea streind in cotul a-
cela 'de pätnânt, cu multd sâlä si strati-
gem de inimd sâmteste omul, cum i se
furd cel din urrnd dobitoc, de rämâne
singur cue, la casd pustie. Si cel mai lovit
de ursitä este mos poljescu, delegatul
satului, cdruia ii porunceste acum pistrui-
tul de Frant, dela berdria lui Adolf.
i n'are Incotro s'o suceascd; pentru
cd ghermana e hain de tot si s'a schim-
bat la vorbd si la port, asa ca din senin.
Nu mai umblä acum in hainele pline de
tescovind, cu pantalonii de plus soiosi, cu
ghete sgâmboiate si cu sapca esitd de
www.digibuc.ro
54 P. Partenie

soare. Acuma. poartä straele oastei hii si


are chivärä Insulitata, de sub care Isi
holbeaza privirile mereu incruntate, si doar
ii da poruncA bietului unchias de pe unde
sä mai care boulenii si vac* rumânului.
Ba. nici nu-1 mai bagA In seamä. pe dei
legat, uilde,alte dati, când umblau caza-
nele si era pace, venea ca sa sugd In
voie cu teava, ' de pe gardinul vasului,
fruntea tuicei ferte si tare ca spirtal. A-
vusese si Doljescu feciori, cari inainte
de pacostea razboiului lucrau la berAria_
lui -Adolf si cand veneau pe la sat, adu-
ceau in tovärasie pe strainul cAruia ii
jucau ochii dupa rachiu. Si totdeauna
pieta Frant, biat turn, pe douA cArAri,
rostind in gura mare, printre sughituri,
cântecele lni IntretAiate si, itife de parc'ar
fi zis un nesfArsit : hron, pro,- clo, dro".
Când perdea drumul mare si-apuca o-
gäselele de ajung ea tocmai la Oda,
s'apuca de harp cu brotacii gälagiosi, ii
ameninta cu bAtul si cauta sä copere cu
glasul lui Larma bor Indracita, sfrigandu-le
din räsputeri : N'o tasi fir'al dram'''. Alte
ori se pomenea pe ulite Incâlcite, trezind
cAinii oamenilor, In cumpanä de noapte.
Femeile II cAinau din tol, zicând :Ala
e Frant saracul. Cine stie ce alean Isi
amurte in rachia lui". 5i-1 scapau dela
cani, II -ridicau de prin santuri, ba si de
www.digibuc.ro
Neaspártitii 155

prin cimitir unde-1 gdseau adeseori, In


Sâtabdta tämAiatului, lungit In nestire pe
musuroaie, asudat tare, duhnind, cu musitd
la gurd.
Ei, dar s'a dus vremea aceia. Acum
alte necazuri au venit. Femeile rar de
mai pornesc la tdmAiat; doar sub icoana
Maicii Domnului ii prelurrgesc mdtAniile,
In sdrile târzii. Fldaii au pornit la oaste:
unii s'au prApddit, de altii nu se stie nimic.
Pe la case e jale mare, dar porunca e
a fie toti veseli, sd nu urnble pe uliti,
sd nu se strAngd 14 olaltd, sA lase taifa-
surile altor vremi. S'au pus liste pentru
asta la primArie. Pria sat nu-i voe .sd
meargA nestinghiriti decât fruntasii impu-
terniciti, pentru a race voia altora.
Si bietul Doljescu se iveste de dupd
o ulitA, de dupd alta, cu câte un juncan,
cu câte râmAtor, fiindcd asa-i porunca
lui Frani. Nu e chip sd crâcneascd, mdcar
cd inima l'ar impinge la impotrivire, pen-
tru megiesul lui, pentru fratele lui.
La greu chin este supus acum, dar
rabdd si tace.
Numai atolo pe rdbojul inimei, îi in-
seamad, zi cu zi, toate nemerniciile, gân-
dindu-se cd va veni odatd i odatd jude-
cata care nu iartd.
Intr'o Joi a venit Frant la el. A intrat
in pivnitd, unde stia din alte vremi cd

www.digibuc.ro
156 E. Partenie

stau bundtätile : untura, prunele coapte,


vinul si tuica. Le-a carat pe toate Inteun
furgon si le-a fäcut vânt, el stie uncle.
N'a läsat mai nimic. Si-a turnat apoi nu-
mai lui drojdie Inteo ulcea si a Supt-o
dintr'o 'nghititurd, zdmbind bine-voitor,
pentru cinstea ce-i fAcea lui mos Dolescu.
La dumneata, stiu, nu place. Eu
bun, iubesc la tine, si pentru nu furat
taran sarlatane, luam aste".
Pe urmd ocheste vitelul din cosare
dä poruncd sd-1 ducd In alt sat, la Etapd
Si-1 duce mosneagul, cum sd nu-1 ducd.
Dar ceva ca un cutit i se Infige In furca
pieptului, de nu simte cum patul pustii
lui Frant Il Impinge din urmä ca sä fie
mai slobod la umblet. Numai dupd ce a
esit din sat se desmeticeste putin- din
buimAceal â. Dar nu-si aduce a-
minte cum a scos vita din, iesN, cum a
esit pe poarta bätäturei, sau dacd a In-
vâttit drugul la usa casei. Isi simte capul
greu si e zdcluf mare. De abia-1 tin pi-
cioarele. Câncl ajunge In linia ardturilor, I!
Ineacd plânsul. Ce planuri isi croise el,
.când a cumpärat juncanul... Avea de gând
sä-I creascd i sä-1 Imperecheze, cumpd-
rând din bâlciu unul pe potriveald. Banii
Ii avea chitä: cinci poli, supt o pon-
dild a grinzilor. Cum de n'a scotocit Frant
acolo, nu 1-ar mai räbda parnântul ?
www.digibuc.ro
Nedespartitii 157

La o adânciturd tâsnea un isvor. Pe


dâmb stäpanea o troitä, cu zugräveala
stearsä, pe zdrelitele brate. Numai sus,
pe rotundul coperisului, se deslusia bine
Dumnezeu Tatal, arätând cu degetel prin-
tr'o spärturd, spre cerul dreptätei.
Vita se okreste i baga nasul In stiubeiu,
apoi morfdeste In jur dupd iarbä. Mosul
se opreste, bate o metanie i sdrutd lem-
nul sfânt. Apoi se rästoarnä., asa pe
täpsanul de muschiu, dela umbra celor
trei ghindari de alaturi. Lângd el o floare
de aldäruse Isi respird aroma Incropitä,
iar din departari spicele de grâu trimit
valurile de miros ale grâului ce cla In
.

copt. Cum îi aduce el aminte de verile


lui Dumnezeu, când rästurna brazda, cu
fläcdii lui Impreund, cum pogonea la boier
pentru dijmd si cum strângea grâul In sto-
guri spre Sân Petru. Ce bine eral... Acum
fläcdii amândoi Is dusi, Dumnezeu stie
pe unde.... Cei doi boi mari au fost luati
de rechizitie. Boii erau sä fie ai lui
feciorul cel mare. Dacd nu era rdzbelul, Il
insura poate. Juncanul era sä fie al lui
Vasile.Era sä fie, fiinda acuma Frant
va sä she de seamd-i.
lar ogorul a rämas neIntors si la boer.
n'a mai luat nici o palma de loc In Ast an.
Para si-aduce aminte ca'n vis de lu-
crul altor vremi, când dupd trudd se odih-
www.digibuc.ro
158 P. Partenie

nea, cu vite cu toi, sub salcia batrAna, din


crivina, dupA o dusca-doua de rachiu ce
intra prin oase si-1 lesinà, dupa pranzit.
Tot asa 11 apuca si acum o piroteald si
mosul Isi aseazA mAna cApAtAiu sub capul
care ii vajie de IntAmplArile zilei. Raze le de
soare se strecoara usor printre frunzele de
gliindar, li pleacA binisor Pleoapele a
adormit. .

Acum au 1ncetat oboselile, durerile


trupului. Numai sufletul e mereu treaz,
sufletul unde, se pAstreazA necazurile si
unde ndreptatile insemneazd urme, si
sufletul lui s'a deszAvorIt dela trup si-a
sburat departe, departe prin slAvi, pentru
a purta o plangere. $i deodatA sufletul lui
se pomeneste cu un mos, rAsArit aevea,
din 1naltul seninului. PArul capului e alb
ca neaoa, are frunte lata si sprancene
stufoasé rAsfrAnte peste niste ochii mari
si blanzi. $i barba lunga ca fuiorul li
trece de brAu, iar corpul lui este Inf4i-
rat intr'o pAnzAtura albastrA. Lui Dol-
jescu nu-i venea a crede ochilor, daca in
adevAr viseazA sau este aevea. Chipul
Domnului Dumnezeu de pe tavanul troitei
se deprinsese par'cA, si acum plutea sus,
sus de tot, chiemAndu-1 si zambindu-i din
chenarul de aur.
MA 'nchin tie, Doamne, zise el, Im-
preunand degetele. DacA nu e o intam-
www.digibuc.ro
Nedasp Irtitii 159

plare cd te pot vedea, atunci bine-ai fAcut


cd te-ai gandit si la un särman ca .mine.
Poate socoti a trimite pe sfeteranghel sä-mi
ia sufletul. In lume nu mai e de träit.
Am stiut de mult.
$i i-ai Mat Doamne pe rdi sd-si
facd de cap ? .
Voia omului nu se poate Infrange,
A omului nu poate ti. Dracul acum
vorbeste si suceste mintile, de-i ridicd pe
sus si pe vanturi,ca sä ajungä pand la tine.
Ca sä cadd In besnd.
Ca sä ne frangä noud, inimile, sä
ne dosadeasca rosturile, sä curme zilele
feciorilor, veselia.
13a ca sä 'ncerce vietile bune. Viata
e puntea spre rai a celor necäjiti si prei
In cercati. .

Ai nostri sunt peste poate. Asa


vine perzarea si vine din färä de legile
noastre.
Vine pentru Indreptare.
Oh, Doamne ! de ne-am indrepta si
alina. Plangerea noasträ e -mare, si lacra-
mile amare.
, Is bune lacrämile. Le cerceteazd.
Precista si le strange In potirul acesta.
Mos Doljescu fäcu ochii mari : vdzu
un potir strälucitor de argint si urias.
Dupd aceia simti cd din ochii lui se re-
värsau viroaie de lacrämi, iar Dumnezeu
www.digibuc.ro
160 P. Partenie

le cutegea intr'o ndframd, cusutd numai


In fire aurii, si le rästurna in horbota pä-
harului.
Aici se culeg pe fitece zi lam-6mile
voaste. $i maica Fecioard, in toate dimi-
netile, mi-le aseazd pe masä si-mi spune :
astea Inseamnd suferintele unor bdträni si
vdduve care ca si mine au simtit strd-
pungerea inimilor. Adu-ti aminte de ne-
dreptatea adusä Fiului Tdu i al meu sl
gändeste-te la ei. De aceía md si gändesc.
Dreptatea voasträ .este si acolo jos, si
sus, in ceruri. $i Fiul va implini-o, pând la
una. Acum Precista sädeste flori de crin
pe mormintele alor vostri, impreuni cu
arhanghelul Gavril. To-, tu Inca vei fi
fericit".
Ce povard i-se ridica lui Doljescu de-
pe suflet! toate mâhnirile i se topeau. lsi
aduse aminte de Frant si-1 ierta pentru
câte träsese dela el.
Cdzu In genuchi si se rugd :
Doamne, fiinda bundtatea iti este
WA de margini, rogu- te ia-md la tine cu
junc cu tot !
Asta nu se poate.
Dobitoacele n'au suflet.
Dar, fiindcd tii mult la animalul nu, iti
sorocesc sa trdiesti Inca o postatd de
viata pe pdmänt, ca sä vä fiti ajutorel-
nici -unul altuia".
www.digibuc.ro
IstedesOrtiiii 161

0.)m gläsui Ziditorul acestea, apua, In


semn de mai bund juruintä, mana mos.-
neagului. 0 sguduire se Mai prin tot
corpul lui... Se trezi apoi deodatä cu maim
tinând zdravän de-o ureche pe Joian, iar
aldärup era aci imprejur, Infiorändu-i
placut mirosul. Se sculä repede, se frea
la ochi. Brisca lui Fruit se deslu*ia, ve-
hind din urmä, printre tarlalele de po-
rumbi. Visul i-se tintuise a de bine in
suflet, Inca se plea la pämänt, bätänd
metanii, ca dupä o nedestnintilä desco-
perire cereasa.
Iar când Frant veni ca sä-1 hurneasa
la mers, mosul intr'aiurit i cu
atât Ii spuse
Nu sunt supärat, pe dumneata
Domnu Frant, nu, de loc nu sunt. Is mad
planurile Dumnezeirii,. Dar tii Ce ? la-
mä In rechizitie i pe mine cu junc cu tot.

.Boierul Briiguqinw ti
www.digibuc.ro
REFACERE

www.digibuc.ro
REFACERE
La vata. 1918

Pe-aci a trecut dumanul... Mai cunoa-


teti voi, de sub potopul de ghiulele care
au daramat totuf, vechea gospodarie a
GujbeOlor, casa lor batränä, pastrând In
parte pe coper*1-prelnoit cuele de lemn
impungand in sus,pätulele dinprejur, ClAile
Cu fan durdulii atarnate pe pâtuiage, grä-
dina cu vie §i hälângi de pe costip dela
miazA-noaptea atator rosturi cum nu se
mai aflau altele In Qârdoaia ?- Le-a ras
din pamânt viforul razboiului, cum ai trage
Doar inteo parte de-a rasna,
mird-te cum de a mai ramas märul dom-
nesc mopeag i. el, pus In pamant de
mâna lui Dumitrache Gujba un strabunic
al celui din urmä vlästar : Zamfir flAcau
cu carte, Minas la mo§ie, iar acum volun-
tar de razboiu, Intors acas' .In vara lui
1918, cu grad de sergent.
www.digibuc.ro
166 P. Partenie

Zamfir a stat multA vreMe uluit, and


a vAzut ca s'a ales praful de toatä casa
lor ; cA pâná i pArintii de multa salA si
scpArare s'au mutat in gropistea satulm,
de nu i-a mai ramas batâr un lucru
scump care sa-1 lege de petecul lui de
pAmânt, ajuns acuma o pArloagA stearpA.
Sta $i se socotea sA piece, sA ia lu-
mea In cap $i sa purceadA incotro I-or
duce picioarele, cAnd, arunandu-$i ochii
pe intinsul ogradei, vAzu cA mai rAra-
sese totti$1 un paznic bAtrAn al perdute-
lor bunAtAti. Era mArul domnesc de sus,
din crucea dealului.
Ce bucurie nespusA simti el Intot su-
fletul, and vAzu aci un semn al trecu-
tului, pomul sub a aruia coroaa sburA-
tuciA ca copil merele de-abia pârguite
De-aci pAzea el via In timpul atâtor veri,
sau priveghiA lucrAtorji la but4it.
PAn'aci se strecura maia-sa Ilinca,
aduand In banita,merindea la prânz
acolea iì cinstea bamenii cu rachiu, ca
sA le mai intre vârtutea prin oa,se". Era o
femeie usativa, totdeauna vAitându-se de
junghiuri, dar n:ciand lipsind dela lucru,
ca $i cum toate s'ar fi aruit f ArA robotul
ei. BArbatul Mateiu era staroste In sat,
dând and $i and pe la muncitori; odatA
se uita la oarneni $i de zece ori 1$i arunca
ochii pe Munitor" $1 pe gazete. Incolo
www.digibuc.ro
Refacere 167

nu ti-ar fi pus maim pe un fir de iarbä


sä-1 smulgä din pämânt, ca i Dragomir
moi-su, care era dm cu tabiet de monean
cuprins,
Dela Dragomir Invätase Zamfir multe.
§i Dragomir ii slovenise lui cândva, pe
scoarta pomului, iscAlitura IncAlecatä a
sträbunului Dumitrache, cunosator In ve-
chea bucoavnä. Pe mo 11 vede mai limpede
ca pe cei doi pärinti, umblând haida-haida,
Malt, tinându-se Incä drept, mereu
cu vini§oare de sânge pe obrajii
incretiti, cu aciula rätunsä, i mult trasä
panä la ochii mid §i vioi sub tare räsä-
ria un nas märunt i bärbia adusä inainte.
Purta vecinic la el tec§ila, cu cätärama
de alamä, In care-0 pastra ochelarli,
ciul de ras i zodiacul. lar de chimirul lat
dela brau, cu zâmbucurile ascutite i ti-
viturile verzi de marochin ; ca §i de ciri-
gätoarea de brAcirä dedesupt de indoitura
genunchiului, nu s'ar fi lipsit niciodatä.
Aa amintiri depänând In minte-i, Zam-
fir se pomene§te langa ink pe care 11
cuprinde In brate. Ce duioasä regäsire !
Zamfir plânge, plânge pentru toate cate
au fost §i märul e singurul lui duhovific
din clipa asta. Iscalitura sträbunului Du-
mitrache e mult eitä peste scorojitura
scoartei, ca §i cand mai mult deck mä-
rul, ea Insä-§i ar vrea sä-i spue multe.
www.digibuc.ro
168 P. Partenle

Zanifir sä gAndeste acuma Insä aiurea.


Ar vrea iar sä fie mobilizat, sä uite In
suerul gloantelor paragina de acasä. Cand
era la granita Nistrului si vedea gospo-
däriile arätoase ale täranilor, gândul Il
purta la rosturile lui din GIrdoaia, unde se
gäseau toate bine Intäcdniate. Numai b'ani
lipseau batränilor parinti, caci tot ce prin-
deau la vânzare bagau In pometuri, In
acarete: Da 'ncolo nu duceau de nimic
lipsä. Doar o dorintä le stätea pe suflet:
vadä feciorul casätorit. Batrânii si
bobisera fata, una si ea la pärinti Stanca
lui frumoasä ca o gherghinä
-din räsad, cu toatä privirea sasie a ochiu-
lui stäng, si cu yorba dulce, mdcar ca
peltica.
Mosia lui Covlete ImbiS pe Gulbesti, de
vreme ce era nurnai pämânt negrupa-
curä, cu pädure multä, aci Iângä ei, In
chinga dealurilor. Si, de Dupa plrerea
Gujbestilor, douä trupuri de mosie, In-
cherband unul singur, nu-i treabä proastä.
Fata pe de altä parte pläceä bAietanului.
Casele celor doi mosnenì se priveau i se
mäsurau pard, depe spinarea dealului.
Dar acuma nu mat este nici una din
ele.
Numai pädurea, ca o armatä sfâsiatä,
strejue i jeleste mncä, printre crecile si
frunzele, care au crescut peste ruina ei.
www.digibuc.ro
Pefacere 169

Zamfir stä si se uitd Ce folos de


rublele lui din chimir, luate pe tutun prost
dela rusi si pe tuick Ce folos -de gradul
de sergent pentru i§prdvile dela Bender
si Soroca.. dacd nu-I mai pot Intampind
cu bráte deschise ai lui, i dacd, cu fata
rumenä, nu se aratd nimeni dinspre Co-,
vletesti... Bdtrânii ca batrânii... Dar ea,
Stanca pe unde o
In carnetul lui cu mnsemnäri_ diu reiz-
bel pästreazd ateva rânduri dela Stanca.
Desf ace un ravas si citeste.
...Zamfire vei sti cà pe aici o ducem
bine foc, da mare jalo avem pentru cei
plecati. Numa de-ar da bunul Dumnezeu
sd se 'ntoarcd si sd ne vind inima la loc.
Pela chimneata pe acasti e cam bine. La.
noi tot cam asa".
Urmeazd .apoi 0 poezioard, In care
Stanca scrie: o dictare dela mine pentru
mate
Scrisu and 1-am tiparit
La rratale m'am gandit.
Foaie virde salba moale
Cate raze sunt la soare
Nic una nu arde tare
Ca doru dila matale.
Cate stele-s langa luna
Nici una nu lumina
Ca doru dela

www.digibuc.ro
170 P. Partenie

Tristä este o scumpä floare


RAsarità printre spini,
Dar mai tristä-i viata tale
Petrecutä prin streini.
Acum scriu ispravesc
mai jos mA isalesc.
Stanca.

Nu ripseste nici anul, nici luna. Este-


pus jos : 917, In agast 6, giva Schimba-
rea la fatä.
Intre cele dotal file ale rävasului stau
spranjite aripioarele galbene ale florilor
de nocoteä, dar i douà fire de busuioc
rosu inchis. $i unele si altele ii spuneau
lui mult. , când de durere, .când de rid-
dejde :
De durere, fiinda tatäl lui se präpà-
dise In ziva de Sfintii mucenici din -anul
de ocupatie 1917, iar maica-sa.. cam dupä
Buna-Vestire.
Mama Stanchii, o fire slabä, se präpa-
dise de initnä sub bornbardamentul pri-
melor tunuri dusmane, iar Covlete miliian
de räsboiu, nu s'a mai Intors din Mol-
dova si nici n'o sä se intoarcä. L-a se-
cerat i pe el, bietul, tifosul exantematic
doarme somnul dreptilor la Iasi In
cimitirul Eterniteitii.
Poate Stanca Il ateapt- încä.. .
Dar unde o fi Stanca... C,Aci atat i-a
mai râmas lui Zamfir...
www.digibuc.ro
Refacere 171

Dar pe and el iscodea cu mintea


sufletul taina fiintei scumpe, Stanca, ea
însäi cerceta dela demobilizati, despre
Zamfir si din satul pitulat dupa spinarea
dealului, unde se adApostise la o cumnatä,
vkluvä de räzboiu... mergea acum ca mâ-
natä de altä voce a Sufietului, spre sin-
gura ei neidejde.
Ajunsä In muchea dealului, a rämas tin-
tuitä 'n loc. .

Zamfir o privea si o asteptà.


Care a pornit mntâiu, unul spre altul ?
Nu stiu nici ei.
Atâta-i destul, cd s'au tfezit deodatä,
unul In bratele altuia, ca uniti de cându-i
lumea ; ochii lor lacrämau, gurile amutiserä.
Dupl un rästimp Stanca zise :
Vai de binele dela noi
5tiu!
S'au dus si bätranii .
S'au dus .
Sri casele s'au dus, i binalele
conacele si tot, zise Stanca.
Tara a perdut mai mult zise Zam-
fir : a perdut i vieti si rosturi.
Vai!, biata tara suspind Stanca.
Plecaserä din loc i mergeau cu bra-
tele incollcite peste grumazuri, spre
mar. Se rezimara de el ca de un bunic.
Sus de pe o creanga o cinteza, dota, mai
www.digibuc.ro
172 P: Partenie

multe zburard Incolo. Ei privird cuibul


acestor pasAri, cuibul din Ast an, care
era reinoit cu niste firicele nouA si mus-
chiu, peste somoiogul de fire vechi si us-
cate.
AscultA-mA Stanco, glAsui Zamfir.
Dumnezeu din nimic a fAcut lumea,
dar a intemeiät-o pe vrerea si iubirea lui.
FArA iubire toate se nimicesc : Wile
ca si oamenii ; oameniii ca si pAsArelele
astea. Fac ele cuib ? Fac. Fac fiinda
le-a dat Dumnezeu lubire. Cuibul e casa
!or, neamul lor., lumea bor. Ele null fuTA
unele altora cuibul.
Ornul li mai lacom. El a dArknat si
dArArtIA cuibul deaproapelui, dar s'a tre-
zit §i cu al ,sAu dArAmat. Ddramat ? Da!
Fiinda nu e iubire. ToatA omenirea .si-a
dArArnat rostu din pricind a e muitA urä,
si iubire nici pic.
Acuma omu vede pacatu si poate se'n-
to.arce. Trebuie sA clAdim iar ce-am stri-
cat, peste ruinA, peste paraginA, InsA nu
f/rA iubire.
Te prinzi tu cu mine sA facem casa,
rosturile alor mei si alor tAi?
MAi nif intrebi tu, Zamfire?
Bine !, asta-i lctgodna noastrA,
Atunci vom lua-o dela Az-buchi
vorba lui mo§ Dragomir, Dumnezeu sA-1
ierte si sA-i ierte pe toti ai nostri. Si sA
www.digibuc.ro
hefacere 113
_

le ajute Sfanta sA 'nceapä toti rumanii


ca noi.
Cum stäteau ei sub coroana mArului,
bätrAnul porn cu crAcile Intinse peste ei,
le impärtia ca mii de bine-cuvântAri ale
randurilor de bunicl.

www.digibuc.ro
TA8LA DE MATERIi

Pag.
Gránicerul 3
Doug umbre 17
Boerul Dragusin 27
Stan Branet 41
Note din pribegie 51
Cel trei prieteni 71
Un drum dela 14 la Galati 79
Cetatuia 89
La tail (Moldova) SI7
Povestea captarului Florea 101
Unul din Vanatori 113
Suflete 125
Alt front , 133
Verile de alta. data 141
Nedespartilii 153
Refacere '105

www.digibuc.ro
-

www.digibuc.ro