Bradi Și Putregaiu Moravuri Provinciale - Nicolae Xenopol PDF

www.dacoromanica.
ro
NICOLAE XENOPOL
--
BRADT
PUTREGAIU
MORAVURI PROVINCIALE.
1-
A TREIA EDITIE.
T?
BIIGURESCI
TIPOGRAFIA 4VOINTA NATIONALAI
STRADA ACADEM1EI NO. 4
1. 892.
www.dacoromanica.ro
BRAPI SI PUTREGAICJ
lie la Dorna pand la Piatra se intinde una

din ramurile de capetenie ale Carpatilor §i
da na,stere la priveli.sti de o frumusete sel-
batecd, ce minuneazd pe cáletor. *iruri lungi
de muntl se inalta trufas,e §i astupand toad
zarea din spre apus, se prelungesc in depar-
tare pand ce se cufunda in albastrul cem-
Inf. In strimtele vài ce Se deschid la poalele
lor, §erpue§te Bistrita cu valurae el repecli
pe cari aluneca nenurrWrate plute. Vine de
ape arginth '§i fac loc prin padurt, sar din
stanca In stanca §i se arunca cu sgornot
intr'ênsa.
Dar peste toate dealurile i peste toata va-
lea dornnete Ceahläul ,cn trupul WI de uria§,
pipiscul ski malt te urinare§te pretutinde-
nea. Pe verful sea tree mereil nuori, cari
kh-agn Pulregaiu. C. 1344.
www.dacoromanica.ro
4 MORAVURI PROVINCIALE .,-...-i1-....
se rèspandesc peste tard 0 din poalele sale

mereti alti nuori se tidied. Pe coaste, pand In
vai, i-1 Infa§óra, ca o mantie irnensa, nesfar-
§itele paduri de braqi §i de tejari, In cari se
ascund ur0 s, i caprioare.
La munte, apa dd sandtate ; aerul umple
inimile de vioiciune sj toata fit-ea inconjura-
toare te Indearnnd la viata §i veselie. De aceea
§i locuitorii de pe plaiuri sunt mai ageri §i
mai isteti. Pe de alta parte, muntii i-ail a-
parat de multe rele ; ridvdlirile du.smanilor
nu i-ail prea, atins §1 asuprirea dornniilor
streine §i a ciocoilor de toate neamurile ail
apdsat mai putin asupra lor de cat asupra
locuitorilot de la camp.
Nu arare-ori latalne0i printre plae0 oa-
meni de o staturd urina ; in deo4te insá
sunt inalti si chipo§i, iar femeile lor, sprin-
tene 0 frumoase, se gatesc minunat.
La el s'ati pastrat mai bine de cat ori uncle
vechile traditii ; nenum6rate legende se tin
cu sfintenie din nearn In neam §i cele mai
frurnoase cantece de dor _sail de vitejie la
den§ii caá un addpost In potriva uitdrel. Ei
stint de0epti la minte, iscusiti In toate, .0 in
vinele lor bate mai tare de cdt ori uncle pul-
sul vietei rornane0i.
In fund, In spre Ceahlati, se aflati pdmèn-
turile familiei Negradi ; mo§ia lor, Lunce0ii,
cuprindea o parte din vale& Bistritei s,i o
www.dacoromanica.ro
BRApt I PUTREGAIt 5
parte din Ceahldit cu pädurile ce'l Inconjoard.

Curti le erad a§ezate pe Jan deal, in apropiere
de rill, de unde ochiul putea sa priveascd
liber minunile de prin prejur.
De cea-l'alta parte a rfului e neclat satuf
cu casele sale curate §i bine ingradite. Intre
sat §i rill se intindea §oseaua pe care tre-
ceail necontenit multime de care §i de tra-
suri ce vineati din Piatra sail se intorceail
din Transilvania.
Casele boere§Li erail cu un singur rend,
dar incápètoare i Impartite cu chibzuiala ;
cdte-va oddi erail In tot-d'a-una tinute pentru
turi§tii cari, in timpul verei, voiatt s5. se
urce pe Ceahldil §i pentru nearnurile $i prie-
tenii earl Neneati sa petreacd vara la Negradi.
In fata era un ceardac cu mai multe scarf
de peatra"; in star-1ga, grddina, vasta, bine
tinuta §i cu o alee de stejari incantatoare.
In fundul ograzel se affail grajdurile cari add--
posteati o herghelie intreagd.
Soarele apunea dupd o adunatura fantastica
de rnunti §i de nuori §i respandea o lumina
ro*iateca peste toata privelitea ; dealurile
fricepeall sa se inalbastreze ; campiile luau
o culoare cenu§ie §i pdmentul, tutors de tai-
vl plugurilor, era strdbatut in tOte directiile
de lung! cicatrice. Rful strèlucea de o albeata
mai vie §i murmurul lui 'Area ca se aude
mai bine in tacerea de prip.prejur. Dealtm-
gul s611 treceail cele din urma plute ; dupd.
www.dacoromanica.ro
6 MORAVUlli PROVINCIALE
ce se strecurail printre stand, ele se pier-

dean In dealurile din spre rdsárit. D'asupra
padurilor se adunail aburi ; la picioarele co-
pacilor se indesad gramedi de frunze ca-
zute, colorate In chipul cel mai deosebit de
cele din urmä raze ale soarelui. Unit arborl,
despoiati mai de tot de pocloaba lor, se ri-
dicatl ca nis,te scheleti pe marginea pddurei;
peste acest morman de frunze *lute, de ra-
muri putrede *i peste arborii pe jumelate
goi, se indltati bradii cu verdeata lor ne-
peritOre,
Pe ici pe colo, paseri pribege mai ciripeail
cate un cant §i apoi se ainestecail in §irurile
acelora earl li. luaii sborul spre meazà-di.
Spre curte i spre sat se Intorceatt grupuri
de oameni, care 's1 fdceafi cruce audind su-
lietui toacel de la biserica de langa rill.
Copiii Indrumati spre casa turme de vite ;
din and in cand cate unul din el alerga in
goana mare sa prinda vre-o vacd, sail vre-un
vitel scdpat.
Soarele se -pleca tot mai mult dupa munti.
La un moment dat toata zarea era in flacari,
o lumina purpurie juca pe- coama dealurilor
§i se resfrangea spre sat, uncle ferestrele de
pe la case i de la biserica era(' luminate
ca de un pojar isbucnit din lduntru.
Dar aceasta privelisce nu tinu de cat o mi-
nutd ; Inteo clipa soarele se fácu nevedut, i
acum nu se mai zdreaii In locul Jul de cat
www.dacoromanica.ro
BRApi SI PUTREGAII-J 7
niste ritiori grosi si intunecosi, call se ridi-

call ca nisce balauri pe ceruri ; Ceahlául dis-
pdru si el pe jumetate dupà un v6.I de nuori,
si umbrele serif se latird pretutindeni. Ven-
tul, care inainte bátea ca un vent de prima-
yard, acum crescuse si vuea in toate partile ;
padurile ere' scuturate si plot mad de frunze
cadeart in drumul sell De pe marginele pa-
durilor ventul se indrepta spre §esuri si sufla
d'asupra Bistritei, care '§i umfla apele §i se
posomora tot mai mult.
Aerul, se ilea de-o-datà rece §i prevesti zile
urite. Toatá firea incunjuratoare pairea trista
si, fdrk de voe, sufletul omului era cuprins
de tristeta.
Venise tOmna.
La curte era mi§care mare.

0 multime de Omni intrail si esiaii ; slu-
jitoril umblaii cu grabá prin curte , din graj-
dill se scot& o trdsura. §i mai multi cai.
Negradi se intorcea la Piatra.
Stapanul mo§iei, Alecu Negradi, era un bm
ca de vre-o sase-zeci de ani, nalt si Inca voi-
nic, de si spetele incepeaii sä i se incovoaie.
Rosu la fatA, cu niste mustati mari §i ni§te
sprincene stufoase, cu ochiul hotárit, cu mersul
repede, Alecu dovedea cä are o vointä nestre-
mutatà si un caracter despotic. El nu Invetase
carte, cad Ora de vechea rasa a proprietarilor
de mosil si din copildrie nu se indeletnicise
www.dacoromanica.ro
8 NORAYURI PROVINC1ALE
cu alte lucruri de cat cu cele atingetoare de cul-

tivarea practica a Varner] tului. Tatalseii avusese
o avere splendida, dar §i-o perduse toata in
carti; pe and ducea traiii mare in vechea capi-
tea. a Moldovei. Nimeni nu stralucea ca densul
prin lux §i petreceri prin vremea lui Mihalache
Sturdza, dar nimeni nu arunca ca densul banii
pe fereastra. In cati-va ani, láutarii, mesele
§,i cdrtile ii saracird de tot §i el fa nevoit sa. se
retraga cu femeia lui §i cu dot copil, Dirnitra-
chi §i Alecu, la un \Ter al sell in Nearntu, un-
de muri In mizerie, urmat in curend de, sotia
ca. Copiii remasera fárä nici o Ingrijire, caci
mo§ul lor, om red §i sgarcit, It trata ca pe
nisce slugi. o blind dimineaM Alecu, esas-
perat din causa relelor tratari, fugi de acasa
§i intra calla la un bdcan din Piatra, de
acolo se facu vataf de mo§ie, pe urind ve-
chil §i, adunand ceva parale, incepu negotul
de cherestele, in care reu§i atat de bine In
cat in trei ani de One ajunse sa'§i c.um-
pere o mo§ioard. De atunci norocul nu'l
mai parasi nici o-data §i averea lui crescu
necontenit.
Cand avu trei-zeci §i §apte de ani, el se In-
sura cu fata unui proprietar bogat din veci-
liatate §i '§i indoi ast-fel avutia. Cucoana
Agripina era ea vre-o §apte-spre-zece ani mai
tenerä de cat bärbatul ei. Ea era anca placuta
§i trasaturile fetel sale dovedeati cd fusese
foarte frumoasa. Era brand, nalta, ca §i bar-
www.dacoromanica.ro
BRApl I PUTREGAIe 9
batul el, pe care toath viata el se silise sh-1 do-

mineze färä i reusi Ansã nict o-dath pe deplin.
Din aceastá pricind se ndsteati certe nesfar-
site intre densil i gospoddria lor nu era una
din cele Mai linistite din judetul Neamtu.
El avead doul copil : un Meat, lorgu, care,
duph ce cutreerase cat-va timp Germania,
acum petrecea la Paris ; i o Ltd, de o fru-
musete rard , educath In Dresda, care 'Si
mantuise studiile de curènd i efa cu pa-
rintii ei.
Negradi se plimba cu past marl prin sa-
lon, facènd sà scartie parchetul cughetele sale
groase, pe cand Agripina i cu fiica ei alergaii
in coace i 'n colo, (land ordine pe la slugi
si gätind toate lucrurile ca pentru plecare.
Stdpanul vorbea cu .sub-prefectul pldsei
cu vechilul moeiei.
Sã iai seama sà meargà lucrurile strund
cat nu voi fi ei. pe
Lash pe mine, cucoane Alecule...
i d-ta Antoane, zise Negradi sub-pre-
fectului, card de treci pe aicea cat de des 'i
putea ; mai lash suprefectura i vecli mai bine
cum merg trebile prin sat ; scrie-rdi Indath
ceveT fi nemultumit de veun lucru.
Da yin eá singur in Piatra, cucoane, se
0 instiintez cand se Ira IntOmpla ce-va.
i mai trimete ceva vènaturr, dprnnule
Lepsischi, zise cucoana Agripina. A ! iaca si
fersterul....
www.dacoromanica.ro
10 MORAVUR1 PROVINCIALE
Da unde te-ai radcit lele acestea, herr

Carl ? Intrebd stdpanul.
Am fost la pudure...
Fii §i dtimneata ager §i nu te pune pe
tanjeald dacd. me Wore In Piatra... cat pri-
veste datoria dumitale ti-am spus sä fii fart
Datoria merge la mine lnainte tot ! la
mine oil täran ori chini tot una...
Dar ce dracu nu mai mantue de Inhd-
mat caii strigd cuconul Alecu e§ind In cear-
dac. Mult aveti sá ye mai coditi acolo?... hal
mai repede, cioard, Ca acum pun sä te stal-
ceascd !
CurOnd trdsura trase la scard §i cu totil se
&it'd sä plece.
Slugile veneail pe rand sä serute mâna boe-
rilor si a duducii.
Cand eraü sä porneascd. Insd, Maria '0 a-
duse aminte cà i-a uitat un roman In sofra-
genie, Agripina 'si aminti §i ea cal a uitat o
bro§d intr'o besectea, i ap am Cndouè se suira
0 se mai scoborird de- vet) dou'd on, ceea
ce supdra foarte pe Negradi.
Cred c'ati rnantuit? doar n'vem s stdm
pand maine pe loc...
Hi ! strigd visitiul la un semn al boeru-
lui, §i träsura porni, pe cand sub-prefectul,
fer§terul, vechilul i cu scritorii se inchinaii
pand la pdment.
Cum trecu de poarta, visitiul Incepu a chiui,
www.dacoromanica.ro
BRAVI I PUTREGAIO it
a pocni din harapnic, §i, bdtend caii, Il re-
pecli in gOnd.
MAnd repede Vasile, sd nu ne apuce noap-
tea pe drum.
Nici n'aveti sä prindeti de veste cdricl
vom aj unge.
-Pe unde trecead, teranii '§i scotead cu grabd
cdciulile §i steteail smirna pdrid ce nu putea
sd'i mai vadd hoerul, de care aveall o mare
teamä.
Träsura se opri putin la capdtul podului,
unde jupdnul *trill e§i §i se Inchind smerit
lui Negradi §i cucoanelor.
De acolo drumul e cam ref' pe o intin-
dere indestul de mare ; el e fdcut pe mar-
ginea riului §i trasura trebuia sä meargd Inca
pentru a nu se primejdui. Apoi vine o
campie lungd §i caii alergard intr'una pand fa
Pia tra.
Cu toate laudele visitiului, noaptea apucd
pe drum lnainte de-a ajunge la monastirea
Bistrita ; cAnd intrard in ora§ era Intuneric
de tot. Lumini ardeaii pe la ferestri §i pe ici
pe colea cate un felinar rdspandea §i el o lu-
mind tristd i gdlbue. Felinarele era(' insd la
o distantd nemdrginitd unul de altul, a§a in
cat, cum te depdrtal de vre-unul, Intunerecul
'Area §i mai mare. Pe strade nu mai trecea
nici un om ; numai ldtratul cdinilor se auclea
in tOte partite, ca un concert sèlbatic.
www.dacoromanica.ro
12 MORAVURI PROVINCIALE
II
Negradi avea case mail §i in Piatra. Ele

erati a§eciate pe partea cea mai Ina lta a CON
gului, a§a In cat din baleonul ce venea In
dreptul gradinel se vedea toata Piatra cu Im-
prejurimile ei i papa In spre muntii de la
hotare.
lntre ni§te dealuri Ina lte (de ,§i until din
ele poarta numele de Petricica) 0 cari se
unesc prin marginile lor, sunt In Orate fail
multa randueald gramecli de case albe ce stra-
Incesc la soare §i se percl tocmai In spre
dealul pe la poalele caruia curge Bistrita. In
dreapta, dealurile se deschid §i privirea sboara
fard a fi Impedicata de nimic pe irurile de
munti ce se Wind pand in Transilvania §i
pand la rno0a lui Negradi. Ca i la munte,
Ceahla;u1 domineazd toatä privelistea, Msä la
o a§a departare fruntea lui adesea ori e In-
tunecata 0 trupul seri pare a fi Invelit Inteo
panza albastrie.
Acurn Piatra parea moarta ; vremea bailor
trecuse de mult timp, §i toy streinii, cari mai
nainte (Mewl oare-care animatie oraplui, se
intorsese prin judete, fasand golul mai mare
In urma lor. Bietii Pietreni ere.' redu0 iard0
la propriele lor mijloace, siliti sä se Intal-
neasca de cate doue"-sati trei ori pe oi, sa'0
spund de o sutd de ori acele4 lucruri §i sa
www.dacoromanica.ro
BRAIA E PUTREGAIO 13
caute oare-care distractie in jocul de carti

si in vorhe rele pe socoteala aproapelui. Cea
mai mica intemplare lua in ochil lor o in-
semnatate estraordinara §i vorbeaa de densa
clile intregi, ea 0 cum ar fi pus in primejdie
soarta Orel ; cel mai mic act al cui-va, -era
§tiut inteo clipä dinteun capet la cel-l'alt al
tergului §i, fie-care, spunendu'l vecinului sea,
cduta sal infloreascd §i sal adaoge amenunte
mai mult sail mai putin potrivite, dupii pu-
terea inchipuirei sale.
Al aucjit, soro, c s'a tutors Negradi de
la mo0e, clicea cucoana Frasina Alflripici ve-
cinei sale Aristita Uluceanu. De acum iar
are sa ne Lea mofturi Negradoaia, mai ales
cä i-a venit §i fata de la pansion....
0 strarnbatura ca §i masa, ma chere !. da
mai §tii una ? ghiujul s'a hotarat sa-§i aduca
baeatul din strdinatate §i sa-1 pund la mo§ie...
Elei ! zed, nu mai spune !
A§a,sa tralesc ! spune §i dumneata daca-i

in tate mintile.... de ce-o maT cheltuit atunci
atatia mari de bani cu densul pe la Paris §i
pe la Carlisbad pentru ea sa-1 infunde intr'o
Nina dimineata in munti ?
Ia ni§te smintiti soro !
In adever, Negradi se hotdrise sã aduca
inapol pe Iorgu §i '1 in§tiintase de aceasta,
dupa ce avu. o discutie violentd cu Agri-
pina §i cu fratele sea Dumitraki, cari tineaa
foarte mutt la Meat. In zadar cautard ace§ti
www.dacoromanica.ro
-14 MORAVURi PROVINC1ALE
din urma sal lnduplece, sal ftica sá mai a§-

tepte, spunend ca Iorgu e tenet. §i ca se va
indrepta. indata ce'l va trece furia tineretel ;
Negradi nil voia sa asculte de nime.
Cand am cps ceva, §titi ca 'I -Its, le spu-
nea el; rail), tinut clout ani prin tara nern-
teased §i mi-a rnancat o multime de parale,
fdra sa faca nimic; nu sunt nebun sa mai
cheltuesc cu densul Inca pe atata, pentru ea
sa '§i bata mendrile §i In tara frantuzeasca.
Par'ed nu §till eü ca i-o luat mini1e o frau-
tu§cä i cd a facut §i o multime de datorii
pe langd sutele de galbeni cu cari me stoarce
inteuna !. Am sal aduc frumu§el acasä, sal
pun la rno§ie 'ea sa munceasca de dimineata
paran seara, cum am facut §i eli cand eram
ca densul. N'are de cat sa ca§tige §i el bani
ca mine §i dup5. aceea duca-se uncle o pofti,
pand §i In tara ehinezeasea, dacd 'I o veni
gustul....
Ei, mai lasa Alecule, zicea Durnitraki...
nu te areta a§a suparat, fiind-ca la urrna ur-
mei tot tu nu poti sa aibi ura, pentru Iorgu,
care e din sangele dumitale doar....
i apoi par'ca dunmeata te-ai fi purtat
maI bine la versta lui daca erai in locul lui?
adaose Agripina.
Ed? striga. Negradi §i mai infuriat, en,
dragutd, n'am avut pe nimeni sa me cocoleased
§i sa me tie pe puf In strainatate. Ceea-ce
sunt este-4i, o datoresc lui Durnnezeil §i ne-
www.dacoromanica.ro
BRAO 1 PUTREGAIt 15
curmatei mele trude. *i acum, la batranete,

void Ingadui eü saV bata joc un pusshiti
de mine? Cat s'a purtar cum se cade, am ti-
nut la densul, dar de cand vrea sa me poarte
de nas, s'a mantuit, Did nu voesc sa '1 mai
NW. *i m mir cum dumneata, cucoana, In-
drazne§ti s5, 'i el aperarea, dumneata, care
l'al stricat prin trimiteri de bani fãrá ti-
rea mea
Apoi eti doar nu am de gand sal sur-
gunesc la schit la Durail...
Da ce pofteti sa fac cu el? Va sta 5i
dumnealui bini§or la m4e, cum stati atatia
oameni de treaba 5i cu frica lui Dumnecleil,
cum am stat i eü Oecimi de ani pand am
fault ease-clecl de mil de galbent... i apoi,
de cand ati scos-o dumneavoastra ca-I Injo-
sitor pentru cine-va sä se ocupe de trebile
m4ei? Ba el poate sa-'rnI aduca Inca un
mare folos ; ar putea sä 'mi inloctilasca ye-
chilul, care tii" bine cat ne furd, macar cä
11 tin cat se poate de scurt
--,- Cum! striga Agripina, care se stapa-
nise un moment,:dar In sfar§it nu. mai putu
rabda, vrei sä fad din opilul nostru un
vechil? Asta'i treaba de om nesocotit i nu
m'a§ mira dad. Iorgu ar lierde toata iubirea
si tot respectul ce e dator sa aiba pentru-
dumneatal. Dacd voial sd fad un vechil din
el, nu trebuia sa-1 trimitl In streindtate §i
dacd voial sä-1 rechemi, trebuia s'o fad in-
www.dacoromanica.ro
data ce aT prins de veste de názbutiile lui

cu Frantuzoaica iar nu dupd trei ani de <tile
Mai bine tarziii de cat nici o-data... s,i
mai la urma, vorba multa e saracia ornului ;
'i-am scris acji de dirnineata sa se intoarca
si are sa se Intoarcd...
Vrea sä clica s'a sfar§it ? intrebd Agri-
pina cu manie i sculandu-se in picioare.
S'a sfa,r*t, §i al' face bine sal te dai §i
dumneata In partea mea cu Dumitrake, care
a facut ca un om cu minte.
Ba nici o-data ! Sa '11 aduci aminle nu-
mai de vorbele mele...
!fleacuri...
Agripina aruncd o cautaturd amenintatoare
sotului el §i, trantind u§a cu tãrie, e§i.
De mult timp Inca Negradi avuse certe cu
nevasta lui din pricina lui Iorgu, i cu cat
Agripina lua mai mult partea baeatului, cu
atata el stdruia mai tare in hot'drarea sa. Acurn
insa lucrurile se Inveninase de tot, i din a-
ceasta cli o mare receald se stabili intre soti.
Agripina nu iubise nici o-data pe barbatul
ei. Ea luase pe Negradi, fiind cã parintii el
o siliserd sa se mdrite i, In viata ei, petre-
cutd mai mult la tara, .nu avuse nici o-data
prilejul sa se gandeascd la alt ceva de cat
la trebile gospoddriei §i la cre§terea copiilor.
De cand Insa barbatul ei, obosit de munca,
luase obiceiul de a_ sta douè parti ale anului
in Piatra §i la Ia0', i mai cu -deosebire de
www.dacoromanica.ro
BRApi I PUTREGAICT 17
ca.nd copiii ei plecase in streindtate la hive-

táturd, Agripina Incepu s'emearg in lume,
sá capete gust pentru toalete luxoase, sà
caute a, placea tinerilor prin reuniuni si ba-
luri. La versta de patru-cleci de ani trecuti,
ea se &Idea la tineretea el perdutd, petre-
cutd Intre patru ziduri, ca kite() monastire,
si's1 punea adese-ori Intrebarea : cum putuse
densa sd'si Inläntuiascd vieata dupd un om
atAt de nesuferit ca Negradi ?
Acum, de cAnd Maria se intorsese din Dresda,
Agripina avea un prilej minunat de a se duce
si mai des la asa nuinitele «soarelep din Piatra.
Copila nu putea, fireste, sá fie tinutd ca in
trecut, Inchisà lute() odae, cu gratii marl la
feresti, pentru ca, inteo bund dimineatd, pa-
rintil ei sal anunte ct are sd se cäsätoreascá
cu cutare tener, pe care nu-I vecluse nici o-
data! Vremurile se schimbase. In (Rua de
astd-li fetele 'si alegeau ele singure midi si
Maria trebuia purtatà prin lume.
Negradi nu putea sä se impotriveascd la
aceste argumente nerezistibile ale sotiel sale.
Me inchin cu plecáciune, chse Hristea
Cozmescu, intrand in odae la Agripina.
Hristea era prietenul easel; el 'Area a II de
vre-o cinci-cjeci de ani, dar nimeni nu stia
adeverata lui versa, si el singur (licea c5, n'o
stie. Nu e vorbd, cucoana Nastasia Bogos-
lov, veduva protopopului, care cunoscuse pe
Brap i Putregaiu. - C.1311. 2
www.dacoromanica.ro
Hristea cand era copil, spunea ca el tre-

bue sA alba acum cincl-cleci i patru de ani,
de vreme ce era deja pe lume in vremea Ete-
riei. Tatal sea. lusese ciocoiü pe capra si se
imbogatise prin furtisaguri pe land postel-
nicul MeWhnea, un Om vicios i risipitor ;
impreund cu o avere de vre-o clece mil de
galbeni, el läsa mostenire flului seri un ca-
racter dernn de stretnosii sei. Hristea era u-
milit cu cel marl, obraznic si asupritor fata cu
eel ce erail silii sa se piece lui; cinstea si
demnitatea eraü lucruri necunoscute pentru
densul; n'avea nici un simtiment pentru Ora,
ntci un interes pentru trebile .obsteI daca nil
puteaa sal aduca vre-un cAstig ; pe 15.nga
acestea, era de o fat5rnicie fdra seaman si
stia sa castige increderea multor oameni pe
cari 'i ademenea prin vorbele sale rnestesugite.
Aucji dumneata ce istorie ! spuse el Agri-
pinei ; in alte lucruri poate i-a§i da clreptate
lui cuconu Alecu, dar aice n'arn ce zice pi
me mir cum de l'ai putut I5sa sá facá una ca
asta... Lasa ea am sa-1 vorbese si eii; a. ye-
dein, nu-I voiü indupleca....
Uf ! nu 'mi mai vorbi... faca mai la urma
ce-o §ti... dar cum merge socia dumitale tot
boln ava 1
Tot ! sermana adi sunt trel septa-
mani de când nu s'a sculat din pat, si nu
§titi, zed, and s'o mai scula sèracua... Am
cautat'o la inceput cu babe, stii mata baba
www.dacoromanica.ro
BRAVI f1 PUTREGAIi3 19
Ioana, pe care mi-a trimis'o cucoana &Utica ;

peste trei clile i-a fost si mai refl. Daca am
veclut asa, am chemat doctorul, pe doctorul
Arghir, fiind-ca doctorul Marin escu era la Ord,
uncle sà dusese se vendä nisfe lemne. Arghir,
i-a dat o multime de retete pe cari le Fichimba
pe mica* pe ceas, si la urm'd, in loc sa se in-
drepte, s'a Imbolnavit si mai tare serrndnica !
Cum s'a tutors Marinescu, l'am chemat i pe
densul, si ce sä vecli? a luat retetele lui Ar-
ghir i, dupd ce le-a citit, a bufnit de ris i i-a
dat allele... i i-a fost si mai refl... Alal-
tderi, m'a sfCituit el sd facern consult si am
chemat i pe doctocul Burdea de la spital de
la Neamtu ; trebue sá soseasc& asta-di sail
mane... Of! tare 's necajit cucoanA Agri-
pind!... Da duduca Maria ce face? Velend'o
cine-va, nici n'ar crede ca-i fata inatale, asa
a crescut de mare !... i apoi frumoasii., fru-
moasd, portretul mumi-sa 'n picioare !...
Tare mai esti caraghios Ibistachi... A,
eacá vine si Maria...
Serut maousitele duduca... pe semne nu
te-al sAturat mata de atka carte si piano...
cântai asa de vertos, când am trecut prin
salon, Ca nici nu m'al bAgat in seamd.
Oh... pardon, domnule Cosmescu, fiti si-
gur c'd a fost dip greseala...
Ce dornnule, domnule... cli'mi mosule 5i
hai sä ne irnpdcdm, spnse Cosmescu voind sä o
sérute, dar Maria se retrase cu iuteala inapoi pi
www.dacoromanica.ro
90 MORAVURI PROVINC1ALE
pretextand ca trebue se trimeath. un vals A-

glaei, ea esi repede din odae...
.erpoaica! mi-a scapat din mana...
Ei ce (-pet, Hristache, e buna de mari-
tat? trebue sa-i cautam un mire...
De ce sa te grabesti?.. lasä ca miri sunt
destui si cu cat 'i astepta, cu atat 'i gäsi G
partidd mai bund. Sá n'aibi grijä, me ocup si
et de treaba asta; et iti la duduca Maria ca
la fata mea.
Peste cinci minute liristea convorbea cu,
Negradi.
Poate nu am Nag, bine? Intrebd Ne-
gradi pe Hristea.
Da gäsesc c'd nu puteal face alt-fel, res-
punse acest din urmai.
Am sa-1 aduc
Foarte intelept lucru.
Sd-1 pip la mosie...
Mai nernerit nici c se poate.
idacá se va mania Agripina pe mine,
atata pagubd...
i dobanda, respundea Hristea de pe
canapea, ca un ecoii.
Ai veclut pe Maria?
Cliiar mai adineoard s'a facut fru-
moasa coz.
Inca o belea pe cap... are sa trebueasca,
s'o marit i pe densa i sd mai scot vre-o
cinci-spre-zece mii de galbeni din pungii, toe-
www.dacoromanica.ro
BRAVI Sf PUTREGAIU 21
mai anul acesta, cand nu mi-a mers bine

de loc A ajuns lumea de venqare, Coz-
mescule !... Crecli tu cà mi-ar lua cine-va fata,
{Ind nu l-asi da nici o zestre?
Ti-ai gdsit ! uncle se mai insoard acli lu-
mea ca in vrernea noastrd.... ai sá fii nevoit
sà dai §i doue-zeci de mii de galbeni, dacd'i
umbla dupd rniri simandienei...
De voju gdsi eü un orn cmn 'mi place mie,
am s'o scot la capet ei cu vr'o zece mii.
Ill
Avocatul Fordscu dddea bal de cliria

Sfântul Dumitru. Invitase toatrt lumea care
fusese la el la «soareoa» trecutd §i o multime
de alte persoane mai mdrunte pe cari nu le
chema de cat la zile marl.
Fordscu era cel mai cu vazd avoeat din Pia-
tra. Guraliv, carcotas, §iret, densul trecea in
ochii concetalenilor sei drept un orator insem-
nat si un legist lard pereche. Cand lua cuven-
tul in vre un proces, era destul se pro-
nunte ouvintele : Onorrat tribunall ! cu o voce
tremurandd i cu un gest larg §i maiestos,
pentru ca inpricinatl, avocati i public sd re-
mand adanc impresionati. El era avocatul, po-
vdtuitorul, un fel de duhovnic laic al familiilor
mai de seamd din Piatra i stritea in cei mai
buni termeni cu toatii breasla judecritorescii.
www.dacoromanica.ro
22 MORA WHIT PROVING] A LE
Pentru nirnica 'n lume nu a r fi jignit pe cel

mai rnic scriitora de la tribunal, i, de la
trier pand la prezident, cu topi surideail in
mod arnical, cand '1 vedeail intrand in said.
Era un_om placut : o fatit deschisd, ni§te
ochr Mari, pörul castaniii cam dat pe frunte
§i nici o-data peptenat cum se cade, ni§te
favoriti cari sburail in vent. Ceea ce dovedea
insd fineta lui Fordscu era nasul lui ascutit
§i subtire ; pdrea ca el e purtätorul §tiintei
avocatului, instrumentul cu care isbutea
sa descurce lucrwile cele mai intunecate.
Fordscu se ridicase §i el din clasa de jos,
find mai anteiii seriitor la o mo§ie, §i sotia
lui pdstrase Inca obiceiurile i apucaturile din
vrernurile de pe cand era(' set-ad lipiti.
Banda de lautari a vestitului Sinica, care
cantase dimineata sub ferestrile .avocatului,
era in§,iratä din non In ceardac, a§teptana so-
sirea Invitatilor.
Fordscti se plirnba multumit prin casd,
la lumina lumin 6rilor de spermatetd nasul
lui parea i mai ascutit ; sotia lui nu statea
o clipa locului, dadea porunci in coace i 'n
colo, i, la cea mai Mica nebAgare de searna,
ameninta pe slugi ca le va scoate ochii, ca-i
va da la cant §i rnulte alte arnabilitilti de
aceste ; servitorii se imbranceail unul pe alul,
batjocorindu-se Inteuna.
Eaca yin ! striga Anica alergand spre cã-
marà ; yin boerii, duduca
www.dacoromanica.ro
BRAVI t RUTREGAlt 23
In adever, cloud trásuri intrail In curte si

alti Invitati veneer in urrnd pe jos: In trd-
sura d'antein era doctorul Marinescu cu so-
tia lui Ade la i cu sora acesteia Aglaia ; In
a doua era cucond Lascaraki Petreanu, u,nul
din eel mai bogati proprietari din judetul
Neamtu i cu unica sa fatd, Profira, cea mai
uritd avergurd» de pe fata pdmentului. Pe
jos veneaa doctorul Arghir, pdrintele Miha-
lache Prapur §i substitutul Skultea.
Fie-care, cum intra era primit la scard de
Fordscu §i intovdrd§it pand 'n salon. Acolo se
debitait felicitdrile la cari Fordscu r6spundea
cu o elocuenta demnd de cel mai mare ora-
tor al Petrel ; indatd apoi se serveau dulce-
tile §i cafearia.
Curênd dupd aceea intrard Alecu Negradi
cu Agripina §i Maria, DumitraChe Negradi §i
cu Bristea, apoi o multirne de lume mai ma-
runtd : Fràsina Alimpici i cu Aristita lJlu-
ceanu, cele mai rele limbi din Peatra, ye-
duva protopopului, cucona Nastasia Bogoslov
§i cu nepotul ei Vasile, profesor de istorie
la gimnasiii §i care publica poezii in «Aurora
provinciald, ziar cotidian, apardnd de cloud oil
pe septamdub, singura gazeta a Petrel', de
care se slujeau amèndoue partidele politice
din ora, spre a se batjocori §i a se lnjura.
Poeziele lui Bogoslov eraii mai mult sati-
rice i bateau in minister, a§a In cat Fordscu,
care cocheta cu opozitia, nu putea se pri-
www.dacoromanica.ro
24 AIORAVURi PROVINCIALE
veasca de cat cit placere pe un asemenea

luptátor.
Salonul se cam urnpluse : dar numerul hi-
vitatilor se mdrea fard rdgaz : eata i maio-
rul ProticI, militar in retragere, care 's1 tine
pieptul soldäteste si are in cap atat de mic, In
cat socotim cà nu mai e nevoe de a-I descrre.
El Inainteaza drept pana la Forascu, cu ochit
tinta, '1 strange de maná cu tdrie i, fall a
dice un cuvent, se intoarnd pe calcãe si se
duce de se aseada Inteun fotolid de langd
pian, unde nu intarzie de a adormi.
De-o-data o miscare se fiicu In adunare : ve-
nea influentul deputat Guzgan i cu noul pre-
zident Sotir, in ten& de vre-o doue-zeci si
patru de ani, care tru datorise postul sea de
cat protectiel unul unchitl, secretar general
la un minister. Fordscu alerga Inaintea Iui
si-i strinse amendoue mainele.
Ce fericire simt, domnule Sotir, de-a te
vedea la mine... 0! nu-ti poti inchipui cat
me simt de onorat de vizita dumitale...
*i toata seara Fordscu avu cea rnai mare
bagare de seamd sa nu cum-va sd se facd
vre-o nemultumire ascumpului seri prezident».
Mal venise altá lume Inca si lautarii 'si dre-
geau scripcele. Inainte de-a se incepe haunt
Insä, Maria, rugata de toata lurneat se puse
la piano si canta cu rnaestrie, rnai multe
bucati clasice . La urma, indemnata de cu-
coana Saftica, canta. hora lui Gheorghiadi.
www.dacoromanica.ro
BRAM 1 PUTREGAIO 25
Asta zic §i eil ca-I musica", spuse cuconul

Dimitrache, da nu flecdrii de cele nemte,%t
cu cart ne-ai asurcht mai adineoark
Mesele furä date intr'o parte, scaunele li-
pite de perete, lautarii incepuil ski. ante .i
balul se incinse. Sotir valsa cu Maria, Bogos-
loy cu cumnata lui Marinescu, doctorul Ar-
ghir cu Profira Petreanu ; substitutul umflase
..s,i el pe Aristita Uluceanu, pe care a invârti
panà ce o lovi cu capul de fotoliul in care

hor5ea maiorul Protici ; acesta deschise ochii
o clipä, i, dupá ce privi un moment cu o
cautaturd tearsd in jurul sèü, adormi din
nou. Fordscu luä §i el la joc pe Agripina,
care purta o toaletä noud fácutá la 1ai, ceva
cam prea decoltatd, ceea ce supdrase foarte
mult pe bárbatul ei.
Negradi vorbea cu Guzgan.
Foarte bine al socotit cucoane Alecule,
se te alegi deputat ; not avem neva& de oa-
meni cu praxis, da nu de sturluibati -cu limba
de un cot §i in cap tura_ i 'n care partid
al de gAnd sa te alegi ?
Cu guvernul ; acolo's oarneni vechi .i
intelegaori de treabd, §i apoi e §i mai u§or...
Ei apoi atunci poy sä te socote,sti ca
§i ales....
Când se incepu cadrilul, sosi sub-prefectul
Anton CArnárdscu cu sopa lui, o femee grd-
sulie i nostimd. El era intovàrd§it de IQCO-
tenentul de infanterie Pristiceanu, comandan-
www.dacoromanica.ro
tul companiel care pazea Inchisoarea de la

Pa ngaray .
Negradi se apropid de sub-prefect, §i o con-
vorbire foarte vie se nasou Intre ei ; ofiterul
se puse la vorbä cu doctorul Marinescu, pe
cand Fordscu §edea pe-o canapea Intr'o odae
laterala §i 'Area Ca ascultd cu mare luare
aminte ceea ce spunea Agripina. Intr'o alta
odae se intinse-se mai multe mese de cary §i
in jurul lor se a§eclard mai-orul Protici, Ifris-
tea Cozinescu, doctorul Arghir §i cuconul
Dimitrache.
Ei, ce zici me rog de mascaralicul asta?
sä se aleaga Budu§ca primar ! parc'ar fi re-
mas de ris ora§ul Pietrii... se plangea Petreanu
cdtre Guzgan. i acum ne-o mai trimes §i
pe tincu esta de prezident... putea sa ne tri-
meata un om cu mintea coapta, dar nu un
bdetan....
Are diploma §i-a fost magistrat §i 'n
Bucure§ti.
A§i... ne trimet aicea toti oamenh de
cari voesc sa se descotoroseasca... cat despre
diploma, are §i nepotul meü diploma de la
Italia, mficar cd nu §tie doue buchi....
Dar asta nu te'mpiedeca, cucoane Las-
caraki, sal cauti vre-o slujbwara.... ha zeil,
spune'mi, se-i gasesc eü vre un loc ?
Adeca serios, s'ar putea sä chibzuim
a§a, ceva? zise Petreanu imblanzindu-se de-
o-date.
www.dacoromanica.ro
BRApi St PUTREGAUT 27
Cum nu... bungoará un post do procu-

ror la Bacad, tii a§a mai de o parte...
Minunat ! fá asta pentru el i nu mai
zic nimic de guverg.
Las' pe mine !
Nu credearn sàrn mearg5. atat de bine
in asta seard, esclama cuconul Dimitrache, cel
mat bun jucator de ghiurdum din Piatra.
Ai un noroc strapic ! respuse Hristea...
te buzunareste red, domnule Arghir... de ti-o
merge tot ap de bine, se duce leafa pe-o
luna...
In acest timp, un betran rOd imbracat, cu
ochii turburati, garbovit §i nepieptanat, se a-
propia de scaunul lui cuconu Dirnitrache pri-
vind cu cel mai mare interes in jocul aces-
tuia, bucurandu-se cand ca§tiga, intristandu-se
cand pierdea. Era vestitut Cigulea, care in ti-
neretele lui avusese peste trei sute de mii de
galbeni gi perduse in cati-va ant la carti.
lute() singurd seard pierdu tret mo0, una dupa
alta, *i de atunci nu se mai ridica nici o-datá.
Acum era lipit parnèntului i trdia de adi pe
mane.
Nenorocitul jucator se imprumutd de la cu-
conu Dimitrache cu cinci-zeci de bani i ceru
voe sa'i pue pe-o carte.
Mai ales, mai ales, cucoane Manoli...
re'spunserd jucatorii, plini de respect pentru
o rëmksitd atett de gtorioasa din nis,te timpuri
cari nu ad sa se mai intoarcd.
www.dacoromanica.ro
Cigulea pontase In potriva maiorului Pro-

tici, care castiga cei cinci-zeci de bani pi't puse
In buzunar Fara cea mai mica sfiala. Bietul
Ciugulea remase iar desnaddiduit si se uita cu
adanca mahnire la banal care intra in punga
maiorului.
Cucoana Nastasia Bogoslov se retrasese in
alta odaie cu parintele Mihalache Prapur. Ei
vorbeaii de lucruri de pe cea-l'altä lame.
Rea e lumea parinte ! rea e lumea... nu
mai merge nimeni la biserica, nici nu se mai
posteste.
Rea de tot si se. stria mereil respanse
parintele Mibalache, care era dried rosu la fata.
de vinul ce'l Muse cu vre-o doue ceasuri mai
nainte, i se tot uita pe furis sä vada clacd
nu se pane masa.
Ei, da sfintia4 ta cum o mai duct ?
Cu botezurile tot am dus'o bine ; Vele
acestea am mai facut si niste masle nevestei
Hristea ; cat despre Ingropari, prost de
tot, de vre-o trei septernani n'a murit nici un
crestin mai dihaifi.
In vremea aceasta barbatii pardseaii inceti-
sor, unul cate unul, salonul de dant si se du-
ceati in acel unde se jucaii cdrtile. Negradi
se puse la o masa. cu sub-prefectul si cu doc-
toral Marinescu. Peste un ceas trecu i mi-
litarul la postavul verde i, in curend, sosira
Sdcultea, parintele Mihalache si Vasile poetul.
In odaia unde adormise Nastasia Bogoslov
www.dacoromanica.ro
BRAILA' 51 PUTRIWAIII 29
se aerld o altd masa de calif in jurul cdreia

Se puse Frdsina Alimpici. Aristita, soya WI
Fordscu §i Ade la Marinescu. Fete le remaserd
in salon, unde Sotir, singurul bärbat care nu
juca Ghiurdumul, le recita, inteo frantuzéscd,
stalcitd, «Lacul» de Lamartine. El ajunsese
la partea finald:
Laissez-nous savourer les rapides delices
Des plus beaux de nos jours !...
In camera de aldturi Fordscu vorbea cu

A gripin a.
Ce voesci, e o pasiune veche i trebuia
sa izbucndsc d. o-datd... de acurn suntem le,
gati pentru tot-d'a-una...
Pentru tot-d'a-una, Miticd, respunse sotia
lui Negradi cu un glas melancolic, in care
resuna pared' durerea atator ani perduti...
AfarN cddea o plóie Usk care fatea se
parte gémurile.
De-o-datd se aucli un duruit de roate ; o tat-
surd intra cu repecliciune in curte. Gine pu-
tea sd soseascd la o orá ata de inaintatd?
Fordscu nu.mai ntepta pe nimeni; el se sculd
iute de langd Agripina §i alergd in said. Doi
Liner!, in frac, sarird sprinteni pe peron.
Iorgu! striga avocatul stringdnd in btate
pe unul din nuoii oaspeti.
Inteo clipd vestea se respandi in toate ca-
merile. Negradi usvarli cdrtile §i se sculd cam
www.dacoromanica.ro
galben la fatd; Maria se arunca In bratele

fratelui ei.
Cand ai venit? Ce ti s'a Internplat? De
ce esti asa galben ? It intreba muma lui se-
rutan cl u-1.
In putine cnvinte Iorgu le larnuri cä so-
sise abia de o ora si cd, negasind pe ni-
meni acasa, se Imbrdcase iute si venise la
serata lui Forascu. *i adresandu-se catre
acesta :
Da-mi voe sa-ti recomand pe domnul
Valerianu, un vechid prieten al med, pe care
l'am intalnit acum la Viena si pe care, mai
mult fail voia lui, l'am adus cu mine la
Piatra.
'Math' lumea esamina din cap pana 'n pi-
cioare pe nuoul venit.
Aristita Impingea cu cotul pe vecina ei.
*tii ca-i nostim, soro !
Leon erea un frumos bdiat de vre-o done-
q.eci si sase de ani , figura lui, de la cea d'an-
teiit privire, ildi inspira simpatie si incredere.
Feral sat aurid si ochii sei mari albastri li
dadeail mai mult infatisarea imui German ,
el era Insa Roman adeverat, din TransilVania
de la Cluj, Invetase agronomia la Pesta si
la Viena si acum venea sa se stabilesca la
o mosie pe care i-o lasase la Tulghes, aproape
de fruntaria Moldovet, un unchiil al sett, pro-
topop In Bistrita. Valerianu primise cu entu-
ziasm invitatiunea lui Iorgu :
www.dacoromanica.ro
BRAVE SI PUTREGAIu 31
E o adevelata fericire pentru mine. N'orn

pus nici o-data Inca piciorul pe pament liber
românesc !
Venirea acestor tineri produse o revolutie
in spirite ; mesele de carp' fura parasite, con-
versatiile incetara. Arghir, Bogoslov i Sa-
cultea, se uitaii, pill de invldie, dar cu un
aer In aparenth despretuitor, la nuoil veniti ;
tnsui Sotir, bobocelul Pietrii, se simtia de-
tronat din situatia lui recunoscuta de curte-
zan invincibil. Iorgu, cu verva lui parisiand;
II formase in jurul sëi un cerc, care 1 as-
culta cu cea mai mare atentiune.
Valerianu povestea Mariei peripetiele dale-
toriei.
Cunosc pe Iorgu de mai multi ard ; in
aceasta caletorie de done dile Irish', m'ain
Imprietenit cut densul mai mult de cat dna
am fl trait un an intreg impreund. Noroc ca
suntem vecini §i c. ne vom putea vedea cat
se poate de des...
Duna vr'o jumetate de ord, Negradi, care
voia sa aiba cat mai curend o esplicatie cu
fiul sèii, pretexta osteneala acestuia i plecä
impreuna cu familia sa.
Ploaia cadea mere(' §i desimea norilor pre-
vestea multe dile urite. Pe grade se formase
mid riulete i pe alocuri apa se gramadise
In marl balti noroioase. Gail nu puteail Ind-
inta de cat cu mare greutate. De abia Inteun
eeas trasura lui Negradi putu sà ajunga acasa
www.dacoromanica.ro
32 MOHAVVRi PROVINCIALE
dei distanta de stradtut nu era a§a de

mare.
In urma lor con versatille, un moment oprite,
reincepurd cu o animatie estraordinard. Un
nog subiect, ca o nada neWeptatd, era arun-
catd in mijlocul temelor resuflate i invechite.
Ca totii se aruncard asuprd-1 ca ni§te paseri
de pradd.... Iorgu, Valerian, Maria erau trecuti
din gurd in gull, mu§catl, sfamsiati, tdiati in
mii de bucdti.
Ce-o sa iasä din istoria asta, nu slid,
spunea Aristita Uluceanu, dar boclucul e si-
gur... Nu pleacd Iorgu la munte nici in nip-
tul capului...
i ce card me rog Ungureanul ceala la
Negradi ? addogd. Frdsina Alimpici. Nu e
lucru curat la mijloc
De loc. .5.i sd'ti mai spun ceva : am tras
cu urechea §i an auclit tot ce a vorbit Fo-
rdscu cu Agripina, colo pe canapea....
Poftim la niasd ! strigd cucoana Sdftica,
sotia lui Fordscu, intrerupand destdinuirile
celor cloud prietene.
Toad lumea se sculd in picioare.
Fordscu d'adu bratul sotiei lui Marinescu,
pe care o puse n capul mesei; el era urmat
de Sotir, care intovd.rd§ia pe Aglaia, apoi ye-
neail cei l'alti mosafiri. In capetul cel-alt al
mese'', se aeclard pärintele Mihalache, docto-
rul Marinescu i maiorul Protici, trei cunos-
cetori addnci ai vinurilor romanesci.
www.dacoromanica.ro
BITAVI I PUTREGAICI 33
Cat-va timp nu se aucji de cat sgomotul ta:

carnurilor i, din cand in cand, Cate o adanca
resuflare, ca acea a unei locomotive care s'ar
urea la deal, a parintelui,Mihalache. Incetul cu
incetul insä, dupe' ce se de,sertard mai multe
sticle de yin, tonul conversatiei, 'la incepht
discret, se ridica, Wand se prefacu in larmä. Pe
cand domniourele abia gustail din bucate,
Iiind-ca ast-fel era de bon ton, maiorul Protici
§i pärintele Mihalache faceail sa dispard inteo
clipa, din farfuril, bucati enorme de curcan.
Ion lautarul, acompaniat de doui -cobzari,
canta, dominand galägia :
Czind ora de 'ntristare va tulbura vre-o-data
Trurnoasall inirnioara, tu portretu 'nfiata
5i rni'l aruncá in fooc !!
Splendid, divin ! esclama Sotir, mai oi
o-data Tome !
*i Ion cantk din nuoil :
Si mi4 aruncl 'n f000c!
Sotir intovarksia incet pe lautar, privind cu
ochi gales): la vecina sa, pe .cand parinteld
Mihalache, repeta cu glas tare : i mi-I arunca
'D fooc !
Cand lautarii se oprira, ,poetul Vasile se
scald i ridica un toast in s5.natatea lui Fo-
rascu, caruia ii urd- sa Se afeaga in curend
deputat, pentru ca sa ridice ora§ul Piatra
cum a fost in vremea lui *tefan-cel-Mare
a lui Traian. Maiorul Protici, care adunase
Braql i Putregaiii. C. 1314. 3
www.dacoromanica.ro
ale-ye sticle lenge densul §i le striga din

cand in cend : drepti ! ure Jul Fordscu sà
ajunga mioistru.
i la mai mare ! adaose perintele Mi-
halache.
Dupe masa, invitatii trecurd in salon, unde
se reincepu dantul. Se incinse numai de cat o
hora de o vioiciune atet de eslraordinarà in
cat cuconu Lascarache cedu en capul de o
canapea §i se lovi Mite reü. Jocul se opri un
moment, pentru a reincepe in curend cu mai
mare furie.
In acest timp doctorul Marinescu adormise
pe o sofa; perintele Mihalache, ro§u la fate,
canta pe nas, ca la biserice §i maiorul, care
striga tot mai des : drepti, se tinea din ce in
ce mai strernb. Cuconul Diinitrache propunea
se se termine petrecerea ca in vremile vechi :
servitorii se ridice masa cu sticle cu tot §i
se. piece pe u1ià, leutarii st mearge centend
inaintea lor, iar societatea se vie in urme §i
se face chef la fie-care rèspentie.
--2 Amin ! doamne milue§te... canta Orin-
tele Mlhalache din ce n ce mai regu§it.
Petrecerea tinu ast-fel pend 'n chub,.
Acum se nd§tea Intrebarea : cum toate a-
ceaste Rime era se se intoarcd acasd ? No-
roiul se fecuse atet de adenc §i ploaia se ma-
rise ast-fel, in cat nu mai era chip se iasa
cine-va in ulite. Din tresurile musatirilor nu
era rald do cat acea a subprefectului. Pe-
www.dacoromanica.ro
BRAIA §I PUTREGAIO 35
treanu spusese sh'i vie trásura la cliud; eraii

§apte ceasuri lush §i nirneni nu se aralase inch
de la densul. Negradi trebuia sh trimith tat-
sura lui dupe cuconul Dimitrache, dar cat era
ulita de lungh nu se zdrea picior de cal.
Doctorul Marinescu, Hris lea §i Sotir se sf5.-
tuiaii intre ei cum sh se intoarch, pe când
eel mai mici : substitutul, preotul §i cu docto-
rul Arghir,, se naafi desnacthjduiti afard la
ploaia ce chdea pe acoperdmentul vecin si se
strecura in §iroaie prin jghiaburile de tini-
chea can zuruiaii.
In sfdr§it, dupe multe planuri, se hothri ca
träsura sub-prefectului sh clued mai AnCeiii
acash pe doctorul Marinescu si pe cuconul
Lascarache, §i intorcendu-se sà dea de veste,
clach Ira fi cu putintd, pe la curtile celor-l'alti
rnusa II ri.
Trhsura , care porni cu Lascarache, nu a-
puch sh fach o suth de pa§1 §i se 'nomoli
atat de tare In cat vizitiul fu nevoit sh des-
hame §i sh inlocuiasch call' cu boii unui le-
ran, care trecea pe acolo. Cei-l'alti musafid
se in toarser4 unif cu carul cu boi acash,
altii _Ware , vre-o chtf-va, in sfár§it, rema-
sera' Via. a doua qi, child se mai HMO_
vrernea, care de mutt nu fusese a§a de rea.
www.dacoromanica.ro
26 MORAVURI PROVINCIAL':
IV
Iorgu avuse ,cu pärintele sea o intrevedere,

in urma cdreia perdu ori-ce speran1ä de a se
uai intórce la Paris. El pArdsise acest ora§
cu speranta ci tatAl sea, induplecat prin noi
promisiuth §i prin rugdmintele Agripinei, ii
va rasa sá se reintoarcd. In zadar insa' jurase
el cd se va indrepta §i se va pune pe lucru,
Negradi remase neclititit in otdrirea sa.
Chiar de nu in'ar tine un ban starea ta
in Paris al tot nu te-a§ lása, flind-ca vreau
sit scot tin om din tine, iar nu un flecar,
care sd paraduiasca in ati-va anf mo§tenirea
ce'ti void la'sa: De aceea pleacg la munti,
Mete, munce§te §i adunai banf, lucru ce n'are
still fie gred cu aiutorul meg, §i apoi I'd cum
te-o impinge capul.
Dar lasg-me sà me mai intore pentru o
hind 1napoi.2.
Da nici pentru o
Iorgu remase un moment Iningrmurit. Pe
dinaintea ochilor sOi trecu viziunea fermeca-
toare a aceleia pe care o iubea; el vedea fe-
ricirea tin sdrobite., presiintia un viitor de
chinuri §i de suferinti. Totu§i se staptini §i,
dupe cate-va seeunde de tdcere, intrebd cu un
ton in aparenyi lini§tit :
Atunci cand sa plec la munte?
www.dacoromanica.ro
BRAO J PUTREGAIU 37
Septamana viitoare daca pofte§ti, res-

punse Negradi, uitandu-se lung la dOnsul.
Parintele §i copilul mai schimbara o dm-
tatura §i se despartira, cel anteid mahnit ca
nil avea un mo§tenitor demn de dênsul, cel-
alt ferhend de manie §i fagaduindu-§i cä va
rèsplati cu dobeinda parintelui sod sfarima-
rea fericirei sale.
--Ce pot sa fac eü pentru tine, dragul
mamii, Clicea peste cate-va minute Agri-
pina ; §th çã ea tatal ted flU e de jucat;
cdnd a hotdrat tin lucru nime nu-I mai in-
toarce. Tu du-te frumu§el la munte i cauta
toate mijloacele sa te distragi... mai vino
din cdnd in cand prin Piatra, daca 'ti va Ii
prea urat. Cat despre mine, ed am sa lucrez
din tgate puterile pentru tine, cad §til cat
tali WI de drag. Cum void rupe ceva pa-
rale de la MUM tell, am s-a ti Je pun de-o
parte. Cauta §i tu §i nu prea fit a.§a econom;
daca'i putea smulge ceva, smuls sa fie, ca
are de unde... Ce dracu! cu o avere a§a de
frumoasa, sa nu ne putem folosi de nimica!
jorgu rOmase perdut pe ganduri §i nict
nu KO de seama cand intra in odae cu-
conu Dimitrache. Acesta era cu veo cati-va
ant mai mare de cat Alecu §i era mai putin
purtat prig lume: dusese o viata §i mai grea
Inca de cat acea a fratelui sed, papa ajunse
sO-§i Med. o mica stare. Dumitrache infati§a
tipul de vechip hoer moldovean, eget-beget,
www.dacoromanica.ro
coada vacii», cum '1 pläcea lui sh, spund;

se hideletnicea foarte putin cu politica, nu
avea nici o incredere in viitorul Romaniel
sys,i fácuse o idee exagerath de puterea Tur-'
cului §i-a Muscalului; nu era trist de cat a-
tunci cand semanaturile nu-i e§eau duph
gust. El plangea Inteuna vremea lul, cand
era Ven'er, cand un curcan costa clece parale,.
cand birurile erail mici, and pentru o mica
greplà, puteai ucide un Tigan, fárd ca sä te
pOth trage cine-va la rdspundere.
Ei, el Iorgu§orule, 'ti-a venit de hac
Alecu; bre, bre, bre! cum sh nu se sature
omul de atatea berbantllcuri! ai umblat tu
cu Marafeturi vre-o duor ani de cjile, dar Ia
urmh te-a prins cu mata 'n sac! ba add,
ia spune-mi : era frumoash frantus,ca ?.
Lash-mè, rno§ule, ch, acurn nu am gust
de glumd, respunge Iorgu cu bland*, cam
tinea la unchiul sthl; nu vecli eh nu 'mi e
bine ?
Da cum sa nu vkl, pacatele mole! WI
mai galben §i mai ofilit de cat anul trecut.
*'apoi nici nu m mir cu viata pe care o
duceal ; uite la mine, dacti §ed bini§or, am
mai mult sange de cat tine 'n fata.
Lash cä m'oia ingra§a, n'ai grije.
Se 'ntelege, dachi manca §i'i dormi co-
lea crqtinete §i nu ti-r bate capul cu fle-
chrii frantuze§ti. *'apoi aerul de mute...
www.dacoromanica.ro
13RAVI l PUTREGAIU 39
Aerul de rnu-nte ! raspunse Iorgu cu

un zimbet trist...
Da ce, poate nu'ti place sa te duci a-
colo? Ce, e loca de strigor? Nu ne-am fà-
cut cu totii averea prin codrii §i prin munti?
Acurn cand ti-al fantaxit toate, pota s5, te
pui putintel i pe lucru...
Mie 'ml place alt-fel de lucru...
-- 'Ti place sa star rostogolit pe o cana-
pea i sa cite§ti brapavele nernte0i; 'ti
place sd traqti in ziafeturr i sd bel ciubuc
t3i cafea-, da sa munce01, ha! halal nepot!
Asculta-me pe mine bre ! ca eti am 1nib5.-
tranit in zile rele i trir mai 'multe de cat
tine, care nu e0i de cat un plod... tata-teil
nu s'o strddanuit §i s'o schivernisit atata,
ca sft-i rnanance fecioru-seil banii cu matra-
pazlacuri... §i chiar de te-al pichirisi tu, tre-
.bue sa-li spun ca are dreptate. Nu spun
inga ca nu ar sO-I Indupleci daca te-i purta
bine... numai i tu nu ar5ta atata darzie, fli
mai blajin in vorbele tale 0 ia-1 cu tarerem....
Ea ? n'ai sa me mull nicr-o-data rugan-
du-më dumisale.
Bre, ca natang mar e§ti, n'am vaclut
inca aa om tehuni ! Halal vreme am mar
ajuns! Tinerii se impotrivesc celor betram
0 se cred mai cu cap de cat den01 ; qi
dupd ce li s'ail Intors mintile de Nemti,
apoi nici nu pot sa mai sufere bietele noas-
tre dealuri i campii. Unde-i vrernea mea,.
www.dacoromanica.ro
sermarka, cand tremuram dinaintea mai ma-

rilor mei si nu me gandearn de cat ,la ogor!
Ajungdil Mete cat al dus'o i Incepe o noun
viatd, aicea, Intre al tei !
Da ce-mi vorbesti flecàrii mosule, pared
am sd te ascult.
Flecdrii !
Cat chi trni hrn sd me gandesc la ceea
ce am_ perdut i muntil dumneavoastrd nu
pldtesc cloud parale pentru mine, si Piatra
nici atata...
Nu stii ce vorbesti, mei Mete.
Ba mai bine de cat cre4i dumneata.
Ei apol, de nu l'a trece aleanul de voe,
a trece de nevoe.
De nu mi-a trece, tiü eü ce am de
facut.
Ved C cu tine nu pot s'o scot la ca-
pet; am vrut fac bine, dar dacd esti
asa de indnratnic: parapanghelos.
cel mai bun lucru ar fi sa me lasi In
pace, mosule, cdci nu ne potrivim In gu-
stun.-
Ai dreptate: gustul filonichie nu are ;
dute párlh, cd de acum ru mar catadisesc
sä mai stall de vorbd cu tine.
Betranul esi dand din cap, pe jumetate
manios, pe jumetate plin de mild pentru
Meat.
Dragostea, pardalnicul! 'st clicea el.
Iorgu, pe de altà parte, se puse sä scrie
www.dacoromanica.ro
BRApi I PUTREGAIt 41
o scrisoare, dar dupa cele ãntêhi frase scapa

condeiul si capul if caclu pe mama.
Maria era la piano; Valerianu, statea intr'un
fotolid langa densa.
Cum gasesti societatea din Piatra, dom-
nule Valerianu, cirtmneata care al trait in lumi
atat, de deosebite ?
Inteleg de ce-mi puneli o ast-fel de in-
trebare; tocmai flind-ca am trait in lurni deo-
sebite, me feresc de a vorbi red de densa.
Daca nu vorbiti, atunci ye &icily si
este tot una. Ed drept sa ye spun, nu avearn
nici o idee de densa inainte de a me In-
toarce ; putinele iluzii Insá cate am putut sa
mi le fac, ad per* o clipeala! Nu gasesc
in jurul med de cat flinte ce-mi sunt nesu,
ferite... ON uncle me intorc nu am pe ni-
meni de seama mea i, inteun oras destui
de mare, me gasesc ca inteun pustid.
Repede ati mai facut experienta...
-:-. Nu a fost gred de loc ; femeile de aici
cauta in toate chipurile sa'si faca red una
alteia. Cu cat esti mai bine crescuta i te
porti mai bine cu ele, cu atat te urasc mai
mult . 1u aucli decal conversatii despre
dulcey, critici asupra capelei cucoanei X,
sau istorisiri de ceea-ce a vorbit cine-va
intr'o societate despre dumneata. Cat despre
barbatf, ay avut cate-va pilde eri seara :
proprietari ignorenti, cari 'si pettec viata In
www.dacoromanica.ro
42- MORAVUR1 PROVINCIALE
carti si-§i terrnind petrecerile cdOend sub

masa. §1 tineri nerodi, earl nu pot sa. 'tt spund
alt-ceva decal: ah! domnisoard, sunteti tut
angel ! : aveti ni§te ochi de heruvim, nu-
mai aripile ye lipsesC!
Valerianu respunse zirnbind :
Aveti un mare talent de observatie. Ea,
drept sá ye spun, nu am gdsit societatea
petreand intocmai ast-fel precut-0 mi-o des-
criey, saü cel putin nu am vecluVo cu ochi
alat de posornorati, ca acei cari se uitá a-
cum la mine...
Maria, care se ulta la Valerianu incretind
din sprancene, se invesell deodatd §i rise
cu hohot.
Trebue sd priviti societatea, in care ati
intrat, pe partea ei comicd i sá rideti in
toate prilegiurile ce vi s'ar infatisa de-a face
vre-o cuno§tinta noud sad de-a descoperi
vre-un obiceiti caraghios. Dacá yeti lua lu-
crurile serios, nu cred sá duceti o viata fe-
ricita....
Fericità? nu, cat despre asta sunt Si-
gurd.
Din scepticism ati ajuns acum la des-
nadajduire...
Nu zic asta...
Cat despre mine,. nu me plang de
venirea mea in Peatra, unde am avut pri-
legiul sd 'mt intdresc priete§ugul cu Iorgu
www.dacoromanica.ro
BRApi I PUTREGA1U 43
gi uncle am luta lnit o persoana atat de dis-

tins& s,i de gratioasa...
Ca doamna Marinescu...
Sun tett rea; nu me_ lasall sá spun de-
verul....
Dacd tot-d'a-una ati spus asemenea ade-
veruri atunci ye sfdtuesc sa ye duceti, fãrà
Intarziere, spre pocainta la vre-o monastire...
De mult trebuia sa" me fac pustnic,
caci mull am gre5it In vIcestä lurne... numai
cred cd i Piatra:mi convine minunat pentru
un asemenea lucru, de vreine ce, dupà spusa
dumneavoastra, e un ora5 atilt de pustiii,
atat de gol, o adeverata sahastrie...
Pentru mine.
Aveti dreptate : pentru mine e cu totul
alt-ceva. E, care am trait pana acum o
viata sbuciumata in vertejiul ora5elor mari,
am vedut cd nu sgomotul 5i schimbarile ne-
curmate pot sd rnuiturneasca pe un om, gi
ca, dupd atatea ispite 5L necazuri, un ora5
ca Piatra ar putea sa'mi aduca mai multa
pace 5i mai multd multurnire decat a51 pu-
tea Intalni ori unde...
Vorbind ast-fel , Valerianu se aplecase
spre Maria 5i se uita cu un zimbet dulce
la densa; ea Insa 'Area ca resfoe5te cu ne-
paSare ni5le note, pe cand in adever era
mi5cata.
In acest timp, Dimitrache sa ivise la u5a
www.dacoromanica.ro
44 MORAVURI PROV1NCIALE
salonului §i,:fdra a fi vedut de finer!, se uita

cu drag la (Mush.
laca Omeni cari se inteleg cum 'ml
place mie, '§i zicea betrAnul ; parca-s o pe-
reche de porumbei, de aceea nici nu le stric
efi clieful.
Valerianu stätea ceasuri intregi de vorba.
cu Maria. Tenerul If vorbea de aletoriile
sale prin Austria §i Germania, de muzeele
din Miinchen §i dir Dresda, de cartile §i
romanurile pe cari le citise ; Maria '1 asculta
in tdcere, cu ochii ei marl i melancolici,
fermecatã de glasul gray, de vorbirea plind
de imagirte i de observatii generale ale tran-
silvdneanului. Se intempla adesea ca et sá fi
admirat. acelf* tabloil sail Se fi cetit, nu de
mutt, aceea§i carte. Den§ii intreprindeau ast-
fel, cu inchipuirea lor, cdletorii indelungate;
li -se 'Area une-ori, transportati de focul con-
vorbirei, cd singuri, singurel, strebat o altti
lume, plind de minuni §,i de poezie, pand
ce realitatea venea sd-i de*tepte din fattno-
sul lor vis.
Negradi, pe care sosirea lui Iorgu §,1 es-
plicatia ce avusese cu dinsul, ii turburase
cu desaver§ire, devenea din zi in zi mai td-
cut §i mai iritabil. Nenorocirile Iui se tineau
lant de cilt-va timp §i-i amdraii din ce in
ce mai mult caracterul sei supgralcios si
violent. Un proces periculos ameninta sii-i
www.dacoromanica.ro
BRApi SI PUTREGAICI 45
sdruncine averea : un proprietar de langa

Luncesti, Victor Plisäreanu, Ii pretindea zece-
mii de galbeni, surna, cu care Negradi re-
másese dator tatdluf lui Victor, din timpul
cAnd fusese tovardst In negotul de cherestele.
Era o afacere veche pe care Negradi o credea
inmormentald; din nefericire pentru el insd,
Victor descoperise niste acte, pe care Alecu
le credea perdute i care-i ingreuiail foarte
mult situatia in proces. Pe de altá parte, pe
timpul sederei lui lorgu la Paris, Negradi
fusese nevoit, la un moment, sá se irnpru-
mute, pentru cheltuelile mosiei precum si
pentru intretinerea fondului de speculatie de
la Galatt, cu cinci mii de galbent de la So-
lomon Wortmann, un fel de bancher-uzurier
al Pietrei, care 'sf cladise averea sa pe rui-
nele a vre-Q dotre-zeci de averi boeresti.
Acum, Negradi trebuia sd plateasca interesele
acester sun-re ; grane nu se fácuse in anal
acesta mar de loc pe mosie i pretul lemne-
lor scgduse foarte mult la Constantinopol
asa In-cat el se vedea nevoit sã faca un nuoil
I m prumut.
Tocmai in aceste imprejurdri, Agripina se
aruncase in cheltuelf exagarate cu toaletele
sale luxoase, cu seratele ei cari se succe-
dau mai in lie-care septdmana.
Ai sa me fact s5. Inchid poarta .si sd nu
mar primese pe nimenf in casJ if spunea
Negradi, care simtia in jurul sea o atmosferal.
www.dacoromanica.ro
46 M ORA vuni PROVINCIA LE
din ce In ce mai clusmana. Rand si Maria

'Area invrajbita in contra parintelm ei, pe
care Agripina i-1 zugravea ca pe un om reu,
incapatAnat si sgarcit.
Agripina 'Area a fl in prada unul mare peas-
tamper ; cu Negradi ea nu mai schimba de cat
ale un cuvent, din cAnd in cand, iar Mariei, in-
grijata de starea de nervositate si de suresci-
tare bolnavicioasa a mumei sale, ii respundea
cusdrutariinfocate: Fugi ! fugi ! nu me intreba,
du-te la piano si lasa..-me in ace... Inteo qi,
Maria surprinse pe mama el citind o scrisoare,
pe care o ascunse du repeliciune, in corsaj,
Indata. ce Al da nu este singura. Afar& de
Maria, densa nu putea sa sufere pe nirnern
langa densa ; ea statea, ore intregi la oglinda,
cdutand cum si cu ce rochie i-ar sedea mai
bine. Une-ori se repeclea fart'', de veste in
terg si se intorcea at trasura Ora de lucruri
de gateala.
In dragostea ei pentru Fordscu, Agripina
uita sä ia precautiunile cele mai elementare.
Intr'o t4i, Intinsa a lene pe-o canapea, din
etacul ei, asculta, visatoare, cele ce'i spunea
Forascu.
Negradi se dusese la Solomon Vortmann,
insotit de Dimitrache, Iorgu esise la plimbare
cu Valerianu, iar Maria se dusese sa yap pe
Aglaea. In toara curtea domnea cea mai mare
liniste si'n niCi o odaie nu se auclea cea mai
mica miscare. Perdelele eran lasate pe jume-
www.dacoromanica.ro
BRA121 T PUTREGAIO 47
tate §i un soare Invlator petrundea ro.5,iatic

In casa.
Acum s'a starOt i ne-am varat amen-
duoi in pecat ; dar nici noi nu suntem copii
ca sä fi hotarit lucrul fail a ne gandi bine
§i fail a §ti cä legdtura noastra va U trainica.
Nu'i a§a, Agripino dragd? intreba Fordscu,
depunend o serutare pe obrazul femeei lui
Negracli.
A§al Miticutule, i sa nu ai In minte cá
ai putea sa me vinch vre-o data, cad nu §tii
ce sunt in stare sa. fac... !
EU, sa te vend ? me suparl vorba asta,
Agripino !
0 sertitare a Agripinei impacd indata pe
Fordscu.
Ce ar (pee oare &Utica cand ar afla una
ca asta?
Safta o neroadd, care TM tie nimic
pi nu va putea afla nici o-dati nimic... cji mai
bine cd trebue sà ne pazini de cuconn Alecu.
Alecu? Uf ! nu'mi vorbi de el, ca m'a-
pucd istericalele ; a'§i da nu §tiil ce sd me
pot desparti de densul...
Asta nu'i numai de cht nevoe, daca ne
putem intelege §i alt-fel.
Ba nu! nu! nu! are sa trebuiascd, mai
curend sail mai 0441, sa me despail; sa me
povetuesti tu Mitica, curn sã scap din ghia-
rele strigoiului I.
www.dacoromanica.ro
48 MORAVURE PROVINGIALE
*i Agripina caula o aperare, in potriva stri-

goitilui, In bratele Si la peptul lui Forascu.
Vecli, pentru tine nn mai tin acum nici
la copil, nici la casa...
Agripina se läsii tot mai mutt in bratele luf
Forascu cu ochif ei inchisi pe jumetate, cancl
de o-data se sculd, ca si cum ar 11 fost mus-
cata de un sarpe si tipa strasnic.
Ce era?
Hristea Cozmescu isi varase capul sell de
dihor printre usä si se uita, cu ocliii sei hol-
bati, la cef duoi amorezi.
Agripina rernase inrnarmuritä si Forascu
se facu galben ca ceara. Cozmescu isi retrase
capul si, dupe un moment, batu la use, ca si
cum nu ar il vedut nimic.
De atunci Hristea, care avusese care-care
inriurire asupra Agripinei si mai inainte,
cautd toate prilejurile sal arate ca'i In mana
Lui si Ca, la vreme de nevoe, va sti sa se fo-
los-easea de secretul pe care 1-1 surprinsese.
Pe de altä parte, Fordscu, care mai inainte
nu-1 baga in seamd, if arata cea mai mare
prietenie si se supera grozav dacd nu venea
sd nidnance, macar de trei on pe septamand,
la masa la dOnsul.
Vreinea inainta si aerul, recit peste mesura,
prevestea venirea iernei, a unei ierni de munte,
geroasa si plina de troene. Deja Ceahlaul isi
acoperise vOrful cu zapada si multirne de non
www.dacoromanica.ro
BRAT.A I PUTREGAIO 49
gro§i si posornoriti se coborail din spre

Carpay. P1áe, yen* de la munte, aduceail
vestea cd a nins in deosebite .locuri, intre
allele Ca la rnantistirea Dur'eulin cacluse- o
zapadd de doue palme. Pe copaci nu mai
remasese o frunza §i dealurile -se ridicati
pustil si triste la orizon. Cete de corbi se
avantail peste ogoarele odinioara vesele, §i
dupd ce descrieail cercuri fantastice prin
aer, se Impra§tiail n iruri lungi. i prive-
l*ea intreaga era luminata de abia, printre
nuori, de un soare gàlbuifl, ca o larnpä ce
se stinge.
Iorgu se gatea de plecare ; el trebuia sa se
ducal la munte, pentru a se deprinde cat mai
curOnd cu trebile mo§iei, a§a in cat piima-
vara sè'l gaseasca destoinic de a le conduce
singur ; in ace1a§1 timp, era de nevoe ca sal
cunoasca §i oamenii de pe Lunce§ti §i sdprivi-
gheze mai de aproape pe administratori. Ta-
dedea voe sa vie de cate-ori va
CO-sell If
voi prin Piatra, cu tocmeala numai ca sal
in§tiinteze cu deaménuntul de toate ale se
petreceati la munte. Ca re'splatil pentru os-
teneala sa, if facea o leafd de mai multe
sute de galbeni pe am
In diva plecarei, era adunatä la clejun toad
familia lui Negradi ; toti erail cuprin§i de tris-
tetä §i nimeni nu Indrasnea s5. dica o vorbd.
Nu se audea de cat vuetul cutitelor §i al far-
furielor ; cuconul Dirnitrache voia sà puie, pe
Bragi i Putregaiu. C. 13114. 4
www.dacoromanica.ro
id pe col°, cate o gluma, dar vaiend ea nu

se prindea, se uita cu mirare imprejurul seu.
Dar ce naiba ad pälit toy, parc'ar fi
muti? Ii clicea el, punendu-se mat vertos
pe mancare.
Indatd dupa masa, Iorgu seruta mana A-
gripinei, imbratisa de mai multe ori pe Ma-
ria, apol se apropia, nedumerit, de tatal seu.
Acesta Ii intinse mana si II Oise :
Daca nu void avea a me plange de tine,
fit sigur ca ne vom impdca.
Iorgu nu respunse nici un cuvent si se
sui Ln trasura ; Valerianu 'sr hid cliva bunii
si, dupd ce mai vorbi putin cu Mara, II
stranse mana si se urch si el. Toata lumea
ésise in ceardac si se uita la cei duoi linen.
Prin diferite unghiuri ale curtn, se iveau
slugi, can priveau pe funi, chiar in prid-
i
vorul casei vecine esise mai Mu lte pers6ne ;

dar betranul portar deschisese poarta ca
mare si surugiul, dand biciu cailor, porni
ca sageata. Tinern scoteau palatine ; din
ceardac, li se faceau semne cu batista. Ma-
ria, palidd, remasese neclintita ; sprijinin-
du-se de un stalp al balconhlui, ea se uita
spre locul pe unde trasura disparuse. Se%
mai amp cat-va timp un duruit de roate,
tropote si pocnituri ; apoi totul reintra in
tacere.
Incepuse s5. ninga ; fuigi grosi de zdpada
cddeau CU repeliciune si se asecjad in stra-
www.dacoromanica.ro
_.
BRAni Fg PUTREGAIU 51
turf albe pe acopereminte, pe drumuri i pe

dealurr. Copach, odinioara negrii i despo-
iatf, se imbracau err o nouá haina de flon.
Iorgu i Valerianu stätead alaturea in tacere
si se uitad, muncitr de ganduri deosebite,
unul inainte, cel-alt In urrnii,
Gel d'anteid, in dorul sed de (Inca, resim-
tia par'ed, in cursa nebunii a postalionilor,
car! fugead rnancand pamentul, o usurare a
aleanulur seii. I se pdrea ca la capetul aces-
tel cdletorir vertiginoase era sa regaseasca
ceea ce perduse. Fie-care pas inainte if cid-
clea o noua iluzlà. Iorgu inchidea ochir §ili
inchipuia ca percurgea Inteo chpã distante
enorme... Cel-alt, care lasase o lume Intreaga
in urma sa, vedea In fie-care colind peste
care trecea, in fie-care pada pe care '1 stra-
batea, ca niste obstacole uriase ce se ridicafi
intre densul i aceea pe care o iubea. I se
parea cá, intocmai ca 'n povesti, dealurile
se schimbad in munta inaccesibilf, paraele
in lacuri adanci i ca mir de balauri erad
gata sa se ridice in cale-1 spre a'i disputa
pe zina visurilor sale...
Din prima sa intrevedere cu Maria, la se-
rata lui Forascu, el shrili o sgucluire neobici-
nuita, adanca, stranie, in tot sufletul seri §i,
de la prirnele cuvinte schimbate, el se lucre-
dintase ca de aceastä femee era legata de
aci inainte soarta sa, Intreg viitorul sed, fe-
ricirea sad nenorocirea intreger sale vieti.
www.dacoromanica.ro
Dupd o septamand de la venirea sa in

Piatra, i se parea.cã el cunoscuse pe Maria
de dernult, Ca ant. trecuse peste priete§ugul
pi peste dragostea tor.
Rare-orl duoi oamern fusese mat potrivitt
unul pentru altul : arnenduol cu o minte ho-
gata §i o Inchipuire calda, amenduoi arun-
eatt Intr'o lume, care nu putea sat inteleaga.
Maria, frumoask vioaie, bogatä, sirntise in-
data dug& intórcerea el in lard, ca de la pra-
gul vietei chiar, erati sa o pandeasca., ca pe
o pradd lesnicioasd, reutatea, invidia, intere-
sul i densa, acurn, fericia , mersese cu
inima deschisa. spre mut ilusiilor sale.
Leon nu voia sd'O destainuiascd de o-datá
dragostea, care pusese stapanire pe inima sa ;
el voia sa se incredinteze pe deplin de trai-
nicia amorului sea ; un simOrnent de deli-
cateta, it irnpunea chiar sa Wepte Find la a
doua venire a lm in Piatra.
Colegiul al patrulea de deputati din judetni

Neamt, era vacant, in urma demisiunel lul
Ghit2aBarzoianu. Acesta votase in vre-o done
rendurt cu opositia, §i guvernul, ca sá scape
de un alversar, II numise prefect la Suceava.
Grozdveanu, prefectul de Neamt, eunoscea
www.dacoromanica.ro
BRAO §1 PUTUEGAIU 53
incurcdturile in care se afla de cat-va timp

Negradi ; situatia liii rnateriald, intru cat-va
comprornisk IL silea sd devind un instrument
orb in manele guvernuiui; se putea conta pe
densul ca pe o bilá sicurd. Prefectul, care
§tia ca Negracli era muncit de mull de do-
rinta d'a se alege deputat i-o destdinuise In
atatea renduri telegrafiase deja ministrulm
de interne :
*Candidat gasit : Alecu Negradi, can sicur. Rëspund de
el ca de mine: Regulez mane afacerea, dna n'avell altul,.
Groziveanu.
Ministrul, respunse irnediat :
EN'avern pe ninle ; Intrebuintêza testa forta morala de
care dispul §i alege-1, daca garantezi pentru dênsuls.
Grozdveanu era tipul ispravnicului din ju-
detele mai departate ale terei : un fel de
pa§d a tot puternic, violent §i abusiv, despot
§i lacorn, vanitos §i resbundtor. El nu se te-
mea de eat d un singur lucru : de ininistrul
de interne. Putead charele atace, opositia
sd facd interpeldri in camera', el remanea im-
pasibil, gata sã vuineze Sad chiar, la nevoe,
sa asasineze pe un om, care ar fi displäcut
stdpanirei, la cel mai mic semn al rninistrulm.
Toti functionarii trernurad de fried inaintea
lui; tin procuror, care puese putind grabkin
darea in judecaid pentru furt a unul mare
proprietar, care votase cu opositia la alege-
rile judetene, fu revocat in 24 ore ; un pro-
www.dacoromanica.ro
fesor, care ldsase repetent pe un nepot al

unuf sub-prefect, fusese mutat la Turnu-Se-
verin... Prefectul dispunea de o putere ana-
loagd cu aceea a unuf guvernator rusesc, cu
frnprejurarea Ingreunatoare Inca cd el se putea
ad6posti pentra multe din far-de-legile sale,
la spatele unef justitif... independente!
Grozaveanu in sti ntase pe Negradi, printeun
caldras, ca are sd'i comunice o stire in-
sernnatd.
CUCOMIL Alecu alerga numal de cat la pre-
fecturd. Cum fraud in cancelarie, Grozaveanu
ii batu In m Qd amical pe umer gel cjise:
Cucoane Alecule, am salt spun o veste
mare, mare de tot.., ti-am implinit dorinta...
te The deputat! lacd i ordinut sate aleg...
Cucoane Tudoritd, de acurn inainle me
dad rob la d-ta pentru toata vieata...
Peste cate-va minute conversatla Iui o altä
intorsatura :
Ara h (-licit pot si me reazirn pe dum-
neata intru cat priveste grinijile i lemndriile
de la casa cea noud domnule deputat? Itt
multurnesc.
Nu sunt altt canclidati, me rog?
Chiar daca ar fi, ce pot ef sa feed ram
sprijinul meg? i un stog de fin lui veru-
meu Ilie; dad, vref si doue care de lemne...
Sá n gdtesc de luptd?
Ce luptd? N'ai nevoe nict din casi sd
esi; lasd ci regulez eu toate cu Anton si cu
www.dacoromanica.ro
BBApl 1 PUTREGAIU 55
sub-prefecti; chiar in astd seard aifi

sd diem si pe primar la mine. 0 sd iei cu
unanimitate !
In adever, nirnic mai user pentru un pre-
fect, de cat o alegere in colegiul al patrulea.
In cele-l'alte colegil, ceea ce cornplica putin
operatiunea, sunt asa numitele rnijloace mo-
rale : fagadueli de posturi, numin chiar pen-
tru acei ce nu se Incred in fagadueh noil
numiti, nu e vorba, sunt, inlocuip a cloua qi
dupe alegerepdsueli de arencli si de biruri.
In colegiul al patrulea insd, singurd mecanica
lucreazd. Operatiunea se efectueazd cu regu-
laritatea unui ceasornic bine inLocmil si pre-
fectul poate, in tot-d'a-una, indica in mod e-
sact, Wand la unul, numerul voturilor pe care
te va dobendi un candidat. Regimul consti-
tutional este impins ast fel ia perfectiunea mut,
ridicat la indltimea unei stiinte exacte...
Delegatii fusese alesi dupe indicatiunile
primarilor ; In multe comune prirnaril Did
nu mai convocase pe terani, i fabricase
densit, irnpreund cu notaril, actele de alegere,
numind pe cine voiati ei. In Piatra se ale-
serd cati-va mahalagii, cart tineau de casa.
lui Negradi si a prefectulut intre altii Costea
Smochind , bacan i librar singurul librar
din Piatra facherul Sava si pdrintele Miha-
lache Prapur.
Opositia, condusd de *teranache Rugind,
care fusese dat afard, ea o septdrnand mai
www.dacoromanica.ro
Inainte, de la perceptie , fusese Invinsg pe

toad linia; ea fagáduise sa'§i r'esbune.
In ajunul alegereiy se tinu in sala teatrulut
o intrunire publicd, In care Negradi trebuia
sd'§i facá profesiunea lid de credin.
Era o gálágie nespusa. : scandurile pocneau
sub loviturile cismelor prevOute cu cuie de
fer; scaunele trosneaa, voci rágu§ite se in-
terpelau dintr'un capèt. In cel-alt at sdlei. Po-
litia luase mesuri ca delegatif sä nu soseascil
cu inima goald; de aceea capetele erail cam
Infierbalitate §i conversatiile de o anirnatie
neobicinuita..
Prezidentul intrunirei, Gavril Bursuc, an-
treprenorul bdilor de pe Bistrita, baltea cu
pumnul In rnasà, strigand :
Da n'aveti sà tiicet1 o-datd! parcd sun-
tern la bawl EY, dumneata de colo, ia'n
astup6.11 gura, cá pun sã te dea In brand
afard...
Bre ! da tare s'o mai obráznicit surtu-
carif, rèspunse delegatul ast-fel interpelat,
aruncand cu cáciula In president. Na! Inva-
16.-te sà flu politicos cu oamenii...
In fundul salet duai delegati se luase la
bdtae. In acest timp, *tefanache Rugind, care
se strecurase raid a ft vedut de niment, apára
de o-datt la tribunä.
Cine din dumneaVoastrà, dise_ el, are
zece galbeni In pungd ?
Nirnenf, rèspunse o multirne de glasuri.
www.dacoromanica.ro
1311Api *f PUTREGAIt 57
A1egeti-m6 pe mine i n'aveti sá §tiy ce

sà faceti cu paralele...
Un groaznic tumult se produse in sald.
Dati-1 afard! E nebun ! e beat ! se striga
de prin toate partile.
Ian) clipd, Rugind fu scoborit de la tri-
bund de care pdrintele Mihalache i de Sd-
cultea, tarn pnin culise §i dat afard pe mann
-a duoi epistati, cari-I duserd la politie...
Sgomotul devenea din ce in ce mai mare.
Pre§edintele Bursuc bätea mereü cu pum-
nut in masa. La u0, se incinsese altd bdtae.
Cu mare greutate, Negradi isbuti sd se urce
la tribund §i sd'§i inceapd discursul, pe care
i-1 pregdtise Bogoslov. Nenorocitul candidat
cetia cu mare greutate manuscriptul poetu-
lui. Se audea numai, ain cand in cand, do-
minand tumultul , cate un cuvènt art un
crampeid de frazd: n'o se mai fie biruri...
intinderea fibertdtilor... democratie... Rape...
Cum sfar0., cuconul Alecu fu luat pe sus
de cali-va Tunctionari de la prefecturd i pur-
tat in triumf prin said. Poliaiu1 arunca câ-
ciula In aer strigand :
Trdiascã deputatul nostril !
De la intrunire delegatii, cu politaiul tEl
frunte, merserd sa facd o manifestatie sub fe-
res,tile prefectulut.
A doua cji dupd alegerea lui Negradi, care
intruni unanimitatea de 227 voluri din 226
votanti un vot mat mult chiar de cat nu-
www.dacoromanica.ro
58 MORAvuni PROVINCIALE
merul votantilor o masd mare fu intinsd

in curtea prirndriei, in cinstea delegatilor.
Pe la mijlocul meser, Rugind, scdpat de la
politie, fácu iruptie irnpreund cll vre-o patru
alti slujba§i dati afard de prefect. Neputend
sä turbure alegerea, el voi cel putin sd pro-
voace un scandal la banchet ; giarele din ea-
pilala aveaü s vorbeascd §i poate Ca cu
modul acesta, de teama unor nuor scanda-
tart, Grozdveanu era sti se induplece i sa-1
numeascd din noir in functie.
Rugind sari nurnal de cat asupra pdrinte-
lul Mihalache, care 'l scoborise iii ajun de la
tribund; patru tovard§i ai sei mba-
tarit pe Smochind §i pe fdclierul Sava. Mai
multi delegati se repe(lird In ajutorul aces-
tor din urindt. Inteo clipä, Invalmas,eala fa
generald. Inserase ; alegetorii, ametiti, ne-
mai cunoscendu-se intre den§ii, se loveau
pe apucate cu cine le e.5ia Inainte. Piata pri-
mdriei infatip priveli§tea unui camp de bd-
tae, unde doue sate de oarnern sbierau, in-
jurati §i se loveau intre ei, fdrd sä tie pen-
tru ce.
In ora§ era o puled. indiscriptibild. Faclie-
rul Sava, pardsise locul de balm i respan-
dise vorba di a isbucnit revolutia. Prdvd-
Idle se inchidead i lumea se baricada prin
oddi.
Prefectul, find tn5tiintat de cele ce se pe-
treceail, ordond sa se trimeatd pompieril.
www.dacoromanica.ro
illiApr st PUTREGAIU 59
Peste cate-va minute, in adever, sosird done

lulumbe, can Incepura sä improasce in mul-
time. Capetele se rOcorini Indata i arevolutia»
se potoli numai de cat, fdra varsare de sane.
A doua qi de dimineata prefectul diem&
la el pe Vasile Bogoslov.
ACesta, Inca'', tat de onoarea ce i se facea,
imbracase fruinoasa int redingota, lunga Wind
peste genuchi, pusese jobenul *tit cumpgra
o pereche de rnanui galbene deschise.
Domnule prefect, Oise el intrand, nu
tiu cum sá ye multurnesc pentru distinsa...
'Asa flecdriile Ia o parte, respunse Gro-
zaveanu ; deschide-ti mai bine urechile la ce
am sa ti spun : te-ai apucat §i at ticluit, pen-
tru cuconul AlecuNegradi, un discurs revo-
lutionar, in care vorbe§ti de democratie, fra-
tie §i alte corneclii de astea. L'ai pus pe om
sa-1 citeasca §i sa se compromild in fa ta gu-
vernului. M'ai coinpromis si pe mine. AO
vrea sa stid : te-al dat §i d-ta cu RuginA ?
0! domnule prefect... nu am cregut
Diei o-data cá voiii avea...
Apoi sa'tf vorbesc carat, 'ml pari un smin-
tit sa fad aseinenea nerodii, cand §tii Ca
maine pot -sa te daft afard din slujba...
Bogoslov se Men galben i inccpu s5. tre-
_mare.
- Deci, urind prefectial, bagáli mintile 'n cap
ft apucd-te repede de fd o poezie pentru a-
www.dacoromanica.ro
60 MORA vuni PROVINCI ALE
legerea lui cuconu Alecu §i cauta de bate

'n opozitie, dacd nu vrei sal remai pe uliti...
pune-te de rèspunde §i la scrisoarea lui Ru-
gind, care ne batjocore§te zicênd cii atata ne
e de draga libertatea in cat o cumpararn ,si
43 vindem ca la iarmaroc. Rdspunde-i ca 0-
pozantii sunt ni§te canalii, ni§te tálhari, nite
vOnz6tori, ni*te... tot ce'r putea gasi mai gros...
hai, pune-te i scrie...
-- Permiteti sá scot manu§ile?
Scoate §i cizmele. nurnai lucreaza.
In alta odae era(' adunay mai multi mem-
bri ai consiliulul comunal, veniti sa se sfa-
tueasca. cu prefectul asupra inlocuirei pri-
rnarului Budutica. Consilierii venead sa reco-
mande pe Hristea Cozmescu, care, peste eke-
va zile, fu numit: el .era al patrulea prirnar
ce avusese Piatra in cursul anului ; ca aju-
tor de primar fu numit fratele lui Mud-
rascu. Tot in acest consiliii se otärira o naul-
time de permutari §i de numiri : directorul
girnnasiului fu trirnes la Turnul-Severin §i
inlocuit prin acel de la Rimnic, directorul in-
chisoarei de la Pangarati fu nurnit casier in
Piatra §i inlocuit cu fratele maiorului Pro-
tici ; Costica Uluceanu fu randuit vame§ la
Prisacani.
Cand pled la Camera cucoane Mecule?
ii zise Cozrnescu, venit cel d'anteitt pentru
a-I felicita de izbanda.
Sa vedem, peste vre-o dou6 sëptarnani...
www.dacoromanica.ro
BRApi I PUTREGAIU Ct
Te-asi ruga i efl de ceva, dacd nu ti-ar

face supdrare ; de! oameni suntem \si noi,
si poate sh aibi i dumneata vre-o nevo.e la
prirndrie... *Lir cd am un proces la Curte,
la Focsanl... dacd al vrea s stdrui la mi-
nistru de justitie sà se arnane...
Bucuros.
Pe urind sd pui un cuvent pentru pen-
sia lui veru-med Gavril, care a fost vre-o
sapte-spre-zece anI prin functii... S'ar putea
gasi asa veun chip ca a slujit douse-zed sail
chiar doue-zeci i cind de ani, bunoard ca
actele lui de stupid s'ail Inecat in Milcov,
cand s'a strámutat arhiva la Bucurestl... Cat
despre verstd, if fauna noi acurn la prirnarie
o matricula falsa ea sd dovedim cd'i de se-
sezeci de ani trecuV...
Cu phicere, am sd vorbesc si de asta.
In Februarie, noul deputat avea sa pla-
teased o sumd insemnatd bancherul Solomon.
Acesta, se folosi de datoria lui Negradi, pen-
tru a-i propune sa-i ierte o parte din do-
benda ce i se cuvinea, cu tocmeala ca Ne-
gadi sa-i obtind de la minister concesiunea
zidirei spitalului din Piatra.
Pand 'ntr'o septdmand, toate nearnurile,
tot, prietinii i cunoscutii lui Negradi din
Piatra si de prin judet venird sal vadd si
roage. fie-care pentru ceva: cucoana Fro-
f-ina Alimpici pentru o.pensie ce i se cuve-
nea cu drept i pe care 6 cerea de dum ani
www.dacoromanica.ro
69 MOHAVUlli PROVINCIALE
fárä nici o isbanda; Sacultea pentru postul

de procuror ; Arghir stdruea si. inlocueasca
pe prietinul sea Marinescu la spital, pe cand
Marinescu sa silea sg capete o mosie de-a
statului in arendrt.
Singurul om nemulthmit de alegerea mt
Negnadi, era euconul Dumitrache.
Ce ai tu salt vari capul sanatos sub e-
vanghelie? Nu at mosie, nu at casà, nu at
coph ? ce'ti mai trebue politicaua? *'apoi
nici nu esti tu pentru asemenea lucru; acum
se -cer oamem cu doftorate, cu lunga...
Agripina era fatO de Negradi si mat crudd
Inca de cat Dimitrache.
Ei, i dacd te-at ales deputeit... mare
pricopseala! Care om cu stare din tinut nu
s'ar alege dacd ar voi? Numai nu's toti ne-
buni sri pateasca ca Guzgan, de care a ris
toata lumea, la camera, cand a vorbit.
Dumitale putin iL pasa de binele meu...
eu nu me due la camera sä tin discursuri,
me due se'mi regulez treburile... de o cam-
data sa tii ca al sa pled cu mine la Bucu-
resti, In curOnd, si cri luam si pe Maria.
Ita Bucuresti eh? Nu-s nebuna sa me
due din Piatra pentru Ca salt tin dumitafe
de urat... eü am sa stall aci cu copila...
Jti spun ca ai sa mergi eu mine la Bu-
curesh !
Ba n'am sri mug- nicain... Maine-poi-
maine ti-o veni polta sri me duct la Tarr-
www.dacoromanica.ro
BRAtM tq. PUTREGARI 63
grad. Creqi ca sunt silita sa te urmez unde

'mi vei porunci? Doar nu sunt roaba du-
mitale !
Vorn vedea care din duoi se va supune
celui-ralt, cucoand Agripino...
A§ dori sa ve'd si ea asta, cncoane Ale-
cule.
Intre alte pecate, Negradi avea si un nepot

care rernäsese in sérna lui spre a il crescut si
capatuit. Dar nici bunetatea, nici amenintä-
rile §i relele tratari, nu-1 puturd face sa'sr
schimbe firea sa nenorocitti §i data la toate
patirnile. De mic fu alungat de prin scoff, §i
la vérsta de doue-zeci de ani, atat era de ne-
cinstit §i de betiv, Incat nimeni nu voise
sa'l primeasca in vre o slujba. nicI chiar gu-
vernul de pe atunci. Negiisind nici un alt rnij-
loc de traiil, el se arnesteca In politica §i de-
veni bas-batdu§i le alegeri. Dênsul nu venea pe
Ia rno§ut WI decal din cand in cand pentru
a-I cere barn, pe carel perdea indata in Orli,
Curn sosi, fard a da ochi mai antOiil cu
Negradi, porunci la slugi sal gtiteasca o
odaie, sd'i frigd o bucatà de caprioara si sal
scoata vre-o cate-va garall cu vin vechiii.
M'ai auclit? de cel mai vechul striga el
cheldreser.
Bine, cucona§ule, die garafi s'aduc,
una, cloud ?
Doue, trel, 'rrii e tot una.
www.dacoromanica.ro
Dar eine porunce5te acolo ? intreba

cuconul Dimitrache care tocmar atunci intra.
Zlotescu e5i inainte.
Piei drace ! Oise betranul facendu-51
cruce. De unde, naiba, k mai e5it 5i asta?
t;tii, mei halalati, Ca ti s'a facut nasul 5i mai
rosu de cat nainte ?
A5a'i din na5tere, celebi Mofluz.
Nu'ti bate joc de mine cà te spuirl lui
Alecu i te mdtra5e5te de aid...
Pe mine? nepotul lut 5i al durnitale...
a iata vine 5i mo5ul !
Ce cauti aici? intreba Negradi intrand...
M'ati dat Mara din slujba la Bucuresti,
flind-ca am tras o palma unui 5ef de biuroir,
5i am venit sa stau la dumneata... afara nu-
mai daca ai de gand sä nle nume,5ti easier
in Piatra, on macar varne5 la Prisacani.
Pand diseard sit fil bun ami parase5ti
casa i sa null mai ved urma pe aici.
Glume5ti, mo5 Alecachi?
Haide, carabane5te-te cat e vreme....
poftim cati-va galbeni i plead. din Piatra...
i ce vrer sa fac eü aiurea ?... nu am
alt protector de colt pe dumneata... daca me
alungi de aice nu'mr remane de cat sa me
spanzur...
N'ai face reil.;.
Nu me lua a5a rno5 Alecachi, ca, de me
ver da afard 'ti fac un balamuc se me po-
menesti cate UAL..
www.dacoromanica.ro
BRAVI I PUTRgGAIL1 65
Nu 5tii, nenorocitule, cä sunt deputal, 5i

ca acum pot sa" te bag In ternnita, daca voesc?
Tocrnai find cd e5ti deputat pot sà te
joc pe palmd cum voia voi ell. *lid eir ce
se petrece pe mo5ie la dumneata !
Peste un ceas noul mosafir stetea lini5tit
la masa 5i manca cdprioara ; in fata lul ste-
teair trei sticle de cotnar vechit.
Zlotescu arnenintase pe Negradi ca de'l va
alunga, va scrie in jurnalele din opositie din
capitala ca Negradi e pe mo5iile lui, un ti-
ran Ingrozitor, ca gchingiue5te t6ranir intr'un
mod cumplit 5i cá a ucis chiar vre-o cluoi ;
el Incredinta pe unchiul se"il cd, indata ce se
vor afla aceste ludruri, nu va mai putea sta un
moment In camera.
Ti-am gasit um post, betivanule.
La casierie ?
Nu, gall din Piatra...
La vama ?
Te fac notar la Lunce5ti... pe rno5ie la
Mine.
Notar ea?
Provisoria, pand ce te-orn putea pune
sub-prefect unde-va... nici n'are salt fie urit
acolo, fiind-ca al sa te inta1ne5ti cu Iorgu pe
care l'am trimes la munte sa prindd minte ;
avec]: sa ye intelegeti minunat amCnduoi.
L Foarte bine, primesc, numai sd nu fa-
ceti gurd dacali aucli a5a, din and in cand,
ate o tra5canae.
Bracy i Putregaiu. C. 43t4. 5
www.dacoromanica.ro
MORAVURI NPROVINCIALE
VI
Iorgu, indatä ce sosi la munte, l§i rAndui

casa cu oare-care gust ; aduse mobile din
Piatra, §i-§i Infrumusetà, cu deosebire, etacul
§,i cancelaria. In etac, a§ecj 5. un pat cu polog,
puse o sofa lângd sobá, schimb5 perdelele
dela ferestre, lang 5. cart alipi done fotolit trim,
anind pe perefi o multime de ciubuce, de
pistoale, do arme §i de coarne de cerb. La
picioarele patulut Intinse o piele de urs si
a§ecjk alte piei linprejurul sofalei. In can-
celariè aduse un Mural sculptat, schirnbd
condice1e i Merl altä pecetie a rno§iei.
larna era In pnterea el ; din gina de SfAn-
tul Neculat ninsoarea Si troenele se urniase
Mid Intrerupere. CArnpia, dealurile §i muntii
eraü albi de zApad5. §i sticleair in toatk in-
tinderea. Cerul era intunecos si, prin ninsoare,
ca printr'o lumina crepusculard, de abia se
zgreail satele, din carl se ridicati ca ni§te
§erpi, fumurl albdstrii. Din toatá priveli§-
tea mi§carea perise. Gerul aspru din Carpati
dornnea prin toatk valea §i tinea In amor-
tire firea Intreagd. Apele era(' tnghetate ;
stre§inele caselor luceail de cristaluri. Din
cAnd In cAnd, cAte-un viscol, aridica nuori
de zApadd, Intuneca vazduhul §i umplea vAile
§i locurile de§erte cu la* troene.
www.dacoromanica.ro
BRAIA SC PUTREGAICT 67
Sub ndmolul de zdpadd, drurnurile se M-

euse aproape neve"dute §i is:J[111[e sburaii ca
ni§te fantome pe cdmpia albd. Numal neche-
zatul cailor i clinchetul de zurgildi se auclea
pand 'n departare. Pe alocurea intalnear cdte-
un orn crilare, cu fata ro§ie §i cu barba ninsd,
tèrani in cojoace §i cu eaciulele de oae in-
desate pand peste urechi...
lorgu i§i petrecea timpul in cancelarie ;
cercul insd in care fusese aruneat deoclatd II
deprimase eu desdvêr§ire ; din and in. cand,
pentru a mai schimba eursul ideilor sale §i
cu deosebire pentru a'§i amorti mintea prin
osteneli escesive, el lua pu§ca §i, Intovd-
rd§it de cdti-va vèrattorl, se afunda eke o
di intredgh prin munti. Dar totul era in
zadar.
Un urit groaznic, nesfdr§it ca pustiurile de
ghiatd ce-1 inconjurad, Ii stdpAnea sufletul.
Ca un cuiü intipt AdAric o gdndire dureroasd
if pironise creerii ; §i gaura parch' §e Mcea
mered tot mai addricd §i mai mare.
Nimdnui la munte Iorgu nu putea sd des-
tainuiascd chinurile care-I muncead.
Nici vechilul, nici grdindticii nu erati oa-
meni in stare sà-1 priceapd suferintele. Gálcea,
primul grtirnatic , terminase gimnasiul din
Piatra, unde invetase latine§te §i grece§te §i
ar fi murit de foame dacd nu i-ar ft fost cu-
conului Dumitrache mild de dènsul §i nu l'ar.
11 recomandat lui Negradi. Gälcea avea acurn
www.dacoromanica.ro
68 BroRAVURI PROVINC1ALE
patra galbeni pe lund, un galben mai malt

de cat bucdtarul Dani la. Velnescu era urt
vechid cenusar de pe la cancelariile din Piatra,
el imbdtranise rnanjind terfeloage si fusese
dat gall din slujbd tocmai cand mai avea
sease lun'I pand sd-i vie dreptul de pensie.
Velnesca fusese inlocuit in Piatra cu verul
cucoanei Frasina Alimpici.
Vechilul Lepsischi era sà stea numai vre-o
cate-va luni Inca in slujbd la Negradi, care
voia sd-1 inlocuiascd cu flu! sea, Lepsischi
era un polonez emigrat, care luase parte la
revolutia din 1863, unde primise mai multe
rdni ; cand veni in lard, dupd faimoasa ha-
tlilie de la Costangalia , el nu stia nici o
meserie afard de aceea de a atrage, cu iscu-
sintd, increderea oamenilor in asa numitele
lui talente. Cu timpul cdpdtase oare-care prac-
ticd, dar se gandea mai mult la mijloacele
de a se irnbogati el insusi, de cat de a in-
griji de carmuirea mosiilor pe unde se pri-
pise.
Sub densul erail vre-o cati-va vdtaft, pusi
sub comanda lui Neculae Brusture : acesta
era un om de o staturd uriasd, avea o fatd
latd si pdlitit de soare, niste buze groase si
un per rosiatec ; mainele lui, marl si late si,
degetele lui ciolanoase, päreaii a fi cioplite
din vre-un butuc de la ferestrae. Brusture
era venator bun si simtea o mare pldcere
de a se intalni din cana in cand cu ursii..
www.dacoromanica.ro
BRAIA SI PUTREGAIC 69
El era foarte temut de terani, earl ascultail

mai en inlesnire de densul de cat chiar de
vechil.
In aceste Imprejurari sosi la munte Petrache
Zlotescu, nurnit de curend notar la Luncesti.
Verii, cari nu se Intalnise de vre-o trei ani,
nu se cunoscuSe nici o-data destul de bine ;
la Luncesti, venirea lui Petrache era o fericire
pentru Iorgu. In putine clile densil se lin-
prietenird d'a binele.
Ai sd stai la mine, aid la curte, si te-i
duce In sat numai and o fi trebuinta sa is-
calesti ceva.
Ba am sa me duc de-o-canidaa se vecl
daca sunt ceva fete frumusele, cea anteii
.
chestiune de care voesc sà me ocup.
E una foarte nurlie ; a vrut s'o aduca ve-
chilul fata in casa, dar nu o lasd logodnicul
dumisale, Toader Fulger.
..5i. nu l'a trimes cu vre-o insarcinare la
Iasi oil la 6alati?

Nu se poate, ca-1 bogat pläesul, i apoi
nici nu e de glumit cu densul ; e cel mai te-
mut om din munti.
Las' pe mine atunci ; cu autoritatea mea
de notar am s'o indulcesc eü pe jupaneasa...
cum o chiarna?
Irina.
Ziotescu se incerca s. scuture sufletul a-

batut al verului sell; anecdotele si ghidusiile
www.dacoromanica.ro
70 MORAVURI PROVINCEALE
notarulur fdceair pe forgo, vrend nevrend,

sd ridd.
0 sd te vindec eil de dragoste, musiii
Iorgule; sä-mi tal gatul dacd peste o tuna
te-i mai gándi la Aurelia matale...
Pupa indemnul lui Petrache, Iorgu se ho-
rani, intfuna din dile, sd organiseze o vend-
toare mare, la care sii invite multd lume de
prin Piatra §i din vecindtate.
Vendtoarea fu proiectata pentru o Dumi-
neck tocmai cdnd Negradi trebuia sk plece
la Ia§i, spre a se Intani cu rninistrul de in-
terne, care intreprinsese o cilletorie de ins-
peep in Moldova.
Valerianu veni eel d'anteiii la Lunces,ti.
Apoi sosird locotenentul Prisaceanu de la Pan-
garati, Fordscu §i Sotir din Piatra.
Agripina, Intovar6§itd de -Maria §i de Coz-
mescu veni i densa, pe neWeptate, la
munte.
lorgu in§tiintase pe sora lui despre pre-
zenta lui Valerianu §i Maria isbuti sd hidu-
piece pe mama el sd meargd la Luncqtr.
In citte-va dile, curiae se umplurd de lume ;
in locul tacerei care domnea de atata timp,
risete §i convorbiri animate se audeail in-
tr'una prin oddi.
Valerianu gäsise in sfirvit un prilej sä se
intaineasca din nod cu Maria. -De la primele
aruncdturi de ochi §,i de la primele strangeri
www.dacoromanica.ro
BRAIA PUTREGAIO 71
de 'liana', tinerii Intelesese cd, In aceastã

noud luta Mire, era sd se hotdrascd soarta lor.
Ziotescu, cu spiritul seii pkruncletor, ghici
nurnal deck simlirnintele surorel lui Iorgu
pentru. Leon. El declard verulur së cd om
asa simpatic nu intalnise nici o-datd.in vieata
lui i cd, din parte-i, de ar fi avut cjece fete
de mdritat, le-ar fi dat pe _toate transilvd-
n ean ul at.
Iti daU voe insa sd me ineci lute() butie
de yin, dacd s'o invoi bdbacu-ted sd '1-0 dea!
Sosi i cliva de Duminecd.
Curtea se desteptd mai de dimineald decal
de obiceirt. Toti vendtorir se pregkiserd de
cu seard, asa In cat In foarte scurt tirnp ei
furd gata de plecare. Cucoanele, cu ochif
pdingeniti, esise sal priveascd.
Iorgu ingrijea de plecare si clAdea ultirnele
ordine.
Valerianu vorbea cu Maria, care-I ruga sà
nu se prea aventureze i sit nu facd vre-o
imprudentd.
Usor ti se va putea intempla vre-o pri-
mejdie... si tii cd sunt persoane-aici, cdrora
nu le-ar pdrea bine de una ca asta, licea
Maria zimbind.
SA n'aveti grije... nu me gralesc s plec
la venat decal spre a me putea intoarce mai
curend Inapoi...
Hristea Cozmescu voea sá remand acasd ;
dar densul fu luat atk de mit in ris de
www.dacoromanica.ro
'72 MORAVUlti PROVINGIALE
catra Maria si de Agripina in cat se hotari

sa plece si el cu tinerii.
Te temi sa nu to manance ursii, dorn-
nule Cozmescu? ii spunea Maria ricjend. Uite
domnu Valerianu, care lice ca ar merge si
la lei pentru mine...
Tap asi vrea sal v'ed !... iaca merg si
eil... mai mult ca sd iail seama sal nu se in-
tample ceva clomnului Valerianu, la care pi
mata atata.
Locotenentul Prisaceanu pastrase numai
pantalonii de uniforma; imbracase un cojoc
in fireturi si Indesase pe ceafa o caciula
de oaid, tuguiata.
Fersterul, Herr Carl, se lauda ca are sa
Impuste el singur mai multi ursi de cat toti
cei-lalti vênatori Irnpreuna.
Eil stii barlog a lor... faci iese ursu,
bum !...
Din sat venise primarul Iordachi Nemtanu
cu vre-o cati-va fruntasi, v'enatori renumiti :
mazilii *tefan si Nae Bursuc, Tdnase Cobuz
si fralii Toader si Andrei Fulger.
Cel mai vestit -dintr'ênsii era plaesul Toa-
cler Fulgerj un rnandru muntean din Car-
pati ! Nalt la statura, cu plete mad ne-
gre, cu fata smolita de soare si cu niste
ochi marl si patruncletori, Fulger avea repu-
tatiunea unui om hotarlt si cutezator ; el uci-
sese o multime de ursi si de lupi si nime-
nea nu-I Intrecea In carmuirea plutelor : prin
www.dacoromanica.ro
BRAO .1 PUTREGAIO 73
vartejurile ingrozitOre de pe la Toance ,si pe

la Chef el trecea cu aceeni nepdsare cu care
ar fi scoborlt Siretul. Era un Om curajios §i
bland, milos §i nelnduplecat, liniOt §i re's-
bundtor, o fiintd complexd, care exercita
asupra tuturor un farmec misterios.
Vengtorii aveail de gand sd veneze toatd
ziva pe canapiile ce se Intind Intre valea Bi-
stritel §i palele Ceahlaului, seara sd se odih-
neased la mondstirea Duráului §i a doua di
sd se afunde prin munti, dupe ur§i.
Dupe vre-o doue ceasuri de mers, an lup
se aretd to zare. Vendtorii se puserd la panda:
lupul era Inca prea departe spre a 11 nemerit,
cand o detundturd porni de dupe un arbore.
lorgu, furios, Intrebd :
Cine a facut copilaria asta?
Doar n'am venit de for! de cuc toemal
pe aici, adaose Zlotescu.
Ei aflard Indatd eà sub-prefectul descar-
case pu§ca ea sá sperie pe lup.
Am vrut al in§tiintez sd se clued ; ell
am copii, cucoane Iorgule, §i nu pot sä me
joe cu dilele mele...
Cu totii bufnird de ris.
Peste vre-o jurnetate de ceas lupul fu intal nit
din doll *i ucis de glontele lui Toader Fulger.
Atunci subprefectul se apropid fall fried de
lup §i incepu sal piseze cu stratul pu§tei.
Mai mananci carlani !- mai mánanci car-
lam ! na!
www.dacoromanica.ro
74 MORAVURT PROVINCIA LE
Se vede insd ca lupul nu murise de tot ;

sub loviturite sub-prefectului el mai deschise
odatd ochil. *eful plasei scdpd indatd arma
din mand §i o rupse de fugd spre cei-l'alti
venatori.
Cu cat venatorii lnaintaü spre rnunti cu atat
locurile devenead mai pustii, zapada mai mare
pi fiarele mai dese. Iorgu, locotenentul Pri-
sdceanu i Fulger mai uciserd fie-care eke
un lup.
Verfatoril se Intorsera seara, !milt de os-
teneald, la Dural.
Mandstirea este Infundatd in munti i nu se
poate zdri decat dupe ce te-ai apropiat bine
de poalelele Ceahldului, care se ridicd dina-
poia ei, ca un zid colosal. Vara ti se pare, in a-
cest colkor retras, cd e§ti intr'un raid, atat
de mult farmec respandese in juru-ti drurnul
boltit de crengile stejarilor, care duce la md-
nastire, colinele inverclite ce se intind impreju-
rul ei, aerul cel recoros i Imbalsarnat ie mi-
rosul de brach. kcum privektea era tristd,
drurnurile plinê de zdpadd. §i cerul nuoros.
Imprejurul bisericei sunt respandite vre-o
doue-zeci de chilii ; una, mai bine ziditd §i mai
mare, servea de arhondaric. Un calugdr facuse
foc prin odal ; venatoril se uscail pe land sob&
§i Weptaii sã li se aducd de rnancare. Párin-
tele egurnen Arcadie ti tinea de vorbd. Sfintia
sa era un om voinic, de vre-o patru-zeci §i
opt de ani, nalt, spatos, cu 0 barb& mare
www.dacoromanica.ro
BRApt .1 PUTREGAM 75
neagra §i cu nisce rnustall lungi §i groase.

llacd nu ar 11 fost imbrdeat in calugar, multi
l'ar fi luat drept un haiduc...
In spre seal* sosi la arhondaric §i vestitul
vdtaf al lui Iorgu, Neculae Brusture, care se
lauda ca vroe§te sa se iea la trantä dreaptä
cu vre un urs.
la-te cu mine, If zise Toader Fulgett.
Ba mai bine cu toti ur§ii de pe Ceahlaii
deck cu tine! repunse Brusture.
A.doua di, pe la zece, venatorii erail In
padu,rea de pe Ceahlafi, singur sub-prefectul,
Anton Carnarescu remasese la Durail.
Cu lupul Lot mai merge sd ne luain la
harp', dar cu ursu baiu !
Zlotescu plecase inainte cu Ilristea §i cu
Valerianu; locotenentul de la Pangarati se
pusese de panda in altd parte cu vame§ul. In
alt loc se a§e4d *tefan Bursuc §i Cobuz, mai
incolo fratii Fulger, §i, In sfar§it, Iorgu §i
Neculae Brusture.
Cucoane Iorgule, spuse acest din urmd
dupe vre-un ceas de a§teptare, eil m'am sa.-
turat sa, stall aid ; find cá rfu vine ursu la
noi, me duc eii la densul; mata, dacd vrei,
du-te inapoi la cei-Falti boieri.
Pleaca... eil remen aici.
Brusture pleat §i, peste cat-va timp, Iorgu
il pierdu din vedere.
Iorgu nu simt.ea nici_o fricd ; el avea mare
incredere in puFa sa.
www.dacoromanica.ro
'76 MORAVURI PROVINC1ALE
Nu trecu multa vreme i densul vedu Main-

te-i, la oare-care distant* pe regele pddurilor
noastre : era un urs mare §i fioros, cum nu
pot sä §i'l inchipuiascá acef ce n'ail veclut
decat ur§il tiganilor. Fiara scotea ni§te rilc-
nete asurditoare §i arunca in drurnul ei. bu-
tuci marl de lemn.
La o asemenea ardtare, Iorgu simti un for
In tot trupul sea ; arrna-I tremuta" in rnanii.
Ursul venea mered spre densul. Primej-
clia era mare. Tinerul venator simti Ca e
vorba de viat5. 0 de moarte; cu toatá fries,
puse arma la ochiii, i cand fiara fu nu-
mai la cAti-va pa0 §i se sculase in doue
picioare, trase piedica : ursul, lovit In piept,
r5.cni selbatic, se aruncá dinteo saritura pe
vendtor, cdruia Ii scdpase pu§ca din mand,
ii infipse ghiarele in spate §i, rupendul car-
nea de pe umer, el se gatea oat sfa0e, cand
un glonte, venit din depairtare de dupe ni0e
arbori, lovi pe urs drept in inimd §i'l ucise
pe loc.
Ce era?
Toader Fulger se despärtise, de la o vreme,
de fratele sëit i apucase drurnul mai in spre
mu n te.
Deodatä el audi o detunaturd; intorcend ca-
pul densul vedu cele ce se petrecead. Inteo
clipd '§i lu5. hotarirea §i, facedu'0 cruce, chili
cu sange rece.
Cei-l'alji ven5.tori furd in§tiintati de cele ce se
www.dacoromanica.ro
BRAVY SI PUTREGAIU 77
intèmplase i sosira indata. Iorgu era gra.' ra-

nit §,ì pierduse cunoOnta. El nu'i veni in
fire deck in vale, la Durdit. De acolo o sanie
ii duse in graba la curte.
Astfel Se mantui petrecerea §i toti vênd-
torii se intoarserd tristi i abatutf. Agripina,
dupe un moment de turburare grOsnica, se
avdd la capataiul fiiului ei ; ea uita pentru
moment pe Forascu, pentru a redeveni, in fata
teribilei nenorociri care o lovea, muma iu-
bitoare §i devotatä.
Hristea plecd in grabd la Piatra sa aduca
un doctor. In spre liuá sosi Marinescu, care
dete cele d'Adleia ingrijiri nenorocitului ye-
nator.
Iorgu avu mai anteiii nite friguri teribil&
care-1 tinura intre vie* §i moarte. Consti-
tutiunea lut robusta insä ii facu sà iasd in-
vingetor din acest gra' pas. Doctorul nu-§i
ascundea cu toate acestea ingrijirea sa act
rana era cat se pciate de gravd.
Bietul Iorgu t Bietul Iorgu I esclatua Ma-
ria cu ochil in lacrdmi i frangendu-§i- ma-
nile de durere.
In zadar se incerca Valerianu s'o lucre-
dinteze ca starea fratelui et nu era desperatd.
e cu neputintd... ar putea
Nu ! nu !
scapa nurnal daca nu ar fi chinuit i de du-
rerea morald care-I stinge incet, dar sicur....
Inteunul din aceste accese de desperare
Maria lasa gel cada capul pe urnèrul lui Va-
www.dacoromanica.ro
78 VORAVURI PROVINCtALE
lerianu. IspitzL era prea mare. Imbdtat de

farmecul tinerei fete, de gratia sa mládioasrt,
simtindu-i respiratia aproape de a sa, arne-
tit de contactul splendiduluP ei trup, Vale-
rianu o apnea in brate, o strtmse la piept i
o sdrutd cu foc. Maria, de§teptatil de o-datä
ca &b..' un vik se retrase iute, se duse in
camera frateluf ei §i nu mai dete ochi cu
Leon pand a doua ch.
In acest timp sosi si Negradi de la Piatra.
Cu toatá supdrarea IA bátranul se simti
adanc miFat cand vequ pe flul WI ranit.
Cel mar intristat din toti era insä bietul
Dimitrache.
Iaca la ce l'ati adus ! mnnte v'a trebuit,
munte atf gasit !
A treia cli dupd acett tragic eveniment, doc-
torul Marinescu declard cd. Iorgu e in afard
de on ce pericol. If trebuia insil fiului lui
Negradi cate-va sèptiimani, poate o lurid chiar
de liniste §i de imobilitate absolutd.
In toatä curtea domnea o tacere aclanca ;
conversatiile se facead cu jumdtate glas ; ser-
vitoril nu urnblail deck in virful piciorelor
Maria ai Valerianu se intalneari and in
odaia lui Iorgu, pe care cdutaii sh'l distreze
in toate modurile, arid in salon, unde eraii
mai liberi i puteaii s'a vorbeasca ca §i In
trecut. Iubirea lor crescuse in tainA ; veghiand
amèndol, ore intregi, la càpâteiul lui Iorgu,
inirnele !or linere i curate se incles,tase tot
www.dacoromanica.ro
BRAIA 91 PUTREGAIe 79
mai mult. Valerianu n'avea decal s spuna

Un cuvint pentru ca Maria sA fie a lui, dar den-
sul intelegea foarte bine ca, in aceste triste
irnptejurdrI era de datoria lui sA Wepte pana
mai tarzid.
Dupd ce'§i mai veni lurnea in fire, incepurd
cu totii sà se gandeasca la dibaciul. i cura-
giosul pIàie, care scapase pe Iorgu de la
moarte. Agripina, dupã ce-1 multaini cu efu-
ziune voi sd'i cläruiasba o sumA mare de bani ;
dar cu toate rugdmintele, Fulger nu voi sä
prirneascd nimic.
Nuli face cine-va -datoria pentru bani,
cuconith.
Iorgu, cAnd fu mai bine, trimese pe un om
sa"'l cheme, creclend cä va reu§i sä't indu-
piece. Dar el nu mai era in sat ; plecase in
Transilvania.
VII
Peste trei SeptamAni, Iorgu putu sd se

scoale din pat, §i, peste cAte-va dile, sa". piece
lot Piatra ; familia lui incepu ast-fel s'd se mai
lini§teasa.
Vdlerianu fu nevoit, din cauza unor grave
afaceri, SA se intoarne pentru cAte-va dile la
Tulghe§; dar, inainte de a pleca, el se hotdri
sd cad o convorbire decizival cu Maria.
www.dacoromanica.ro
80 NORAVURi PROVINCIALE
Era o seara minunata. Ninsoarea Incetase

si zdpada, luminata de razele lunel, se lain-
dea stralucitoare afard.
In zori de Ijiud trebue sal plec, zise
Valerianu.
Leon tdou un minut; inimile amendorora
bateaa cu tarie.
La ce sa mai ascund Inca o simtire pe
care all descoperit'o 2 Le ce se mai lupt in
potriva unei patirni nerezistibile ?... A sosit
timpul sa ye destainuesc ca, de la venirea
mea in Piatra, nu m'am putut opri de a ye
iubi din adancul sufletului mea i ca cea mai
mare fericire pentru mine ar fi atunci cand
aceasta iubire ar fl impart4ta... De un cu-
vent atarna acuma fericirea saui nenorocirea
intregei mete vietf !
Valerianu luá Marla Mariei, care nu o re-
trase, §i mult thin!) Inca amendoi tineril st5.-
tura impreund, vorbind prin fraze scurte, in-
trerupte de lungi pauze, de fericirea lor vii-
toare.
Incetul cu incetul, lucrurile l§i reluara mer-

sul lor de mai nainte. Agripina lncepu sd se
intalneasca din nal cu Fordstu ; orbita de
patimä, densa nu se mal ferea de nimeni,
nici de servitori, nici de copii §i, dinteun
moment Intealtul, densa putea Ii descoperita
chiar de barbatului ti. Lumea de prin casd Isi
dadea seama cà desele vizite ale MI Forescu,
www.dacoromanica.ro
BRAT)I :31 PUTREGA1U 81
care statea ore intregi in camera sotiel lui

Negradi, cdnd acesta era pe la lard on la
Iasi, nu puteail sà aibd un scop tocmai tin-
slit. Indatd ce Arnica intra in odaia cuconi-
servitorii plecail de acasd, §tiind bine
cä puteau s petreacd fdid. gnijã. Agripina
6nsd-§i, pentru a fi mai liberd, le dddea dru-
rnul ; pe Maria o trimetea pe la prietinile ei
iar tut Dimitrache h daclea tot felul de insdr-
cindri prig ora*.
Negradi era, poate, singurul om In Piatra,
care nu §tia ce se petrece in casa lai. Tot
orasul nu vorbea -de cat de ambrurile A-
gripinei ; limbele rele aveati, in aceastd pri-
vintd, ce sd. povesteascd §( ce sa colporteze
pnin ora. Cel mai mic derners al lin Fo,
rdscu era pAndit, discutat ; Agripina nit pu-
tea sd iasd din casd fdrd ca sä fie urnidritd
de doue, trei femei. Un eveniment neinsemnat
o vorbdi o privire, un semn, era inregistrat
si comentat. Seara, nuoile descoperin erau
transmise din mahala In mahala, la toate se-
ratele unde se adunaei Petrenii.
Cele mai aprige informatoare §i mesagere
erad, In aceastd 7cifacere, Aristita Uluceanu §i
Frdsina Alimpici. Tot ce raportaii ele era in
tot-cfa-una positiv, netdgdduit.
Dacd am vequt cu ochii !
De cat-va timp insà relatille Intre cele doue
prietene se ráciserd foarte mull, §i amicitia
lor de oclinioard ameninta sa se prefacd In-
B II si Plillegaiu. C. 13'0. 6
www.dacoromanica.ro
82 MORAVUTIf PROVINCIALE
tr'o du§manie neimpricata. Autorul acestei

teribile zizanii era Pavel Camaralcu. Amen-
doue se Incercase sä rdpeasca inima ajuto-
rului de primar, care pastrase cat-va timp o
neutralitate prudentV Din eliva insa in care
Pavel trimise Aristitel un co.5 cu pasträvi,
rivala el cduta nutnal de cat sail resbune.
Prime le acte de ostilitate Incepurd prin-
tr'un demers al Fraginei la Agripina.
N'am fost de rnult pe la tl-ta, cucoand
Agripino, dar sa nu creel( cã te-am uitat ;
dovada e ca Indata ce am aflat ca. al supa-
rani, ha chiar cá e§ti in primejdie...
Ce suparare ? De ce primejdie 'ml vor-
be§ti ?
Trebue sã tii mai bine de cat mine ;
nu e vorba, eii nu cred Did un cuvent din
ce se -§optesce prin lume, dar...
Ce s'o fi optind ? pe semne au inebu-
nit oamenii sA se lege acuma i de mine...
Asta le spun §i eu... dar vor sà me
creadd? Forascu 'ncolo, Forascu 'ncoace...
Forascu ? Fiind-ca are treabd omul cu
barbatul rneii, apot trebue sa luatt lucrurile
la inteles ?
ld ? Feleasca Dumneeleil ! Tocmai ve-
neam sali spun cd, dacä este vre-o per-
soand care-ti vrea reul, nu sunt efi aceea,
ci... ia'n ghice§te?
tii ed...
www.dacoromanica.ro
BRAIN *I PUTREGAIO 83
Aristita ?
Chiar durnneaei ! durnneaei merge din
casa 'n casa §i iscode§te toate minciunile de
care'l plin tergul...
Adeverat spui, soro draga ?
Sa n'am parte de ochii din cap...
Ei lasa atunci, jupaneasa Aristito, 'ti-oiu
areta eü cu cine ai a face... 'ti-oid respläti
eü cu verf i indesat !
.5,i Agripina se scula in picioare §i se plimba,
infuriata, prin odaie.
Vii diseara la «soarea» la cuconu Lasca-
rache Petreanu ?... are sä fie §i ea acolo, s'o
vecli ce mutre face...
Nu era sa: me due, dar dacl'i a§a, am
sa viii §i
In acea di era sä fie serath la cuconu
Lascarache Petreanu, a cdruia fed implinea
noue-spre-4ece ani. Mai multa lume insa a-
flase de la cucoana Nastasia Bogoslov cã
Profirita era cu duoI am mai mare de cat
spunea tata-seil. Cucoana Nastasia tit adu-
cea foarte bine aminte cii. reposata sotle a
Jut Lascarache, cu o lurid inainte de facere,
daruise un carucior nepotului ei Vasilica,
care atunci implinise tocmai patru ani.
Aceia§i lume, care cu o seard mai 'nainte
se adunase la doctorul Marinescu §1 cu done
sen mai 'nainte Ia deputatul Guzgan, se in-
trunea acum la Petreanu.
www.dacoromanica.ro
84 MORAVURY PRQVINCIALE
Pe la opt ceasuri venira maiorul Proici,

pdrintele Mihalache i Hristea Cozmescu, a
carat ferneie continua a 11 bolnava.
Sermanica... mai bine ar stange-o Bum-
necleifl clicea sfmtia sa pdrintele Miha lathe.
In curend sosird si cer-falti invitati : doc-
torul Marinescu cu nevasta i cumnata sa,
Arghir Sacultea si mat In -urma Sotir «bobo-
celul» Pietrii; nicaeri nu se dedea vre-o -4soa-
rea» fárá ca el sã fie invitat ; bärbatit se urni-
leaf' inaintea 1w i cucoanele, in balurr, si'l
smulgeati Lula de la alta. Dacd se intempla
sá fie mar multe petreceri in aceiasi seard,
de dirnineata era o adeyerata luptd cine sa-1
aiba mai anteiu i trei patru trasurt 11 astep-
tail Ia scara cu porunca sal aduca pe- sus.
Venira apoi capitanul Dornea ctt locotenen-
tul Mihailescu, cel d'anteiii de la' dorobantr,
al douilea de la pornpieri ; arnenduoi insa
purtau galosi si nu ieseail nici o-data, pe
ploaie, fard umbrele.
Pe la noue ore, toata lumea era adunata.
Vasile Bogoslov publicase de curend In
«Aurora» o poezie dedicatã Profiritei, ceea-
ce suirera foarte mutt pe cuconul Lascarache,
asa in cat poettil fu re primit.
Barbatif se puserd irnediat Ia crL Substi-
tutul Sdcultea si brt Arghir se invarteau in-
tu'una in jurul Profiritei pli debitau compli-
mentele cele mai nesdrate.
Deveniti, din cauza er; dusinani de rnoa-rte,
www.dacoromanica.ro
BRADI L PUTREGAIft 85
ansii cáutai sâ se ia in ris unul pe altul Ina-

intea fiicei lui Petreanu. Sdcultea avuse treabá
mai toata diva la tribunal si seara fu nevoit sá
piardd un ceas la un evrefi, care nu voia sa'r
imprumute banir trebuitori spre a'si face uri
nuoil rOnd de haine.
Indata ce fu liber, Säcultea se Imbraca re-
pede i veni la Petreanu ; pe dturn Insa 'sr
aduse aminte ca nu s'a ras si intra la un
bärbier, care avea drept firma : «kicr sade
feciorul lur Noise barbierub. Feciorul Itu
Moise voi sa raid repede pe domnul sub-
stitut, care era gräbit, dar din neb5gare de
seama II tdia la obraz pe o intindere de done
degete. Sdcultea trase dohe palrhe barbieru-
lur i nu'i plati nirnic.
Ce al la, obraz musii Sacultea? II in-
treba Profira cum 11 vedu.
Substitutul se Mai cã n'aude.
'Sa ye spun efi ce are, respunse Arghir,
care '1 zarise esind de la barbier ; domnul
Sdcultea a inceput de cat-va timp a face
econornir si se rade acurn la «feciorul lui
Moise».
Toata lumea rise in jurul lor.
Mincium spur, m'arn ras la ebriciul lur
Docebal» striga Sdcultea rosu la rata.
Apropiindu-se de doctor, el adaose : Lasa
ca areta efi afara, mai rnojicule !
Frasina Alimpici vorbea cut Aristita Ulu-
ceanu, ca si cum nu s'ar fi int'ernplat ni-
www.dacoromanica.ro
mic Intre elecand inträ cucoana Agripica.

Repede Frasina se desphrti de prietena ei vi
evi inaintea femeel lui Negradi.
De ce n'a venit i musifl Iorgu? intrebd
irnediat Profira, am audit ca s'a insandtovit...
Trebue sã mai stea Inca in cash, res-
punse Agripina.
Sotir ,yorbea cu Savel Carnhrhscu i cu
maiorul Protici. Sotia lui Marinescu vi cu-
coana SAftica a lui Fordscu ascultair, inAn-
tate, pe prezident, care le punea in curent cu
«lecturele» sale. Tinérul magistrat chute sà
le arate ch e1 este un orn larninat, ch nu
crede nici In Dumnerjed, nici in facerea lu-
mil in vase gile, nici in Adam vi Eva.
Eft sunt darvinist...
Ce-i aceea? intreba Camdrdscu.
Sotir le I4muri cum teeth lumea invetata
crede asta-ch cá omul se trage din maimute.
Cu top' bufnird de ris, un ris enorm, eme-
tic, care tinu vre-o done" minute.
Dine, intrebd maiorul Protici, dach omul
se trage din maimute, cum ne spul durn-
neata, Vunci de ce nu mai ies i asth-cli ea-
men! din maimute ?
Sotir nu vtiu ce sh respundd i, necajit, le
qise :
Poate crede lumea ch eft spun min-
dun! Ì Cele ce ve" istorisii, le-am cetit intr'o
carte groash de trei degete...
Aristita Uluceanu intempinase pa femea lui
www.dacoromanica.ro
BRAIA St PUTREGAUT 87
Negradi, i cduta." sã lege vorbd cu densa ;

Agripina insá o evitä cu o racéla vadith.
gar toti b4rbatil punéndu-se la arti, fe-
ineile rernasera singure.
Audi dumneata caraghiozlic ! casierul
Gatu§ca sa.' se despartai aa, nitarn nisam, de
nevasta dicea femea lui Marinescu.
Nici n'o fi patru luni decând s'au luat,
adaose doamna Fordscu.
Se pretinde c s'a incurcat cu femeea
spiterului Kecskernet...
De mutt! acu o §tii ? d'apor nici ea nu'i
mai de treabd... prea glurnea dumneaei cu
directorul dsta noil de la gimnazia : un mun-
tean fudul i obraznic.
Poate D lua-o el mai la urnid....
Mai stir ?
Dar de istoria locotenentului Prisdceanu
ati audit ? intreba. cucoana Aristita Uluceanu.
Ce istorie, ma chere ?
Cum, nu titi nirnica ? n'ati audit ch
si-a prins femeea cu Pdsäreanu cel tiner?..
Elei ! respunsera mai multe cucoane.
Asta nu-i adeverat ! e o iscodire de-a
durnitale, care nu ai a face alt nimic toatä qiva
de cat sä te legi ba de unul ba de altul...
observsa.Agripina pe un ton batjocoritor...
Ed ? poti sä 'ntrebi...
Nu-i adeverat ! nu-1 adeverat, chiar adi
dimineata a fost ofittrul la Iorgu, i era. vesel
si lini§tit ca tot-d'a-una.
www.dacoromanica.ro
Eu u'ain nici un interes sa spun min-

ciuni i me mir ce 4nsemneaza mania asta,
respunse Aristita.
Ai sad n'ai interes, asta nu-1 treaba
mea... Mar bine ai face cucoana Aristita sä
te ocupi mai mult de dumneata i sã la§i pe
cel-l'alti in pace. Daed chestia de vorbe,
ar trebui sa iel searna ce se vorbe§te_pe so-
coteala durnitale...
Cele-Falte ferner stateau inmarmurite prin
prejur i nu Indraznead sa qica nier un cu-
vent. In cea-l'alta odae se auglea inteuna :
Hait ! ai sfeclit'o capitane... eaca... po-
pa... §i ear popa de treI on de-a rêndul:
Era glasul lui Hristea.
Pe socoteala mea? intreba Aristita. Tare
asi vrea sa §tid ce se vorbe§te...
Al vrea sà §tir? Nu me face cd acui
spun tot... striga Agripina infuriata.
Cucoand Agripina! linisteste-te me rog
matale, intimpind Frasina Alimpici, Mean-
tara de cele ce se petrecead.
N'ar decat sà spui nu'rm e frica ca
rn'oid rapt... daca'i pe-aceea, a§r putea sa
spun §i eu despre dumneata Iderun care nu
ti-ar prea prii...
Din vorbd 'n yorba, cueoanele ajunsera
sa'§i arunce vorbe groase Ln fatd.
Trae§te cu sub-prefectul...
It Inea1a pe barbatu-seu -cu Foidscu!
Cucoana. Agripina! madam Uluceanu I
www.dacoromanica.ro
BRApir P PUTREGAIU -89
strigau cele-l'alte fernei, silindu-se sä le as-

tampere.
Bárbatii se sculaserd de 14 cArti. Mecu
Negradi, care audi cele din urma cuvinte ale
Aristitel, se sculd i dênsul repede §i veni
pana in pragul salonului. Toatá lumea tacea.
Ferneea 1w For6.scu le§inase, ear Orbatul ei,
galben i tremurand, trecu in altA odaie.
Petrecerea nu putea sä. mai dureze ; peste
vre-un ceas lumea se intoarse acasà vorbind
despre Intamplarea din acea seard.
Are sá fie boclue, dise Bogoslov e§ind.
Cum n'a mai fost ! adaose locotenentul
MihAilescu.
Sdcultea se opri In ulitá la vre-o sutd de

pa§i departe de casa lui Petreanu §i a§tepta
p6 doctorul Arghir. In curènd sosi i acesta ;
fiind intunerec, el se lovi piept in piept cu
substitutul.
Aha I'mata e§ti ? te a§teptam ssa.'ti ark
ea... sa vedem o salt knai bati joe de oa-
mem a§a. fard Did un rezon...
*i mana substitutului intrase deja in perul
lui Arghir, care respunse cu vre-o dom pumni
la 'Mei.
Lasâ de per cä te calicesc! striga doe-
torul, care tinea foarte irrult la frizura sa.
Substitutul ins5, '1 trOgea mereu de chicii
si'l rnai dedea cate-un pumn, cand in dreapta
cand in stanga.
www.dacoromanica.ro
90 MORMTURI PROVINCIALE
Vrei sd me desconsiderezi in ochii de-

moazelei? Na ! caine de cioclu!
Am sã li fac proces talharule... res-
pundea Arghir lovindu-1 cu picioarele.
El strigail, se batjocoreail si loviturile de-
veneail tot mai dese si mai bine inclreptate.
Sdcultea tragea mere& pe dusman la den-
sul, cand, deo-data, piciorul lui dadu intr'o
groapa, astupatä cu zapada.; el aluneca. in-
teensa urmat de doctor. Luna esise de
dupe un nor si privea, nepasetoare, la cei
clout luptatori, cari voeaii sd se stearga de
pe fata pamentului. Canii incepura a latra
prin imprejurime. Dupe vreo clece minute,
sdrobiti de oboseala si inghetati de frig, ei
se saturara de luptd si se indreptard fie-care
spre casä, unul in dreapta, cel-l'alt in stanga.
Te-oia prinde ell altä data, striga Ar-
ghir de departe, am sa te jupoiii de piele.
Am sa te dad la cam.
Rana tercjiti in acea seara si mult timp
dupe ce toata lumea se culcase, Negradi se
plimbd cu pasl marl prin odaie, cautand sa
se klesmeticeasca In mijlocul atator ganduri
dureroase, a indoielei si a maniel care 'i
umflase templele si facea srt-I tesune in u-
rechi svacnituri ca de ciocane.
Oil si cat de multe certe ar fi avut el cu
nevasta lui si ori cat de suparat era pe
densa de o bucata de vreme, totusi nu cre-
www.dacoromanica.ro
BRADI f PUTREGAIC 91
cluse nici o-datd Ca Agripina ar if putut sti a-

jungd pand a-i fi necredincioasd. Nu mai ti-
nea la ea, dar se simti atins in demni-
tatea lui de bárbat, in cinstea lui de om res-
pectat de toti. Une-ori se resgandea; tia
cat de vorbdrete i de reutdcioase sunt fe-
meile intre ele grgi inchipuea c. cele ce
spusese Aristita nu erail de cat ni§te vorbe
frá temeig. Vermele indoelii insd intrase in
sufletul sea i, din acel minut, nu mai avii
nici pace, nici odihnd.
VIII
Evenirrientul insernnat al Oilei, subiectut

tuturor conversaiiilor, tema pe care se bro-
daft variatiuni nesfar§ite, era cearta dintre
Aristita Uluceanu i Frasina Alimpici. Cele
doue veduve rupsese prietenia lor in mod
Mk; resbolul intre ele fasese declarat, md-
nus,a fusese aruncatd, cartelul primit.
Aristita nu putea sä mai alb& nici o indo-
lard, cO scena petrecutd intre densa §i Agri-
pina, la serata lui Petreanu, fusese provo-
catä de nenorocita ei rivald. Pentru ca ori-ce
arma de priete§ug sã fie tearsa intre ele,
Aristita inapoid cucoanei Frdsinei toate aca-
dourile» pe care le primise de la densa ;
Frdsina la rendul ei nu rèrnase, se 'ntelege,
mai prejos : ea inapoid chiar in acea
www.dacoromanica.ro
-92 MORANURI PROVINCIALE
sfesnic de argint pe care-I primise de la

fosta et prietind la anul nou, precum §i
douè gdini inedltate care-i fusese ddruite de
dlu a ei.
A doua di, ele se IntdInird la cucoana Nas-
tasia Bogoslov, la care se dusese sd le caute
In carp ; aci, de la cele de 'nt"eid covinte,
-veduvele trecurd la fapte...
Mai park la Agripina !
Ii plac pdstrdvit dumitale ? Poftim pds-
travt !
umbrelele lor, dupd ce descriaii morisct
fan tastice prin aer, se abdteail cu furie cdnd
pe capul uneia, cdnd pe spatele cele-l'alte.
Cucoana Nastasia, speriatd, se inchina la
icoane, pe cand poetul Vasile se silea sd le
despartd. El nu reqi sd le potoleasc 5. de
cât dupd ce Aristita plimi o loviturd care-i
umfld un ochiu *it dupe ce rivala ei, Impie-
decandu-se de un scaun, cddu la párnent.
Me miram eft de intelesul cdrtilor adi
dimineatd, spusexucoana Nastasia nepotutut
dupe ce veduvele plecard: ceartd pentru
un orn de ro§u... acuin se Idmurese lucru-
rile...
Indatä dupd cearta el cu Aristita, Agri-
pina trinlise pe Hristea Cozmescu la pre-
fect ca facd un hatdr : sã destitue pe
Costicd Uluceanu din funcOa de vame§, la
Prisacani.
www.dacoromanica.ro
BRAVI §1 PUTREGAIU
Peste clece cjile, -Costich primi de la mi-

nisterul de finante inViintarea sà párdseascd
postul, remanend ca el sä fie qchernat mat
tardiii in altd functiune».
Uluceanu era tipul desdvax§it al parazitu-
lui national ; in toatá vieata lui nu ca§tigase-
un singur ban, caLe sà nu provind din vis-
teria statulm ; in coald, fusese bursier pand..
la versta de opt-spre-clece ; apm_ se stre-
curase prin nenum6rate functiuni : copistr
suprefect, ajutor de judecdtor, perceptor, in-
vëtätor... el nu avea altd ambitie de cat a-
ceea de all face anii de serviciti, pentru a
se retrage la bdtrimete cu o pensioard. Nu4
mai rernamea de cat, la moarte, sd fie ingro-
pat cu cheltuiala Statului.
Uluceann trecu irnediat in opozitie i se
alipi pe langh.grupd1 BuduKa-liugina, in ju-
rul carora se adunase tott nernultamitii.
Afacerile lui Negradi rnergeaft dtn ce in ce
mai red; pe langit toate nenorocirile, de vre-o-
doue septainarii, tovarapl sell din Galati nu
mai dadea nioi un sernn de viata.... Cuqonul
Alecu ii telegrafiase in doue rencluri fard a
primi nici un respuns... Era care adeverat,
ce se vorbea prin ora, ch Haim dA.duse fali-
ment?... Era eu neputinta, de necrecjut §i
totqi un fior II fácea sä tremure, din Cap
pa.na'n picioare, cand se gandea cá mai la
urind lucrul se putea intempla...
www.dacoromanica.ro
94 Al 0 R AVU Fa. PHOVINC1ALE
In aceste imprejurari sosi de la munte,

mo§ Gavril, omul de Incredere al Iui Ne-
gradi. El ceru sa vorbeasca numai d,e cat cu
boerul.
Ce ai sä'mi spul? Intreba cuconul Alecu
Ostit...
Mo§ Gavril, dupe ce se scarpind in cap §i
tu§i, povesti lui Negradi cum lucrurile mer-
geau foarte reit la ino§ie; gramaticir nu'0
mai vedeati de treabd, vechilul nici nu mai da
pe la acantileriev iar Neculai Brusture, nu
mai indraznea, din causa unel certe ce avuse
-cu Toader Fulger, sa mar mearga prin sat...
Poftim ! strigd Negradi plimbandu-se in-
furiat §i stringend pumnii de manie... Asta
'mi mai lipsia acuma... 'mi vine sd'mi iail
lumea In cap... 40 sd me due pe la munte §i
o sd'i Impu§c pe totA ca pe ni§te cani...
Pe cand cuconul Alecu era in culmea e-
xasperarel, intra In odaie cucoana Nastasia
Bogoslov...
Lasa-me cucoa nä! strigrt el protopo-
pesei... iar vre-o functie, vre-o pensie... o sri
-daft §i deputatie 0 tot draculm...
Cucoana Nastasia remase un moment ne-
dumerita... .
N'am venit ati cer nimica... IV aduc
din potriva, o veste bund...
Veste Mind? M'am -desvatat de mult cu
ve§tile cele bune... S'auchrn...
Cucoana Nastasia era cea mai vestita peti-
www.dacoromanica.ro
BBADI L PUTREGAIU 95
toai4e din Piatra; nici o cdsätorie nu se pu-

tea face MA. in tervenirea sail cel putin fdrd
a se lua si consiliul ei. Iscusitd, discretd,
densa era un mesager neintrecut pentru a-
semenea treburi. Ei se datora -cdsdtoria lui
Marinescu cu Adela, cdsgtoria lui Guzgan cu
vara prefectului; la nevoe cucoana Nastasia
se insdrcina i cu divorturile : cãte o intrigd
pe ici pe colo... dar aceasta numai cdnd
mdritisurile se Itnputineail..
Cucoana Nastasia venea cu o misiune de-
Heatá din partea !ui Petreanu. Fiica acestuia,
Profira, refuzase acum de curend mâna «bo-
bocelului» Pietrei, a lui Sotir, cea mai bund
epartidd» din oras ! Cuconul Lascarache era
disperat. Profira fusese luna trecutd dervre-o
doue ori in visitd la mdtusa ei, starita de la
Varatec; nu cum-va «boaitan cum ii dicea
Petreanu vdrise in cap fetal sale sd se
facd cdlugdrild? Misterul fu petruns Insd In
scurt timp. Desele visite ale Profirei la Maria
yi o fotografie a lui Iorgu, pe care cuconul
Lascarache o gdsi 'lute() qi in camera flicei
sale, Ii fácurd se descopere taina...
Pentru nirnic Lu lurne Lascarache, DU s'ar
fi opus la cel mai mic capricid al Profiritel...
Inted cli aceasta Ii ceru un poney ; peste
cdte-va septdmâni soseail de la iarrnarocul
de la Fdlticeni duoi poney negri, de-o frumu-
sete rard si de la Jeam, din Bucuresti, un pa-
ner usor, elegant... vroia Profira pe Iorgu ?...
www.dacoromanica.ro
96 MORAVEIRI PROVINC1ALE
nimic mai usor; cu averea sa nimic nu'i era

cu neputintd. Va cumpera i pe Iorgu, dupe
ctim cumperase poneii si panerul.
Negradi primi cu o nespusd bucurie ves-
tea protopopesel.
Spune-i lui Lascarache cá sunt incan-
tat... din parte'mi le dad copiilor bine-cuven-
tarea mea cu. arnendoue manile.
Alecu vedea in casa.toria dintre Iorgu si
Profira o punte de sciipare pentru densul,
in mijlocul nenorocirilor can cdcluse ca grin-
dina asupra lui. Dacá aceastd chsatorie se
-va face, el putea desigur sh se imprumute
de la Petreanu cu sapte sail opt mii de gal-
hem... inlatura ast-fel strimtorarea pp care o
vedea apropiindu-se in fie-care qi tot mai
mult de densul...
Indath dupe plecarea cucoanei Nastasia,
Negt.adi chernd pe Iorgu si se inchise cu el
in odae.
Alecu intreba inaLanteiii pe fiul seü dacd
s'a insdnatosit pe deplin i dach era in stare
sh se intoarch la munte -spre a se pune din
nod pe lucru.
Iorgu declard ta era gata sá plece peste o
septdmand.
Ort-curn fie, acji sau mane are sh tre-
huiascd sa. te intorci ; dupe cat ved eü insa,
mi se pare ca nula prea place sh stai la
lard; de aceea am gdsit un mijloc salt fac
pe placul teu, sh te scap de munte...
www.dacoromanica.ro
BRApi St PUTREGAIu 97
lorgu statea in picioare ; se uita tinta la

tatal seg.
Nu Inteleg, respunse ansul.
Am de gand sá te insor... cu o fata. bo-
gata...
Ai 11 curios sa ,stid i ei
cu cine, orl
cat de putin interesat m'ai crede ea sunt In
chestie...
Lasa vorbele la o parte trebue sa fi
aflat, prin casa, cá Petreanu vrea sa te albd
drept ginere i cil, de hatarul mei]. , are de
gand sa mareasca zestrea fetel cu cinci mil
de galbeni ; iata ce vreatn sali spun, scurt si
fárä incunjur ; nu me lixloiesc cà lucrul II
face placere...
lmi face pldcere Ca te interesezi de
mine... Cat despre flea lui Petreanu, ar putea
tata-sell sa-1 mareasca zestrea nu cu cinci
mii, dar cu cincl-zeci de mil de galbeni, efl
tot nu a0 lua-o.
Ai nebunit?
Nu am nebunit-de loc §i tlü foarte bine
ce vorbesc ; efl nu sunt marfà de vengare...
i eü iti spun -ta trebue sà ial numal
decat pe Profira ; al sd aibi banil tel 0 me
scapi i pe mine de-o multime de buclu-
curl... le cuno0I destul ce sh ti le mai In0r...
cred eh de ast a. data, cel putin, at sa me as-
culti.
Sunt gata sh te ascult in ori-ce, numai
intru Gat priveste insurdtoarea mea, nu. Pot".
Bragi i Putregaiu. C. 13iI. 7
www.dacoromanica.ro
98 MORAVIIRi PROVINGIALE
se'ml-- cel vieata dacii voesti, dar consciinta,

dar inima...
Nu esti in toate mintile astacli ; tti cade
norocul in patina, si tu, ca un näuc, fugi de
el ; crecii ca are sa ti se mai arate asa pri-
lej ? nici odath !... Mie-mi trebue sa iel nu-
mal deck pe Profira ; de aceea fii bun si te
gandeste si sa'ini dal respunsul hotarft maine
dimineata ; claca nu al de gaud sa fad cell
cer eü, cu mine ochl nu o sa mai dal cat
vei trai tu...
Respunsul meü l'am dat si nu am De-
voe sä mai me gandesc...
Bine, bine... vom vedea... vom vorbi
maine dimineatã.
Negradi rernase pe ganduri, ascurujendu'si
cu greil mania in potriva flului sea.. Cum si1
acest noroc neasteptat se ducea in vent ?

sell, in loc sa caute a se impaca cu
fiul
densul, insurandu-se cu o fath bogata, se a-
areta mai neascultator deck tot-d'a-una?... Nu,
nu, pana aici...
A doua-li dimineata, Negradi intra in ca-
mera fiului acesta lipsea.. Patut era
deja fäcut; unde putuse el sh mearga atat de
timpuriti?
Alecu mai astepta o orä, doue ; se facu
vremea dejunului; lorgu nu se intoarse. Du-
mitrache nu veclUse pe Meat din ajun. Ser-
vitoril nu puteati da nici o deslusire. Sin-
www.dacoromanica.ro
13RAVI I PUTREGAIt 99
gur porthrul Intainise pe Iorgu, pe la miezul

noptii, urchndu-se Inteo droFh, care'l a§tepta
la poarta ; cucona§u1 luase un geamanttm
mare cu densul.
Nu mai hichpea nici o Indoialä :
Iorgu phriisise chminul pätintesc, infrun-
tase Inch o data vointa tatillui ski.
Blestem pe capul lui, tichlosul ,si ne-
mernicul, striga Negradi smulganduV Oral...
M'a nenorocit, m'a serdcit... Afurisit sh fie
chte dile o mai avea...
Cand se Intoarse Ir) biuroul sea, Alecu gäsi
o scrisoare pe mash. El se repedi asupra ei
§i o deschise, cu manile tremurande_ ce
putea sh'i scrie, mizerabilul ?
Dar nu era scrisoarea fmluf sea... era o
scrisoare anoniind.
Pe patru pagini mdrunte erail desthinuite
pe larg relatiile Agripinei cu Fordscu.
Scrisoarea enurnera date, cita cuvinte, po-
vestea fapte, care, reamintite lui Negradi, li
reimprospdtail , ca Inteun cadru lurninos,
impresiuni con fuze din trecut.
Gesturi i semne neintelese ii aphreail 4-
curna, In viziunea lui exageratd, in care toate
amènun tele luaii propor[ii extraordinare, pline
de intentii insulthtoare la adresa lui ; audea
par'cd in tonatiile vinovate ale unor cuvinte
ce i se paruse indiferente ;, vedea Inaintea
WI, ca o aparitiune, care'l urmarea pretu-
tindeni, figura ironich, batjocoritoare, a lilt
www.dacoromanica.ro
100 MORANTURI PROVINCIALE
Fordscu, privirea sa §ireatd, nasul lui sub-

tire, favoritele sale 'n vent... §i, Inchiljend
()chit pentru a scdpa de aceastd obsesiune,
figura avocatului i se areta mai deslu§itd,
mai ironicd, mai batjocoritoare...
Zra adeverat deci ceea ce spusese Aristita
la serata lui Petreanu...
*i aceastd femee perdutd, dupd ce-1 furase
cinstea, 11 1mpingea acum la tuind-... Iorgu
nu putuse sã Wen deal sfdtuit de densa,
cu bani day do densa, i aceastd plecare
insemna pentrn Negradi, dacd nu ruina de-*
plind, de sigur insti Inceputul strimtordrer.
Hahn ddduse faliment, lucrul era astdcli po-
zitiv. Cuconul Alecu vedea acum, ca lute&
oribila halucinatie, pe Wortmann de o parte,
pe Pdsdreanu de alta, cum ii rupeati bucdti
intregi din moOle sale, cum ti srnulgeati
pddurile, 1i risipeau hambarele §i-r sfdrmau
ferestraele...
Ce ai fa:cut cu lorgu, fernee mdr§avd ce
e§ti? strigd et Agripinei, 4ndui-i In cale,
infuriat ca un tigru rdnit.
Iorgu era acum blOcul de aur, caseta prey-
oasd, care cuprindea o avere Intreagd, un fet-
de comoara irnensd, pe care 0 mand nebuna
ar ft aruncat'o tt fundul Bistritet
Agripina, Inspdimantatd, fácu an pas In-
ddrät...
- Respunde, cà sunt in stare sd te omor
urrnd Negradi, cu ochii injectay de sdnge....
www.dacoromanica.ro
BRAI)1 V PUTREGAIt 101
L'al alungat, a plecat... §i-a luat baiatul

lumea In cap... cum o SA ne-o ludm Cu totii.,.
M'ai nenorocit, smintit'o, striga cuconul
Alecu ; dupa ce ti-al perdut demnitatea, dupd
ce ai facut casa mea de batjocurd, acum ti-al
perdut s,i mintile...
Nu tnteleg 'ce voe0 sa did! respunse
Agripina , devenind , deodata, galben a. ca o
facIie. Cuvintele lui Negradi o lovise, c4 o
sageata, drept In inirna... barbatul el, §tia
deci totul... §i totu§l i se pgrea ca nu e vi-
novatd, ca gres,ala ei nu era deck urmarea
fireasca a purtärei barbare a sotului el... a-
cesta putuse s'o opreasca de pe povarni§ul
pe care alunecase ; Incapatanat, orb, densul
nu-i intinsese insa o 'nand de ajutor. A cul
era villa ?
Int?o clipa de revolta, ea voi sd destainu-
iasca total, Infruntand, prin marturisirile cele
mal complecte, mustrarile §i mania lui Ne-
gradi... era o rezvratire a intregei sale vieti,
o protestare a tineretel sale perdute, a ilu-
ziilor sale risipite, a tuturor fibrelor sufletu-
lui seil, Incorditt In cautarea unor genzatium,
pe care le intrevequse taxa. a le putea do-
}Audis.. El da, era amanta lui Fordscu!
Aceste cuvinte Ii veneati pe limba §i-i ar-
deaf' buzele... o secunda. that §i confesiunea
era sa fie depling... dar aceastä Incordare a
vointei sale nu tinu deck un moment ; ea
urma comedia Inceputa, Onà la sfar§it, feta
www.dacoromanica.ro
-102 MOHAVCR1 PI1OVINCIALE
cu omul pe care '1 considera ca pe Un du§-

man netmpacat.
Nu intelegi? urma Negradi ridicand gla-
sut ; voe*ti sa vorbesc ca sä inteleaga toata
lumea §i sä te fac de risul tuturor?
Ed nu me sirnt vinovata de nimic...
fa-te §i de ris, daca-ti place.
Nu §till cum me stapanesc Inca de...
sNjga. Negradi, mai infuriat Inca i apropiin-
du-se de Agripina.
Voe§ti sä me loves,ti? Poftim ! zise a-
ceasta din urma cu un aer provocator. Pof-
tim ! fä i inielia asta...
Femee ticaloasä ce e§ti ! urla Negradi
repedindu-se asupra Agripinel §i apucand'o
de gat. Dupa ce 'mi-al necinstit casa, in loc
se te ascunli ii fundul pamèntului, nfe §i
infrunti...
Dimitrache , atras de stfigatele Agripinei
ii sari in ajutor, i cu multä greutate izbuti
sh o scape din mainile fratelm seü. Negradi,
cu nchii incruntati, r4il la fata, spumegand
de manie, Ilerga dupa dênsa in sofragerie,
resturnènd mese §i scaune T aruncand cu
farfurif §i cu sticle...
Maria caduse In genunchl inaintea tata-
1M WI; ea I§1 frangga manile, conjurand
pe Alecu sk se lini§teascd... Prezenta fiicei
sale, singura fiinta care 'Area &à mai tine
la' dênsul, IL opri un moment in loc. Ne-
gradi fécu, fard de voe, cati-va pa§i inapoi...
www.dacoromanica.ro
BRAIA SI PUTREGAIt 103
deodata ins4, densul sari din noir, ca si cum

ar fi calcat pe o vipera...
La up de la intrare, el intreveduse figura
ironica, batjocoritoare a lui Forascu. Acesta,
asigurat de Cozmescu CA Negradi nu bagase
in -seama cuvintele Aristitel , se prezenta la
Negradi pentru a se Intelege In privinta pro-
cesului cu Pasareanu ...
Cuconul Alecu se repe4i- ca un taur Ma-
in tea lui :
Ce cauti aci, tAlharule?
Forascu, inspairnentat, IuirA doue-trei vor-
be fara. Inteles.
i tu te-al pus pe capul meil ? tine,
canalie ! racni Negradi lovindu'l cu palmele
peste obraz. Aici, sdriti Ion, Vasile !
Dutoi argati alergard din fundul curter.
La pament ! asa ! ticalosul ! Dati-I ! urla
Negradi calcandu'l en picioarele.
Lumea incepuse sA se adune la poarta ;
la toate ferestrele caselor vecine se ivise
capete...
Mai multi trecetorI, atrasi de strigatele a-
vocatului, alergard din tote partite §i-1 scoa-
sera din primejdie.
Avocatul avea fata i mainele pline de
sange. El fu pus /ntr'o trasura. i Intovarasit
de un vecin pAnd acasa.
Negradi se Intoarse In odae la el, i, dupe
ce trase up ea tarie dup4 densul, caclu Intr'un
fotoliii ; din (And in and el 1st trecea maim
www.dacoromanica.ro
104 MORAYURI PROVINCIkLE
pe frunte ; limbi de foc 11 ardeail par'cd cree-

ral ; urechile 11 iuiaii *i'l fáceati sá tresarä in
fie-care moment; i se pdrea cà b'euse o otravd
care lucra Meet, dar sigur, care 'I amortea
simtirile, neldsdndu-i ca urmd de viata dectit
o imensä durere... o idee fixd, vagg, de care
nici nuii mai dadea bine seamd... nu mai
*tia. de ce i pentru ce, avea insa simtitnen-
tul confus al unei marf nenorociri.
Cuconut Durnitrache chuta sa-1. lini*teasc6.
Se poate sl faeii aa pozna Alecule
vino'ti in fire omule... -ce crecli tu toate min-
ciunile cate s e plimbä pun ora*...
Negradi nu mai -putea r6spunde Dchii i se
intorceaii in cap, limba sa bolborosea cuvinte
neintelese, fata i mainile i se Invinetise...
Pentru Dumnecleti, ce al Alecule? strigd
Ddmitrache cuprins de desperare... Saritt !
Agripino ! Mario ! sdriti cu totil.,. un doctor...
barinul, palid *i;remurAnd, -sdrobit *i
dênsul de atatea emotiuni teribile, cdclu pe
un scaun lãngä fratele Wt.
Mo* Gavril alerga. In graba i aduse pe doc-
torul Burdea, de la spitalul de la Neamtu, care
din Intèmplare se afla In acea cli In oras.
Starea betrinului era foarte grava. Docto-
rut nu putea sä se pronunte pAn5, a doua
Negradi nu cuno*tea pe nimeni... el fa.-
cea numai, din cand In cand, câte un gest
ca *i cum ar II voit sä alunge pe cine-va de
la.nga dênsul.
www.dacoromanica.ro
BRAVI Sj PUTREGAle 105
IX
A aoua di se respandi in ora§ §tirea ca

Negradi incetase din viata. Fie-care povestea
amënunte pozitive in privinta mortii sale ;
unii indicati chiar ora esactd cand cuconul
Alecu i.0 ddduse sufletul.
De dimineatd incd sosird o multime de ctr-
noscuti §i de prietenf aixasel : prefectul Gro-
zdveanu, deputatul Guzgan, Sotir, Sdcultea...
Hristea Cozmescu li introducea, pe rind, in sa-
lon, §i le povestea intêmplarea. Pdrintele Mi-
halache Prapur, insotit de un diacon §i de
duol dasali venise infr'un suflet... iatd o In-
mormentare cum o visa el de mult ; murise,
in sfirsit, un cre§tin mai- dihaiii ! Fdclierul
Sava veni §i densul sd se inteleagd asupra
grosimei §i numèrului lumindrilor ce trebuia
sd aducd...
Din fericire insh Negradi nu murise. Doc-
toral Burdea asigura chiar CA densul va pu-
tea sh scape cu viatd, dacd va fiferit de nuoi
emopunl... Natura lui de fer, nervil sel ote-
liti, rezistase teribilei lovituri ce primise...
o a doua loviturd insd trebuia neaVerat sd-i
fie fa tald.
Negradi se schimbase atat de mult, in doue
dile, in cat de abia l'ar maI fl putut recu-
noasce cine-va ; figura hit se lungise, ochil
s'el eraii s,ter§i, cautatura lor fixd, buzere
www.dacoromanica.ro
iOG MORAVUld PROV11NCIALE
subtiate §i vinete ; el li plimba din cand in

cand privirea de la Maria la Dumitrache ; in
doue rènduri, Agripinb, veni langa dênsul ; el
ii facu semn sa..se indeparteze. De abia dupa.
vre-o s6ptemana, cuconul Alecu putu sä iti
mai vina. In fire el nu putea prormnta insa.
de cat cate-va cuvinte ; partea stanga a tru-
pului pärea a fi cu totul paralizatd...
In casa nu mai era nici un ban.
Cate-va mii de galbeni perisera in nerioro-
cirea de la Galati, §i de la munte, Lepsi§chi
scria cã hu are in lada nici macar clece
galbeni.
Agripina avea still* de o parte cate-va
sute de galbeni, dar ii daduse lur Iorgu, la
plecarea acestuia.
Cu cate-va clile inainte, Iorgu prirnise din
streinatate, o scrisoare care avuse darul sa-1
neliniteasca in cel mai mare grad.
El alergd numai deck, dupe' primirea seri-
sorer, in tot ora§ul, pentru a gasi o suma mai
mare de bani toate alerga.rile sale insa fura.
zadarnice §i, in cele din urma, el se adresa.
Agripinel, conjurand'o sal vie in ajutor...
Trebue sa plec... trebue sá plec... spu-
nea el Agripinel, cuprins de desperare... nu
mai stint stapari pe mine, nim pe viitorul meg...
an legat soartá altei flinte de soarta rnea,
§i acum, un eveniment apropiat strange §i
mai mutt legitura dintre noi... trebue sa plec..
www.dacoromanica.ro
BRA VI E PUTREGAIU 107
In urma convorbirel ce avu cu parintele

sed, Iorgu deveni vi mai st5ruitor. El decla-
rase Agripinei Ca daed nu va putea se plece
chiar in acea seard, va pune capet lilelor
sale, i, spunend aceasta, denSUI areta un
revolver Mcgrcat.
Solomon Wortrnann, cdruia Negradi nu-I
mai putea inlesni afacerea cu spitalul din
Piatra, ceru s. i se pläteascd dobenda bani-
lor imprumutati de la densul vi cele cAte-NA
politi subscrise in timpii din urrnA pentru
nevoile casei.
Solomon se jura cd nu mai putea avtepta o
sigur5 gli ; pretexta Ca vi densul are pláti marl
de falcut §i à nu voia sá pgteasch ca Haim de
la Galati. El dddea in acela§ timp a intelege
cd dacd nu va fi plata imediat, cii mult5.
pärere \de red, va fi nevoit sá recurgd la un
secuestru. Pentru ca lucrurile insd sj. nu a-
junga aci, ca un vechiti vi sincer prietin al
farnilier, densul propunea lui Dumitrache vi
Agripinei sit vendd o movie a Int Negradi, Tul-
canii de pe Bicaz. Solomon cunoscea chiar
pe o persoan5 care era dispusd á dea un pret
convenabiltnu tocmai mare, dar in sfarvit, in
Unprejurdrile de Ltd ori-ce suma, de unde
ar fi venit ea vi cu ori cate sacriflicii, nu era
de despretuit. Cumpdratorul , Hristea Coz-
mescu , care pentru moment se gäsea vi
densul stramtorat ava pretindea Solomon
era dispus s5 iea movia mai mult pen-
www.dacoromanica.ro
408 MORANUR1 PROVINCIALE
tru a face un servicifi familiei Negradi, la

care tinea atata, decat pentru a realiza un
ca§tig.
Hristea Gozrnescu asigura si densul ca
facea un imens sacriticid si aceasta nurnai de
hatarul lui cuconul Alecu.
Peste cate-va lile, Negradi fu pus in cu-
rentul teribilei situatiuni. Contrar insa astep-
tdrilor fratelui WI, densul nu manifestd o
mare intristare cand I se pomeni de vinclerea
mo§iel. 0 nepasare adancd ii coprinse sufle-
tul. Cupa amOrdciunei tusese golitã pana la
sfar§it ; ce ar mai fi putut sa-1 amarasca mai
mult? Nenorocirea sa era deplina, iremedia-
bila. Nimeni in lume nu putea sa i-o mai ma-
reasca. Alecu se a§tepta, resignat, la toate
calarnitAtile.... Asa voise, se vede, Dumneled
§i cu fatalismul unui vechiti boer, fricult si
bigot, el a§tepta ca Providenta salt execute
clecretele sale...
El iscdli, cu ochii pe jurnetate Inchi§i, toate
actele Pe car! i 'le presintard Solomon si
Cozmescu. Tulcanii fur& venduti pe jumetate
-din valoarea lor.
Acum nu-i mai remânea lui Negradi de
cat Lunce§til. Procesul cu Pdsäreanu arne-
ninta Ins& sd-I rapeascd §i o parte din aceasta
snosie.
In mijlocul atator suferinfi, Negradi a§tep-
tase moartea in liniste, dar marea mangae-
toare, dupa ce pdruse ca voe§te sa se o-
www.dacoromanica.ro
BRAW $1 PUTREGAIO 109
preascd o cliprt, in eterna ei cdletorie, i§1

urmd drurnul inainte fail a se opri la den-
sul §i acurn, la fie-care revoltd a constitutiel
sale robuste, la fie-care opintire a intregei
sale flinte in potriva boatel, la fie-care re-
nwere a sirntirilor sale amortite, el recd.-
pdta tot mai mult con§tiinta nenorocirilor
care se abdtuse asupra lig, intrevedea gro-
zavele rupte, incercdrile cumplite care-1 a§-
teptail inteun viitor apropiat.
De la ingrozitoarea scend petrecutd a doua
qi dupd plecarea bit Iorgu, Agripina nu mai
%recluse pe Fordscu. Acesta, In -urma maltra-
tdrilor ce suferise, fusese nevoit sd stea vre-o
trei septemdni In casd. Ceea-ce despera insa
pe avocat, nu era atdta niei ofensa suferitd,
nici scandalul int.6mplat scandal de care
vorbise §i ziarele din eapitald, nici proce-
sul de divort cu care '1 ameninta Safta, care
&lase insfal*t totul , ci transformatia ope-
rata In figura sa. Fordscu fusese nevoit sd.
',§I taie favoritele §iceea ce era i mai gray
nasul, faimosul lui nas, subre-i ascutit, era
turtif, Idtit. Nirneni nu. ar mai fi recunoscut
fina §i §ireata figura a primujui avocat din
Piatra, in aceastà piftie diformd...
Agripina era in curent, prin Cozrnescu, ae
cele ce se petreceari in casa avocatu Mi. Acesta
jurase sd-§i resbune in potriva lui Negradi.
Am eti cu ce sd-1 feec pe cuconul Alecu,
www.dacoromanica.ro
spunea Foräscu lui Hristea. Toate actele du-

misale , in procesul cu Pasdreanu, sunt la
mine... 0 sa vadd durnnealul!
Mai nenorocita si mar tristä insa de cAt
loll era Maria.
Scene le Ingrozitoare la care esistase, fuga
lui Iorgu, boala lui Negradi, pAcatul Apripi-
nel, ruina care batea la usa lor, produsese
in sistemul el nervos, atAt de fin si de deli-
cat, o airuncinare cumplitd.
La cel mai mic sgornot, lacea mai mica
neliniste in casa, nervil ei, Intini peste me-
surd, ca niste coarde gata sa. se rupA, erail
cuprinsi de niste vibratiunl dureroase, care
o faceail sA sufere un adeive'rat martiriii.
pe lAngA toate aceste chinuri, de la ple-
carea lui Iorgu, Maria nu mai primise nici o
stire de la Valerianu...
Ce putuse sh devinA Leon in acest lung
interval? Niel' un semn de viath, nimic. Pu-
tuse dênsul s'o uite cu deshvêrsire, sa-si
calce cuvOntul, dupd ce aprinsese In sufletul
el o dragoste gat de viue, dupA ce paruse
cA, pentru vecie 'si legase inima de ini-
ma el?
Inteun moment de slAbiciune, and i se
pArti cä totul se prdbuseste In jurul el, clupa
scena teribild dintre Negradi i Agripina,
Maria trirnise Jul Valerianu o scrisoare des-
nada jd utita.
www.dacoromanica.ro
BRApt .51 PUTREGAIO 111
Trecuse dile §i se"pte-mani insd, §i flu pri-

mise Mel un rèspuns.
Totul era sfAr§it.
Opozitia ridica din i in di capul; fostul

primar Budused grupase in jgrul sèfi pe toti
slujbnif dati.afard, pe toy nemultumitil. In
fie-care searA grupul sett se aduna inteuna
din sAlle cafenelei ((La cetatea NeamtuluiD ;
acolo, in fata truer litografif representAnd
scena faimoash din tre Stefan cel Mare s, i murna
sa, la porple cetAtel, Stefanache Rugina, ur-
cat pe Un sckun, arunca cele mai ingrozi-
toare acusatiuni 1a acIresa prefectului i a gu-
vernUlui...
In peretele pe care era atarnatd litografia,
la spatele acesteia, politia practicase o gaurd
un comisar, postat in camera de alAturi,
cu urechea la zit, asista ast-fel, fárd a fi
vdclut de nimeni, la toate conciliabulele o-
pozantilor.
Costicd Uluceanu era insArcinat, in special,
cu trimiterea corespondentelor la cliarele din
capitald §i cu redactarea scrisorilor anonime,
cari se expediati regulat rnini*trilor. 0 cores-
pondentd adresatd In timpii din urma cia-
rulul «Virtutea RomAnAD din Bucuresci §i In
care erail date pe fattl hoii1e comise la pri-
,
www.dacoromanica.ro
112 310RAVURI PROVINCIALE
mdrie_ de Hristea Cozmescu , produsese Un

mare sgom9t In cercurile politice.
Noul primar al Pietrei era acuzat, pe fatd,
intre altele, cd din lemnele_destinate localu-
lui comunel oprise pentru dênsul opt stan-
jeni, crtli pietruise curtea cu bolovanii curn-
pdrati pentru stradela «Baiaderelor» ca luase
pe sub mand, in intelegere cu Solomon Wort-
mann, Intreprinderea acciselor i a ilurni-
natulul, Ca. imprumuta cu dob6ridd uzurara
banii oraplui, in folosul se6. personal §i cd,
la urma. , pentru a ascunde toate aceste far-
de-legi, fal§ificase t6te registrele cornunel...
«Virtutea romando 1§1 v6cluse tirajul sett
urcandu-se in mod considerabil in urma pu-
blicdrei acestor corespondente, sub titlul im-
primat cu litere cdt gandacul Holiile de la
PiatraD .
g HoiiIe, jafurile, potlogariile, escrocheriile,
pungd§iile, delapiddrile, borf4drii1e i telhd-
riile banditului din Piatra se ih lant. JTai-
ducul furl i guvernul tace ; ora§ul este prd-
dat, ruinat §i primal ministru inchide ochii...
Ce regim de canalit !... Para când loate a-
ceste m*lif 2... Vrea cabinetul sd punern
mdna pe pu§cd §i sa. -e§irn In stradd ? Sa. ne-a
spund 1 Dar atunci sa se §tie di nu noi vorn
ii r'espunOtori de sangele vOrsat... nu not'
vorn putea 11 acuzati ca am dat prilej strei-
nilor sd strige, rinjtnd kbucurie : Finis Ro-
manian. I
www.dacoromanica.ro
BRApi L PUTREGAIU 11 3
Ast-fel termina eVirtutea Romana» unul

din articolele el de fond, in care, la urmd,
facea o comparatie intre administratia mize-
rabila a int' Cozmescu i obladuirea Orin-
teascap a lui Buduscd.
Prin cercurile bine informate insa din Pia-
tra se pretindea cá Budusca, pe timpul gos-
podariel sale, se folosise de construirea cazar-
mei pompierilor pentru a'sf repara din temelie
casele sale din sträda Titu-Liviu.
De curènd, un deputat din opositie Meuse
in privinta cestiunel de la Piatra, o interpe-
tare care avu un mare r6sunet. Guvernul,
fata cu miscarea opositionistd, care crestea
atat in camere cat si 'n tará, fu nevoit sa
randueasca o ancheta parlarnentara. Rapor-
tul cornisiunel de ancheta, compusä in ma-
joritate din membri de ai oposittel, fu klefa-
vorabil lui Cozmescu. Niel prefectul, nici mi-
nistrul nu mai puteati face nimic pentru a
scapa pe protejatul lor ; Hristea fu dat in ju-
decata i trimis inaintea juratilor.
Primarul 'si lud de aparator pe Mitica Fo-
rascu, care fagildui prietenului sOit Ca va face
minuni pentru a'l scapa. Favoritele avocatu-
lui mal crescusera in timpil din urma; nasul
lui era !Asa pierdut, pierdut pentru tot-d'a-
aria_
Primul lucru insa de care Hristea ingriji,
fu de a se pune in relatiuni cu membril co-
misiunel juratilor.
Bracy si PuLregaiu., C. 1344. 8
www.dacoromanica.ro
Din nenorocire pentru densul, intre juratii

cOuti la sorti, erad foarte multi partizant
de ai opositiunei :. Insu§i Budu§ck, narnpd-
catul seft du§man, era pe list'a.! Se puteail, ce
e drept, recuza diti-va dintr'en0I, dar ori
cum primejdia nu era cu-totul Inlaturatd...
In acest timp Grozáveanu fu chemat de mi-
nistrul de interne, la BucureVI. «Afacerea
de la Piatra» luase proportiuni ingrijitoare.
Opositia '§i concentrase toate puterile asupra
acestui punt slab al regimului ; o condemnare
a lui Hristea echivala cu o condemnare a
partidului de la putere... Primarul trebuia
deci scdpat, scapat cu on-ce pret...
In chua judec54ei, sala cea mare a prima-
riei, unde curtea cu jurati tO tinea §edintele,
de abia putea cuprinde lumea venità din tot
judetul pentru a asista la acest proces fat-
mos. Procurorul general de la Ia§i sustinea
acusatiunea ; In public se vedeafi i multe
figuri streine : eraft membri de at opositiunei,
'veniti din capitald ca sä fie de fatá la aceastä
interesantä partida, In care se juca soarta
guvern ulut...
Hristea Cozmescu, palid §i abatut, stetea
pe banca acuzatilor, in acest loca§ al prima-
riel, unde, cu cdte-va luni Inainte, densul tro-
nase ca un stapan absolut. La spatele seri,
Mitica Fordscu, purtand o pereche de oche-
lari, can mai ascundead putin diformitatea
www.dacoromanica.ro
BRApi §I PUTREGAIU 115
nasului sëñ, rèsfoia cu bdgare de seamd un

volurninos dosar...
De o-datá o rni§care adancd se produse in
public. Preedintele scosese din urnd numele
neimpdcatului Budwd , §eful opozitiunei din
Piatra.
Toga lumea se a.5tepla ca Cozmescu saii
avocatul s6ti sd strige: Recuz !
Cozmescu insd stätea cu capul plecat, cu-
fundat In ganduri iar Fordscu rèsfoia inered
dosarul.
Pre§edintele scoase apoi numele lui *tefa-
nache Rugind, alt du§rnan de moarte al gu-
vernului.
Acusatul §i apdratorul ski tdcurd din noil.
Ast-fel furl scoase din urnd §apte nume de
adversari al regimului, Mil ea Fordscu sd.'0
ridice ochii de, pe dosare...
Ce putea sá inseinneze aceastä atitudine
neesplicabild a lui Cozmescu ? Tinea dènsul
sä fie condamnat cu ori-ce pret?
Numai cinci din eel doi-spre-zece jurati
erail amici ai prefectului : Gavril Bursuc,
Costea Smochind, unicul librar al Pietrei,
Cigulea, vestitul juchtor de cArti, poetul Va-
site Bogoslov si fdclierul Sava.
Condamnarea Ira Cozmescu pdrea sicurd,
inevitabild.
Miticd Fordscu fAcu minuni de elocuentd;
vocea sa, devenitd acum putin nazald, era
mai putin rèsundtoare ca lnainte ; tottqf ple-
www.dacoromanica.ro
116 MORAVI}111. PROVINCIALE
doaria avocatulut curgea limpede §i convin-

gdtoare...
Acolo Mgt unde Fordscu se lntrecu, fu la
sfdr§it, inteo peroratiune nerezistibilá :
«Voi pärinti de famine, In pieptul cdrora
bate o inimä cald'a. ,si generoasà, avea-veti
oare curajul sa läsati Mil nici un sprijin so-
tia nenorocitd, copila§il desperatt at acestui
bdrbat valoros, al acestut cetätean model,.
fahl a anticel noastre urbi ? La tipetele infer-
nale ale copiilor, la iroaele de lacrAmi ale
unel murne care se aflä pe patul mortii
s,iroae care, fie clis in treac6t, dacd s'ar a-
duna la un loc, ar putea face o baltä imensd
care inimd, fle ea chiar de piatrk ce zic de
piaträ ? de fier sail de otel, nu se va putea
indupleca ? §i apol, domnilor jurati, nu Ire
Onditt clomniele-voastre Ca avet1 o mare res-
pundere §i ca inteo cli putett sa ye Infatisati
inaintea celut de susm ?
Aci Fordscu facu o pauzd §:i ridica mAna
spre cer. Intreaga adunare, urmandu-i gestul,
is,i Indreptä privirile spre tavan.
and avocatul termina, un lior trecu prin
inimile tuturor. Era un sirutiment general cd.
cu toate sfortárile lui Foräscu, juratii, in ma-
joritate duvnant de moarte al lui Cozmescu
trebuiail neaperat sa condamne pe acesta
pentru crima de fal§ in acte publice... §i apot
hollile primarului era(' v6dite §i dovedite cu
prisosintA.
www.dacoromanica.ro
BRAO I PUTREGATO 117
Mare fu insd mirarea tuturor cand Budurk

primul jurat aduse un verdict negativ.
Pub Rout remase un moment inmdrmurit...
Achitarea lui Cozmescu era ceva neinteles,
neesplicabil, un mister pe care cei mai isteti
se incercatt to zadar sd'l pâtrundd...
La clubul guvernamentalilor din localitate
se arborase , in semn de izbandd , drapelul
tricolor iar la primárie se fku iluminatie.
In capitalk opozitia era consternath. Arma
cu care ea se incercase se restoarne regimul,
ii scapase din 'nand...
Acum cjiarul guvernamental «Aparatorul
poporalui», respundea cu vigoare «calomniilor
§i uneltirilor infarne» ale opozitiei :
«Justitia populard, prin urmare opinia pu-
blica irisi, prin ce are densa mai pur i mai
desinteresat, se insárcinase sá restabileasca,
adeverul, denaturat de o banda" de postulanti
§i de mofluzi, cart nu mai respectail nirnic,
nici cinstea, nici patriotismul, nici marele
servicil aduse cauzei publice... Verdictul opi-
niunel publice era cu atat mai sdrobitor pen-
tru aceastä bandä cu cat majoritatea juratilor
din Piatra era conyusa din amici al opozi-
tiunei. Nici chiar ace§tia, cu toatd dorinta
lor, nu putuse descoperi macar cat negru sub
unghie in sarcina onorabilului i activului
prhnar al Pietrei, d. Cozmescu».
0 septdmand dupsa achitarea lui Cozmescu,
Costical Uluceanu fu reintegrat in functia de
www.dacoromanica.ro
vame§ la Prisdcani, *tefanache Rugind redo-

bandi postul sect de la perceptie iar Budit§cd
primi ca resplatá pre§edintia comitetuhu per-
manent.
Prefectul Grozdveanu fu cdIduros felicitat
de primul-ministru pentru chipul abil cum
condusese toatd aceasta afacere, pentru tac-
tul §i discretiunea cu care §tiuse sá nego-
cieze cu membrit opozitiunei achitarea lut
IIristea.
Cucoana Raluca nu fu in stare sh reziste e-

motiunilor pe care i le pricinui procesul so-
tului ei. Fie-care cliph acum o apropia tot
mal mult de sfir§itut vietei. Inteo caldd di-
minea . a lunei Marte, capul el i -se aplecd
pe unAr ca §i cum ar fi volt sâ doarmd :
adormise de sommil cel vecinic.
A§a a vrut, Burnnecleu, spunea Orin-
tele Mihalache Prapur, care alergase In goand
Indatd ce fu In§tiintat de Cozinescu. *tie el
ce face ! Am putea sä ne sclifosim ant in-
tregt, degeaba! S'a dus, s'a dus §i pace buna...
Unele cucoane de prin mahala, ca sd dove-
deascd cat ail tinut la 1\aluca, se vaitail In
gura mare :
Of ! of ! of ! sermana ferneie... sd'§i lase
copiii i barbatul i sä se stingd ,a§a ca o
lumlnare... Ce pecat t Off !
Cucoana Nastasia Bogoslov dojenea pe prie-
tenele sale cd nu sciaii sh jeleasch cum se
www.dacoromanica.ro
BRAVI SI PUTREGAIO 119
cade. Sa ye arat ell cum sa plange un

mort, spunea dènsa.
Scoala Raluca ! tipa vècluva protopopu-
lui cat putea. Scoala! ! Nu o sh te duct de
la noi, ca_ nu te lasam... nu te lasarn...
Cucoana Nastasica ingriji de toate cele
trebuitoare pentru ingropare ; ea priveghiä
scaldarea moartei, gateala ei , precum si
cumperarea de testemele si de luminäri ; se
tocmi cu pitarul Chiriac pentru patru marl
colive i cale-va sute de colaci mari i mici.
Afara de parintele Mihalache Prapur cu dia-
conul i dascalul WI, mai furd chemati pen-
tru ingropare si preotii Matei i Sofronache,
asa cum se cuvenea unui mort cum se cade.
In sfarsit, parintele Mihalache era multumit :
murise si de asta-data d'a binele un cre-
stip mai dihaiii !
A treia cji, de dimineata, clopotele incepura
a suna pe la biserici; o multime de clopote
mai mici sbarnaiati fard ragaz si, prin zin-
ghenitul lor asurclitor, se aucjea mai rar si
glasul gray si cumpkat al clopotelor mart..
Lumea incepuse sa. se adune in casa la
Hristea, care stetea ganditor trite() odae din
fund; mai multi prieteni '1 inconjurail i cau-
tail sal intäreasca impotriva nenorocirel ce'l
lovise.
Curtea era plina de oameni ; in rnijlocul ce-
lor patru colive aduse pe tave eraii implan-
tate luminari groase iar pe langa colaci erail
www.dacoromanica.ro
120 MORAVURI PROVINGIALE
puse bete cu pomi ; luminari rnai subtiri, le-

gate cu testemele se impArteail la preoti si
daschh ; in fundul curtil o droaie de cerseton,
Ii srnulgead unul de la altul prapurele §i se
certail intre den§ii. In acest timp sosise §i
muzica primAriei, alcatuitA din patru tigani,
trei nemti, un ovreiii §i trei unguri, sub
conducerea capelrnaistrului Matzovetzsky.
Preotul insärcinat sà citeascd stalpii la cd-
patAiul moartei se sculase si cea-l'altä preo-
time se adunh iinprejurul sicriului, pentru
ictenie.
Vaetele copiilor, a neamurilor, a prietene-
lor §i acele ceva mai moderate ale lui Hris-
tea, nu impiedicara pe ciocli sh ridice sicriul
§i st'l scoatä in curte peste pênza intinsa
pe pragul nsei. In curend Ord lumea e§i a-
far* prapurele §i colivele se puserA in mis-
care, rnuzica incepu sa cante un mar§ fu-
nebru §i preotil, imbracati in vestrninte au-
rite §i cu lurninArile in ma.* at precedeze
pe moartà. Pe la resp Antii, convoiul se oprea
pentru prohod si atunci plânsetele reincepeaii
§i mai tare. Cucoana Nastasia striga mere' :
Stai RalucA, nu pleca cd nu te las !
convoiul se punea din noti in mi§care.
-"Peste vre-o jumetate de ord, moarta fu adusa
la bisericd, in curtea cdreia se opri muzica
§i unde astepta o multime de lume. Dupe
prohod §i cantarea vecinicer pomeniri , si-
criul fu adus la groapA, scoborlt inAuntru,
www.dacoromanica.ro
BRAJA §I PUTREGAICI 121
stropit cu yin, §i ceremonia se dal* prin cu-

vintele obicinuite : ePecetluim aceasth groapd
pang la a doua Invierep !
Imparteala pomenilor se terming printeo
biaae cumplitá Intre calici.
Dupe ce'§i pláti tributul sell de durere,
Hristea, Intärit de sfaturile pärintelui Mihala-
che *i a cucoanei Nastasia, se convinse cg e
zadarnic de a se mai Intrista cine-va pentru un
lucru hotärgt de cel atotputernic. A§a fusese
scris §i lucrurile nu mai puteati sg se schim-
be... Mai multi prieteni chiar, veciendu'l cam
galben la fatii, '1 sfdtuirg sd mai iasa prin
lume, ca sd poatä gdsi, dacg nu uitarea ne-
norocirel ce'l lovise, cel putin o manggere...
Hristea nu mai §edea de loc acasd ; in
adever, spunea densul, putea el sg priveascg,
far& a resimti o nesfars,ità durere, odaia unde
se stinsese pentru vecie tovergp tineretei
sale ? De aceea '1 intelneal pretutindenea : la
Marinescu, la Lascarache Petreanu, dar mai
en seamg la Alecu Negradi. Cu tot procesul
sett, el era prirnit In toate casele cu cea
mai mare bucurie, ca *i cum, prin verdic-
tul juratilor, ar fi dobendit un certificat de
virtute.
Negradi nu pgrgsise inch patul. Doctorul

Burdea , care venea In fie-care septdrnang
sal va, nu'i Ingáduia sg se scoale pang la
jumátatea lunei Aprilie. Paralizia dispäruse,
www.dacoromanica.ro
dar cuconul Alecu simtia inch o greutate, o

osteneald cumplith In tot corpul...
N'a vrut sh. me ia Dumnecleti, spunea
dènsul lui Cozmescu. Acum iar trebue sh
me pun pe lucru... poate Ca s'o indura cel
de sus, dupe atatea suferinti §i mi-o inghdui
sà rech§tig ceea-ce am perdut...
Mai Incape vorbd, r8spunse Hristea cu
jumdtate de glas...
De acum me intorc iar la munte §i me
pun pe munch stra§nich, ca in tinerete... Am
creclut ca o S gasesc un sprijin in tichlosul
de lorgu... ai v'eclut ce mi-a facia... de acum
s'a sfax§it, sh nu mai dea in vie* ochi cu
mine ca-s in stare sh'l ucid... Trebue sh mun-
cesc eli singur... singur...
Hristea cldtind din cap cu un aer de corn-
pátirni re.
Ceea-ce me inspäimêntil lush, e ca de
o cam-dath, nicheri nu pot sh ghsesc un ban;
thlharul cel de Solomon, dupe ce mi-a man-
cat atala avere, acum nu vrea sá me mai till-
prumute de cat cu dobêndä de trei-deci §i
§ase la sutd.
Cuconu Lascarache n'ar putea oare...
Lascarache? Nu §tii cá nu'mi mai calch
in cash de chnd cu istoria insuratoareil
Vëd i eli ca-i cam greti de scos la ca-
pet; dar me mir cum sä nal dumneata pe
nimeni In ora§ Led bine cu ceva?
Pe cine vrel sh am?... Doar pe tine.
www.dacoromanica.ro
BRATA I PUTREGAIO 123.
Pe mine? clise Hristea tresarind.

- Ce te miri? Ai o stare in destul de fru-
moasd, pentru ca sá me poti Imprumuta cu
vre-o trel mii de galbeni...
Da, am §i ea vre-o cinci-spre-rjece mii
de galbeni...
Baca nu §i mai mutt ; ti-a mers bine la
primarie... i Tulcanii mei pe cari i-ai luat
pe nimic...
Vorba sd fie ! Mai mult am perdut de
cat am ca0igat ; el, hai sa punem douë-zeci
-
de mit, dar fil sigur ca n'am mai mult...
i nu-ti ajunge poate?
Pentru mine da, dar mai tii ce poate
sä se Intample maine poimaine? doar n'arn
sa reman burlac toata. viata...
G1ume0I Hristachi?
Nu glurnesc de loc ; void sa am si eh
odata o gospoddrie 1inititá i trebue sa §til
eh nu's din aceia can umbla dupa zestre-
mare...
- Irni vine sal'rni fac cruce cand te aud ;
nici nu s'a racit bine mormèntul Raluchil
te gamde0i sad ief pa alta?
Ce si fac? am. 0 eft o inimrt si-s satul
pand In gat de viata pe care am dus'o ; am
avut eft pana acum vre-o multumire, vre-un
ceas de odihna ? tot doctor *i doctoril, ne-
cazuri i supararl i nimic alta ; mi-a venit.
§,i mie vremea sa mai resuflu...
Dacal ap, fa cum te-a ajunge eapul ;
www.dacoromanica.ro
dar mai anteiii gande§te-te la mine ; daca

IM-1111 vil In ajutor, sunt perdut...
A§i putea sa fac mai mult de cat atata
pentru mata, cucoane Alecule...
Nu te
.Daca ai vrea, m'ai intelege... eü iti spun
cal am de gaud sä m'd insor, ea nu cant zes-
tre a§a de mare §i cä a§i putea sa fac mai
mult pentru dumneata de cat sa te Imprumut
numal cm o mie , cloud de galbeni... am vor-
bit destul de deslu§it, mi se pare !
Negradi se ridica putin §i, sprijinindu-se
inteun cot, se uita lung la Cozmescu.
Te aud §i nu-mi vine sa cred... mi se
pare cd visez...
Iti jur vorbesc din fundul inimei,
urma Hristea cu o voce tremurauda; ceea
ce-ti spun acum e o taina pe care o port de
mult in sufletul men ; de (And s'a intors Ma-
ria din streindtate eu veghez asupra ei ca
asupra unei comori ; §i mi-a§i face seama
mai curend de cat sa renunt la densa4..
Uite, Ili pun la indemana toata averea mea...
trei, patru, cinci mil de galbern, cat voe§h...
eil nu sunt un om interesat §i... din par-
te-mi... poti sa nu-i dai Mariei nici un ban
zestre...
Ce voe§ti sKti respund ? Sunt a§a de
surprins cum n'am fost nici odata in viata
mea... i, mai la urmd, ce pot sa fac ? Tre-
bue sa te intelegi mai inteiti cu Maria...
www.dacoromanica.ro
BRA 1 PUTREGAIO 12.5
sd vedern de primeste densa... doar nu vrel sa

pat cu ea ce-am patit i cu Iorgu... Dar te
sfdtuesc sá nu te mai gandesti la lucrul asta...
e peste putinta...
Dar dad). s'o Invoi i cucoana Agripina ?
Nu-mi vorbi de Agripina... densa i cu
Iorgu flu exista pentru mine... capdta Invoi-
rea Mariei i apoi sa vorbim...
IIristea nu iubise nici o-datä In viata lui

el nu cunoscuse, pand intalni pe Maria, de
cat o singura patimd : banul. Muncise patru-
zeci de ani, 1st impusese cele mai marl pri-
vatiuni, pentru a dobendi ceea-ce i se 'Area
lur Ca constitue pe pament suprema fericire.
Alergase necontenit, fall a sti ce este obo-
seala, spre un singur tel. Jertfise totul lii
lume spre a isbuti sá stranga parale multe.
Gaud, dupa vre-o buna afacere el se Intorcea
acasa cu vre-un fisic de galbeni, II desfacea
numai de cat pe masa, II Insira In grupuri
egale, ti nurnera'de cãte trel, patru on, uitan-
du-se cu dragoste la fie-care pies5,... apoi pt
umplea mainele cu aur ,si'l facea sa sane
si sunetul seü constituia pentru densul cea
mai dumnezeiasca muzica...
acum IIristea ar fi dat toate comorile
lumei pentru Maria... si dênsul se gandea la
truda lui teribilä, Ia hotiile ce comisese pi
care-1 dusese pand pe pragul puscariel, la
atatea sacrificir de demnitate si de cinste,
www.dacoromanica.ro
126 MORAVURi PROVINCIA LE
pentru a acluna, ori cum i de oil unde,

bani, bani iar bani , §i acum, tocmai
i
in amurgul vietei, densul descoperise ca
-sunt minute cand barml nu Insemneazd ni-
mic... cA sunt patirni mai Wei *i de cat
setea de aur... §i cá toate averile din lume
nu-i putean deschide o inima Inchisa pentru
densul...
Agripina era dominata cu desavarsire de
-Cozmescu : acesta cuno§tea toate slabiciunile,
toate coardele inimei sale. De sigur c. sotia
lui Negradi visase alt-fel de mini pentru Ma-
ria; ea descoperise chiar inclinatiunea flicel
sale pentru Valerianu. Cuna ar fi putut insa sa
se opund unui om care 'i tia toate tainsle ?
in fata lui Hristea, densa nu mai avea vointd...
se simtia incapabila de cea mai mica Impo-
trivire.
Din partea mea nu am nirnica de clis,
respundea Apripina; dar daca n'o vrea Maria?
Nu vrean sá tin eft d'al de astea ; e
treaba dumitale s'o indupleci... spune-1 ca
nu se mai casatore§te nimeni, din dragoste, In
(putt de asta-zi, c e de o mie de ori de pre-
terit un om stätut, cu mintea coaptd, vre-unui
tine, card captain ; mai fao sa Inteleaga cà
nu are s'o ia nimeni a§a numai pentru ochir
ei i ca Invoindu-se sa-mi fie sotie, scapa §i
pe cuconul Alecu din mare primejdie... Dacd
.efata cuminte, va trebui sd priceapd...
Maria nu §tia nimic din cele ce se urzeari
www.dacoromanica.ro
BRAO 1 PUTREGAIO '127
in jurul ei. Nici nu'*i inchipuise vre-o data

ca. Hristea, omul care din toed Piatra 11 era
mai antipatic, putea sa aiba nebunia de a o
cere in casatorie.
Din gi in cli dênsa devenea mai tacutd *i
mai trista ; gandul el sbura mereil peste ho-
tare, de unde nu mai venea nici o *tire, nici
un singur cuvent. Ea se uita ore intregi spre
muntii Transilvaniei, ca *i cum de pe pis-
curile lor ar fi putut sä se ridice o razà de
speranta...
Cate-va 4ile dupd intrevorbirea hil Negradi
cu Hristea, Maria stetea singurti in salonul
cel mare *i se uita intristata afard : era pe la
toaca *i vremea pdrea foarte posomorita ;
cerul era acoperit de nuori *i zäpada, ames-
tecata cu noroiii, se topise putin...
Hristea intrase tiptil in salon *i se apropid
pe nesimtite de Maria, care tresdri indata
ce-1 vdclu langd it&isa.
_ Te-ai speriat, duducd? II Oise Cozmescu
cu o voce mänghetoare.
Nu.
Stai de mult mata aice ?
Da.
E*ti suparata pe mine ?
De loc.
De ce nu spul rnoplui ce ai ; *til cat
tin eil la mata *i ce nu a*i face ca sa nu te
mai ved posomorita!
Hristea voi sa ia mana Mariel *i sa se a-
www.dacoromanica.ro
propie mai mult de dênsa, dar ea se inde-

pärtd cu repecliciune.
De ce me urd§ti atata, duducd Marie ?
Cand ai §ti ce vreall sä fac pentru mata, sunt
sigur cá m'al iubi...
Domnule Hristea, poti fl incredintat ca
nici nu te urdsc, nici nu te iubesc.
Hristea se apropid din nal de densa.
Cu timpul ai sä veçli cum ail sa ti se
schimbe ideile.
Nu cred, domnule Cozmescu.
Nu-mi dice domnule, Ca me supar ; eti
a§i voi sh ne Imprietenirn de tot ; sä tii la
mine cum iü eil la d-ta. Nu ar trebui sã me
refuzi a§a In toate, mai ales tocmai acuma
cand cuconu Alecu e in asa primejdie de
sdndtate si are a§a nevoe mare de bani. Dug-
mend lui i-aii facut o multime de neajunsuri,
a§a In cat o dudue- pupuicd ca mata e ame-
nintatd sd remand fail de zestre ; §tii cd eft
m'am chivernisit putin i am pus ceva parale
de o parte.... am ajuns in stare sd pot
ajuta pe cuconu Alecu §i si pot tot o-data.
face o pozitie fericitd unei turturele atat de
resfatata *i de cocolità cum eti mata.
Nu §tiil pand acum daca tatd-med sta
atast de reil ; dar nu pricep ce ail a face pa-
ralele dumitale cu fericirea mea !
Nu pricepi un lucru atat de simplu ?
de§i nu's a§a de teller, tot am inimd verde
§i's destul de hazliil i de mulicat ca sd nu4
www.dacoromanica.ro
BRApi 1 PUTREGAIU 429
fie nimenui urát cu mine ; am §i ceva stare,

§i mi-am pus de gand sd. me 'nsor... pe eine
credi cd am ochii... ghici pe eine ?
Nu void sa'rm dau aceastd osteneald,
spuse Maria, ingalbinindu-se de o-data.
IntVo clipd ea intelese totul, Ii làiiuri toatd
atitudinea de mai nainte a lin Cozmescu fatd
cu clensa.
Apoi mi-ot da-o eu atuncea : pe dum-
neata.
Ved cà ti-al pus in minte sd me need-
je§ti astai-cli, domnule Cozmescu ; de aceea
die earta dacd, find indispusä, nu pot sta
mai mutt timp la vorbd...
Zicend acestea, Maria se scula i e§i repede
din salon.
Hristea remase in picioare, neclintit §i se
uità lung timp la ua pe unde 4ise flica lui
Negradi; dacä ar fi apropiat urechea de odaea
ei, de sigur cá ar a audit un..plasis indbusit...
Rdbdare, Cozmescule, isi zise el.
Maria se sirntea perdutd. Uitatã de vale-
rianu, presitutind complicitatea pdrintilor el
in acest trafic ce se urzea cu tineretea i cu
frumusetea el, in schimbul banilor unui om
pdtat, densa, cu tot caracterul neinduplecat
pe care-1 mo*tenise de la pdrintele ei, nu
vedea nici o scdpare, fatd cu nenorocirea ce o
ameninta. Rezistenta ei era se fie zadarnicd ;
numai moartea putea s'o rdpeascd din bratele
lui Ilristea, care, ca ni§te crpi, se pregateati
Bra i Paregaiu. C. 13%. 9
www.dacoromanica.ro
s'o coprindA.. *i Maria 1st indrepta privirile

spre apele limper:A ale Bistritei, can curgean
in vale, la marginea gradiner... Nu, ea nu va
fi Mc! o-datid sotia acelui misel, scdpat din
ocnd gratie nurnar coruptiei juratilor...
riul curgea meren, cantand vecinicul se"ii can-
tec, Intr'o atrnosferd de pace si de repaos...
Maria reinasese pe ganduri, cu privirea
atintita spre valurile Bistritei, cand, de odata,
ea aur)i duruitul unel trasuri care intra cu
repe4iciune in carte. Un tènèr sari din ea
§i urca in grabh scarile... Prin geamlicul in-
trdrei, nu se putea bine distinge figura lui...
Usa se deschise si Maria, Inmarrnurita,
In prada unei emotiuni ce i ainsese, vocea
§i'I paralizase trupul, se gäsi feta in fata cu
Leon...
In cate:va cuvinte, acesta larnuri Mallet ta:
cerea lui indelungata.
A doua i, dupe Intoarcerea sa in Tulghes,
Valerianu, find banuit de a face agitatie daco-
roma.* fusese arstat, din ordinul procuro-
rulin finguresc din Nasaud, pus la secret
§itinut ast-fel, fail a putea cornunica cu
nimeni, in timp de peste o lurid. Leon avu-
sese imprudenta, la prims lui sosire in Tul-
ghes, se ia aperarea unur Oran roman pe
care un jandarm U maltrata inteun chip
zumplit ; de atunci el fu reu nolat de autori-
tati §i priveghiat de aproape. Observându-se
apor ca primeste scrisori din tara, i se filcu
www.dacoromanica.ro
BRAVI .?,I PUTREGAIt 131
o perchizitiune ; in una din aceste scrisori,

Iorgu ii vorbea de «tirnpul fericit in care
frontier& dintre Transilvania i Moldova va
disparev. Atat fu de ajuns, pentru ca Leon
sa fie arestat i aproape sa fie dat judecatif
pentru urziri in contra sigurantei statului.
Acum in urma jris6, nefiind nici o proba se-
rioasä in contra lui, el. fu eliberat ; cum esi
din inchisoare, Valerianu plena inteun suflet,
la Piatra.
Maria il incuno§tiirrti indata de uneltirile
lui Hristea...
IIristea, a avut cutezanta ?... esclama
Leon, a cdrui figura se schimbh de o-data.
Da ; mi-a facut o declaratie inflacaratä
chiar astiicli... §i, dupe cat \red, el trebue sa
fie autorizat de pgrintii mei...
t$i ? urrnä Valerianu, galben ca un mort.
Din parte-mi, 'i-am re'spuns ca nu pot
lua propunerea sa de cat ca o &ma... Nici
o-data nu void consimti se" devi4 sotia unui
asemenea om...
Valerianu arunca Mariei o privire de ne-
sfir§ita recuno§tinta §i'i strinse cu putere
maim, care tremura cumplit...
XI
Negradi se sculase din pat; el putea acum

umbla prin odae WA a fi sustinut de nimeni.
www.dacoromanica.ro
132 MORAVURI PROVINtMALE
Doctorul Burdea ii asigurrt ca peste cette-va

septamant va putea pleca la munte.
A§a e tata, crt s'a indeplinit vorba mea ?
ii spunea Maria ; la Aprilie o sà te Intorci
la tara ; acum remane sd se indeplineasca
si cea-l'alta preclicere...
Care, Mario'?
Ca ai sa faci avere din nod...
Sä te-audd Dumnezed, fata mea, cad
tare mi s'ad sdruncinat afacerile...
Lasa ca nu'i nimic ; n'ai mai pierdut
barn cu mo§ia §i'n negustorii? lucrurile se
pot Indrepta... i apoi ti-am spus crt nici noi
n'avem -sa remanem cu bratele incruci§ate...
0 §tid, Mario ; de tine nu m'am indoit
nici odata ; dar ce ajutor poti sd'mi dat tu
la munte? Singur ticalosul de Iorgu putea
ami fie de vre-un folos.., am jurat insd
nu'l mai ved In ochl...
Tata!
Nu, s'a sfir§it ! Ceea ce me supra atum,
e ca ti-am stricat, Iritru cat-va, viitorul ter' ;
pe cand inainte puteam -spera petitori de
frunte pentru tine, acum nu §tiu, zed, ce va
trebui sa facem. Poate fac red calf vorbese
astfel, dar eü te privesc, nu ca p'un copil,
ci ca pe-o femee cu multd judecata...
Sã n'at nici o grije in aceastd privinta,
tata ; ea nu me gandesc inch sd me mdrit...
Ba trebue srt te gande§ti, Mario, cu atat
mai mult cu cat mi s'a Infdti§at zilele acestea
www.dacoromanica.ro
BRApj kiI PUTREGAIO 133
un prilej, pe care n'ar trebui _sa-1 scapam.

Trebue sali fi vorbit Hristea cd vrea sä te ia
de sotie...
Ed l'am creclut ca glumWe, precum cred
eä glurnWI i mata In acest minut.
Nu glumesc de loc, draguta ; eil n'am
voit sa umblu cu vorbe multe §,i ti-am spus
lucrul verde, In fata.
Ti-am spus, tata, ea nu void Inca sa
me marit ; cu gat mai mult n'w lua pe
Hristea, chiar de-ar fi poleit eu any .
Se cunoa§te ea e§ti sora cu lorgu ; a-
menduoi umblati dupa cal morti sa le luau
potcoavele §i (tact vrabia din palmä pentru
cioara din par. Nu Inteleg cp ganduri vei fi
avend... cat despre mine, mi-am facut datoria
de parinte. Daeä nu vrel sa m'asculti, fa
cum §tii ; cum ti'i Werne, a§a te-i culca...
Venirea luI Valerianu In Piatra facu pe
Hristea sa'§i Indolasca sfortarite pe langa pa-
rintil Mariei.
Staruintele lui Cozmescu ,erad indreptate
cu deosebire pe land Agripina. Densul Ii
ceru, intre altele, ca Leon sa nu mai fie pri-
mit in easd.
Cat va fi blestematul acela de Ungur
In Piatra, n'o sa putem face nimic ; sa lid
ell in locul prefectuldi l'a§1 alunga peste gra-
nita, ca pe un venetic. Ce cata el aicea sa
Intoarea mintile fetelor ? cine Fa adus iar
pe tapul nostru ?...
www.dacoromanica.ro
134 MORAVURI PROVENCIALE
Eristea se plimba cu ochii incruntati,

prin camera, gesticuland ca *i cum ar fi voit
sà sugrurne pe rivalul seri_
Silintele Agripinei pe leingh Maria filth' insa
zadarnice.
Pe cand Comescu, turbat de manie, alerga
pe la prefectura i pe la parchet pentru a
obtine expulsarea lui Valerianu, acesta se
prezinta Agripinei cerea voe si. fie dus
in camera lui Negradi, avend a le face amen-
durora o comunicare de cea mai mare in-
semnatate.
Maria, sdrobith de ernopune, a§tepta in sa-
lon rezultatul acestui demers, ce avea sa ho-
tdrasca de viitorul i de fericirea ei.
Mi se pare cd e prea tarzia, Mario, ii
spunea batranul Dumitrache, care nu'§i facea
nici o iluziune in aceast5. privintd.
Valerianu povesti lui Negradi, inteun rnod
simplu, cu un accent de sinceritate convinga-
toare, viata lui de munch §i de studll, speran-
tele sale in viitor cu activitatea pe, care o
desfa§ura, in putini am &Lisa era sigur sa'0
indoiasca averea dragostea curata pc care o
resimtea pentru Maria, identitatea educatiunei
ce primise amendoi, i dupd ce, in termeni
discreti, lash sd se inteleaga ca iubirea lui
era Irnpart4ita, tinerul ceru mana Marie)._
El se scula in picioare i, rezernat de un
fotolid, as,tepta neclintit, ca o statue, respun-
sul lui Negradi.
www.dacoromanica.ro
BRA9I SI PUTREGAIO 135
Cu mare parere de mil, domnule Vale-

rianu, trebue salt spunem crt nu putern saTi
dam pe Maria, respunse Alecu; lasit ca' e prea
tinera ILIC5, pentru ca sä sufere greutatile
unei farniiii, dar §i mijloacele noastre sunt,
pentru moment, prea slabe pentru a'l putea
da un venit cum se cade ; cu ceea ce al
dumneata, nu cred c'ar putea duce o viata
fericita...
Vilerianu 1st mu§ca buzele §i, cu fata in-
vinetita, intimpina :
Nu sunt bogat, dar am destul cu ce sa
pot intimpina ori-ce nevoe...
Toate Incercarile Iu Vateriana fura de
prisos.
El ridicrt putin glasul, deveni staruitor, 'elo-
cuent, inflacarat...
Nimicnu putu sa indupleee pe Negradi. Des-
nadajduit, cu inima sf4iata de durere, Leon
trecu pe dinaintea Mariei fArrt a'i spune un
cuvent ; II strinse mana, o privi din nal cu o
espresiune de dragoste nemarginitä i plea.
Totul parea sfar§it.
La poarta", Leon se 'ntalnf cu Hristea care,
veciendu'l atilt de- abatut §i de palid, Intelese
cele ce se petrecuse.
Doue cuvinte, domnule Cozmescu.
Me rog... respunse acesta ingrijat...
Am cerut asta(11 mama domniparel Ma-
ria ; parintii ei mi-aii refuzat'o...
(land at ti cat de red 'rnt pare...
www.dacoromanica.ro
Lasa fatdrnicia la o parte §i asculta, zise

Valerianu rastit ; cunosc toate uneltirile du-
mitale, §i fiindca Maria nu va fl a Mea, apoi
me jur pe amintirea marnei mele, ca nu va
fi nici a unui mizerabil ca -Cozmescu! Baga-
ti bine 'n minte ce ti-am spus §i sà tir ea
sunt gata s. te'mpu§c ca p'un cane, dna vei
urma cu intrigele §i cu stäruintele dumi-
tale. Acum Vale !
*i Valerianu se departa fara s lase macar
timp fur Hristea ca sa-r respundd. Acesta, Un
moment inmarmurit, li reveni curand in
fire :
Am sa me tern eii de amenintarile unur
amorez nenorocit!
Hristea pleca spre curte fluerand ca §i
cum nu i-ar 11 fost frica. Dar inima iLu nu
incetase a bate cu Cade §i orl-cine putea
sa citeasch pe figura lui nelini,stea ce '1 cu-
pri nsese...
Postul cel mare era pe sfirs,ite. Trecuse Du-
minica Floriilor i acum, In septamâna pa-
thnelor, cres,tinh adeverati se pusese pe ru-
gaciuni §i pe ispa§enie. Erail, nu e vorbä, cai-
Va pravoslavnici, earl postise tot timpul cat
se scurge de la sfer§itul ca§legilor pana 'n
Sambata Pa§telor, adica §apte septamani, dar
ace*tia, afarri de partea duhovniceasca, se
puteau numera pe degete : cucoana Nastasia
Borslov, maiorul Protici, cuconul Dumitra-
ale §i Hristea Cozmescu.
www.dacoromanica.ro
BRApi .$1 PUTREGAIU 137
Acest din urma nu lipsea nici-o-data de-

la biperica; la praznicele man el visita chiar
mai multe locapri ale lui Dumnezeii. Cum
intra lute() biserica, cu tin aer smerit §i
umilit, el se ducea, in verful piciourelor,
de la o icoamt La alta, facendu-0 semnul
crucei, incet i cu nisce gesturi largi pi
curnpatate i se prosterna de mai multe
on inaintea sflntilor de maim intdiii §1 cu
deosebire indintea Maicei Domnului, al cd-
rei chip i-I imbrdcase in argint suflat cu aur,
cu banii lui. Apoi se necla in strand, la
dreapta, langa dascdl, i canta irnpreuna cu
acesta in tot timpul leturghiei, pe glasul al
t'eaptelea...
Parintele Mihalache Prapur spunea ca daca
ar Ii in cjiva de astd-cli multi cre.5tini ca
Hristea Cozmescu, lumea ar merge cu totul
alt-fel si ar fi scutitd de multe ticalo§ii §i
far' de legi...
Dar toti DU putead sa aibä taria de suflet
a lui Hristea; cea-l'alta lume, ca Fthsina A-
limpici §i Aristita Uluceanu, nu postea de
cat Mercurea §i Vinerea...
Una' chiar, ca Fordscu §i Sacultea, nu pos-
teau de loc. Cat despre Sotir, el nu se putea
irnpiedica de a protesta in corktra acestui o-
biceitt. «Ultimele descoperiri ale §tiintei, spu-
nea el, ne dovedesc pand la evidenta, cri
Dumne(leti nu existaD. i Sotir invoca auto-
ritatea unei ctirti *i mai groasti inca de cat
www.dacoromanica.ro
aceea unde se demonstra eh omul se trage

din maimute....
Pentru a dovedi ct e un om modern in
toga.' puterea cuvêntului i ch la d'ensul su-
perstitiunile Wad trecere, Sotir cerea, in casele
undd era poftit la mash, sh i s. pregateasca
anume pentru clènsul, mancare de dulce, ceia
ce nimeni nu indräznea si refuze boboce-
lululD Pietrei. Cucoana Nastasia, cum '1 ve-
dea, se indeparta de dênsul, cu graba, facen-
du-si cruce :
L'a stapanit necuratul ! spunea veduva
protopopului.
In Sambhta Pastelor insa, Sotir se intoarse
mai de timpuriti acash, isi asecld hainele cele
nuol pe un scaun, puse ghetele sale de lac
pe mash, pentru a nu fl atinse de vre-un
grhunte de praf ; fAcu o inspectie chmasei
sale «cu jaboun» pe care nu o punea de cat
la (Jule marl si astepth sà inopteze. Bobocelul
Pietrei se preghtea sh meargh, la biserica,
unde era sh intelneasch- pe Profira... Res-
pins de cloud orl d'a rêndul, Sotir nu perduse
on-ce speranci, in urma plecdrel lui lorgu...
Arghir i Sacultea, la rêndul lor, se imbra-
case inch de la opt ore si asteptail, intepe-
niti, cu picioarele intinse, pentru a nu li se
strica forma pantaloni-lor, momentul de a da
ochi cu Profira...
Petitorii se inmulteail mereilln juntl uritel
mostenitoare a lui Petreana. Poetul Bogoslov
www.dacoromanica.ro
BRAILA §1 PUTREGAIU 139.
publicase de curènd un volum Intreg de poesil

«dedicate domni§oarei P. P. §i, ile câte-va
(Jule, intrase in campanie locotenentul Pri-
saceanu, de la Panggratl.
Intrarea Profiritel in biserica fu salutatfa de.
un murmur de admiratie. Sotir, cum o ve'clur
se repecli In pridvor, pentru a o duce la un
loc pe care i-I rezervase; Shcultea Insä ii luase
pe dinainte; el apucase pe Profira de mana
ai o tr5gea intr'o directie opusd, pe camd Ar-
ghir §i cu locotenentul Pris'aceanu Ii tineatc
calea.
Las'o, §opti Soft la urechea substitu-
tului, las'o cA te permut...
Cu multd greutate Profira isbuti sd'*I facä .
un loc printre adoratorii ei §i sä strebatá

hinga cucoana Nastasia Bogoslov.
Nepotul acesteia se a§ecla langd Profira ai
arunca o privire triurnMtoare rivalilor set..
Maria, inbrdcatá Intr'o rochie neagrii, care
Mcea sii reiasg. §i mai mult albeata figurei
sale, intiparita d.e o durere adâncd, §edea rezl-
matä de o stran5, cu capul plecat, cu ochii pe
jum6tate inchi§1, cu manile stranse pe piept...
La spatele el stateau Agripina §i Hristea
Cozinescu, acesta tinea cu amêndoue manile
o lumamare de o grosimé estraordinard.
Dupä ce pàrintele Mihalache sfii* de cetit
evañghelia, §i strigä «Hristos a Inviat», cre-
dincio§ii Incepura a'§I aprinde lurnanärile;
rum. CultOiu prefectul Grozäveanu, apoi cuco-
www.dacoromanica.ro
440 MORAVURt PROVINCIALE
nul Lascarache Petreanu, deputatul Guzgan,

Sotir i ast-fel, pästrandu-se ierarhia, pana
la copi0ii de la tribunal i de la politie...
Pe eand Agripina ,§i Hristea se oprise Inain-
tea altarului, inteun moment de imbulzéld ce
se produsese In bisericd, Valerianu, care sta-
tuse ascuns in multime, cu ochii atintiti la Ma-
ria, se apropia de odatä de densa, §opti :
Vei gasi scrisorile mele sub banca de
piatra din gradina... Tot me iubqti, Mario ?
Pana la moarte... respunse Maria incet
pi apasend asupra fie-carui cuvent...
Valerianu se indeparta la tiinp pentru a nu
fi veclut de Hristea, care, Intoreandu-se de
tang altar, veni spre Maria 0-]. zise : Hristos
a inviat !
La vederea lui Hristea, Maria, Inca In prada
emotiunei cumplite pe care i-o produsese apa-
ritia nenteptata a WI Valerianu, trees6ri cu-
prinsä de spaima, 1ntinse manile ea i cum
ar Ii Cautat un reazim i caclu, fära sitntire, la
pament...
Sotir §i cu Dumitrache se repechrd numai
de cat ,§i o ridicara : ei o dusera pe brate
pana la o trrtsura...
E 'ealdurd prea mare, observa eucoana
Nastasia Bogoslov.
Ce caldurd ? *tim noi ce e la mijloc,
respunse Aristita Uluceanu...
Ajungi. acasä, Maria 10 reveni in fire; ea
10 trecea mina pe frunte ea .0 cum s'ar 11
www.dacoromanica.ro
BRApl L PUTREGAIO 141
de§,teptat dupd un vis ; vedea Inca inaintea

el sute de lurnindri aprinse, aucjea vocea
lui Valerianu care-i §optea mere' : Tot me
iube0i ? i inima et bdtea cu tarie §i flori
faceaii sä i se cutremure tot corpul... Nu, era
cu neputintä, mai bine moartea de cat ne--
norocirea de a 11 sotia lui Hristea.,. ea ju-
rase credinta lui Leon... va fi a lui Leon, ori
ce s'ar putea internpla...
Hristea ii indoia staruintele pe langi Ne-
gradi i Agripina. rt ii sfdtuia acum Sä Wee
cat mai curend din Piatra §i sd se stabileasca.
din noil la munte :
Cat timp o sta Ungurul aice in Piatra,
nu-i nimic de facut... la Ord are Sa-1 uite
mai curand... Cand me gandese, cucoane Ale-
cute, ca. tot Iorgu m'a nenorocit pi pe mine !...
Bacä nu aducea pe transilvanean in cask
astd-cli total era sa fie sfax,sit ; §i eii §i durn-
neata scdpam de grije...
Negradi facu un gest de dispret pentru
flul sea.
Vremea se lmblandise ; zapada se topise
§i Meuse sd creasch apele Bistritei 0 a tu-
turor riuletelor cam, umflate peste rnesurd.
cobGrau de la munte buckti mart de copaci
pi sfararnüturi de stand. Ceablaul, desbarat
de nuori, ti ridica din nod trupul ski de
urim acoperit de päduri, dominand toata
privelit;tea de la Luncesti si 'Jana la Piatra...
www.dacoromanica.ro
Pe t6te câmpiile, acoperite din Doti de o

iarbá deasa si mgruntd, era o miscare neobi-
zmuitä ; pretutindeni toranil esise la munca...
In fie-care call sosea in Piatra cate un sluj-
bas de la Luncesti, pentru a lua instructiuni
de la Negradi. Acesta, aproape pe deplin
restabilit, se hotarase sä se hawed la inun te...
Acum aii sä meargii alt-fel treburile,
spunea densul «fersterului» Carl Terek... nici
o ingaduire pentru nime... toti trebue sa se
punä pe brand si sd-mf dea socoteala pana
si pentru un paid... cat despre dumneata,
ti-am spus : pe care Wan LI vei prinde fu-
rand lemne, sä-1 impusti ca pe un cane...
Reparatiunile ce se faceati caselor de la
Luncesti, neflind Inca terminate, Negradi
pleca singur la tara; Agripina si Maria tre-
buiaii sd-1 urmeze peste o septamana.
Dimitrache remase in Piatra, clupa indem-
nul fratelui set), pentru a-i priveghia gospo-
dada :
Nu pot sti pun cea mai mica nadejde
pe Agripina... mi-am perdut baiatul, mi-am
perdut nevasta... am remas singur...
Negradi isi stergea fruntea pe care esiaii
bobi marl de nkluseald... si ochii lui, marl
deschisl, priveaii, cu un fel de Ingrijire, pe
campia ce se intindea inaintea lui... Alecu
avea sa joace, anul acesta, la munte, o par-
tida periculoasa, care putea sa se lermine
ea ruina deplind a averei lul... *i in aceasta
www.dacoromanica.ro
BRAtif .$1 PUTREGAIO 143
situatie groaznica, Maria se incdpatIna sa

refuze mAna lui Hristea.
*i Negradi repeta : Am remas singur, sin-
gur, singui....
XII
S'a intors hoerul ! Vestea se 14 iiiteo

clipA, de la Luncestl pAnd_la Hangu si pAnA
la DurAu... Teranii, Instiintatl prin fersterul
Carl de amenintärile lui Negradi, se aretail
foarte ingrijall...
Cum sosi la munte, Alecu congedia pe ye-
chil, care In tot timpul boalei stApAnului sea,
nu ingrijise mai de loc de administratia mo-
siei si 'I lasase acum condicile in cea mai mare
neorAnduiald; el reduse apoi nurn6rul ingriji-
torilor si al slujitcprilor si urea chiria cArciti-
melor de pe Luncesti si de la Ildpciuni...
JupAnul Strut Aisfeld se vAita ca aceastii
urcare avea se'l ruineze cu desAvArsire.
Ii da si dumneata rachiii mai prost, ii
spunea Negradi.
Mal prost ? nu pot sA dati mai prost
ca acum...
Opt perechi de postalioni cei mai fru-
mosi full venduti peste granita, asa incAt
cunoscuta herghelie din Luncesti remase a-
proape goalA...
De la patru de dirnineatA, Negradi era in
www.dacoromanica.ro
picioare i vocea sa puternica se auclea tu-

t-land in toate partite: In cancelarie, jos la
ferestrae, prin sat. Intovar4it de Neculae
Brusture §i de primar sail de suprefect, den-
sul cutreera rnoia, In fie-care J, facCrid sa
se resimta pretutindeni mama sa de fier.
Ferèstraul cel mare era In plina activi-
tate; mai In fie-care ord sosea cate o plutd
Intocrnita din butuci marl, cari erail trai
imediat pe mal §i târâI cu fringhii pand sub
cutit. Era un sgomot asurclitor de lemne ros-
togolite §i de scra§nituri de fier; sub dintil
fer6straului, buV.enii scoteau un tipat stri-
dent, neintrerupt... §i f5.01 din trupul ion,
lungi §i netede, cadeati rnereti, cu Ufl gemet
surd, la o parte...
Negradi nu era nici odatti multumit.
Mai iute, mai iute, striga el plile0or
earl rostogoleail butuch, mai iute ca ye
sfarrn ciolanele !
Inteo cli, dOnsul gasi, langa o pluta, pe un
Oran, dormind cu capul rezirnat de un lemn.
Scoald tigoare ! racni stapamul loyin-
du'l cu biciu§ca peste obraz.
Teranul, speriat, sari drept in picioare.
Nu-I destul ca n'ati lucrat nimic toata
iarna, tot nu v'ap saturat de somn 2... Ne-
culae... ia scarpina-I putin la ureche.. A§al...
acurni du-te de te mat imbata dacd 'ti da
mama...
Apoi, adresandu-se catre suprefect :
www.dacoromanica.ro
13RA91 I PUTREGAIO 145
Nu mai lipse§te nime de la lucru ?

Cum sd nu lipseasc5.... What'll tot tAl-
hari... nu sunt vre-o opt cu bani luati Inca
din anul trecut §i cdrora nu poy sa. le mai
dai de urmd ?
Ba pe doi dintr'en0i, respunse prima-
rul Iordache Nemteanu, i-am prim aseard...
i-am dat pe mana cuconului Petrache.
Hai se-i vedem, strigA Negradi infuriat.
La primArie, Zlotescu e§i numai decAt in-
naintea unchiulut neil :
Bonjour, mc§ Alecachi, ce vent te aduce
pe la not ?... jupdm Iordache porunce§te sA
aducd dulcétd §i s5 facd cafea indat5...
Unde-s tAlharii ? IntrebA Alecu rAstit...
Lasd cd* i-am invetat eft minte... uite
in ce hal i-am pus.,.
Zlotescu deschise o u,s5. i, dinteo odaie
intunecoasA, scoase afard pe terani.
Ace§tia steteail neclintiy, cu capul plecat
§i-§1 invArtead cAciulele in mAini...
Et, el, a§a e cA ay codAlghit'o? le spuse
primarul.
Gate parale ay primit, tichloOlor ?
intrebd Negradi.
Gate opt-deci de Jet...
i dup5. ce-ay pdpat banii, aI credut
cA putey s'o §tergeti peste gzanit,A, farA ca sA
mai day vre-o datA ocht cu nime ?
SerutAnt mAinele cucoane, respunse u-
nul din terani, banil 'I-am primit, nu tAgA-
Brac i Putregaiu. C. ma
www.dacoromanica.ro
duirn, dar am lucrat la curte pentru

a§a ne-a poruncit vechilul...
Nu vreati sä §tiii de vechil, care a fost un
hot ca §i voi, intrerupse Alecu ; v'am dat
bani ca sd'mi munciti la ferèstrair, trebue
sa'mI rnunciL.. Antoane, sa mi-i. regulezi
dumneata : inaine dimineata sh-I vèd la Bis-
trita....
Una din gospodariile cele mai bine tinute
din sat era, fart indoialk acea a Smarandei
Fagur, v6duva unuf reza§, care se inecase
anul trecut, In vártejurile de la Toance. Srna-
randel ii rèrnasese de la barbatul ei, o stare
destul de frumoasa : (Jece falci de pamènt,
un pament negru §i gras, 'Area, cand
intra plugul in brazdk ca e amestecat cu
unt... vite indestule, co§arele pline...
Casa, de lemn vanjos de munte, era bine
tencuita §i varuiala, alba ca zapada, tot-d'a-
una primenita ; un brAil albastru inchis o
incingea de jur imprejur pe o latime de trei
palme... la toate ferestrele eraü oale cu flori,
garoafe §i rnu§cate...
Smaranda i cu flica ei, Irina, e§iail foarte
putin de la -moartea itza§ului ; in schimb,
casa lor era locul de intalnire al fruntasilor
din sat.
Ce-o fi Insemnênd §i mania asta a boe-
rului, de cand s'a intors din Piatra intreba
jupaneasa Srnaranda pe rno§ Gavril, cuma-
www.dacoromanica.ro
BRAO .,I PUTREGAIII 147
trul ei, un mosneag de vre-o opt-zeci de ani,

Dalt si drept ca un brad.
Ce sa Insemneze? lupul pdru-si schiMba
dar ndravul ba ; asa i-a fost firea de mititel...
si apoi ai mai veclut boer fail toane?
Toane ca topne, dar s'a intrecut cu
gluma... n'ai audit ce mania lui Dumnezeil a
fost aqi dimineata prin sat? care cu doro-
bany, care cu vatafi, pe toy cat! i s'ail nazdrit
boerului c5-1 datoresc bani, Inca din vremea
lilt Papura-Voda, i-a scos la lucru...
Pentru unii o fi avend dreptate...
Ei lasä MO§ Gavril , dumneata esti prea
prea ; zi mai bine a cel mai tare e si mai
mare §i Ca dreptul umbrä in tot-d'a-una cu
capul spart, spuse vinetorul *tefan Bursuc.
Vol sunteti niste copii bre, nu stiti ce-1
aceia viata : asa i-a fest dat omului s'o duck
din necaz in necaz, si fli tu incredintat cä
ori boerul asta ar fi, ori altul, tot dracul !
Bine ; dac'ar fi numal boerul, calea Ira-
lea, -dar par'ca s'a lasat o droae de lacuste
peste poi... lasä, nu mai clatina din cap ; vrei
sa-ti insir? poftim : Inteid tartanii cari ne ju-
poaie de piele si earl ne otravesc... poti sa
le faci ceva ? indata 'ti gdsesti beleaua cu
domnu prefect. ,;;'apoi ciocoiul de Anton
parcd-i mai de soiii ? 'I mai al naibii de cat
toti vdtafil boerului ; are el altd treabä de cat
sa ne fure si sd ne triple and 'I sà pla.-
tim birul ? Da talharul cel de Nemteanu, da
www.dacoromanica.ro
148 MORANTURI PROVINCIALE
cdnele de Neculae Brusture, da pehlivanu

cela de rrepot al lui conu Alecu, pe care ni
l'a trantit notar aicea, ca i cum ar 11 remas
satul de izbel*e !
Ho, bre ! mai potole5te-te ! par'cd e§t)
o moard stricatd, a§a 'ti umbld gura...
Da mai pop tdcea, cand ti-i acru sufle-
tul de atatea necazurl, ate ail dat peste noi?
De incearcd vre-un cre§tin sd ia vre-o whie
din pddure ca sä aibd cu ce sd.'*i fad, de
mancare, hop ! sar toti pädurary sd'l bata, §i
de'l Impinge pdcatul sã dea peste lighioana
ceia de ungur, val de capul lui ! nu ne arne-
ninta el mai deunacli ch are sh ne Irnpu.5te?
Toate bone §i frumoase, dar unde-i chip
de scapare 1 0 da Dumnezefi i s'or schimba
lucrurile cu vrernea ; pand atuncea rdbdare,
alta nu pot sä ye spun...
Ceea cc me ingrijte pe mine, 'i mar-
tafolul cela de notar, care hojma nu dd pace
Irinei ; unde a veclea-o, dupa densa ; n'are
fata cap sd se dila §i ea odatd. singurd, AIM
ca sd'i iasd haihuiu Inainte... se plangea ju-
pdneasa Smaranda.
*i Toader par'cd-i nu §fiii cum ; ce tot
are de nu std locului? una done, peste granitd...
o vedea el pe dracul ; §tii vorba ceia : nu cauta
cai morp sá le fel' potcoavele, caci pentru be-
hehe vel prdpädi §i pe mihoho. *i apol
s'a resuflat el la cine-va cam ce fel de gdn-
dull 0 fi avend, de nu-I mai dal de urmd?
www.dacoromanica.ro
BRAO I PUTREGAIli 149
Ti-al gash! respunse Smaranda ; am pu-

tut eü vre-odatii afla ceva din gura lui? açli
pentru una, maine pentru alta, tot cu ungurcp
nil ceia; §i septamânele tree §i 'n sat nu se
mai intoarce...
S dea Durnnezeil tot bine sä fie; dar
me mir tare mult ca-1 logodit de atata'mar'
de vrerne.0 par'cä habar n'are de Insura-
toare... de-ar lua-o odata, cumaträ, s4 scape
Irina de bucluc i sà te ved i pe dumneata
liniOta!
doua cli era Dumineca.. Sätenii, ImbrAcati
In haine de serbäto6re, se Indreptail, pe ne-
mabcate, care spre biseria, care spre car-
ciurna lui Strul Aisfeld, unde p hrintele Matei.
Prapur i cu dasedlul sea Pricochi incepuse
4antkia leturghiev cum spuneati el.
Parintele Matel era fratele mai mic al pa-
rintelui Mihalache, elevul i emulul acestuia
tn trebile duhovnice§ti, as,a cum le Intele-
geati den§ii.
La fie-care botez, cásdtorie saü inmor-
mentare era o adeveratä tocineald Intre preot
pi poporenii sei... Parintele Matei urcase o-
data atAt de Mutt pretentiunile sale luck un
rezes, fu nevoit sa a§tepte patru zile, timpul
de a'0 aduce un duhovnic din Piatra pAna,
sa'§i poata. Inrnormanta copilul...
De la carciuma lui Strul, popa era adus la
biserica, mai mutt de nevoe decal de voe,
www.dacoromanica.ro
150 MORAVURT PROVINCIALE
de ditre terani §i pus ,s6.'§i La. slujba. Nu

arare od, in timpul liturghiei, se nd§teail
cede §i chiar bdtdi, intre pdrintele Matel j
dasalul sea...
La intoarcerea de la bisericd, popa cu das-
cdlul §i cu multi din credincio§i, se opreail
din noil la arciuma lui Strul... Acel ce nu
aveaii parale indestule, daideail mai dutehl pe
acasà, pentru a aduce vre-un object de ama-
netat : unii veneati cu cate o banitd de po-
rumb sail un sac de cartofi, alp cu cate un to-
por sail o coas5.... Strut lua toate aceste lucruri
i le griiinddia intr'un fel de magazie-muzeil,
unde &eel' de la inele §i cercei Omit la piel
de urs si butucl mari de lemn, de la gaini
§i rate paha la cArlani i vitei... .
Al fi clis cbi vre-o populaVe primitivá ve-

nea sá depunä tot felul de ofrande pe altarul
vre-unui idol...
Era, in adever, un idol, la care se inchina
toatä aceasta lume : stacanul mare de rachiil,
as,ecjat pe o masa §i in care strelucea lichi-
dul pretios, ce inviora inimele, aducend cu
densul uitarea necazurilor, alin area durerilor...
*i averile se topeail §i vietile se stingeaii
la. serutdrile de foc ale idolului, cu buzele
sale vecinic umede...
Scripcele incepuse sä resune, dulapurile sLi.
t e invArteasca., danturile s5, se incingd.
La o masä, cati-va plde§1 vorbeail intre ei.
Dar ce-o fi avend Toader de nu se mai
www.dacoromanica.ro
BRAVI V PUTREGAIU 151.
Intoarce de dincolo intrebd Tánase Cobuz

pe .5tefan Bursuc.
Cine-1 mai Intelege !... trebue sd tic-
luiasca el ceava pe acolo... da and s'o
Intoarce §tia c'd are sä fie nuntà! Irina bo-
gat6, el bogat, Irina frumoasä, el frumos...
aa pixeche 4ic §i !
Iaca §i frates'o Andrei dincolo, langä

fata Birsdnitel... mi-se pare cà s'a aprins *i el
de Anica... uite cum n'o mai pierde din
ochi...
A§a-s amandoi fraii, ca.nd se lipesc de
ceva, nal mai desparti nici cu
XIII
Bine, se poate sã fad dumneata a§a

posnd, herr Carl, Intrebá Zlotescu pe fer§te-
rul Terek care, cu pu§ca pe umér, intra ilde-
rand la carte_
Spus boer faci a§a, facut a§a ; la mine
ori taran ori chini tot una, eu nu §tii...
Unchiul ti-a spus sä ucki oamenI ?
Tumnealui. Fost taran pudure; prins fu-
rat ; faci bum cu pusche... murit la dénsul...
Ei, ce credi cd'i de fa'cut Antoane? spuse
Petrache, adresandu-se atre suprefect.
-- Ce'i de facut? vrel sä ne spanzurdm
acuma? l'a ucis, l'a ucis, §i s'a mântuit ;
www.dacoromanica.ro
152 1MORAVURI PROVINCIALE
dac'ap a poruncit cucoryul Alecu, nu gdsesc

nimic de zis...
In curând veni i Negradi in curte.
Aha! or Inveta ei de-acum rninte, tat-
hat ii... aucli dumneata, sd'rm fare toate lern-
nele ! dar ce cred ei c'aicI suntem in satul
lui Cremene i cd aü remas padurile de rl-
sul halmanalelor? Bine a'f fdcut Carl ! trage
§i de-acum inainte, fall inilà, cd respund
eü de, tine...
Dar nu te gande§ti, unchiule, CA putem
intra Intr'un chichion?
Ce chichion ? Ai uitat, nataraule, Ca
sunt deputat...
Lasd, cucoane Petrache, nu mai supera
pe cuconu Alecu , clise suprefectul , doar
nu'i chestia a§a de grea ; vorn pune pe Sà-
cultea sh ticluiascd un fel de cercetare §i sa
facd lucrurile muprna ; trebuea sa le dea
.o-datd o lectie blestematilor Astora de pot-
logart .
Vin'o 'ncoace sa-I scriern, Antoane, clise
Negradi.
In sat era mare fierbere.

Vai de mine i de mine, ce me fac eü
de-acum fard de barbat ! tipa nenorocita ne-
vastä a teranului, ucis de ferVer. Cine are
sh 'ngrijascd de ogor i arni hraneasca co-
pilapii ! s'a sflrit....rni-e tot una... me duc sa
dad cu cutitu In ungur !
www.dacoromanica.ro
MAO I PUTREGAIO 153
Mai multi tbrani si rerance steteaii impre-

jurul mortului si vorbeail, incet, intre dèn0i:
A 'nceput sa se 'ntreach cu gluma!
Fereasch sfantul si de mai red! clicea
un betran garbovit.
Ce vrel mai I'M, daca, ne §i ucid ?
In aceste imprejurari, incepuse recrutarea
in plasa Muntele. In toate casele nu se vor-
bea de cat de acest eveniment... era o ne-
liniste si o Ingrijire generala... in fie-care
familie, nenorocul putea sa se abata si sa
rapeascá pe sprijinitorul ei cel mai voinic...
Pe cine era sal insemneze soarta? Cine era
sh fie smuls pentru ani intregl §i dus, peste
ninny §i peste ape, pand cine stie unde, de-
parte, tocmai colo, in tara rnunteneasch? Din
aceste calètorii indelungate, multi nu se mai
intorc in satul lor...
Tragere la sorti, adecd vorba sa fie! 4i-
cea mos Gavril lui Thnase Cobuz si lui An-
drei Fulger ; numai cu norocul nu aveti a
face ; nu scaph cine-i norocos, scapa numai
cel care-i bine cu suprefectul; iar de cum-va
nu te are la stomac vre-un ciocoiii de pe
mosie, aliluia! poti sa-ti tai pletele, fkul
mai...
Mie nu'mi pasa, eil am tras anteril si
am schpat de oaste, re'spunse Andrei Fulger.
r- Mari taci! si zici ca al schpat? bata-te
cucu baete !... se vede ch WI de led., de alal-
www.dacoromanica.ro
Cheri ; cum te ve'd lush c'al sh mai fad §mo-

tru, tnaine-poimaine, prin Piatra on pe la an-
tilerie tocmal in Inf...
Anton Chmärescu incercase in cAte-va rên-
dud, in inspectiile pe care le fdcea prin Lun-
ceti, sà 'ndemeneasch pe logodnica lui An-
drei. Sub cliferite pretexte, dênsul o chemh
la primdrie, apoi la curte, la Negradi, chnd
acesta se afla inch In Piatra...
Cu toate silintele sale lush, suprefectul nu
putu sh ajungh la nici nfl resultat...
Anica rdspunclea en demnitate la toate pro-
punerile sale :
Dach are ceva sii.'mi vorbeasch, sã pof-
teasch pe la noi ; avem §i noi cash...
Impotrivirea terancei exaspera pe Anton.
De unde §tie, dumneaei, pentra ce o
chern? spunea el primarului-; asta insem-
neazh ca-§i bate jou de autoritate... lash ch.
o WI ark eüL..
Sosise momentul resbunhrei.
Carnärescu inscrise nurnai deck, in lista
celor ce aveari sh tragh la sorti, pe logodnicul
Anichei, Andrei Fulger. Acesta, de§i chclu
Intre eel din urmä, fu luat la o§tire §i trimes
la IaT, pe cand fiul lui Neculai Brusture,
un uria§ ca §i tathl sèri fu trecut ca bol-
nav de piept §i scutit de armath.
Negradi re'mase surd la toate rugamintele
lur Andrei.
www.dacoromanica.ro
BRAVi §i PUTREGAIO 155
Suprefectul te-a inscris ca bun, n'am

ce salt fac. Nu pot sa me stric cu
Andrei aminti atunci lui Alecu ct fratele
seti, Toader, scapase pe Iorgu de la moarte...
Mai bine nu l'ar fi scapat, respunse
boerul... s'ar ft desbarat lumea de un ne-
Peste cate-va lite Andrei fu nevoit sa plece
iar Anica rernase desnridajduita...
Acurn, spunea Camarascu lui Petrache,
pana inteo septamana «demoazela» are sa fie
a mea...
Pe cand multe fami1i erall desperate din
pricina Iuärii atator tineri la oaste, o veste
*i mai rea de cat toate dick' ca un trdsnet
, in sat : perceptorul daduse de *tire ca are
sa 'nceapa a strange (Haile ca *i cum le-
ranii nu le-ar ti plata odatä pe trimestrul
curgetor !
Mai multi terani alergara la suprefect, ru-
gandu-1 sa le spuna daca lucrul e adeve-
rat sad daca e numai o not& Wilma a no-
tarului.
Stapanirea nu are obiceiii sa glurneasca ;
dacd'i pe aicea perceptorul, sa *titi ca n'a
venit el a*a de fiorile cucului...
Bine, cucoane, dar n'am plata noi, mai
deunali, tot darea asta care ni se cere astfich?
tiü eü! Daca vrea a*a guvernul, ce pot
sa ye fac ?
De la suprefect ei se duserd la Negradi.
www.dacoromanica.ro
Ce este? ce vreti iará ? iar vr'o resvrà-

tire ? Nu ye mai astamperati ?
Teranii se jeluirS. cuconului Alecu, conju-
rAndu-1 sa. Impiedece un a§a de mare abuz...
Hai, e§itI gall §i nu-mi mai faceti ca-
pul daraband cu atatea tanguiri... par'c 6. eft
sunt vodii aid In sat ! Vi se poruncqte sd
plátiti, aveti sä plátiti macar sà ye ia §i
dracul...
In acest timp sosi la Lunce§ti substitutul
Skultea, pentru a face o cercetare in pri-
vinta omorului comis de Carl Terek.
Substitutul, caruia i se promisese postul de
procuror, descinse chiar la Negradi, i '§i
dresä procesul sett verbal, In cancelaria ace-
stuia, dupe ce ascultä pe Carl §i pe Neculai
Brusture.
Sdcultea se convinse numai deal a Ora-
nul fusese impuFat din grepla...
Carl se láuda acum prin sat cd procurorul
i-a dat voe s'a Impu§te pe top ochinii» pe
cAti If va prinde in pgdure...
Ins4 Incl Gavril cldtina acum din cap §i
spunea :
Tare me tern ch are s'ajungd cutitul
la os !
Ei, moules., respundea Bursuc, nu facea
bine Condrea, cand cduta sil ne scape de
ciocoii care ne sdräcesc §i ne lasd pe dru-
muri ?... L'ail trimes boerii la Pangtirati, nu
e vorbd, dar scapd el de acolo, n'ai grijii...
www.dacoromanica.ro
BRA121 51 PUTREGAIII 157
Ei, Petrachita, spunea suprefectul cu

un aer triumfdtor, eft m'am asigurat de fata.
Birsdnitei ; cand o sa te ved i pe tine ludnd
cea-l'alta cetate din sat, pe Irina?
Ei, nene Antoane, la mine e ceva mat
grefi... cetatea e mai bine pdzita... dar tot
sper cd in curend o sa ies victorios din lupta...
Ti-e frica, mi se pare, de Yoader...
Mie ? nu me. cuno§ti, se vale... pana.
intr'o septamana, iv garantez de izbanda...
uite, pun rem5§ag pe ce voe§ti...,
Pe calul tea cel alb... prime§ti ?
Nu, nu pe alt ceva..% Tin prea mult.
la el...
Ba pe calul tea, ca nu te costa nimic,
e de ftimt, de peste granitd, nu tit'i ell !
Ei, hat fie; §i tu pe pistoalele pe care
le-al furat de la hanul Grecilor...
Da de uncle at aflat?...
Par'ca nu §fie toata lurnea in plasa...
Conversatia suprefectului i a notarului
fu intrerupta de Negradi.
Trebue sd tiì Antoane ca poimaue ad
sa soseasca Agripina §i cir Maria... am pus
sd le pregateasca odaile; vine i Dumitrache
cu Hristea... trimite duoi caldr4 inaintea lor.
Cucoane ! cucoane! striga primarul Ior-
(ladle Nemtanu, intrand intr'un suflet ; nu
§titi ce s'a intamplat... a scdpat... a scapat.
Condrea de la Pangarati...
Ce spui! esclama Negradi surprins.
www.dacoromanica.ro
Suprefectul, tremurand ca varga, se scu-

lase in picioare ; el lncepu sä se plimbe prin
odae, In prada celei mai mari nelinisti.
Vai de mine ! Ce ne facern de acuma?..
0 sa ne omoare pe toll...
Primarul povestea lui Negradi a rnanun tele
evadarei teribilului pliiies :
S'a inteles cu soldatul de paza care era
tot din satul lui ; a plecat si santinela cu
dênsul... de acum sá te tii...
Trebue prins numai de cat si Impuscat...
striga Negradi, la rêndul WI foarte Ingrijat...
Curn un chini ! addoga herr Carl.
Ascultá Antoane, urmä Alecu, scrie la
Piatra sd-mi mai trimeatä cati-va soldati...
nu voiil sd mi se Intample ca lui Iliescu
de la Dorna... am sa scriii §i Agripinei sa
mai astepte vre-o cate-va clUe, pana It yeti
prinde...
La primarie, la suprefecturá, lu curte se
luasera rnesuri stras,nice de paza.... pretutin-
deni, . la tOte rèspantiile, erail postati eke
clout, trel argati, lnarmati Oran dint.l. Ne-
gradi I§i ascunse Inteun beciil banii si har-
tulle de valoare pe care le mai avea. Ferste-
rut Carl, Impreuni cu doui paclurari, fu rên-
duit se pazeasa casele boeresci ; nimeni nu
putea sã intre sail se iash fard Invoirea lui...
Pe cand Negradi, suprefectul, primarul se
mai linistise putin, dupe' teribila spaima care
II cuprinsese in prirnul moment, de o-data,
www.dacoromanica.ro
BRAVI I PUTREGAIU
_
159
o veste nea§teptatd veni se aducd din noti o

mare turburare la curte...
Suprefectul , intorcandu - se acasá , gdsi
chiar pe masa din cancelarie, o scrisoare
din partea lui Condrea. Acesta inVinta pe
Cdrndrescu ca aflase toate cele ce se petre-
ceaii la Lunceti de cat-va timp *i cd era ho-
tdrit, dacd locuitorii nu vor fi läsati in pace,
sä filch o vizitã pe la primdrie §i pe la curte
§i sd sceltd Inclecit §i Insutit din ghiarele cio-
coilor ceea-ce ace§tia storsese de la sdteni...
Furia lui Negradi, la primirea acestei ve0.i,
nu mai cunoscu nicf o margine.
Aucli dumneata, talharii ! Au ajuns acum
sh se inteleagd cu hotii scdpati din ocna.!
Se jeluesc dumnealor lui Condrea ! Nu mai
merge, Antoane, nu mai merge.... e§ti prea
moale... dacd nu faci curand vre-o pildd en
cati-va ticalos,i din sat... maine poimaine o
sä ne jefuiascd, ziva In amiacja mare , la
curte... trebue bdtuti , schinguiti, ornoriti !
alt-fel nu merge._ nu merge...
Pe cand curtea era atat de nelini§titd, asu-
pra satului cdcluse o razd de sperantd ; sat-
parea lui Condrea avea poate sä mai domo-
leascd putin pe ciocoL..
*i" daca nu s'o domoli de voe, s'o do-
moll de nevoe, clise *tefan liursuc.
Fire§te, frica pdzeste pepenele, adaose
Cobuz. Numai de nu l'ar prinde pe bietu Con-
www.dacoromanica.ro
drea, eh urnblA poterile prin plasA ca furni-

cele...
Ti-al gäsit, respunse Bursuc ; din cei
opt cAldra§1 trimesj la Bicaz, patru sunt de
la nol din sat ; nu-s ei a§a de nebuni sti se
lege de densul...
Veste mare ! spuse un alt plae§ ce se
indrepta, cu pa§1 repe4i, spre cei-l'alti terani.
Ce este ? Ce este ?
SA nu ne aud5. cine-va... adaose noul
venit, Sandu Pu§calul.
Spune mai iute...
Andrei Fulger a fugit de la oaste §i s'a
unit cu Condrea...
13re ! bre ! bre ! da are inimä baiatul,
nu glumA... oare ce o clice frate-seil cand o
afla de u-na ca asta ?
Frate-seil a fost Inchis o rnultime de
vreme dincolo §i noi nici habar n'aveam de
nenorocirea asta... urma Sandu.
Acurn se lärnure§te totul, intrerupse mo§
Gavri I .
Chiar acum m'am intalnit cu Florea Ca-
tena, care vine de la Bistrita, de dincolo ; el
'mi-a povestit toatà istoria, cum Toader a
fost Inchis de odatã cu domnu Valerianu...
ci cä amendoi ar fi urnblat sä facA rescoale
pe acolo... Se qice cA talharul Asta de notar
mAnca-l'ar moartea l'a parit la Unguri...
Da, dupa cAte arn auclit, are s'a scape bietul om
peste cAte-va Oile...
www.dacoromanica.ro
BB L PUTREGAIO 161
De s'ar Intoarce mai lute, urrnd Stefan,

mi-e rnilä cand ved pe biata Smaranda a§a
de Ingrijatd.,.
Fiica rezaplui, Irina, trecuse prin acelea§1

momente de neastImpir, fle grijd §i de du-
rere ca §i fiica boerului, Maria, care a§tep-
tase atata timp reintoarcerea lui Valerianu.
Ca §i acesta, Fulger nu se mai intorcea...
Trecuse (Jule, trecuse septarnani... unde, In
ce phrti ale Ardealplui, putuse dênsul sa se
raltdceasch a5a de lungl vreme, färd a mat da
vre un sernn de vieatä ?
Si'n acest timp, gura satului izvodea tot
felul de pove§tf pe seama lui Toader. 0 ye-
cind, un fel de Aristita Uluceanu, spuse In-
teo cif Irinei cd plaie§ul se logodise, peste
munti, cu fata unui mocan bogat... lucrul
era positiv, cunoscut de toed lumea...
Smaranda 5i cu fiica ei rdbdail §i sufereail
In tdcere ; ele nu puteaii crede ch Toader,
omul cu inima atat de curata, cu cuventul
atat de sfant, ar fi fost In stare sd'§i uite ju-
rdmentul... dar presimtieail o nenorocire...
Vestea fugei 4u1 Andrei de la oaste 5.1 a in-
chiderei lui Toader In temnita de la Bistrita,
se respandi Insä, incetul cu incetul, In tot
satul. *tefan Bursue o Impartd5i nevestei sale
.5i Sandu Pu§carul lui mo§ ; sotia lui
Bursuc o sufld la ureche femeei dascallului
aceasta o povesti preotesei iar pdrintele Ma-
Brad i Putregaiu. - C. 13ti. at
www.dacoromanica.ro
tel o spuse la carciurnd , in gura mare , In-

aintea a cinci-cleci de oameni...
Irina cunoscea imensitatea nenorocirei ce
o lovise ; cand afhl teribila veste, ea cdcja
la_ bratele mumei sale §,i mutt Limp, muma
§i fata r6maserd Incle§tate, mute...
Vremea se pornise pe ploaie ; nuoril, pla-
mdditi de atata timp in poalele Ceahldului,
se spargeaa rèvrirsand adeverate potopuri in
drumul lor; Bistrita 10 umflase apele peste
mdsurd, rupand bueriti de maluri §i rostogo-
lind arbori 1ntregi ; matte plate furd luate
de valuri i sMramate de stand. Negradi a-
lergase in graba pentru a pune pe oameni
sä le strangd sfdrdmätuille ; udat pand la
piele, cu cizmele In noroia pAnd 'ClifIC010
de glezne, el striga i gesticula, indemnand
in zaidar pe pluta0 sä se aventureze pe
apd...
Frico0lor.!... ve 0 teamd sa 1111 ye ine-
cap... mare pagubd.. haide, mai iute, cd ye
leg cate o piatra de gat §i ye dail dru-
mul la fund... hotilor... nu v6 pasd de banii
mei !... Antoane, aleargd la inglnerul Savin,
care lucreazd la pod §i spune-i sd 'mi tri-
meata cati-va oameni vrednici...
Savin s'a dus sá cerceteze pämènturile
rdza§ilor, rèspunse suprefectul.
Aha! In sfar*it s'a dus... sd se tie bine,
de aid lnainte, toparlanii... am se-1 calicesc
www.dacoromanica.ro
BRApt ,§1 PUTREGAIC1 163
pe toti... destul s'ail Incercat sa ma cali-

ceasa el pe mine...
Yalurile Bistritei veneati din ce in ce mai
marl ..i mai amenintatoare ; sfaramaturile de
plute treceafl ca s'ageata pe dinaintea lui Ne-
gradi, care le, urmärea, cu o privire buimaca,
pana ce disp5reau Intro starlet..
Niel tin pluta nu indráznea sa in tre in
apa.
Numai paguba .5i iar pagnba... §i ni-
meal nu vrea sd-mi vind In ajutor... le e frich
sa nu se 'nece... dar lasa ct am sa 'ml resbun
s,i eti... am eii hartii se le vin -de hac... se
le ardt ell acum hotärnicie...
XIV
Din cauza ploilor cumplite, earl stricase

druinurile §_i rupsese podurile, Agripina fu
nevoita sa mai arnane Inch pentru cate-va
Vile plecarea el la Lunce§ti.
Ea uitase cu desavar§ire Ingrozitoarea
scentt petrecuta intre densa §i Negradi, uitase
maltratarea ainantului ei, uitase scandalul
public, ru§inea de care se acoperise in fata
tergutui intreg... uitase juramintele facute
sotului el, pe and acesta era pe patul de
durere, ,§i acum, cu o orbire §i o patima
mai nebuntt decat orl and, se aruncase
din nal In bratele avocatulut..
www.dacoromanica.ro
164 MORAVUM PROV1NCIALE
Agripina se intalnea, ca *i mai inainte, a-

proape in fle-_care ji cu Fordscu. El alesese
acum, ca loc de intalnire, odaia portarului a
carei 1.1*e dddea intr'o ulicioard. dosnicd.
Cum inopta, Forascu e*ia de acasa i, a-
pucand pe strade raturalnice, §e strecura ca
o umbra Ora la portita din ulicioara... inch.
cate-va One Insa *i Agripina trebuia sa piece
la Lunce*ti ; frumosul ei roman era sa fie in-
trerupt, cine *tie pentru cat timp... d'ensa
se strangea cat mai mult la pieptul lul Fo-
rascu i, punèndu-i rnainile dupd. gat , ii
*optea CU o voce rugatoare :
. Vino la munte, negre*it... o sa ne putern
vedea une-ori la Hangu off la Rapciuni....
Ei hotarlra, inteun sfar*it, sa se intal-
neascd, cel putin o-data pe sOptamand, la Tub-
caul, fosta mo*ie a lui Negradi, pe care o,
cumpdrase acum in urma Hristea Cozmescu....
Ceea-ce muncea, afara de aceasta, gandu-
rile Agripinei era greaua situatie in care
se gdsea lorgu, de cat-va timp, la Paris... Ea
ii daduse, la plecare, toate economiile sale,
vre-o trel sute *i mai bine de galbeni *i 'r
mai trimisese Inca vre-o trei sute, smul*i cu.
mare greutate, tn timpul boatel lui Negradi
din r'ema*itele averei lor, trnpra*tiate intr'un
timp atat de scurt, la cele patru venturi...
0 mare nenorocire se abatuse asupra flu-
lig el : Aurelia, a'rantu*cap cum o numea.
cuconul Dumitrache, dupa o scurta board.,
www.dacoromanica.ro
BRAO I PUIWGAII71 465
plecase in lunga cgletorie de unde nimeni

nu se mai intoarce §i lui Iorgu nu-I rema-
sese macar\ mangAerea leg6turei, care tre-
buea sa-1 pgstreze pentru tot-d'a-una aminti-
rea vine a acelei pe care o iubise ; copilul
urmase pe mumd...
Desnädäjduit, cu inima zdrobita de durere,
singur In marele ora§ al Franciei, ca Inteun
imens pustiü, Iorgu se hotdri sä se Intoarca
In -tara.
Pentru a-i putea veni In ajutor, Agripina
amanetase juvaerurile sale la Solomon Wort-
mann, se Imprumutase In toate pdrtile...
In fie-care cli Maria gasea, sub banca de
piaträ din grädinä, o scrisoare de la Vale-
liana. Ea ge apropia, in tot-d'a-una, de bancd
cu o cumplitá bdtae de inirnd §i cupring de
spaimä ca §i cum mil de ochl s'ar fi atintit
asuprd-1 In acel moment ; se pleca parea
mai mult cá Ingenuchiaza §i, ridicand scri-
soarea, udatá de roua diminetel ca §i cum
ar fi fost scaldatà In lacrdmi, o ascundea
en repecliciune la piept... apof alerga in o-
(laea el §i acolo, Inchiqend up, 0 citea §i
recitea ore Intregi...
Valerianu spera Ca parintii Marie!, Invin§i
cu timpul prin statornicia dragostei el pen-
tru densul §i a urel el pentru Cozmescu, se
vor indupleca §i vor ceda. *i Leon '§I ex-
prima sperantele sale prin cuvinte dulci §i
www.dacoromanica.ro
166 ISIORAVURI PROVINCIALE
pasionate, cari o faceaii srt intrevada, intr:uri

viitor putin Indepartat, neasemänata lor fe-
ricire...
Cozrnescu Insa nu se dadea drept bdtut ;
el '0 reindoia staruintele, '*1 inmultea [tire-
jile , inventa nom uneltiri. In tiinpil din
urma el dadUse Agripinei o parte din banii
trebuitori lui Iorgu ca sa se poata Intoarce
Irnprumutase cinci sute de galbeni lui Ner-
gradi, In urma nouilor perderi pe can a-
cesta le suferise cu prilejul sfarimarei ata-
tor plute.
Maria se ferea de Cozrtiescu cu cea mai
mare bdgare de seama. Indata ce Ilristea
intra In salon, densa, dupa cate-va minute
si adese-ori, fdra chiar a mai invoca vre-un
pretext, se retragea In camera el...
Agripina mai Incercase in vre-o floue ren-
chill sh o incluplece:
Lasa Ca o sa-1 uiti in curend pe Leon
al tea ; peste dou Iibe plecarn La tara...
cand ii vedea iacolo cate nenorociri ad mai
dat peste nol, pate te-1 hotari sa fact i tu
un sacnificiri pentru noi...
Maria simtia ca densa nu mai era pentru
parintii ei de cat un object de desfacere, a
marfa pretioasa, menita sh-i scape din Incur-
cdturile bäne0i in care se aflail; voiaU sà o
venda §i pe densa dupa curn venduse Tul-
canii, dupd cum venduse cele opt perechi
de po,stalioni... cumparatorul, cu pungile de
www.dacoromanica.ro
BRAVI t PUTREGAIII 167
banLin Aland, era gata sá numere cate-va mil

de galbeni... Hristea stetea la pandá la toate
nenorocirile lor ; el se folosise de un prilej
minunat, cand Negradi era bolnav de moarte
§i cand Wortrnann le pusese cutitul la gat,
pentra a lua pe un pret de nimic, frumo§ii
Tulcani ; densul se pregatea acurn, tocmai in
inomentul cand Phsareanu ii .ameninta sa le
rupd o bucath. din Lunce0, si ia, cu tin
pret cat se poate de schclut, pe frurnoasa
Marie...
Nu, nu, nu, ea nu se va invoi la aceastd
negustorie ru§inoash, la aceastd vênclare de
came vie la acest traflc de gratii i de far-
inec femeesc...
Vestea plecarei la tard o umplu de spaimh.
Ea prevedea cã acolo, la Lunce§ti, sthruin-
tele lui Cozmescu erad sh fie din ce in co
mai dese , mai indrasnete, i ca trebuia
sa se puna in resvrhtire fatia cu phrinte-
le ei...
Maria prevesti pe Leon ch qiva plechrel
se apropia §i Ii reaminti grelele incerchri,
carl o Weptaii la munte. Valerianu II res-
punse cerendu-i o intrevedere in grädind,
pentru a se sfhtui i a lua o hothrire in
fata prirnejdiei care-i ameninta...
Intalnirea trebuia sh fie in ajunul plechrel
chiar, dupe mieclul nQptii, in aleia din fund
care duce spre Bistrita...
Un mare neastamper cuprinsese pe fiica
www.dacoromanica.ro
168 MORANUal PROVINCIALE
lui Negradi. Aceasth intAlnire insemna Un

pas mare in vieata el... un moment both-
ritor al intregel sale existenti... trebuia sh
tragh paech t u o cruce peste cartea de aci
inainte inchish a trecutului el, pentru a se
arunca in prapastia unui necunoscut, care
totur o fascina §i o aträgea cu o putere nere-
zistibilä..
Hristea era, in sfar*it, rnultumit... la Lun-
ce§ti, Maria, departath pentru tot-deauna de
Valerianu, trebuia sd cadh, negre§it, in met-
nile lui... Ori-ce impotrivire din partea ei era
sh fie zadarnicii... Negradi, din ce in ce mai
red in afacerile lui, era slit sh o sfdrirne...
Cozmescu se simtea intinerit paech cu
vre-o clece ani. In strada, oprea pe toath lu-
mea, zimbitor, spunend la top eke o glumd
§i ridend el cet d'Anteid cu hohat... umbla
vesel, din cash in cash... timpul insa nu
trecea parch in destul de iute... el intra in
cafeneaua la «Cetatea Neamtului», unde se
adunad, dupe pranci, toate notabilitatile o-
raplui.
La o mash erad apclati Lascarache Pe-
treanu, deputatul Guzgan s,i Bogoslov. this-
tea se e§ecld, singur, la o alth mash i ceru
o inghetath.
Bre .1 bre ! bre ! esclamh cuconul Las-
earache, dar tare mai qt1 aprins, Hristache...
vrel sh'll stingi focul cu on-ce pret, se vede...
www.dacoromanica.ro
BRApt L PUTREGAIt 169
Toll pompieril din Piatra nu ar putea

sa mi-I stinga, respunse Hristea reland, dar
lash' c'o sal potolesc ed In curend...
Ba zed, intImpind deputatul Guzgan,
cre4i ca o sa se 'nduplece mielqica?
Ba bine ca nu; o duc acum la tara §i
de acolo nu'ini scapa ea nici moarta din
mana...
- Buna bucatica ti-ai mai ales... numai
tare mi-e fried, Hristache, call iel o sarcinä
prea grea...
El asi, nu me cunos,t1... nu te uita
ca-'s cam tomnatic... dar nutnal sh pun ed
inana pe turturica §i sa veclI Win 0 sa mi-o
mai Imblanclesc... in fie-care an o sa tarn
cate-un Comescu mititel §i frumu§el.
In cea-l'alta camera, un tCnër, pe care Coz-
mescu nu putea sal vada i care auclise toata
conversatiunea, se scula iute, lasa o piesa
cia argint pe masa §i ei pe o alta ue afar&
fard sa 11 fost zdrit de nimeni.
and Cozmescu e§i In strada, se Intalni
fata 'n fata cu Valerianu.
Te-am auclit mizerahile, If spuse Leon
prividu'l drept in ochi...
Hristea se trase Inapoi, voind sa reintre In
cafenea...-
Nu fugi, talharule... void sa'ti repet nu-
mai un lucru... orl-ce vet* face, Maria nu va.
II a ta... mai curend ItI void sdrobi creerh...
Zed ! ia 'ncearcd, respunse Hristea prin-
www.dacoromanica.ro
cjend curaj la veclerea a dot epistati, can se

hidreptail spre cafenea...
Valerianu, Infuriat, cu ochil injectati de
sange, ne mai puVeridu-§1 stdpani furia, ridicd
mana i lovi pe Hristea de mai multe ori
peste obraz, apoI se urcd Inteo triisurd §i se
indepärtd...
Sariti cd nie omoard ! strigh Hristea ca-
tre epistati... Aha, Ungurene... ap mi te
laugi... n'o sd fie nici-odatd a rnea... sd ye@
tu... o sa vedeti arnêndol... o sd sfaresc eti
comedia astal...
*i Hristea, cii obrajii ro5ii, cu ochii in-
cruntat1, cu gura spumegêndä, facea gesturi
desperate In directia pe unde dispdruse
Leon...
Galben, tremurand de manie, de urd i de
rqine, el se intoarse acasd §i, caclend pe o
canapea, Incepu sit'§i sinulga. perul §i sa
plangrt ca un copil...
Nu, nu, ru§inea era prea mare... el tre-
buia sa'§i resbune, sd'§I rèsbune numai de-
cat §i Inteun chip care sd sdrobeascd pen-
tru tot-d'a-una pe transilvdnean... Vrea sa.
clica. Maria nu se rnultumea al respinga ca pe
un obiect antipatic §i scarbos, ea se Iniele-
sese acum cu Valerianu §i incuraja pe acesta
ca sa'l Infrunte §i sal insulte...! Pentru ce,
mai la urmd, atata, rabdare , atata delica-
tetd?... Agripina nu era In manile lui?... Pe
Negradi nu-I tinea, legat de mani s,i de pi-
www.dacoromanica.ro
BRAVI CI PUTREGAIU -171
cioare? Ce mai astepta? Lucrurile trebuiaii

grábite,.. 0 hotkire energica trebuia luata
la moment...
Inoptase si o pada deasa incepu sa se co-

boare de pe dealurr; umbre late se abateail ca
niste marl pete peste oras; de pe teraSa care
da in gradinft si domina- toatà Piatra ochiul
nu mai putea distinge deck pe ici si colo eke
o casa, care se deslusea In intunerec, ca o fan-
tomtt teba... cke un duruit de trasurg turbura,
din cand in cand, linistea adèned a orasului...
si duruiturile deveneail tot mai rare si mai in-
depktate... nu se mai auclea deck glasul mis-
terios al valurilor Bistritei, care clocotea in
vale, la marginea gradinei...
Maria stetea cu ocliii atintiti In vale si i-
nirna ii batea In piept casi cum ar fi voit
se'l spargd... incapabila de a gandi, de a ju-
deca, mintea 11 ratacea ca inteun mare pus-
Lid._ un sentiment nurnal de nemärginita
neliniste h. reamintea Ca ea astepta ceva, ca
are sh se intêmple ceva...
Luna se ivise pe cer, p'un cer limpede si plin
de stele; razele ei galbui sträbdteaii pe alocuri,
prin ceata deasd; lumini fantastice, ro§ietice
§i albastrui se jucail pe creasta dealurilor...
Era un spectacol feeric... din când in când
eke o stea se desprindea de pe firmament
i, descriind o curba uria§h, parea ea alu-
necá dupe muntii Transilvaniel...
www.dacoromanica.ro
-172 MORAVURI PROVINCIALE
Agripina se culcase in Oda la el situatA In

spre curte, iar cuconul Durnitrache, care pen -
tru nirnic In lume nu ar fi lipsit o seard de
la ghiurdum, nu se Intorsese Inca acasd ;
slugile dormead...
La ceasornicul de la spital bAtuse doudspre-
clece .
Maria, de§teptatrt ca dintr'un vis, aruncA
repede un §al pe umeri §i e§i pe terasd...
ceata Incepuse sä se ImprA§tie... aleia din
fundul gradinei era strebätutii In tot inn-
gul el de o fd§ie luminoasd... ea coborl sca-
rile de piaträ cu repecliciune ; apois dupal un
moment de nedumerire, se indreptä spre a-
leia boltitA de crengile stejarilor...
Leon o a§tepta Incd de mult ; pl shrise, ca
de obicehl, peste uluci §i se ascunsese dupa
stejarul cel mare de laugh' bancd...
Mult timp cel dol tineri, caluti unul In
bratele altuia, remaserd fArA a'§I putea spune
un cuvênt.
Sunt atAt de fericit, ii spuse Valerianu,
inat mi se pare ca. trilesc cu veacun Ina-
poi, prin vremea pove§tilor... a mea e§ti; a
mea vel fl Mario !...
-- De aci lnainte s'a sfir§it, respunse flica
lul Negradi. . te void urma ori cAnd §i on
unde... spune numal un cuvênt...
Valerianu II povesti cele petrecute Intre
dOnsul §i Hristea, la cafenea...
De acum mizerabilul 10' va incloi sta-
www.dacoromanica.ro
BRApi , I PUTREGAIt 473
ruintele... trebue s6 ludm o hotàrlre su-

prettrt... *opti Leon.
La munte voiü fl lesne prada- lui, dacA,
nu me vei apgra...
Void veni la LuncWi... am un prietin
In apropiere... cand itl void cere-o Mario,,
me vei urma? lAsa-Vel total pentru mine ?
Da! respunse Maria cu o voce sting..
De amain e§ti a mea, a mea, a mea pen-
tru vecie ! zise Valerianu strAngend'o la piept
cut Infocare...
Incet, dupe o lung5. pauza, Maria se des-
prinse din bratele iubitului sed.
Trebue s;.1t me intoro... noaptea 6 psea
inaintatà... la revedere la LunceVi...
Valerianu Intova.r4i pe Maria 1)&16 a-
proape de terasd ; dupd ce o stranse Inca
o-datá la piept, lipindu-§I buzele de buzele-
el, o Mg sA, se Indepärteze.
El remase Inca mutt timp rezemat de un
copac, cu ochii atintiti spre camera unde zä-
rea umbra Mariei...
De-o-datd, in mornentul cand voi sd piece,
el tresdri, izbit de un sgomot care'l sur-
prinse...
Ar fi, cjis cine-va la yoce, care .striga, numele
sea_ era oare o balucinatie?... Simturile sale
erail surescitate peste masura... dar vocea
par-ca devenea mai clar6.... In tacerea &lam&
a noptil el aucjia acum, In mod lämurit, nu-
mele sea... Leon ! Leon ! ajutor J...
www.dacoromanica.ro
doue umbre trecead repede pe dinaintea

ferestrel de la odaia Marief...
Valerianu se apropiä chti-va pasi ; auclind
din nod un tipat inhbusit, el nu mai statu
un moment pe gdnduri pin chte-va shrituri
fu pe terash ; usa de la balcon rernasese des-
chish... el o Impinge i, peste o clipa, fu in
camera iubitei
Leon sosise la timp ; Maria perduse aproape
cunoscinta... galbena, tremurAnd de indigna-
tie si de groaza , de-abia mai putea sa re-
ziste... Hristea-, cu ochii in sdnge , cu fata
neagra-venata, cu brutalitatea unei bestii,
chuta s'o atragh spre densul i sä o apuce in
brate...
La vederea lui Valerianu, Cozmescu remase
inmhrmurit... bratele-i caclura i genuchil i
se incovoiaii...
Fara. a sgune un cuvent, Leon scoase Un
revolver... Inainte insh ca dOnsul à fi pu-
tut ochi pe Hristea, Maria, revertindu'si in
simtiri, se reue0i intr'o cliph pi-i opri mana...
lovitura indreptata asupra lui Bristea plea
spre.fereasträ...
Cuconul Dumitrache se intorcea tocmai In
acel moment acash; desciirchtura revolveru-
lui IL fdcu sh alerge in odaia Mariei ; peste
un moment sosi i Agripina.
Curtea toath era in picioare_ Maria, sdro-
bad de emOune, cu puterile sleite, In urma
Impotriviret desperate pe care fusese nevoita
www.dacoromanica.ro
BBA 1 PUTREGAIC1_ 175
s'o opund sfortdrilor selbatice ale lut Hristea,

cdcluse le§thatd la priment...
Ce al fdcut Hristache , pentru Dumne-
cleu ! spuse Agripina cautand sã ridice pe
fiica et...
Ce cati aid domnule Valerianu? striga,
frangAndult mani!e, cucon01 Duinitrache.
Am scapat onoarea unet femel, respunse
Valerianu...
tii transilvdneanul, in putine cuvinte, Idmuri
batrenulul toate cele intemplate... el martu-
risi totul : intelnirea sa cu Maria in gradind,
strigdtele acesteia, sosirea sa la timp pentru
a o scdpa din ghiarele mizerabilului. tii, spu-
nend aceasta, Leon areta pe Hristea, care, cu
capul plecat, zdpacit cu desdvdr§ire, se rezi-
mase de solod si nu spunea un cuvent...
Haide, ie,s11 ce mat Cali aci, Hristache,
nu ti-e rusjne, la versta ta... bre ! cum s'a
ticalo§it lumea...
Gozmescu, Intovärd§it de un semitor, plecd
numat decdt.
Acum Incredintez pe domnipara Maria
in mAnile dumneavoastrd... fie ca isprdvile
dornnului Hristea sä ye lumineze... e pdcat
sal ucidett, pentru poftele mdr§ave ale until
mi§el hogat, pe o copild nevinovatd...
Cuconu Dumitrache flicu un gest de des-
perare...
Indatd ce Maria putu sh deschidd ochii,
Valerianu se inchind §i plecd.
www.dacoromanica.ro
Hristea plecase deja in goana cea mare

spre casa, privind din cand in cand inapol...
El ce mai 4ici acurn, Agripino ? Intreba
Dumitrache chemand pe sotia lui Negradi In
camera de alaturi. Unde voiesti sa ajunga
lucrurile ?... Ve trebue o moarte de om ?...
Ce pot sa. fac ? respunse Agripina adene
miscata de scena la care asistase...
Ce poti sa fact ? Sell spun ed ce poti
sa faci. Am self vorbesc card cotituri, stil
colea, d'a dreptul : mie nu mi-a dat Dumne-
led copil, de aceea till la fata asta ca la o-
chii din cap... dach il esti in adever mama
i nu voiestI s'o pui cu clile in morment, as-
cultd-me... lasa-te de Forascu... nu te as-
cunde, still tot... iar ati inceput sä ye in-
talnitt si de aceea Cozmescu te are In pal-
ma... lash-te de nebunii, Agripino... nu vecli
ca al copii marl ea si tine... n u vecli ca ai
perul pc jumetate alb si cd ti-a trecut vre-
mea romantlicurilor ?
Pe Alecu 'I are in palma, nu pe mine...
Alecu li cere Intl= una parale...
Para[e? parale? am dat tot ce am pu-
tut lui Alecu... iaca, dna vrei, imi amanetez
si petecul meü de päment, II dad tot, tot,
tot, numai sh nu mai aud de Hristea...
A doua li, pe la amiacli, sosi Iorgu de la
Paris. El nu anuntase pe nimeni de reintoar-
cerea sa si, stiind ea Negradi e la niunte,
www.dacoromanica.ro
BRAVA §I PUTREGAIII 177
trase d'a dreptul acasd. Abhtut, ostenit, cu.

sufletul sdrobit de atatea grije 0 emopuni,
parend mai multä o umbra, densul- remase
dureros surprins child veclu figurile palide
si triste din jurul seu; presirnp .numal deck
o nenorocire.
Te-ai curninpt o-datá bre omuLe'i ii
spuse Dumitrache ; vrei si tu sa te pui o-
data pe treaba?
Moyle, mi se pare ca am imbetranit
cu doue-geci de ant... in cate-va luni s'a
facut o schimbare in mine, de nict eni nu
me mai cunosc... Sunt alt orn... o s'o yell
in curend...
Am auclit , Iorgusorule, de necazurile
tale... o sa le uiti ca esti liner... de acum
pune-te pe munca... in munch o sa &esti
anteiii alinarea si apoi uitarea... daca te-al
facut alt om insa, pop sa fu de un mare ajutor
surorei tale, pe care ai vecluro in ce hal e...
numai tu pop sa impiedici un mare phcat...
Ce este? ce s'a intemplat? intrebd Iorgu
ingrikat...
Dumitrache povesti nepotului sea scena
petrecuth intre Valerianu si Hristea..
Incapatinarea parinplor tei o s'o omoare
pe biota copild!
Nu, nu, asta nu se poate... Sa stiti bine
cá ajung nu vechil, dar argat pe mosie la
Luncesti ca sa fac placere tatel, infamia asta
trebue impedicata...
Bradi 0 Putregain. C.13t4. 12
www.dacoromanica.ro
178 Moa Avuai PROVINCIALE
Apoi Iorgu avu o lungd convorbire cu Ma-

ria, care-1 povesti toate chinurile, toate sufe-
rintele sale, dragostea el tdinuita atata timp,
pasiunea nobild a la Leon, relatiunile, te-
merile §i sperantele lor, intrigile i urzirile
lui Hristea...
Scapd-rnö Iorgule, scapa-rn e. de acest
miserabil., numai in tine rni-e nhclejdea...
= Daca n'am putut sá fid eü fericit, Mario,
cel putin sd fii tu... uite, iti jur pe amintirea
aceleia pe care am iubit'o mai mult deck
ori ce pe lume cd atat cat voiu trai eh,
Hristea nu va reu§i sh te cumpere... cam,
dupa cat ved, aci nu a vorba de o casátorie,
ci cle o verojare...
XV
Negradi nu avea cuno§tinta nici cle scena

petrecutd in camera Mariei, nici de intoar-
cerea lui Iorgu.
Cand Agripina, fiica ei i Dimitrache so-
sira la munte, Negradi era in cancelarie. El
afecta de a -nu e,§i inaintea lor i, numai in-
tr'un tarcliii, se duse ,sd vadd pe Maria.
E*ti bolnavd? o intrebd cuconul Alecu,
lovit de espresiunea amärità a figurer sale.
In doue, trei cIile aerul de munte are sd te
insand.to§eascd...
Maria nu respunse nimic de abia stape-
www.dacoromanica.ro
BRAVI §I PUTREGAIt 179
nindu'i lacrämile, ea era gata sa se arunce

la picioarele phrintelut sea, sh'i povesteascã
totul, sin imploreze iertare pentru Intris-
tarea ce'i pricinuia opunendu-se vointelor
sale...
Negradi it thia vorba.
Sper ca.' aice al Ali schimbi Ideile...
trebile mele s'ati Incurcat .i mai mult Inca
deck inainte... procesul cu Pdsdreanu este
cu desa'versire perdut... dacd nu glisesc, pdna
trite() kind, cinci mil de galbeni, sunt perdut,
rurnat, ru-i-nat !
Cuconul Alecu pronuntA aceste din urma
cuvinte, apdsAnd asupra fie-cArei silabe...
*i ce voe§t'i sii fac, tatg, pentru a te
scdpa de ruind? intreb6. Maria cu o voce
stinsä.
Sa iel pe Hristea... fá jertfa asta pentru
mine, Mario... nu'l iube*ti, o §tiii... day uite,
ItI cad, eft om batren, cu perul ulb, la pi-
cioarele tale ; nu me läsa, scapa-me de ru-
§inea de a fi vendut cu toba...
*.i. Negradi, a cdrui voce ImblAnditä tre-
mura de emotiune, se apleca spre Maria, pa-
rend ca.' voe*te sa ingenucheze Mail-ilea el...
El repeta mereil : Ia-I Mario, fri, asta pentru
mine...
Maria stetea nemi,§catd, cu ochil el, Inti-
pdriti de o melancolie adancA, marl deschisi
§i privind In deprt...
In acest moment intrá cuconul Dumitra-
www.dacoromanica.ro
che, care auclise ultimele cuvinte ale frate-

lui seri.
Sä ia pe Hristea?... da vrei s'o ornori,
Alecule... fereasc'o sfAntul de o aa pacoste...
dacd ai *ti ce s'a intemplat, n'ai mai vorbi
Ce s'a tntemplat? Ce este? intrebti Ne-
gradi ridicand capul... iar vre-o nenorocire...
spane jute_
Dupa qe Dumitrache terminA, cuconul A-
lecu, care remase un moment cufundat In
gAnduri, respnnse :
Cu atAt mai malt lucrurile trebue sä
se sfarsascii odatd... cu scandalurile astea
necurmate, mi se face casa de ocar5... o
s'ajungd un timp cand n'o sä mai pot scoate
capul in lume... sa ia pe Hristea i sit se is-
praveascd...
Ba asta nu se poate odatii cu capul...
uite am §i cii o mqioard... o vend... ti-o
daii tie nurnai srt nu te mai aud vorbind de
banii lui Cozmescu... apoi §i Iorgu, de acum,
are sâ se mina pe lacru...
Iorgu? strigá Negradi infuriat.. ti-am
spas sa" rami mai vorbeVi nici o-data de
densul inaintea mea... Iorgu e mort pentru
mine...
IIalal tata! respunse Dumitrache, Iorgu
e mort, pe Maria vrei so omori... bravo,
n'am ce
Bine al face, curma Negradi, sti mi te
www.dacoromanica.ro
BRAVI SI PUTREGAIli 181
mai amesteci in treburile mele... n'arn ne-

voe de sfaturile tale... sant satul de ele 'Dana
in Of....
A§a, respunse cel-l'alt... vrea sil clica
vorba mea n'are nici o trecere in casa asta...
vrea sä clicil trebue sh privesc nebuniile tBle
§i sa. tac §i sh rabd.\.. asta nu se poate... re-
rnili cu bine atunci Alecule... Dunmedeil sä
ye aleag5....
Pleacä sdniitoi...
*i fratii se despärtIrd, indu§mániti pentru
kInteiasi aatd, in vieata lor...
karia era in prada unel cumplite nedu-
meriri ; pe de o parte dragostea el nebuna
pentru Leon, cdruia ii jurase ca-1 va urma
panä la moarte, pe de alta durerea adânca
ce resimtea vedend desperarea phrintelm el,
ii sfii§iaii inirna, i-o Wail par'ca in done...
§i rana despartitoare o canonea din di In
cii mai mult... valurile omoritoare ale vietei
irecuse cu prea multa repediciune peste
sufletul el Inca neotelit... lupta era ingrozi-
toare... invingLitoare sou invinsd, soarta ei
era de aci inainte hotarita... inahite de a
11 a lin Leon sail a lui Hristea, densa era ur-
sità durerei, casdtoritil pentru vecie cu ne-
norocirea...
Agripina §i Alecu o conjurail sã cedeze, sa
uite pe Leon §i sä devina sotia 10 Coz-
mescu. Dumitrache §i notarul. Zlotescu, verul
www.dacoromanica.ro
182 ItoRAVURI PROVINCIALE
ei, cdruia Hristea refnzase postul de ca-

sier la primdrie, o indemna la resistentd.
Acum in urrnd, turburarea Mariei fu mdritd
printeo scrisoare pe care o primi de la fra-
tele ei, oaspetb al Jul Valerianu,... scrisoarea
par'cd II aducea parfurnul imbätdtor al ste-
arilor din aleia de langd Bistrita...
Iorgu refuzase sä prirneascd gdzduirea lui
Cozmescu, cdruia I deelarii cd nici o-data
nu se va invoi ca Maria sti devind sotia lw.
Indatá dupd plecarea surorei sale la Lunce§ti,
dènsul porni impreund cu Valerianu la mo-
§ia acestuia, la Tulghe§.
Cozmescu simtia ca. prada incepea s1-1
scape din mand ; un du§man nod se ivise
in calea lui ; plecarea celor doui tined la
Tulghe§, In apropiere de Lunce§ti, ii umplu
de grijd... ura, rèzbunarea, amorul sell pro-
priii crud lovit, patirna lui crescendd, Ii in-
fierbantail mintea, Li Incordail vointa... tre-
buia o loviturd grabrficd, decisiwL.. pAnd
inteo lund Maria trebuia sd fie a lui, cu mi-
ce pret !
El §tia cä Negradi intentase rezd§ilor un pro-
ces care i-ar Ii dat putinta, in cas de cd§tig,
de aV mai Intrema, mdcar intru cat-va, si-
tuatia lui atat de sthuncinatd : era vorba de
vre-o cdte-va sute de fdlci de pdmênt... Hris-
tea alergä indata la Fordscu §i-i propuse sa
ia apararea reza§iltir in contra lui Negradi,
apoi pnse pe Bogoslov sd-i redacteze ciitre
www.dacoromanica.ro
13sApi SI PUTREGALU 183
«Virtutea Romdnei» o corespondenta din Piatra

in care se dädea alarma, in privinta unei noui
spoliari a tèranilor, de pe mo§ia unui mare
proprietar, deputat at majoritatei, «Numele
acestuia era sa fie dat pe fata intr'un num8r
viitorD. In-ace14 timp el serise lui Negradi,
cerandu-i sa-i restitue irnediat cei cinci sute
de galbeni cu care-1 imprumutase, cu o luna
inainte... cale-va dile dupa aceasta plecd la
munte...
In sat' ferberea cre§tea mered. yegradi,

sub pretext de datorii vechi, intrebuinta toate
bratele la ferestraele pie; dilele de pres-
tatil pentru drumuri erail muncite, gratie su-
prefectului, pe mo§ia boerului ; multe pa-
inOturi de ale te'ranilor römasera nelucrate.
Ceea-ce exasperase insa pe shteni fu achi-
tarea fer§terului Carl Terek.
Condrea calcase vre-o cate-va case boe-
re§ti din plash ; el nu indraznise insa sa se
apropie de Lunces,ti, earl erail pdziti de o
intreaga ceata inarmata.
Suprefectul continua insd a fl ingrijat :
Nu me incred eli in oastea noastra, cu-
coane Alecule ; cand o veni Condrea pe la
noi, mat cu seama acum ca s'a unit §i An-
drei cu dènsul, sa vedi cum o s'o rupa de
fuga toti voinicii no§tri... de aceea socotesc
Ca ar fi mai intelept, 'Ana vom pune mama
pe hot, s'o lAsarn mai domol cu procesul...
www.dacoromanica.ro
184 MORAVUM PROVINQIALE
kr fi bine sa mai amanam aducerea judeca-

torilor...
S'o las mai domol ? doar n'am Inebu-
nit ! acum mi-i chita, Antoane... de cei mat
darji am scdpat : unul s'o facut hot de codru
si ca mane poi-mane o s5.-1 !paean la ocna,
pe frates'o l'ati pus Ungurif la duba. Cine a
mai rdmas ? *tefan Bursuc, un papd-lapte ;
Sandu Pu*card, un mutalad §i Inca vre-o
cata-va mamaligari ca d'alde Tanase Cobuz...
Trebue s'o ispravirn iute...
Mamaligari si nu prea, itspunse supre-
fectul ; blajini §i pacinici, rabdätori cat timp
'I tragi nunaai de chicd... dar ia sa-i ajungä
cutitul la os §i mai cu seama sd se atinga
cine-va de pamentul lor §i sa vecli cum ma-
maligarii devin fiare-,-- mai rele de cat lupii si
urvii din padure...
Negradi dadu din umeri.
i apoi nu uita, cuconule Alecule, urma
Camarascu, ca 'si-ail luat de avocat pe Fo-
r5scu §i c'ail i Inceput cu jalbile pe la
Bucureti.
*i, dicènd acestea, Anton scoase din buzu-
nar « Vivtutea Romdna».
Forascu ? striga Negradi infuriat, Fo-
rascu s'a pus iar In potriva mea... tèlharul...
trebuia sa.-1 ornor cand mi-a Incaput pe
mani... dar lasa, nu scapa el teafar a doua
oara... all Inceput tu Albite dumnealor...
trebue sa le aratam rim WU..
www.dacoromanica.ro
BRAVY 51 PUTREGAle 185
Toate-s bune, dar e §i deputatia dumi-

tale la mijloc... te pornene§t1 iara cu vre-o
interpelare la camera, iar cu scrisori de la
ministru...
0 s'o dad dracului de deputatie !
Apoi, fára deputatie, ai mai putea oare,
cucoane Alecule, sa scoti oamenii la lucru
a§a cand ne vine pofta... §i sa dam §i iama
IlL prestatii 2...
Negradi se plimba prin odaie, cu pa§1 marl
§i indesati, fara a mai spune un cuvent...
In spre seara, cand Cozmescu sosi la bun-
ce§li, Negradi era mai abätut ca or Gaud.
Hristea se arata foarte Ingrijat de procesul
cu reza§ii ; prefectul ensu§i ii vorbise de a-
facere §i-f esprirnase temerile sale in aceasta
privinta ; dacd, cel putin, nu s'ar fi arneste-
cat Forascu la mijloc... trebuia pus totul in
mi§care pentru a-I face pe Forascu sä se
retraga, ast-fel Lncàt reza§ii sa nu aiba alt a-
vocat decal pe Niculi Contd§... singur Coz-
mescu, amic intim al avocatului putea obtine
acest lucru ; tot densul, printr'un arnic din
Bucure§ti, putea dobandi tacerea «Virtutei ro-
mane»...
Hristea se planse apoi ca, din cauza tara-
ganirei casatoriei sale cu Maria, densul nu
mai vecluse de treburi, a§a !neat avea
'0"
neaparata nevoe de banii ce impruinutase
lui Negradi...
www.dacoromanica.ro
186 MORAVIA PROVINCIALt
M'am §i sAturat, drept sá-ti spun, cri-

coane Alecule, de atalea alerOturi §i de a-
&I:tea batjocori... am §i eu ambitia mea... in-
teleg, mai la urrna, si se amestece in aface-
rile noastre cuconul Dumitrache, dar a§ vrea
s'a §tiil cu ce drept domnul Iorgu ia partea
Mariel...
Cum ! ia partea Mariel ? nu inteleg... it's-
punse Negradi...
Fire§te, dumnealui e in gazda acum la
Ungar §i se Janda cd, in vecii vecilor, n'o sa
fie pe clieful meil si al dumitale...
A§a se poartd dornni§orul Iorgu? striga
Negradi... vom vedea cine-i mai rare, Hris-
tache... eft sail el... trebue sá ludrn, dacd-i
ay, lucrurile alt-fel... nu mai merge cu bini-
§orul... preghte§te-te de logodng, Hristache...
am clis... de acurn s'a isprávit, fie ce o IL..
Ay 'ml placi §i mie, cucoane Alecule,
acum ved §i al cine-i stápanul in casà...
Slut la Prut chir Petrache, spunea su-
prefectul intrand, la primärie, in camera lin
Zlotescu...
Ce este? iar ai luat vre un vitel seapat..
(kept Condrea?
Ce Condrea! E mai rel decal Condrea...
s'a tutors Toader Fulger de dincolo.
Cum! rail liberat de la dubd... bre, da
prop is Ungurii... credeam c'o sd ne scape
de dênsul...
www.dacoromanica.ro
MAO $1 PUTREGAle 187
Pro§ti nepro§ti, Fulger s'a tutors, cu o

falcA In cer §i alta pe pAment... sä vecli cum
sta teranimea in jurul lui de-1 ascultA, cu
gura cascatd, ceasuri intregi,.. §i apoi, de pe
toatA mo§ia, yin oamenii §i-i sd jeluesc lui
parch' ar ft VodA!... Ei, ei, chir Petrache, cum
remAne cu calul tut CO alb? sa trimAt sä
mi-I aducA acasii?
Ho ! ho ! ca mine nu merg lucrurile a§a
de lesne cum crecli... tot nu me dad drept
lAtut... mai lasA-mi doue septamani, vrei?...
i trei, dach pofte§ti, dar 't-t spun din-
ainte, at perdut calul... cat despre mine ell
m'am läsat de fata BlrsäniteL.. nu mai e
vrerne de crailicuri acuma...
In toatä plasa vestea tntoarcerei lui Toa-
der se lati Inteo clipii.
Poate clerical sa le mai vie de hac cio-
coilor, spunea mo§ Gavril, care mhrturisia,
in. sfir§it, ca cutituf ajunsese la os.
De la Dorna §i pawl la Bangu, de la Du-
OA la Priskani, pretutindeni Intoarcerea lui
Fulger Inviorase inimile, ridicase In picioare
pe toti cei abdtuti §i umilitl... o adiere de
speranta sufla peste toatA valea Bistritel...
XVI
Jute, madam Safto, tipa bucatarul DA-

nila ajutoarel sale, iute ca dad Musafiril peste
www.dacoromanica.ro
188 MORAVUlli PROVINCTALE
noi s,i ritancare baz I.,. zeil daca nu-ti vine

sa iei cämpii... nici tu tingiri cum se cade,
nici tu calupuri, nici tu zahár indestul vat,
yal, ce sgarcenie o dat peste boerii nos,tri !
§i cu toate astea fa-le cataifuri, fil-le bezele,
fa-le baclavale... eine o mai fi venind de la
Piatra, de parc'o dat rezmirita pe la noi ?
Curtea era, in adeve'r, toara in picioare.
Servitorii alergail in toate partile, grijail -o-
driile dinspre grádind, frecail scarile ; Agri-
pina privegbia sofrageria ; Alecu, insotit de
suprefect §i de notar, se dusese pe jos, pand
la carciuma de langä pod, sa' intampine pe
musatiri...
Judechtorii de la tribunalul din Piatra ye-
near' sä fad., in procesul lui Negradi cu re-
za§ii, o descindere locala... doue trasuri se
ivise la capdtul cel-alt al podului : inteuna
era prezidentul Sotir cu judecatorul Guzgan,
fml deputatului, in cea-laIrd supleantul Pra-
pur, nepotul pArintelui Mibalache en procu-
rorul Sdcultea §i cu grefierul Bagoslov, fra-
tele poetului.
Judecatorii erail sa petreacd noaptea la
Lunce§ti §i, a doua (li, dupd cercetarea pa-
menturilor, sii se intoarcd pe o plutri la Piatra.
La mas6 domni cea mai mare veselie.
Cozmescu, ca sä facá lucrurile cum se cade
a§a spunea dénsuladusese, fára" a preveni
pe nime, taraful de läutari al lui Sinia...
De-o-cla Ca, pe la mij locul mesei, din ietacul de
www.dacoromanica.ro
BRApi I PUTREGAICT 189
Wig sofragerie, vestitul Ion Cobzarul incepu

sã cante cahtecul favarit al lui Sotir :
CAnd ora de 'ntristare va tulbura vre-o data
Frunwasa-IT initnioarA, tu i am portretu 'ndatli
mi-1 arund. 'n fooc!
Bravo Ioane! striga «bobocelub) Pietrei,
incdritat... bravo, mai qi odatd !
Si Ion ofta din ce in ce mai adanc:
mi-1 aruneä Iii fooc !
Cozrnescu se aplecase la urechea lui Ne-
aradi :
IV place cum am potrivit lucrurile ?
are sd meargd treaba strund
Da cu Fordscu cum a rernas? intrebd
Alecu.
Ford8cu nu mai vine, itì garantez, .s'a
retras -di n proces...
Sdculkea vorbea cu. Zlotescu :
Ti-a pidcut cercetarea mea in afacerea
fer§terului Carl?
Minunatd... trebuia data o lectrie §napa-
nilor... de cand till cli fer§terul poate se-i
irnpuste ca pe ni§te caini, a intrat groaza in-
acurn trebue sa li se taie nasul §i
cu procesul dsta al rno§tilui...
N'aibi grijd, mi-a spus mie Sotir, aface-
rea e aranjata... descinderea locald e nurnai
de ochii lumel...
Ion Cobzarul cinta rnereit, cu ochii tinta
in ochii pre§edintelui, care repeta intfuna
Mariei :
www.dacoromanica.ro
190 MORAVURI PROVINC(ALE
All ! ce divin... nimic nu e mai &Limos

pe lurne, doinnivard, decal muzica...
Cozmescu indemna mere(' pe Negradi :
Nu lása, cucoane, sh ne scape prilejul...
veste*te chiar acum, la masa, logodna mea cu
Maria... a§a se ispräves,te o data comedia...
Mecu se sculd. in picioare :..
-Am se ve anunt ceva.... o fericire...
In acest moment inträ in sofragerie Anton-
CairnAra'scu, gafaind §i de abia tinendu-se
pe picioare....
Ce este? ce este? il intrebará toti din
toate pdrtile.
Ce e, nu e bine... teranii ail plecat spre
curte... de abia am scdpat din manile lor...
mi-ail spus cd vin el aicea se ne arate ju-
decatä... !
Toti paräsirá masa in pripa ; Sotir, alerga
din odae in odae cu §ervetul in mand, Mire-
band : uncle se ne ascundem? unde so ne
ascundem? Cei-l'alti judecdtori rOmaserd in-
cremeniti uitandu-se nnul la altul. Zlotescu
singur 1§i pdstrase sangele rece; el se cacti
in curie *i porunci fer§terului §i lui Neculai
Brusture sä inch* perarta §i sä pupa' mai
multi argati cu pus,teie inc4rcate de pazd, in
dreptul el.
Indatá dupä sosirea judktcatorilor la Lun-

ce5ti, tOranii se adunara Aa Carcima lul Strul
pentru a se consfatui in privinta cercetdrei
www.dacoromanica.ro
BRAIA §1 PIITREGAIO 191
pdm'entulni lor, care trebuia sh se facd a

dons- cli. Avocatul lor, Niculitd Contas, ince-
puse prin 911 incasa onorariul...
Banit inainte, oament bunt, asa e re-
gula la avocati... si calul, dacd vrei sä alerge
bine, trebue sh-i dal graunte...
Pe cand Contas ist urma colecta, sosi Toa-
der Fulger. Téranii fácurd roatd in jurul sèd.
Vol ye daft pdnd i bucdtica din gurd
Ca se ye apdrati pdmênturile pe cart le ti-
nett din mosl strdrnosi, le spuse plaesul, §i
clomnil judecdtori stet la masa' i benche-
tuesc cu boerul... credeti cà ciocoil de la
Piatra afl venit sä ye dea dreptate 2._ pe
când sticlele se destupd i ldutarii le Uinta,
el ne dau, legati de maul' si de picioare, dus-
manulut nostru...
Asa e I respundeail tCranit.
Asia seard chiar, la curie, are sa se ti-
cluiased venclarea noastrd... si not', ca niste
nätärdi, ne perdem vremea aid, asteptând sà
9e cadd prepelitele d'a gala in gurd....
Asa e ! rèspundertil teranii din ce in ce
mai aprinsi...
De aceea socot, urmd Fulger, cá cel mai
bun lucru ce fivern de fdcut, este sa mergern
cu toti la curie 1 sd le spunern boerilor ca
nu ne trebuesce asa judecatd, cu masd i cu
lautari... sá ne vie alti judecdtori, oameni
vrednici si cinstiti, care sit hotdrascd cu cu-
get curat... alt-fel DU ne supunem...
www.dacoromanica.ro
192 MORAVURi PROVINCIALE
La curte ! la curte ! respunsera sute de

glasurf...
La curte ! strigd Fulger...
Teranit apuca-rd numai de edt pe cararea
strimtd, care seurteazd mult clrumul ce duce de
la pod la curtile boeresti; vedutl de departe,
cum se urcail, dol cate dol, ei pdreaii a fi
un itnens sarpe cu sute de capete, care. inainta
Meet, maiestos, spre un dusman invizibil : din
cAnd in cAnd, un nor magnetic pared strebatea
animalul din cap pand 'n coada... inelele se
strIngeail i arpele, oprit un moment, 1st
urma iar drumul...
Poarta era inchisd. Strejarii, In fata aces-
tet multimi amenintAtoare, fugise si se as-
cunsese In pivnitd i prin podul grajdului ;
fersterul Carl se tupila sub scard.
Singur Brusture, care '§I aruncase pusca,
remase in curte...
Deschide poarta, Neculae, rdcni Fut-
ger.
Sus, judechtorii, Negradi, Camdrilscu nota-
rul, tinuse consiliü. Ei hotárird se deschidu
poarta i sä caute a cdstiga limp, pand a doua
qi... subprefectul era sh piece imediat la Pri-
sucani si, de acolo, sã telegrafleze la Piatra,
dupa ajutor...
Multimea pdtrunse In curte.
Negradi, Intovdrdsit de procuror si de pre-
zident, se ardtá In ceardac.
C:e voiti ? ii intrebd. Sdcultea...
www.dacoromanica.ro
BRApi I PUTREGAICJ ,193
. ,
Toader Fulger e§i, din mijlocul pldeOolor

si inainth pand laugh scard.
Am venit, Vise el, in predrnetul proce-
sului ce avem cu boerul. Sunt inshrcinat sh
ye spun ca nu cu cale faceti ce faceti cand
voiti se ne alungati de pe phmenturile noa-
stre, unde fle.,care palmac a fost udat de nol
cu lacrimi de sánge...
Asta o sa hothrasch judecata, response
Negradi...
Cum o iei dumneata, cucoane, ved ch
nu e cu judecata ci cu lopata... ce fel de jude-
cata este asta se ye ospatati i se chefuiti cu.
boerii de la tribunal §i apol sh'i puneti sh
ne raVh... Noi a§a judechtori nu primim !
Teranil se indesaii tot mai mult spre scard.
Situatia era criti-ca. Negradi i§i dädea seama
ca un cuvent imprudent putea provoca o ne-
norocire.
Bine, le qise densul, dach s'o invoi dom-
nul preedinte ca se amane cercetarea...
4 Nu ne trebue amanare, vrern alti jude-
catori ! strigail teranii.
Oameni buni, le spuse Sotir, daca n'a-
veti incredere in noi, uite, nu mai facem nici
o cercetare, §i plecam mane la Piatra...
k§a, sh plecati sanhto§1, respunse Ful-
ger...
In acest timp ferVerul Carl, care stätea
sub -scarh, inteo pozitie foarte neindemana-
teca, voind sh se a§eVe mai bine, atinse co-
Bracp 0 Putregai6. -- C. 13%4. 13
www.dacoromanica.ro
194 MORAVURI PR0VING1ALE
copl puscel de un ',emu ; lovitura plecd, tard

insa ca sä loveascd pe cine-va.
Sandu Pu§carul i Thnase Cobuz sä repe-
cjiril sub scard...
El e, strigara pIaeii, e lighioana de Un-
gur...
A ! nu te-al shturat de carne de cre§-
tin, blestematule, II strigh *tefan Bursuc,
stdi ca te judechm nol...
Tanase Cobuz smunci ptica din mdna fer*-
terului §i, cu stratul, 'I dete peste cap o lovi-
turd, care-I filcu se cadd la pament, farà cu-
no,stinta, plirr de sane...
Na, acum 11-0 trece pofta sà ne mai uciqi!
Din rana fer§terului sdngele curgea 010-
ind pe scard, unde o patd rosie se latea
mered....
pranii se Inwingeaft tot mai mult pe
trepte... vre-o catl-va din el ajunsese in cear-
dac... §i altil II urmaü, beti de manie, fas-
cinati la vederea sdngelui versat, Impin§i
parca de o putere cdreia nu eraii In stare
sä reziste, la comiterea unei noui crime...
Pe el copil ! striga Cobuz, cu fata aprin-
sd, cu ohii injectati...
Pe el' ! repetail alte glasuri §i multimea
II fdcea drum, pe scarf, Inteun tumult in-
fernal, ate dot, cate trel, inteun ir lung...
*arpele se refacuse §i sutele sale de capete,
aprinse de o furie sanghinara, se ridicail acum
selbatice, Ingrozitoare...
www.dacoromanica.ro
BRAO -§r PUTRUAIO 195
De o-dath aventul terdnirnei se opri In loc...

La up de la intrare, flica lui Negradi, In
picioare, cii 'capul sus, cu ochil fulgerdtori,
cu rniniIe Intinse, le tinu calea...
Omoriti-me pe mine mai Anteiti, i apoi
treceti mai departe, le spuse ea cu o voce
hotarith...
'prang remaserä un moment nedumeriti...
Inainte! strigh unul dintr'en0, ce ad
ultati la (Musa._
In acest.. moment, valurile nu1irneI thiate
cu putere de ni§te brate vanjoase, deschiseril
un drum lui Fa !ger, care, In cate-Na sdrituri,
fu !Ana Maria.
Stati, strigh el tovar4ilor sel... ce voitl
sa faceti?... v'ati Terdut mintile... cereti
dreptate §i voiti Se severiti o nelegiuire...
Indardt !
Cu un gest poruncitor el facu pe terani
sa scoboare cate-va trepte.
Lash, cuconitd, spuse el Mariei, nu te
teme... §tid ea cat de bunh e§ti dumneata
en ai no§tri... §i apol n'am mancat ell de
geaba painea amarä a inchisorel Impreunh
cu domnu Valerianu...
Maria II arunch o privire recunoscdtoare.
Nu ye temeti de nimic... numai po-
vuitI pe curonul Alecu sh se lase de pro-
ces... alt-fel poate sh fie red... de aci Ina-
inte nu mai pot respunde de ce s'ar putea
Intamplo...
www.dacoromanica.ro
Dupa ce Sotir se jura din noir ct renunta.

la ori ce cercetare, Oranii se retrasera...
Toatä noaptea nimeni nu putu tnchide o-
chii, la curte ; familia lui Negradi, suprefec-
tul, magistratii, se baricadase prin eclat ; me-
sele, scaunele, dulapurile, fura gramadite pe
la 4. §i fere,sti ; la cel mai mic sgornot, toti
puneail mana pe arme, gata sä traga in dtr-
man...
A doua qi, pe la oece, trei cleci de calarasi,

sub comanda unui locotenent, sosird la Lun-
ce01.
Procurorul Sacultea ordond aresterea ea-
pilor rdscoalei Fratir Bursuc, Ttinase Co-
buz, Sandu Pu§casul §i Toader Fulger. Cel
trei de legati cot la cot, furii adusi
inai antt-iil la primarie, bunti cumplit §i a-
por trim*. la Piatra, sub escorta mai multor
soldati de linie, venitj de la Bisericani. Toa-
der Yulger Wsã se facuse nevecjut.; cu toate
cercetdrile, caldr4i nn putura sa-i dea de
urmd.
Judecatorii, Intovards.iti de cati-va din cala-
ras,i, mersera apol cu vre-o patru reza§1, du§i
intre sabii, sa faca cereetarea pamenturilor...
Bine i-am mai tras pe sfoara, mon cher,
spunea Sotir notarului Zlotescu.
I-am Ocala groaznic ! adaose acesta
www.dacoromanica.ro
BRAW .w PUTREGATe 197
XVII
Dupa terminarea cercetarei, Negradi an untfi

logodna fiicei sale cu Cozmescu.
Maria, tdcut5., de abia putend stdpâni groa-
za de care era coprinsd, pritni, pe rOnd, fe-
licilarile rnagistratilor, la plecarea acestora
spre Piatra...
Sotir, dupä ce felicitti. pe Cozmescu, se a-
plea la urechea acestuia §i-i §opti ca.te-va
fraze, carl fácural pe primar sa rid 5. cu hohot.
Prea late le croesci bobocelule, res-
punse prirnarul, pe jurnetate scandalizat, pe
jnmetate mägulit de, aluziunile din cale afard
§trengdresci ale pre§edinteluI.
Lucrul era acum hotdrAt, definitiv ; peste
o sëptämând trebuia sä se faca logodna.
Negradi i Cozrnescu rdspandise invitatil prin
plasa i in Piatra ; pairintele Mihalache era
chemat la Lunce§tI ; pand cel inult intr'o
hula avea s'a urmeze §i nunta. Cuconul Alecu
trecuse peste Impotrivirea, peste lacrimile §i
rugamintele flicel sale §i, alcand peste inima
el cu o cruclime de care Maria nu-1 socotise
capabil, o arunca acum, ca pe o pradd, In
ghiarele lui Hristea, InvingAtor...
Hristea e§ise triumfátor pe toa td linia ; din
victorie In victorie el ajunsese acum la tinta
suprernd a n5zuintelor sale ; verdictul jura-
Viol. Ii redase prirndria pe niând §i acum su-
www.dacoromanica.ro
tele miile de glilbeni iutrail din nal, cu

i
un formechtor sunet metalic, in lächle sale ;
Xulcann, cu phdurile seculare Inch neesploa-
tate i in *care zhceart, neatinse, boghtii i-
mense, Ii ckjuse in maul... gcurn era in
ajunul de a deveni st'apan peste comoara pe
care, cu riscul vietel sale o smulsese din
bratele rivalului ski... Maria avea sa riclice
splendoarea easel sale, sh filch din ea cen-
trul de atractie al Pietrei, sh culeaga in ju-
rul s&l sirnpatiile ce '1 lipseati, E.6-1 impinga
la deputhtie...
Hristea, beat de fericire, urmArea
ceasuri intregi frurnosul lui vis, _care peste
chte-va Tile era sh devinh o realitate...
Maria scrise nurnai deck lul lorgu, la Tul-
ghe, in§tiintandu-I despre hothrdrea lui Ne-
gradi ; de astd data totul era sfir§it; nu mai
putea fi nici o sperantá de schpare; pan&
inteo luna clènsa trebuia sal devinh sotia o-
mului ce1u mai perdut din Piatra... ea IF
punea soarta, viitorul, in manile fratelui ei ;
nurnal el putea s'o apere de groaznica na-
paste care se abatuse asupra el...
Iorgu incercase, in diferite 1'Am:turf, sh do-
bêndeasch ertarea phrintelui ski; el '1 pro-
pusese sh se intoarch la Lunce*ti §i sa se
pung pe munch ; prirnea sh se fach vechil,
ingrijitor, ori ce ar fi voit Negradi ; acesta
rèmase neinduplecat . Poate sä piece in lu-
me, sa moari,eü nu vroiii srt sciii de dOnsut,
www.dacoromanica.ro
BRA91 I PUTREGAIU -199
spunea Alecu ; pentru mine el nu mai existä.,..

Iorgu, neputend sh mai incerce nici un
demers pe laugh tatAl seji, pärdsi Tulghe-
pl, in gran' , lmpreunh cu Valerianu ; acesta
se opri la o mo0e laugh Prishcani iar frzt-
tele Mariel se duse d'a dreptul la Lunce§ti
si trase la prirngrie, la várul sea Zlotescu.
*titl ce vent te aduce, spuse Petrache
lui Iorgu ; n'aibi grijd i eft me gAndesc si
me resgandesc cum sh facen1 s'o scdpern pe
biata Maria de strigoiul de Hristea... dach
vrét eft I cu popa Matel ti-o cunundm
pe nestiute, cu Valerianu...
Lash gluma la o parte, Petrache ; vecli
mat bine dace e vre-un chip sä vorbesc cu
densa... numai bag de seamá sh nu prindà
de veste cine-va la curte...
Lash, pe mine !
Ei, tath socrule, spunea Cozmescu lui

Negradi, acum me reped pane. 11a Piatra
sh'ml ränduesc treburile... la Intoartere,
regulez eii afacera de care 'ml al vorbit...
de ach inainte ce-i al met1 e §i al dumitale. .
nu mat suni eü stdpan pe averea mea, ci
Maria... nuI ap, ?
Cozmescu adresh aceste din urmä cuvinte
liicei lui Negradi.
M'a0 simti cea mat nefericith flinth in
lume daca a fi nevoith sa ating macar un
ban din averea dumitale...
www.dacoromanica.ro
200 MORAVURi PROVINC1ALE
Nu'rni vorbi a§a, duduie, Oise Hristea

cu un ton de dojand, sä veclt ce kumos,i air
kill parg banii mei cand te-oiti purta numai
In catifele §i mdtäsuri... calld te-olti plimba cu
träsura cu patru cal, can ail sä manânce foc...
Maria Mar un gest de dispret...
Las'o, Hristache, currnä Negradi, ce'ti
pm mintea cu dênsa... §tie ea ce e banul?...
n'a muncit, doard, ca nol, o viatä intreagd
pentru a §ti cu ce chin ,*i cu ce amar .sä
adund para lângai para...
Cozmescu se apropia de Maria *i voi sd-i
serute mana ; ea i-o retrase irnediat, cu un
gest brusc, privindu-1 at o espresie de neim-
pdcath urä.
Bre ! bre ! bre ! da grozav e de tlfnoasá
logodnica mea, spuse Hristea prefácèndu-se
cà zimbqte,.. dar lasä, o sd-i aduc eu ceva
din Piatra... cred a are sa se mai imblan-
cleascd.
In .sat domnea o nelinis,te adanch printre te-

rani. Boeril nu se rnuitdmise sä le faca un pro-
ces nalrept, nu cutezase numai sa pupa mama
pe averea lor ; dar se 'ntelesese cu judecdtorii
ca sh-i despoae *i sä-i lase pe drumun, dar '1
In§,elase, s,ill bkuse joc de den§ii intr'un
chip cumplit ! Ii purtase cu vorba pana la
sosirea c'alaraOor, pentru ca apol sg-i batd,
sd-i schingiuiasch *i sd-i inchidd... acum pu-
teall still facti cercetarea cum le svenea la so-
www.dacoromanica.ro
13RAVI .W PUTREGAlu 201
coteala, acurn puteail sa-i rada, la Piatra, cat

ai bate din palme...
'S
i ei ca nite neghiobi, In loc de a'§i face
2
dreptate singuri, de la inceput, se napustise

numai asupra pacatosului de ferV.er... nu Te,
rek Irish, dar Anton suprefectui, dar Zlotescu
notarul, dar Sotir pre§edintele, dar Sacul-
tea procurorul, dar Negracli, barbarul §i bra-
pitorul cu toti ciocoii §i cioclovinele lor, tre-
buiaii sa, mu§te paimentul s,i sa dea seama,
inaintea norodului, de far'de legile lor...
Teranii se mustrail intre ei pentru nepri-
ceperea i Increderea lor copildreascd. .5i ce
othire ! §efli, pavatuitorii lot., eel mai Intelepti
§i mai hotarati, cacluse In cursa. Sandu Pus,-
carul, fratii Bursuc, Cobuz, eraii In lanturi
la Piatra... eine putea ti daca se vor mai
Intoarce vre-o data in satul tor ? sa pricepea
de minune suprefectul sa-i fach, pe drum,
scapati, trirnetendu-le un glont In cap, pen-
tat ca sa fereasca pe boer de ori ce resbu-
nare. Noroc singurul noroc ce le mai remä-
sese ca Toader Fulger putuse sa se stre-
coare printre calara§i...
Fulger, prevenit la amp de sosirea cala-
ra§itnr, putuse se fuga, ascunclendu-se mai
Anteiii in Ware §i apol, dupe ce Inoptd
bine, apucand pe poteca cunoscuta numai
de densut, pana la stana de pe Ceahläii, unde
§tia ca fratele sell Andrei i cu Condrea po-
poseaa pne-ori.
www.dacoromanica.ro
202 MORANURI PROVINCIALE
On ce sperantã de imphcare cu boerul

era perduth ; Negradi era bothrlt sa mearga
panti 'n panzele albe...
Ce mai Wepti, Toadere, II spunea Con-
drea, nu vecli C cu binele n'ai s'o seoti la
capet... lash-te de vieata asta tichloash si
vino aid: cu noi, In codrii ae bradi ; act sun-
tem_ slobocli §i stäpant, mai stapani de cat
e boerul la Lunce§ti... ce Wept]. ? voes,t1 sä
te prindh, sh te pue- In lanturi, sa. te In-
chidä §i sh te schingiuiasch ?
Lasd-te, Toadere, Ii optea fratele seu
pe de &Cä parte, lash-te de lupta asta ne-
dreapid cu ciocoil... nu vecli cä vecinic nor
o se' firn eel rtipu*i, cei umiliti... vino aict
cu not... ia 'n prive*te In jurul MO... mil 0
mii de Mei de phmênt stint ca *i ale noa-
stre... trhim aici ca ni§te irnpiiratt si doam-
ne ! in Irnpäratia noastra, vai i amar e
de ciocoiul care ne cade In palmh...
*irurile de brach, dreptt §i naltt, cu ver-
deaa lor neperitoare, se Intindead la nesfar-
§ire, la picioarele lor, ca ni*te o1 nenumh-
rate_ vtrfurile lor, mi§cate de o adiere blan-
da, se aplecati spre (16110 parch ar fi voit
se-I theme in des*.il lor ; un miros Irnbüta-
tor le dirata nhrile, le umfla pepturile parca
le-ar fl lnsuflat putert inzecite...
Fulger remase cht-va, timp pe gandurr eu
privirea atintitä In vale... departe, dincolo
de phduri, ca o dungh su,btire argintie, §erpuia
www.dacoromanica.ro
BRAO §I PUTREGAIU 203
Bistrita ii colo, mai departe inca, ca o pata

alba, se zaread Lunces,th...
Teodor parca cauta, cu ochh sel de vultur,
o casä, in gramada de pante alhe...
Nu, nu se poate, zise el dupa o pauza...
§titi ca i-am jurat credinta... na pot sh fac
dinty'ènsa nevasta until haiduc....
Chiar in acea seara plaiepl se intoarse
In sat ;-cotind pe langa ferestrae tti apucahd
pe margmea Bistritel, el ajuhse, fdra a 11 ye-
Out de nime, la casa Smarandel.
Satul era cufundat intr'o adanca tacere ;
pe ici pe colo numai, arclea cate o lumina ;
in tot lungul drumului nu se zarea o fiinta
omeneasca. ; din cand in (And, cate un cane
scotea un urlet lung §i prelungiL..
Fulger sari peste gard i bata de patru
ori la u§a Smarandel. Un obit:In se deschise
numai de cat.
Tu e§ti, Toadere? intreba o voce.
Eu, deschide lute, sa nu -me vadrt ci-
ne-va...
Smaranda deschis6 u§a irnediat; apoi o
inchise in graba §i trase numai de cat zavo-
rul. Ea i§i facu de mai multe orl cruce.
Bine, omule, ti-al perdut mintile sa te in-
torci aa curCnd in sat, cand umbra caldra§ii
si strejarii dupa tine, din casd in cash', §i ad
inceput acurn sä te caute pi prin padure...
N'aibi grija, mama Srnarando, nu-s ed
a.*a de copil sä me dad prins... am eft un
www.dacoromanica.ro
204 NORAVURI PROVINCIALE
leac pentru acei ce vor da peste mine, a-

ddoga dènsul, ardtènd un revolver incarcat
si un cutit lung de vènatoare, la braul ski...
Doamne, doamne ! urnid Smaranda...
scapa-ne si din valvoarea asta in care am
intrat... ca intru nimic nu ti-am packuit...
Irina se intoarse si ea cu fata spre icoane
si 'si fácu si ansa de mai multe ori sern-
nul crucei.
Mare nenorocire am adus pe capul vos-
tru, clise plaiesul... ati creclut ca-ti avea In
mine un sprijin, un brat de ajutor... si pri-
viti... DU pot sä yin la voi de cat noaptea, ca
un hot de codru... poterile me' urmdresc din
toate partile par'ca asi fi fácut moarte de
Om._ fdrä de mine, baiatul boerului ar dor-
mi astd-41 somnul de veci, fara de mine
nici praful nu s'ar fi ales de ciolanele tutu-
ror cioclovinelor din Piatra... asa me rèspla-
tesc ei acum pentru binele ce le-am Mout...
dar nu mi-i de mine... sd flu eu singur asi
face ca Andrei d i ca Condrea... mi-e mild
de fata asta, care, cu inima curata, buna si
Increclaoare, si-a legat soarta de soarta mea
ticialoasd...
-. Doamne ! doamne! esclama mered Sma-
randa, cautand sá petrunda cu urechea cele
mai mici sgomote ce veneau din afard...
Void a.stepta sa treaca si focal asta,
spuse Irina... bun e Dumnecled... s'o ispravi
toate o data...
www.dacoromanica.ro
BRApI 1 PUTRIGAI0 205
-- Gum vrei sá se isprdveascd, Irino, cand

§i pdmenturile noastre sunt de acum inainte
ca §i perdute §i cdnd intreg satul are ochii
atintiti spre mine... de la mine §i numai de
la mine toll a§teapta resbunarea... pot sh
me daft eti, tocmat acurn, ca un mi§el, ina-
pot ?... am venit la voi sd ye cer sfatul...
cum me vett povalui a§a void face...
Fä cum cere satul, Toadere, 'I spuse
Irina ; te vom urma in red ea §i in bine...
de acum fie ce-o fi, suntem nedesphrtitf...
Mai a§teaptd cdte-va lite, Toadere, a-
ddoga Smaranda... sa vedem cum se isprd-
ve§te cu procesul, la Piatra...
Fulger &Au din umeri
Sd. Wept, dacd voe§ti, dar §titl de mal
nainte cum are sd se gfdr§eascd judecata...
o sa fan despoiati ca in codru... dar dacd.
s'o face insd. §i nedreptatea asta, nu mai
respund cha nimenf...
Fd cum it vrea tu, Toadere, cum te-o po-
vdtui mai bine cugetul tèi, intempind Irina...
dragostea mea va remane aceeni pentru
tine, ort-ce vei face, ori uncle te vet duce...
Fulger se intoarse la stand pe acela§1 drum
pe care se coborise la Lunce§tt ; el voia sk
a§tepte acolo rezultatul procesului...
Nict Smaranda, nici Iripa, nu pomeni ni-
menuf despre misterioasa vizita a lui Toa-
der. In sat, oamenii eraft din ce in ce mai
Ingrijatt §i mai nelini§titi ; toy. capii lor, frun-
www.dacoromanica.ro
206 MORAVURi PROVINCIALE
tea Lunce§tilor, emü inchisi saU dispdruti...

ciocoil puteaii acum sa's1 bath' joc de den sil...
puteail sit le rapeasca pämenturile , sa-r
stoarch pand la maduvd, . sä facá dintr'ènsir
cersetori de drumuri... erail sè ajunga bietir
Luncesteni in halul Grani§tenilor, cari si-a0
Ordsit vetrele, luat lurnea in cap Si
aü trecut in Dobrogea....
Mo§ Gavril fusese insárcinat Ie terani sa
plece, Impreund cu Niculitrt contas §i cu cap-
va frunta§i , la Piatra, spre a le apara acolo
drepturile lor...
Tot satul se coborise ip vale la Bistrita
pentru a asista la plecarea unchinului, care,
in picioare, pe o pluta, cu barba lui alba
ca zäpada, pärea un patriarh din vremurile
de demult...
Gaud pluta se puse in rniscare, un frea-
mat trecu peste sutele dccapete atintite spre
mos Gavril... acesta ducea cu d'ensul soarta
Luncestenilor...
XVIII
Petrache Zlotescu vdcluse, in sfar§it,

visul cu ochii : el primi decretul prin care
era numit vame§ la Oituz ;* peste cate-va ilile
trebuia s plece la noul sèil post.
El, PetrachitA, 'I spunea suprefectul, tiü
ca esti om cu noroc... dach-i fi vrednic, in trei
anl, nu mai mult, poti srA te alegi cu stare...
www.dacoromanica.ro
BRAVI §I PUTREGAIti 207
N'aibi grija, Antoane, réspundea nota-

rul, daca n'oiii scapa nici acum de saracie,
apol merit sä flu impuFat.
- Toate-s bune... dar calul ?... n'o sa '1
iei, doar, at tine, la Oituz...
Ti-1 daft, numai sa §tif ca asta seara
are sa fie chef mare la mama. Sinarancla...
nuntä, nu glumd... pacat numai c'ati sd lip-
seasca lautarii...
Te cred, intêmpind suprefectul rIclend,
acum ce-ti mai pasd ?... pled de la not..
ocht cu Fulger n'o sa mai dal...
Cum lnopta, Petrache, intovdra;it de doui
feciorf boere§ti .5,i de un paznic, omul ski
de incredere, se indrepth, fara a fi veclut de
nimeni, spre casa Smarandel... obloanele
eraii inchise; o tacere adanca domnea in
launtru. Paznicul arunca cainilor niV,e sgar-
ciuri de pastrafna, amestecate cu cleiü i cu
bucatele de carne ; câinii, cu -Mae incle--
tate, anautird...
Zlotescu se apropia, cu bagare de seama,
de u.5ti.
Se auclea, deslu§it, glasul Smarandef i al
Irinei.
Ce-o mai fi insernnahd, mama, tdcerea
asta a lui Toader... sa nu-L fi prins ciocoii
§i sä-1 fl inchis in Piatra...
Ochil mari §i cuminft ai tinerei fete se
umplura de lacrami.
Nu-1 maf plAnge a§a, toata zina, co-
www.dacoromanica.ro
pila... Toader nu-i om sä se dea prins.cu

una cu Ilona_ si apoi nici nu-i bine sa-1 bo-
cesti inteuna ca si cum s'ar fi dus pe ceea
lume...
,5fiii, mama, dar uite, ori ce-asI face,
inima tot stricata 'mi rèmane §i nici inteun
chip nu pot sa'rni Impac gandurile. De can-d
am visat cd s'a darêrnat zidul de la bisericd,
nu pot sh me mai linistesc...
Ce .mai ,vorbesti asa lucruri, respunse
Smaranda, care cauta WO ascunda turbu-
rarea... fa-tf cruce mai bine si zi : doamne
pazeste !... Aar §i eti nu §tiff ce-am Mit...
par'ca nu mai §tiii ce fac... uite, maine e Du-
minecd si candela de la icoane nu-i. Inca
aprinsa,...
De-o-dath Smaranda tresari. Cine-va batea
la u§d...
Gine e? intrebd d'ensa, punènd urechea
la oblon.
Deschideti iute... aduc veste de la Toa-
der, itspunse din afard un glas, care semdna
cu al lui Florea Cazacul.
Tu esti, Floreo ?
Ed-, erf, deschide iute...
Smaranda nu apucd bine s6. tragd zdvorul
si trei oameni ndvälirti Inlauntru. foul din-
tr"ensil se repeclird asupra ei si o apucara.
de maim ; Zlotescu, la rêndul sèfi, voi sa.
apuce de brat pe Irina si s'o duca intealtd
camera... logodnica lui Fulger insa avu tim-
www.dacoromanica.ro
BRA.131 t PUTREGAIt 209
pul srt alerge in fund, sd ia unul din pistoa-

lele incarcate, cart erail atarnate in perete §i,
fara a spune un cuvent, sa-1 descarce in piep-
tul notarulul...
Acesta, panit greti, plin de sange, nebtm
de spaimd §i de durere, tinendu-se de gar-
duri, avu totu§1 puterea sä se tarasa. pand
la drum, unde cdclu... cei doui feciori boe-
resti, lasand pe Smaranda, fugira in graM,
sarind peste uluci
Vecinil eiaü, ingroziti, in ulitd... ferestrele
de pe la case se lutninail liana in departare,
una câte una.
Peste cdte-va minute vre-o trel-zeci de te-
ram se adunase la casa Smarandei. Ei pri-
veafi, impasibili, cum Zlotescu se svarcolea
gemend.
Apa, apd ! striga el mere(' taxa ca cine-
va s5.-1 vina in ajutor.
De o-data, un om de o staturd Inalt. stre-
batu multimea, se opri un moment in fata
lut Zlotescu §i, dupe ce afld totul, pd§i ho-
tarit pana ce ajunse pe pragul casel.
Era Fulger.
Srnarandai galbend §i prapitdita, cdcluse pe
o lavita ; ea '0," frangea mainile i intreba
dii o voce stinsa :
Dumnecleule, ce al facut, ce al facut
Irino?
Aceasta statea inlemnita ; pe figura el, lu-
minata. putin de paliclele licarid ale candeleI,
Bra i Putregaiu. C. ;13k4. 14
www.dacoromanica.ro
nici o tresarire nu trada sfd§ietoarele gan-

dun carl o muncead. Cand umbra lui Toa-
der se intinse uria§ä in odaie, Irina ridica
ochii... ea scoase un tipAt §i se arunca in
bratele logodnicului
Bine al facut, Irino, dise pldiepul... l'am
veclut, afard, pe cainele de notar távälindu-se
in sange... a§a sotie 'ml trebue mie... vred-
nica §i viteaza...
Ce o sä s'aleagh acurn de nol, Toadere
'1 intreba Smaranda sbuciumandu-se despe-
rata, prin casà.
Ce o sit s'aleaga ? respunse Fulger in-
cet §i apasat... zi mai bine ce o sa s'aleaga
de den§ii... de aci inainte nu mai umblam
noi dup6. judecata §i dupa judecatori... o sà
me fac eü judecdtorul lor... nu trebue sá
a§teptam insä ca urgia ciocoilor sä s'abata
§i asupra voastra... trebue sa veniti cu mine
chiar .astä seart, la Bicaz ; de acolo, ye tree
eft in curand la Tulghe§ §i apol tocrnat in
infundäturile Ardeakilm, de nu ne mai da
nimeni de urma... panä atuncea, adaoga pla-
ie§ul cu ochii scanteietori de manie §i de
dor de resburtare, cand se vor fuji, prin
valea Bistritei, strigate desnadajduite, cand
padurile vor resuna de detuniituri , cand
noaptea, In intuneric, se va lumina wea de
focuri, cand de la apus la resarit, on unde
se vor Intoarce 'pl vor vedea loca§urile Ion
www.dacoromanica.ro
BRAQT I PUTREGAI6 2U
prefácèndu-se In cenuse, sh stie ciocoimea

toath Ca Fulger 's1 rOsbunä !
Chiar In acea noapte suprefectul, Ingrijat,

telegrafiii la Piatra cerênd noi ajutoare.
Un nod detasament de trupe sosi a doua
cli pe la arniacji.
In sat turburarea era la culrne.
Chrnardscu mal arestase Inca cati-va Omni,
bdnuiti cà ar fi ascuns pe Irina, it legase si-i
ameninta sa-i schingiuiased dach nu vor mar-
turisi unde aü tainuit'o...
La earciuma lui .5,trul, de asth data, lhutarii
nu cantail, hora nu se Invetrtea. Garciumarul
se plimba trist pe afarä, oprind pe oatnenl
si chutand in zadar sal atragh in Ihuntru;
cat.-va terani numal, tristr i abatut,i, ase-
zati pe prispa, vorbeag incet intre et:
Mare neliniste e printre oament... rni-e
frich ch all sh se intAmple lucruri strasnice
clach s'o pierde procesul...
Cum sh nu se piarda, r6spunse un al-
tul ; ce vrei sà pläteasch ispisoacele lui mos
Gavril pe Yana minciunile boerului?
Dach acurn si nu mai merge apa la
moard, dach acum i trdeste omul ca viqr-
mele la AsIdcina hreanului, d'apol ce are sh
fie de aci Inainte... pi-aii pus ciocoil In gand
sh ne stArpeasch de pe fata pàmêntului, pe
rind, eke unul... ne calieesc, ne bat si ne
www.dacoromanica.ro
inchid... §i nu se multumesc cu atala... se

incearcd sa'§1 batkjoc §i de copilele noastre ;
dar halal fatd, Irina... i-a venit, de hac tâl-
harulul de notar...
Hristea se intorsese de la Piatra ; el aduse
Mariei o caseta cu juvaeruri, cart apartinuse
reposatei sale sotii, Raluca. Cu precautiuni
nesfir§ite el deschise caseta §i, scotèndu-le
unul cMe unul, prezinta Agripinei, in fata
fficel sale, fie-care jutaer :
Ia'n prive§te ce frumos e : numai dia-
mante §i -rubinuri... tot pietre curate, fárá .
nici o patd... singurd brdtara asta face peste
cinci-zeci de galbeni... da inelul dsta?... uite
ce smarald, cdt o fasold!... in tot judetai
Neamtu nu gdse§ti` a§a lucru... l'am pldtit
§ai-zecI de galbeni... toate minundtiile astea,
toate sunt pentru Maria...
Maria nu'§i lua ochii de pe cusatura la
care se prefkcea c lucreaza cu cea mai mare
ltiare aminte.
Tot rea en mine '? o intrebd Hristea, z5-
pacit de putinul interes pe care densa il a-
reta pentru aceastk expozitie de pietre scum-
tot rea ? dar daca nu mergeam e la
Piatra, nu- fa cd pierdea cuconul Alecu- pro-
cesul cu reza§ii ?.... eii am aranjat tot, eu
am fácut pe Fordscu sd se retraga, eü am
cumperat pe avocatul lor, Niculitd Conta§...
fard tnine pierdea dumnealui cAte-va sute de
www.dacoromanica.ro
BRApi ..I puniEamii 213
Mei de pdment ?... a§,a sunt ell resplätit pen-

tru toate binefacerile mete?... nu-I frumos
ce faci, Mario, nu e frumos !... *till eii a cui
sunt intrigile astea... file domni§orului Iorgu
s,i ale lui Zlotescu... Fa-o sa Inteleaga. Agri-
pino, pentru numele lui Dumnajeti, ca nu
mai merge a§a... poirnane e logodna... nu
trebue sa aiba aerul ea merge la o tumor-
mantare... vine lame de la Piatra... nu §ade
frumos,.. nu ade frumos...
Maria se sculd, arunch lucrul §i plecä in,
camera el.
Ce Incapat Inare, Agripino!../fam veclut,
de cand sunt, a*a femee,.. dar lasa, void trece
ell s,i de hopul insuratoarei... sa yell cum o
sa mi-o strunese... clack' nu vrea sä me iu-
beasch de voe, are sa m6 iubeasca de ne-
voe... sa Vice Ca dragoste en de-a sila nu se
poate: sa vedi ea are sa se poatd...
Zlotescu zacea ranit greil, In camera sa de
la primdrie.
Bine, Petracbe, II spunea v6rul s6iii
Iorgu, se poate s6 facl na nebunie? n'am
s,tiut ce ganduri aveal In eapul tea, cd te-as,i
fi impedicat cu ori-ce pret...
Notarul ofta din greil fara a putea r6s-
punde.
Cum se afla la curte de nenorocirea in-
templata lui Zlotescu, Maria voi sd se duca
sal vada.
www.dacoromanica.ro
Merge red, ii spunea suprefectut... tre-

bue dus la Piatra, cat mai curêncl... altfel
eine §tie ce se poate intempla...
0 inve[a i el minte sá se mat lege de
fetele oamenilor, intempinii. Hristea... ce-a
cautat a gasit...
In spre seara, Maria, intovard§ita de o
veche servitoue, se indrepta spre primdrie.
Ea strinse maim Im Petrache, '1 privi cat-
Ira timp cu o uitäturd blanda §i cornpatimi-
toare, apoi incet, in verful picioarelor, trecu
in camera de alaturi... ea rernase de o-daVi
inmarmurita, pe prag... Valerianu, rezimat de
un biuroii statea, neclintit, inaintea et...
Iorgu in§Iiintase pe Maria ca. '1 va inlesni
o intrevalere cu Leon; densa nu se a§tepta
insd ca chiar in acea seara sd se intalneasca
cu iubitul el. Acesta sosise de cu noapte,
imbracat In haine teranesci, purtand pe cap
o mare paldrie, care '1 ascundea obrazul pe
jumatate ; ocolind carciuma lui Strut, el putu
sd patrunda la prirndrie, fail a Li veclut de
nimeni...
Valerianu, suriclend, intinse bratele... dupe
un moment de turburare, ea se alipi de piep-
tul sea, de abia putend stapani lacTimile de
fericire, care'l muiase ochii el marl §,i tri§ti...
Nu te a§teptai la surprinderea asta...
spunea Iorgu Mariei... acuin hotariti voi ce
este de facut... pentru voi me duc §i'n
foc...
www.dacoromanica.ro
.BRAQI SI PUTREGAlt. 215
pdrasind pe tineri, Iorgu se intoarse

cdtre verul
Poirndine e logodna, dise Maria, cu re-
pediciune, 1w Leon...
0 tiii, r6spunse acesta, o tiü §i de a-
ceea am venit... acorn, Mario, sacrificiul tre-
hue impins pawl la capdt... mi-ai dat inima
ta, mi-al dat toate comorile sufletulol tèil
atilt de nobil, mi-al dat viitorul ti-ai le-
gat, cu o credintd nestrAmutata, cu un devo-
tament fãrà margini, soarta ta de soarta mea
pentru a face din done viet4 o vieata, din
done suflete un sitigur suflet, o singurd gân-
dire... -dcum a sosit momentul jertfei su-
preme... dacd aì incredere in mine, dach so-
coti C cu mine vet putea strabate fericitd,
valurile vietem, indepline§tegi jurdmèntul 2i
vino... lasii tot, Mario §i vino...
Valerianu ingenunchiase inaintea iubitei lui
5i-1acoperea maoile de sèrutdri...
Cdnd vem voi, Leon, response Maria cu
o voce tremurândd.,. de asta-di ipainte nu'mt
mai apartiii... tu hotara§te i efl me void su-
pine....
Maine, la noapte, §opti Leon... la mar-
ginea pdduricei, langa §ipot... poti ie§i prin
grddind §i de acolo pe cdraru§d...
lorgu intra repede in camera.
Fugi, Leon ascunde-te... vine mama,
intovdrd§ita de Cozmescu...
Valerianu de abia avu timpul sd se re-
www.dacoromanica.ro
216 MuRAYURI PROVINC1ALE
peada pe o portita din fund §i. sä se pitu-

leasca Inteo camara Intunecoasal.
Maria se Intoarse langa Zlotescu.
Hristea, care aflase de venirea lut Iorgu la
Lunce*Li, remase afard, nevoind sa dea oat
cu flul tut Negradi. Singurd Agripina intra
in odaie.
Haidem, Mario, spuse aceasta din urma
flicet sale... ne-aii sosit invitati pentru lb-
godna... yecli sd Ili vesela cu lumea... acum
nu mat ai In cotro... e lucru hotdrit... maine
seara, cum s'o ispravi procesul, sose§te i
Alecu de la Piatra, cu alti musafiri... trebue
sa-i primim cum se cade...
Maria arunca lui Iorgu o autatura plina
de inteles, apoi, tacutd, ies,i In urma Agripinet.
Cozmescu mergea langa Maria, la o mica
(lista*.
Tustrei taceati.
*tit ca am adus lautart din Roman, du-
due, spuse Hristea, dupa ce facu vre-o tret-
cleci de pa0..., are sa fle o logodna, cum n'a
mal fosL !
Imi pare bine, respunse Maria suri-
clend.
-- EL, a§a imi placi §i mie, urmd Hristea
Incantat, bine ca aud *i eft o vorba buna...
41 spuneam eft, cucoapa A gripino, ca are
sa se topeasca o-datil sloiul de gbiata... am
adus sj cofeturi de la ((Georges» din Ia§L, o
lada Intreaga...
www.dacoromanica.ro
DEApf f PUTREGAIU 217
Minunat, itt rnultumesc... respunse din

nor']. Maria, zimbind.
Ef, brava ! de acum aü sã. rneargh in-
crurile strund.1. ba zëü, de ce m'al necalit
atata pand acurna, Mario,? Nu era mai bine
s'o ducem prietene§te de la inceput ?... dar
in sfir§it, bine cä s'a isprdvit...
S'a isprdvit ! dise Maria, de abia puten-
duil stdpani risul, un ris nervos, care o fa-
cea sa se cutrernure din cap pand'n picioare.
El acum, in semn cd ne-am impdcat, ada
mana... nici o-datd nu m'al lasat Inca sh ti-o
se rut...
Hristea voi sa ia mana Mariei.
Nu, nu astä-41, mane negre§it... intim-
pind Maria incle§tancluli pumnii, apucath
de o crizd nervoasa, care o facea sä ricld cu
hohot...
Ce este Mario ? o intreha muma er, ce
e risul asta ?... potole§te-te... vinoli tn fire...
nu vecli cum se With lumea la noi...
Ajun§1 la pod, in dreptul carciumer lui
Strut, Agripina facu pe ffica el sd intre In-
ter) camera, unde, cdclènd pe un scaun, re-
mase aproape o ord on bratele lntinse, cu o-
chii Inchi§1, cu dintii strèn§i, farä cunos,-
tinta...
Nu mai merge, AgrIpirro, spunea uris-
tea sotiel lui Negradi, dupd ce se Intoarserd
la curte... credeam cd lucrurile se Indrep-
teaza, dar ved Ca mar. r6i1 se ingroa§d... asta
www.dacoromanica.ro
nu i lucru curat... trebue .sa fie vr'o dracie

de a lui lorgu la mijloc. Sa facem toate chi-
purile sa grabirn nu.nta... o tuna' e prea mutt._
trebue luata de nice cat mai curend...
De la Piatra venise, spre a asista la logodna,
Lascarache Petreanu cu flica lur, care se ho-
tarise in sfar*it sa ia pe Sotir, deputatul
Guzgan i pdrintele Mihalache Prapur. A doua
cli, trebuiad sá soseasch, impreuna cu cu-
conul Alecu, Marinescu, doctorul Arghir, Ro-
goslov, care pregätise o poebie de ocasie, lo-
cotenentul Prisdceanu de la Pangarati. Dirt
vecinatate se nteptaii mar multi proprietari
cu sotiile lor...
In tot timpul serer si a doua cli de dimi-
neata, Coznaescu fu de o activitate neobosita.
El puse sa impodobeasca poarta cu crengi
de stejar, clecord ceardacul cu Impletitura
de brad ; aeçlä buchete marl de flon in sa-
lon, in antral i in sofragerie.... numera de
mar multe ori sticlele de yin pe care le
adusese din Piatra §i le dad u in primirea Agri-
pinei... intocmi cu Danila lista bucatelor...
Sinica, de la Piatra i Coroiu, de la Roman
trebuiail sa cante pe rend, tot cantece frau-
tuze§ti, cum If placeati Marier...
0 sa se ducä vestea de as,a logodnd,
spunea Hristea invitaiIor, o sa, se duca
vestea !...
www.dacoromanica.ro
DRAW I PUTREGAIT" 219
116 cand Ilristea facea, la Lunce§ti, toate

pregrairile de logodna, cuconul Alecu se ju-
deca la Piatra cu. rezä§ii.
Procesul sea era cel de 'nt6ifi pe tabloti.
Cand partile furd chemate, reza§ii se rugard
sa mai fie ingaduiti putin, pand la sosirea
avocatului lor, Niculith Contd§...
Trecu o orà i avocatul, chutat In toate
partile de Warn, continua a nu da semne
de viatd. La otel, chelnerii nu §tiau nimic
despre densul; el platise camera §i plecase
de dimineap., fárh a rasa rèspuns unde se
ducea... la cafenea, la eCetatea Neamtului»,
Contd§ se oprise vre-o clece minute fard a
vurbi cu nime... la prefecturd, la po§th, ni-
chiri nu i se putea da de urma...
Child se implini ora, pre§edintele puse sh
se cheme din nod phrtile. Mo§ Gavril rugh
din 'Soil pe Sotir sh mai a§tepte.
Avocatul nostru are toate docomentele
la dènsul...
Apoi sã pofteasc5 mai lute cu doco4
mentele, spuse Sotir repetand acest din urmä
cuvènt.ca o intonatie batjocoritoare, noi nu
putem sè'l a§teptam toad
*Um §i noi unde s'o fi rdtácit, res-
punse mo§ Gavril... fára deinsul ce putem
face noi?
www.dacoromanica.ro
V6 mai dad cinci minute, intrerupse

pre§edintele ; mi se pare cd e destula inga-
duire din partea mea...
Rezaii alergara iar4i dup6 Niculita Con-
tas ; cercetarile lor tnsa fur% din nog za-
darnice ; ei se intoarsera , desperati , la tri-
bunal...
Dupd cinci minute procesul tucepu. A-
vocatul lui Negradi, Vasilica Sdrobcea, tsi
desvolta actiunea ; el revendica de la re-
za§i mai multe sute de Mild de pdment, sta-
'Amite de dOn§ii fard nici. un drept, prin-
tfo negligentä a proprietarului, care nu sta-
bilise Inca, pand In timp-urile din urrna, o ho-
tarnicie esactä a mo§iei... el invoca acte,
arata planurile fdcute de inginerul Savin... ca
dovadd apoi Ca actiunea sa era fundatd, Sdrob-
cea invoca faptul cä reza*ii nu puteaii opune
nici un act ; dèn§ii pretextail disparitiunea
avocatului lor disparitiunea aceasta nu era
de cat o comedie spre au da o apareuta
de victime... asemenea manopere ins& nu
puteaii induce In eroare pe onoratul tribu-
nal, care, din esperienta, cunoscea gradul de
irnoralitate al reza§ilor Lunce§teni... Sdrob-
cea '*1 termina pledoaria printr'o fllipiavio-
lenta la adresa rezaOlor, oameni rei, hrapi-
tori si violenti, cari nu se rnultumeaii sa co-
mita crime peste crime, sa se resvrateasca
In contra autoritatilor constituite, dar rèspla-
teat' chiar bine-facerile unuia din- cel mai
www.dacoromanica.ro
BRAtif §I PUTREGA1U 221
bias* si mai buni proprietari din jude-

tul Nearnt.0 prin ingratitudinea cea mai nea-
gra... §i dreptul si morala erati sd fie Ces-
bunate, adrnitOndu-se actiunea d-lui Alecu
Negradi...
Rezäsir ascultati, buimaci, uitandu-se unul la
altul, pledoaria fulgeratbare a tut Sdrobcea...
and acesta terrninh, preseclintele 'I intrebä
ce aveail sá respundit
Teranii se sfatuira un minut tntre den§ii.
Nu avett nimic de zis? intreba din nod
Sotir...
Ce sa respundem, cucoand? intampina.
mos Gavril ; atata ye putem spune ca boerul
nu are mai mult drept asupra parnOnturilor
noastre de cat asupra luner si a stelelor...
Atka aveti de obiectat ? n'aveti i voi
vra-un brisov, vre-un plan, nimic
'Tam spus ci sunt la avocatul nostru...
n'avern nimic...
Ajunge, zise presedintele, tribunalul. e
lurninat...
Magistratii se retrasera ca sa delibereze.
Rezasii rernasera neclintiti, ca capul plecat ;
ei 'V invartead caciulile lor in maini, fail a
spune un cuvOnt.
Dupa trel sferturi de Gra, sedinta se redes-
chise. Tribunalul adrWtea actiunea lui Ne-
gradi §i condemna pe rezasi la cheltueli de
judecatä.
Sa. ye fie de bine, cucoane ! zise mos.
www.dacoromanica.ro
Gavril pre§edintelui. 0 sa ve resplateasca

Durnnecleil o-data nedreptatea asta...
El pa§i apol catre Negracii i, privinclu-1
tinta In ()chi, ti spuse :
Multurnesc, cucoane, pentru pa mOntu-
rile pe care ni le-ati rdpit... ne-ati cumparat
avocatul, care a fugit §i ne-a furat §i hrisoa-
vele._ n'o sa sfarsiti bine, cucoane Alecule...
Nu fi obraznic cu mine, ca te daü pe
[liana procurorulut, striga Negradi, cautind
din ochi pe Sacultea.
- De acurn pop sa porunce§ti sa ne §i
spanzure, ne e tot una... nurnal sa tii, cu-
coane, ca nici praful n'o sh se mai aleaga
de averea §i de neamul dumitale.
- - 1Vle ameninti ?
Nu vorbegt de judecata Celui-de-sus !
Sotir, intovära§it de supleantul Prapur, ple-
cand spre, casa, trecu pe dinaintea reza§i-
lor ; pre§edintele au(li ultirnele cuvinte ale
lut mo§ Gavril.
Gornme ils sant arriérés, man cher, spu-
nea «bobocelul» Pietref colegulut sell, et nu
§tiil Inca a Dumnecleil nu exista!
Indath dupa aceasta, Negradi se urea intifo
trasura §i merse de multmmi prefectulut pen-
tru sprijinul pe care i-1 daduse In proces...
Nu mie al sa'mi multumesci, cucoane
Alecule, ci viitorulul dumitale ginere... Coz-
mestu a ticluit toata afacerea cu Conta§ §i
cu juclecatorii... el a facut pe Mitica Forascu
www.dacoromanica.ro
BRApi JPUTREGA1U 223
sä s,e retraga... färà Hristea nu §tia, zëü, ce

se putea intampla...
Dupd ce e,si de la Grozhveanu, Negradi
mai perdu cAte-va ore in terg pentru a face
cumpArAturile cu care 'I insArcinase Agri-
pina ; el incerca sa impace i pe fratele s,eti
Dumitradhe, care se retrAsese in Piatra, a-
mArit, abatut....
Nu, nu, Alecule, nu poi sh'mi ceri sä
flu de fata la inmorrnêntarea fiicei tale...
cad', ce faci tu acum, nu e logodnd, o ingropi
de viue. .
Cuconul Alecu, nu putu sh piece de cAt
inteun tArchil ; invitatii sel pornise inaintA
in doue träsuri...
Mc* Gavril §i cu cei-l'alti rez4 se in-
toarserA i dèn§ii, calAri, Ia munte pentru a
imparta§i trista veste tovard§ilor lor... multi
din acWia, nerAbdatori, venise pAna la Bi-
caz, pe plute, pentru a afla mai curend remul-
tatul procesului...
In spre searrt sosira la munte Marinescu,

doctoral Arghir, locotenentul Pristiceanu §i
Bogoslov.
Ai nerneriro bine? intrebd Hristea pe
acest din urmA, indata ce se cohort din tra-
surä.
De astA, data nu mi-e ruiney.. nu vreail
sä me laud, dar nici Alexandri nu cred s'o
fi potrivit mai frumos... nou6 strofe, una §i
www.dacoromanica.ro
224 MORAVURI PROVINC1ALE
una ,call se termind toate cu. refrenul :

eHoata, inima-mi furast !r
Brayo ! '1 respunse Cozmescu, serutan-
a u-1.
Veclend cd Inopteazd §i cd cuconul Alecu
nu se mat intoarce, Hristea intrebd pe Agri-
pina daca nu ar fi bine sã se pund la masd...
Se poate, Hristache, sd facem una ca
asta ? Inteo cli a§a mare... s'ar supèra Alecu
foc pe mine!
Se facu opt, opt §i jumètate... un Ingriji-
tor, trimis cdlare inaintea boerulul, alergase
In goana cea mai mare, cale de un sfert de
posta... nici o trdsurd nu se vedea In zare...
Invitatii se plimhail nelini§titi prin oddi,
aruncand privirI desperate la ceasornicele lor.
Hristea, posomorit, Incerca din cAnd In
and, prin cdte o anecdota., sd mai reinsu-
fleteasca conversatiunea, stinsd cu cresdvOr-
§ire... glumele sale cddeail insa \,ca pietrele
Inteo apä adêncd... o tremurdtura de o clipd
§i -apoi totul reintra In tdcere.. Intin§1 In fo-
tolii §i pe canapele, musafirii, cu figura con-
tractatd, cu privirea atintitd spre sofragerie,
pandind cu urechea cel mai mic sgomot din
curte, pdreail perduti pe ganduri in desle-
garea unel adânci probleme... din cdnd In
când, ale unul din ei e§ia in ceardac, se
Incerca un moment sä strábatd cu privirea
ceata deasd., care se ridica din valea Bistri-
tel, apol se intorcea sd-§I ia loud, desnaddf-
www.dacoromanica.ro
13RA T P1.1TREGAIO 225
duit, cu mMnele la piept ca §i cum ar 11 a-

§teptat sfdr§itul lumel.
Bdtura noud.
Hristea trase de o parte pe Agripina.
Cuconul Alecu trebue sä fi remas la
Piatra, noaptea asta., nu veal' ce pdcld s'a
Idsat... Ei sunt de idee sd nu mai a§teptdm...
ne facern de ris, Agripino... vai de nor ce-o
s'aucli mai tarziii, pe la Piatra...
Intr'un sfdr§it, cu mare greutate, Agripina
se hotari sä dea la masa.. Cand sotia lui
Negradi Impartd§i imbucuratoarea vestea mo-
safirilor ei , ace§tia 'sr párdsird fotoliurile
ca §i cum ar fi fost impin§i de nite resor-
turi... Inteo clipä, irnpingAndu-se unul pe al-
tul, ei '§i luard locurile In iurul mesei.
Nirnem nu spunea un cuvent ; invitatil,
obositi peste mdsura, cu stornacarile chinuite,
de abia se uitail unul la altul... era, in con-
tra gazdei, un fel de revolt& ascunsd, care
se traducea .printeo conjuratie de tdcere...
o atmosferd de plictiseald invaluia pe toy...
Hristea, care luase loc 15110 Maria, arunca
din când Agripine câte o privire mustrd-
toare.._
Toatd petrecerea era stricatd ; pdcat de atata
osteneald, de atati bani aruncati In vent...
Arghir, Bogoslov, parintele 'Michalache Pra-
pur de§ertaii pahare peste pahare din vinu-
rile scumpe, pe care primarul le adusese toc-
mai din Ia§r i den§ii nu aVeail macar deli-
Brap i Putregaiu. C. 13i4. 15
www.dacoromanica.ro
catetea sa intrebe din ce vie proveneau, cat

costase sticla...
Tarafurile lui Sinica §i Coroiu se intrecead
in cantece frantuzqti... dar lautari parca se
inteleseseish aleagd numai bucata triste , ca
pentru mort7..
La sfar§itul mesei, Bogoslov se-ridica in
picioare pen tru a ceti poezia cu refren.
Las'o pe mane, dupa 1ogodnà ll sopa
Hristea, fragandu-1 de pulpana gherocului...
Hristea e scula de la mash, furios ; el se
plimbh mai malt timp prin sala, fara a adresa
cui-va o vorba.
Maria, rugata de flica lui Petreanu, se puse
la piano... dar mainele el tremurau atilt de
mult incat, dupe cate-va secunde, fu ntvoita
sa se opreasca.
Mi-e cu neputinta sa cant astd-41... am
o durere de cap nebuna... L, spunênd aceasta,
fiica lui Negradi V. trecea mered mana pe
frunte ca §i cum ar fi vrut sa indeparteze
un val care-i intuneca gandurile...
Unul cafe unul musafirii incepura a se re-
trage in camerae lor. Singur pdrintele Milia-
lache .remase in sofragerie ; Cozmescu ince-
puse cu cuconul Lascarache s,i cu deputatul
Guzgan o partida de ghiurdum, dar, dupa o
jumetate de ord, Petreanu declard ca se simte
obosit din cale afark i cd nu mai poate
continua...
La mie4u1 noptei toata lumea dormea.
www.dacoromanica.ro
13RApl §I PUTREGAle 227
Cerul se posomorase Inca de cu cliva ;

prin cate-va sparturi de nuori de abia cse
zarea cãte o stea pribeagii, cate un punct lu-
minos tfl irnensitatea neagra i tristi... o li-
nigte amortitoare domnea pretutindeni ; din
spre Wu-re, venea tin frearnet Indepartat de
frunze; prin fereastra deschisa din odaia Ma-
rier, un parfum subtil de stejark si de brach
pdtrundea Meet, adus de o adiere usoard,
cpre de abia misca perdelele...
Maria deschise usa.
In sala i 'n coridoare lampile emit stinse.
Ea inaintd cati- va pas:1, trase din noti cu
urechea : nicàiri, cel mat mic sgomot
se Intoarse in camera ei, uncle rOmase un
moment ametitá ca si cum ar 11 fost in
prada unut vis , apol , In graba , imbraca o
haina i, tnchiclènd usa, se furisd , In vêrful
picioarelur, prin salita care da In dosul ça-
sei... Cu o inao6 la piept, pentru a stdpani
bataile nebune ale inimel sale, Maria, o-data
ajunsä in graclina, iuti pasul... inciata ce fu
la- oare care depdrtare de casa ea incepu sa
alerge; 's,1 Inchipuia ca cine-va o fugaresce din
urma, ca glasuri o striga... trosnetul crengilor
uscate peste care calca, o umpleau de groaza...
ramarile copacilor i se Infatisail ca nisce
math intinse, gata s'o i e pärea
ea liristea pusese in miscare o oaste In-
treaga si Maria fugea, fugea mereu de casa
blestemata... Dupe o jumetate de oil, ea cdclu
www.dacoromanica.ro
sdrobita, cu resuflarea opritä, inspaiman-

tatd, in bratele lui Leon, care venise de mult
la marginea padurei, laugh' 2Ipot...
Dupd un moment de odihnd, tinerit apu-
card pe ctirarea ce taie drumul spre Prisa-
cam; peste cate-va minute ei se coborird in
dreptul oseIei, unde '1 Wepta o trasura...
de aci, In goank peste o ora, ajunsera la
frontierd...
Putin timp dupa plecarea Mariei, supre-
fectul, care dormea 10 camera situata In
apropiere de grajd, fu de§teptat de un sgomot
neobicinuit : caii loveaü podelele cu copitele
lor §i nechezeaa cumplit... fusese oare un
vis?... dar nu, sgomotul devenea din ce in
ce mai mare... aulia oameni alergand prin
curte... scânduri trosnind...
Camardscu se repecli la fereastra... acolo,
o priveli§te groasnica se tnfatia, ochilor sei :
grajdul era In flacari... limbi marl de foc e-
§iaii din toate partile, Inteo atrnosferd grea
de fum, care devenea din ce In ce mai nesu-
ferita... VOntul, ce sufla din spre padure, cresT_
cuse i alunga paiele aprinse, tandarile arse,
pe acoperi§ul. casel. lute() clipa, suprefectul
dada de veste Agripinei i lui Hristea ; unul
câte unul, buimad, pe jumatate Imbracati,
invitatil, nabu§iti de duhoarea incendiului,
se repegira afara.
Focul cuprinsese acum §i casa ; servitoril
alergaii nebuni, prin curte, se urcail pe scara
www.dacoromanica.ro
BRA91 f PUTREGAIU 220
cu cate o donitd de apd in m.aini... dar para

cret;tea mereg...
Curtea era laminatil ca ziva i toata prive-
liscea, Orli% in spre Ceahläu, aptirea, desht-
sad, inter) infati§are fantastica ; in fund, graj-
durile, pe urattate rnistuite, se topeati ca lit-
minarea; Neculai Drusture -sa incercase se
scoata afard cafe done' perecht de po§talioni ;
can refuzase insà, cu toate opintelele vrita-
fului, sä se urneascrt din loc §i murise as-
fixiati...
Focul se intindea mereti ; ardeati acum bu-
catgria §i odaile servitorilor ; din cosul de
la sofragerie e§ia o ploaie de scAntet...
fngrijitorii izbutjrà sà scoat'd mobilele mat
de pret din salon §i din iatacul Agripinei ;
fumul devenea insa din ce in ce mal gros si
mai n'abu§itor. Agripinet, intovarg§ità de Coz-
mescu sã preghtea sa urmeze pe mosaftrit
ei, cari se refugiase in vale, la carciurna lut
Stroh..
Deoclatá Hristea, desmetidit putin din spai-
ma care'l fácuse un moment sa-§i piarchi
mintile, o intrebg, uimit :
Dar, pentru Durnnecleti, unde e Maria ?
ce s'a facut ?
Agripina ingälbeni.
Doamne sfintel esclamd ea la rénclul et,
undo sä fie ? unde sä fie ?
apa6ndoi, zäpaci-ti, incepurrt s'o caute
prin curtea in marl, calcAnd peste täciunii
www.dacoromanica.ro
230 MORANURI PROVINCIALE
aprinsi, atingandu-se, tn treacdt, do lirnbele

do foe...
Vazduhul devenea din ce in ce ma arCietor.
De-o,datä, un trosnet ingrosnitor facu sa so
eutremure pärnentul : zidui de la bucatilrie
se prabusise, ridicAnd un nor uria de fum,
despicand flacarile, can se frAngeau ca niste
serpt...
Unde e? uncle e? striga mereu Agripina
desperata... o ft apucat'o focul in odaie... re-
pede-te IIristeo... Neculae, n'o lAsati !
Cozrnescu pdtrunse in ceardac ; focul cu-
prinsese acum salonul si para esia .pe usi
si pe ferestre... sufocat , densul fu nevoit sb
d ea inapo....
N'o lasa, Hristeb, n'o lása! repeta intr'-
una Agripina, scotend strigate sfAsietoare,
tremurand de groaza...
In acest moment o trasura inainta, pe sosea,
cu o repeqiciune neaudita... ca o sAgeata,
ea sburd apot spre curte...
Agripina si liristea alergarA la poarta...
Peste cAte-va secunde -trasura se opri... in
fundul e', scAldat n sange, Alecu Negradi
zAcea mort.
Fulger I resbunase.
www.dacoromanica.ro
r.2.
,
www.dacoromanica.ro

Bradi Și Putregaiu Moravuri Provinciale - Nicolae Xenopol PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bradi Și Putregaiu Moravuri Provinciale - Nicolae Xenopol PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.dacoromanica.

lie la Dorna pand la Piatra se intinde una

se rèspandesc peste tard 0 din poalele sale

parte din Ceahldit cu pädurile ce'l Inconjoard.

ce se strecurail printre stand, ele se pier-

niste ritiori grosi si intunecosi, call se ridi-

La curte era mi§care mare.

cu alte lucruri de cat cu cele atingetoare de cul-

batul el, pe care toath viata el se silise sh-1 do-

Da unde te-ai radcit lele acestea, herr

Negradi avea case mail §i in Piatra. Ele

caute oare-care distractie in jocul de carti

A§a,sa tralesc ! spune §i dumneata daca-i

din urma sal lnduplece, sal ftica sá mai a§-

curmatei mele trude. *i acum, la batranete,

data ce aT prins de veste de názbutiile lui

ca.nd copiii ei plecase in streindtate la hive-

Hristea cand era copil, spunea ca el tre-

Ioana, pe care mi-a trimis'o cucoana &Utica ;

pretextand ca trebue se trimeath. un vals A-

mai anul acesta, cand nu mi-a mers bine

Avocatul Fordscu dddea bal de cliria

Pentru nirnica 'n lume nu a r fi jignit pe cel

In adever, cloud trásuri intrail In curte si

veasca de cat cit placere pe un asemenea

Asta zic §i eil ca-I musica", spuse cuconul

panà ce o lovi cu capul de fotoliul in care

tul companiel care pazea Inchisoarea de la

Cum nu... bungoará un post do procu-

Cigulea pontase In potriva maiorului Pro-

se aerld o altd masa de calif in jurul cdreia

In camera de aldturi Fordscu vorbea cu

galben la fatd; Maria se arunca In bratele

E o adevelata fericire pentru mine. N'orn

dei distanta de stradtut nu era a§a de

Cat-va timp nu se aucji de cat sgomotul ta:

ale-ye sticle lenge densul §i le striga din

treanu spusese sh'i vie trásura la cliud; eraii

Iorgu avuse ,cu pärintele sea o intrevedere,

Septamana viitoare daca pofte§ti, res-

coada vacii», cum '1 pläcea lui sh, spund;

Aerul de rnu-nte ! raspunse Iorgu cu

sermarka, cand tremuram dinaintea mai ma-

o scrisoare, dar dupa cele ãntêhi frase scapa

carti si-§i terrnind petrecerile cdOend sub

gi uncle am luta lnit o persoana atat de dis-

salonului §i,:fdra a fi vedut de finer!, se uita

sdruncine averea : un proprietar de langa

din ce In ce mai clusmana. Rand si Maria

tate §i un soare Invlator petrundea ro.5,iatic

*i Agripina caula o aperare, in potriva stri-

gro§i si posornoriti se coborail din spre

id pe col°, cate o gluma, dar vaiend ea nu

vorul casei vecine esise mai Mu lte pers6ne ;

turf albe pe acopereminte, pe drumuri i pe

Dupd o septamand de la venirea sa in

Colegiul al patrulea de deputati din judetni

incurcdturile in care se afla de cat-va timp

fesor, care ldsase repetent pe un nepot al

sub-prefecti; chiar in astd seard aifi

Inainte, de la perceptie , fusese Invinsg pe

A1egeti-m6 pe mine i n'aveti sá §tiy ce

merul votantilor o masd mare fu intinsd