Sunteți pe pagina 1din 10

Cancerul de piele sau melanomul

Generalitati

Melanomul este o forma de cancer cutanat care isi are originea in celulele producatoare de pigment
denumite melanocite. Aceste celule devin anormale, cresc necontrolat si invadeaza in mod agresiv
tesuturile din jur. Chiar daca melanomul este mai putin frecvent decat alte tipuri de cancer de piele
este cel mai grav.

Din fericire, melanomul poate fi vindecat daca este depistat si tratat in stadiile incipiente cand este
localizat doar la nivelul pielii. In stadiile mai avansate, se poate raspandi sau metastaza pe cale
hematogena (prin sange) sau limfatica (prin limfa) la alte organe sau la oase, in aceste cazuri fiind
mai putin probabila vindecarea.

Cauze
Cele mai frecvente cauze ale melanomului sunt:
- expunerea la radiatii ultraviolete (UV) intre orele 10-15 si expunerea la altitudini inalte
- distrugerea ADN-ului din melanocite ca urmare a expunerii la soare si UV, radiatii cu lungime de
unda scurta este cel mai important factor care cauzeaza melanomul
- la solar corpul este expus de asemenea la UV care maresc riscul dezvoltarii melanomului
- depletia stratului de ozon poate afecta semnificativ incidenta melanomului. Se estimeaza ca se
produce o crestere cu 1% a incidentei melanomului cu fiecare procent de subtiere a stratului de
ozon
- agregare familiala de melanom (mai multe cazuri de melanom in aceiasi familie)
- alunite atipice
- sistem imun deficitar, in special in cazul persoanelor cu transplant de organ, leucemie sau limfom.

Simptome

Simptome precoce
Cel mai important semn de alarma pentru melanom este modificarea dimensiunii, formei sau culorii
unei alunite sau altei tumorete cutanate, ca de exemplu semnul din nastere. Sa se supravegheze
modificarile care apar dupa o perioada de o luna pana la 1-2 ani.

Sa se foloseasca regulile ABCD ale Societatii Americane a Cancerului de piele pentru a evalua
modificarile cutanate si sa se consulte medicul de familie daca apar una din urmatoarele modificari:
- A este pentru asimetrie. O jumatate de alunita sau tumora cutanata nu se suprapune cu cealalta
jumatate
- B este pentru margini neregulate (border = margine). Marginile sunt zdrentuite, crestate sau patate
- C este pentru culoare. Pigmentarea este neuniforma. Umbre de cafeniu, maro si negru sunt
prezente. Liniute rosii, albe si albastre sunt adaugate aspectului de pete de culoare. Modificarea
distribuitiei culorilor, in special raspandirea culorii de la marginea alunitei pe pielea din jur, constituie
de asemenea un semn precoce al melanomului
- D este pentru diametru. Alunita sau tumora cutanata este mai mare decat 6 mm (0,2 in) sau de
marimea unei gume de sters de creion. Orice crestere a alunitei ar trebuie sa fie un semnal de
ingrijorare.

Semne de melanom in cazul existentei unei alunite cuprind schimbari in:


- inaltime - ca de exemplu invazia in profunzime sau inaltarea alunitei plate anterior
- suprafata – ca si roseata, tumefierea sau aparitia de noi pete mici de culoare in jurul leziunii mai
mari (pigmentatie satelita)
- senzatii de mancarime, furnicatura sau arsura la nivelul leziunii
- consistenta friabila, moale cu bucatele mici care se rup foarte usor.

Melanomul se poate dezvolta pe o alunita existenta sau pe alt semn de piele, dar desori se dezvolta
si pe portiune de piele indemna, fara nici un semn. Chiar daca melanomul se poate dezvolta oriunde
pe piele, apare mai frecvent la nivelul toracelui atat la barbati cat si la femei si pe membrele
inferioare la femei. Mai puntin frecvent se poate dezvolta pe talpi, palme, patul unghial sau la nivelul
membranelor mucoase care captusesc cavitatile corpului ca de exemplu cavitatea bucala, rectul si
vaginul.
Multe alte afectiuni (ca si keratoza seboreica, negii si carcinomul bazocelular) au trasaturi similare
melanomului.
Simptome tardive
Simptomele tardive ale melanomului includ:
- o leziune cutanata ulcerativa sau sangerari dintr-o alunita sau din alte leziuni cutanate colorate
- durere la nivelul unei alunite sau leziuni.

Simptomele melanomului metastatic pot fi vagi si cuprind:


- limfadenita (inflamarea ganglionilor limfatici), in special a ganglionilor de la nivelul axilei sau
abomenului
- o portiune mai decolorata sau mai densa dedesubtul pielii
- pierdere in greutate inexplicabila
- piele gri (melanoza).

Mecanism fiziopatogenetic

Melanomul se dezvolta cand celulele producatoare de pigment numite melanocite devin anormale,
cresc necontrolat si invadeaza tesuturile din jur. De obicei numai un melanom se dezvolta la un
moment dat. Cu toate ca melanomul poate aparea pe suprafata unei alunite deja existente sau pe
alta tumora cutanata, majoritatea se localizeaza pe piele nemarcata. Melanomul este clasificat ca si
primar sau metastatic.

Melanomul primar
Melanomul primar de obicei urmeaza unui tip de proliferari la nivelul straturilor pielii. Depistarea
precoce si tratamentul chirurgical pentru indepartarea melanomului vindeca majoritatea cazurilor de
melanom primar. In lipsa tratamentului, majoritatea melanoamelor se raspandesc spre alte parti ale
corpului. Melanoamele rar dispar fara tratament o data ce s-au dezvoltat.

Supravietuirea pe termen lung sau prognosticul melanomului primar depinde de:


- cat de adanc invadeaza melanomul pielea (melanomul infiltrat)
- daca o leziune ulcerata dureroasa este prezenta pe suprafata tumorii primare (ulceratie).

Melanomul metastatic
Melanomul metastatic se raspandeste prin sistemul limfatic al pielii din vecinatatea tumorii,
ganglionilor limfatici sau pe cale hematogena (pe cale sanguina) altor organe ca de exemplu
creierului sau ficatului. Melanomul metastatic in mod obisnuit nu poate fi vindecat. Depistarea
precoce si indepartarea melanomului primar inainte sa metastateze ofera cele mai bune sanse de
vindecare.

Factori de risc
Factorii de risc pentru melanom includ:
- istoric de expunere la radiatii ultraviolete (UV)
- expunerea la soare reprezinta factorul de risc cel mai important pentru melanom. Expunerea
intempestiva la soare se poate produce in timpul copilariei, in cadrul meseriilor in care persoana
trebuie sa lucreze afara si in timpul activitatilor in aer liber
- expunerea la UV in saloanele de bronzat (solar) este la fel de riscanta ca si expunerea la soare
- istoric de arsuri solare, mai ales in perioada copilariei
- istoric personal de melanom sau de alta tumora cutanata
- agregare familiala de melanom (sindrom FAM – M)
- alunite atipice (nevi displazici)
- mai mult de 50 de alunite pe corp
- rasa alba, mai ales persoanele cu ten deschis care se ard mai degraba decat se bronzeaza, cu
parul roscat sau cu ochii albastri
- multi pistrui (extinsi) la nivelul portiunii superioare a spatelui
- alte forme de cancer ca si leucemia sau limfomul
- sistem imun deficitar
- alunite prezente de la nastere, mai ales daca alunitele sunt mai mari decat 20 de cm (7,9 in) (nevi
melanocitari congenitali)
- o boala rara mostenita numita xeroderma pigmentosum. Aceasta este o boala in care organismul
nu poate reface lezarea celulelor de catre UV solare
- tratamentul cu UV tip A (PUVA), folosit pentru a tratata afectiuni dermatologice ca si psoriazis
(afectiune cutanata cronica, inflamatorie caracterizata prin leziuni eritematoase acoperite de scuame
albe-argintii).

Consultul medical de specialitate

Cele mai importante semne de alarma pentru melanom sunt reprezentate de modificari ale
dimensiunii, formei sau culorii alunitelor sau altor tumorete cutanate (ca si semnele din nastere).
Se recomnada consultul medicului specialist daca apare:
- orice schimbare la nivelul alunitei, incluzand dimensiunea, forma, culoarea, senbilitatea sau
durerea
- alunita sangeranda
- o zona decolorata dedesubtul unghiei de la mana sau de la picior necauzata de nici o lezare
- o inchidere la culoare a pielii in general, necorelata cu expunerea la soare.

Sa se apeleze imediat la medicul de familie daca s-a pus diagnosticul de melanom si pacientul
prezinta:
- dispnee (respiratie dificila) sau disfagie (dificultati la inghitire)
- hemoptizie (tuse ce contine sange sau sputa hemoptoica)
- sange in lichidul de varsatura sau in materiile fecale
- urina si materiile fecale de culoare neagra, caz in care culoarea nu este influentata de
administrarea de tablete cu Fe sau produsi pe baza de
Expectativa vigilenta

Perioada de expectativa vigilenta sau de supravietuire este o perioada in care pacientul si medicul
supravegheaza simptomele bolii fara recurgerea la tratamentul medical. Perioada de expectativa
vigilenta nu este corespunzatoare melanomului. Sa se consulte medicul daca apare orice modificare
suspecta la nivelul alunitei sau altor tumori cutanate. Melanomul este vindecabil daca se
diagnosticheaza precoce, inainte ca tumora sa creasca sau sa metastazeze

Medici specialisti recomandati

- medicul de familie
- medicul de medicina interna
- dermatologul.
Daca melanomul este suspectat, o biopsie este necesara pentru a transa diagnosticul.
Medicul va recolta o mostra de tesut pe care medicul anatomopatolog il poate examina sub
microscop pentru a verifica daca sunt prezente celulele canceroase.
Daca tratamentele suplimentare sau excizia sunt necesare, melanomul poate fi tratat de
dermatolog, chirurg, chirurgul de chirurgie plastica si reparatorie sau de catre medicul
oncolog

Stadii

Stadializarea este o metoda descriptiva a progresiei cancerului. Este realizata dupa excizia
melanomului si examinarea ganglionilor limfatici si a altor parti a corpului pentru a determina
extensia cancerului. Stadializarea ajuta medicii pentru a indica cea mai buna metoda de tratament
disponibila.
Stadializarea evalueaza:
- grosimea si adancimea tumorii
- ulcerarea pielii de la nivelul melanomului<

Tratament initial

Melanomul este curabil daca este depistat si tratat in stadii incipiente cand este afectat doar tesutul
cutanat. Daca melanomul este limitat la nivelul pielii (melanomul primar), se recurge la interventia
chirurgicala pentru a indeparta portiunea de piele afectata. Daca melanomul este subtire si nu a
invadat tesuturile din jur, excizia poate vindeca melanomul.
In stadiile mai avansate, melanomul se poate extinde sau metastaza la alte organe si la nivelul
oaselor, in aceste situatii melanomul fiind mai putin curabil:
- melanomul care invadeaza numai stratul superficial al pielii – numit stadiul 0 de melanom sau
melanomul in situ – are indicatie de tratament chirurgical pentru a indeparta leziunea sau nevul,
impreuna cu 0, 5 cm (0,2 in) margine de siguranta de tesut cutanat normal
- stadiul I de melanom – se indica interventie chirurgicala care indeparteaza leziunea si 1cm (0,39
in) margine de tesut sanatos din jurul si dedesubtul leziunii
- stadiul II de melanom – se indeparteaza chirurgical tumora impreuna cu 3cm (1,18 in) de tesut
sanatos in jurul si dedesubtul leziunii. Procedeele de chirurgie plastica pot fi necesare pentru a
remedia cicatricea restanta dupa interventia chirurgicala, mai ales daca aceasta este situata la
nivelul fetei sau la nivelul mainilor
- stadiul III de melanom primar – in care sunt invadati ganglionii limfatici – se indica interventie
chirurgicala pentru a indeparta melanomul primar si toti ganglionii limfatici si tesutul limfatic din
regiunea melanomului primar. Chiar daca, melanomul s-a raspandit deja (a metastazat) prin
intermediul ganglionilor limfatici la distanta de tumora primara
- terapia adjuvanta (suplimentara) este folosita de obicei dupa tratamentul chirurgical pentru a
combate simptomele. Terapia adjuvanta reprezinta tratamentul efectuat inainte si dupa interventia
chirurgicala pentru a mari sansa de vindecare si de distrugere a celulelor canceroase restante
- folosirea interferonului poate creste rata de supravietuire a persoanelor cu stadiul III de melanom.

Tratamentul melanomului care se dezvolta in alte parti ale corpului depinde de localizare.
Localizarile melanomului cuprind:
- globul ocular (melanomul ocular) - In trecut, melanomul ocular necesita indepartarea globului
ocular (enucleere), dar in prezent radioterapia reprezinta o alternativa pentru tratamentul unora
dintre aceste cazuri
- pielea de la nivelul degetelor de la mana sau picior sau de sub unghie. Melanomul cu aceste
localizari este tratat prin indepartarea tesutului afectat (excizie). Uneori este necesara extirparea
degetului de la mana sau de la picior in intregime.

Tratament de intretinere

Programarea de consulturi repetate sunt importante o data ce a fost stabilit diagnosticul de


melanom. Dupa interventia chirurgicala de indepartare a melanomului, sunt recomandate controale
la fiecare 3-6 luni timp de 5 ani, apoi anual.
Se indica controale regulate la fiecare 3-6 luni daca pacientul prezinta:
- alunite anormale numite nevi atipici (nevi displazici). Acesti nevi nu sunt cancerosi, dar prezenta lor
semnifica un semn de avertisment pentru tendinta mostenita de a dezvolta melanom
- nevii melanocitari atipici asociati cu prezenta melanomului (sindromul FAM-M) reprezinta o
afectiune mostenita predispozanta pentru dezvoltarea melanomului.

Tratament in cazul agravarii bolii


Tumefactia sau sensibilitatea ganglionilor limfatici poate reprezenta un semn al extensiei
melanomului. Orice ganglion limfatic crescut in dimensiune ar trebui indepartat si investigat pentru
melanom.

Stadiul IV (metastatic) al melanomului raspunde slab la majoritatea formelor de


tratament. Supravietuirea la 5 ani pentru melanomul in stadiul IV este mai mica de 50%.
Obiectivele tratamentului melanomului metastatic sunt de a controla simptomele, de a
reduce complicatiile si de a creste confortul pacientilor in acest stadiu de boala
(tratament paleativ). Nu se intentioneaza tratarea bolii.
Melanomul metastatic poate fi tratat prin:
- radioterapie - chimioterapie cu dacarbazina. Principalele efecte adverse ale chimioterapiei cu
dacarbazina sunt reprezentate de greata si voma, care de obicei pot fi controlate cu medicamente
antiemetice (antivomitive).
Persoanele cu melanom metastatic ar putea fi incluse in trialuri clinice. Se recomanda consultul
medical referitor la trialurile clinice disponibile in zona.
De retinut!
Dupa indepartarea melanomului primar, o grefa de piele poate fi necesara din motive cosmetice sau
pentru a restabili functionalitatea zonei. Aceasta mai probabil este necesara daca melanomul a fost
indepartat de la nivelul fetei, mainilor, picioarelor, antebratelor sau gambelor sau in cazul
melanoamelor de dimensiuni mari.
Recidiva melanoamelor este frecventa. Sa se efectueze examinarea proprie a pielii lunar si sa se
comunice medicului orice modificari.

Probleme terminale
In cazul melanoamelor in stadii avansate (metastatice) se poate recurge la oprirea tratamentului
curativ si se concentreaza pe ingrijirea care asigura confortul pacientului (tratament paleativ). Luarea
deciziei momentului in care ar trebui sa se opreasca tratamentul medical atintit pentru prelungirea
vietii si schimbarea obiectivului spre ingrijirea paleativa este dificila.

Profilaxie
Factorul de risc principal pentru dezvoltarea melanomului este reprezentat de expunerea
intempestiva (excesiva) la radiatiile solare ultraviolete (UV). Unii experti aprecieaza ca 65% sau mai
mult din cazurile de melanom sunt cauzate de expunerea la soare, mai ales in timpul copilariei. Un
studiu a estimat ca folosirea unei creme de protectie solara cu factor de protectie mai mare 15 in
primii 18 ani de viata ar reduce riscul dezvoltarii melanomului cu 78%.

Se recomanda urmatoarele pentru a preveni cancerul de piele:


- folosirea zilnica a unui filtru solar cu factor de protectie de cel putin 15
- purtarea de haine protective
- sa se evite expunerea la soare intre orele 10:00-15:00.
- folosirea unui factor de protectie solara cat mai mare
- impunerea unui bun exemplu copiilor prin folosirea intotdeauna a cremelor de protectie
solara sau purtarea de haine protective.
- evitarea expunerii la soare pe plaja sau in saloane la solar. UV provenite de la surse
artificiale sunt la fel de periculoase ca si cele provenite de la soare
- examinarea pielii in mod regulat si in cadrul consulturilor medicale de rutina cel putin o
data pe an.

Persoanele care locuiesc in zone cu climat cald, insorit sau care au slujbe care le cer sa petreaca
mult timp in aer liber prezinta un risc crescut pentru dezvoltarea melanomului. Persoanele care se
ard mai degraba decat se bronzeaza, in special cele cu par roscat sau ochi albastrii, prezinta un risc
crescut de a dezvolta melanom si ar trebui sa-si ia precautii suplimentare pentru a preveni
melanomul.
Unii oameni considera ca un ten inchis la culoare poate proteja impotriva arsurii solare si de aceea
protejeaza pielea impotriva leziunilor si aparitiei carcinomului cutanat. Totusi, daca bronzarea nu se
realizeaza treptat, suma expunerilor la soare pentru a obtine un bronz va cauza lezari excesive ale
pielii si exclud orice posibil beneficiu al tenului inchis la culoare.

Tratament ambulatoriu

Tratamentul ambulator dupa indepartarea melanomului include protectia pielii de expunerea


prelungita la ultraviolete (UV) si examinarea periodica a pielii in cazul modificarilor suspecte:
- sa se foloseasca ecran de protectie solara de cel putin 15 zilnic. Folosirea unui factor de protectie
mai mare in zonele cu altitudine mare (la inaltimi)
- sa se poarte haine protective pentru activitatile in aer liber, inclusiv palarie cu boruri largi, bluze cu
maneci lungi si pantaloni
- sa nu se expuna la soare in mijlocul zilei intre orele 10 -15
- sa se evite expunerea la soare pe plaja sau la saloanele de bronzat la solar
- sa se faca o examinare proprie a pielii o data pe luna. Sa se verifice pielea si tumorile cutanate
pentru orice modificare de culoare, forma, dimensiune sau de aspect
- sa se caute orice leziune cutanata care nu s-a vindecat dupa un traumatism.
- sa se aduca la cunostinta medicului de familie orice modificari suspecte la nivelul pielii.
Daca s-a efectuat recent chimio sau radioterapie pentru forme avansate de melanom, sa se
foloseasca tratamentul ambulator pentru a controla efectele adverse care pot acompania
aceste tipuri de tratament. Tratamentul ambulator poate fi singurul necesar pentru a face
fata urmatoarelor probleme. Daca medicul de familie a oferit instructiuni sau a indicat
medicamente pentru a trata aceste simptome, sa se asigure respectarea lor.

In general, obiceiurile sanatoase ca si alimentatia echilibrata sau programe de somn si


exercitii adecvate pot ajuta la controlul simptomelor:
- tratamentul ambulator pentru greata sau voma incluzand supravegherea tratarii semnelor
precoce de deshidratare ca si gura uscata, saliva vascoasa, reducerea productiei de urina,
urina devenind galben inchis
- tratamentul ambulator pentru diaree include punerea in repaus alimentar a stomacului si
sa se supravegheze cu atentie aparitia semnelor de deshidratare. Sa se consulte medicul
de familie inainte de utilizarea medicamentelor antidiareice
- tratamentul ambulator al constipatiei include exercitii usoare impreuna cu consumarea
unei cantitati corespunzatoare de fluide si a unei diete care contine o cantitate mare de
fructe, legume si fibre. Sa se consulte medicul inainte de recurgerea la tratamentul laxativ
pentru a combate constipatia
- tratamentul ambulator al oboselii include asigurarea unei perioade prelungite de odihna in
cazul efectuarii chimio sau radioterapiei. Pacientul ar trebui se ghideze dupa simptome.
Bolnavul poate fi capabil sa persevereze in cadrul rutinei zilnice si sa beneficieze de o
perioada suplimentara de somn.

Alte probleme care apar pot include:


- alopecia (pierderea parului). Aceasta poate fi suparatoare emotional. Nu toate
chimioterapicele cauzeaza pierderea parului, unele persoane prezentand doar usoara rarire
a parului care este observata numai individual. Sa se consulte medicul cand alopecia
reprezinta un efect advers scontat dupa cura de chimioterapice primita
- insomnii. Daca apar tulburari ale somnului, s-ar putea adormi mai usor daca se instituie un
program regulat de somn, se fac exercitii in timpul zilei, se evita motaielile si se incearca
alte metode pentru a combate afectarea somnului.

Multe persoane cu melanom se confrunta cu probleme emotionale ca si urmare a bolii sau


a tratamentului:
- diagnosticul melanomului si necesitatea unui tratament poate fi foarte stresanta. Se poate
incerca reducerea stresului prin impartasirea sentimentelor altor persoane. Invatarea
tehncilor de relaxare poate fi de asemenea utila in diminuarea stresului
- parerile despre propriul corp se pot schimba ca urmare a diagnosticului si a nevoii de
tratament. Adaptarea la imaginea corpului poate implica o discutie deschisa cu partenerul in
legatura cu preocuparile vizavi de asta si comunicarea sentimentelor medicului. Medicul
poate indruma pacientul spre organizatii care ofera sprijin si informatii suplimentare.
Nu toate formele de cancer sau tratamentele pentru aceasta patologie cauzeaza durere.
Daca durerea apare, multe tratamente sunt disponibile pentru a o combate. Daca medicul a
recomandat instructiuni sau medicamente pentru a trata durerea, sa se asigure de
respectarea lor. Tratamentul ambulator poate ajuta la diminuarea durerii si imbunatatirea
conditiei fizice si psihice. Se recomanda consultul medicului in legatura cu orice alternativa
de tratament ambulator folositoare pentru combaterea durerii.

Tratament medicamentos

Interferonul administrat inainte si dupa interventia chirurgicala reprezinta un tratament de electie


pentru melanomul care a invadat ganglionii limfatici. Utilizarea interferonului poate creste rata de
supravietuire a unor persoane cu melanom in stadiul III.

Melanomul care a metastazat la distanta este rareori curabil folosind tratamentul standard,
chiar daca diferite clase de medicamente au fost studiate in trialuri clinice.

Chimioterapia in mod general nu mareste rata de supravietuire pentru melanomul metastatic. Totusi,
chimioterapia cu dacarbazina poate fi folosita pentru tratamentul paleativ al melanomului in stadiul
IV.
Optiuni de medicamente

Tratamentul medicamentos pentru melanomul metastatic poate include:


- interferon - poate fi folosit in cazul melanomului care a invadat ganglionii limfatici
- dacarbazina (DTIC) – poate fi utilizat in tratamentul melanomului in stadiul IV (melanomul
metastatic).

Principalele efecte adverse ale dacarbazinei sunt reprezentate de greata si varsaturi, care
pot fi controlate in mod normal cu medicamente antiemetice. Medicul de familie va prescrie
aceste medicamente pentru a fi luate impreuna cu tratamentul de fond si in ambulator
pentru a combate orice senzatie de greata ce ar putea aparea.

Aceste optiuni de medicamente cuprind:


- antagonistii serotoninei – ca de exemplu ondansetron (Zofran), granisetron (Kytril) sau
dolasetron (Anzemet). Aceste medicamente pot fi mai eficiente in prevenirea greturilor si
varsaturilor cauzate de chimioterapie cand sunt combinate cu corticosteroizi, ca de exemplu
dexometazona (Hexadrol)
- Aprepiant (Emend) – care este folosit combinat cu ondasetron si dexametazona incepand
cu a 3–a zi de tratament
- Fenotiazinele – ca de exemplu Compazina si Phenergan-ul - Metoclopramid (Reglan).

De retinut!

Noi forme de chimioterapice sunt in mod constant testate. Succesul noilor medicamente si a
noilor combinatii de medicamente este determinat de trialurile clinice.

Tratament chirurgical
Indepartarea chirurgicala completa (excizia) este metoda de tratament cea mai eficienta si cea mai
frecvent utilizata pentru tratamentul melanomului. Trebuie indepartati si ganglionii limfatici (prin
limfadenectomie) in cazul melanomului in stadiul II si III.
Melanomul metastatic este de asemenea tratat prin extirparea chirurgicala a
melanomului primar si a tesutului neoplazic a tesutului din vecinatatea tumorii sau a
ganglionilor limfatici.
Optiuni de tratament chirurgical

Cele mai utilizate procedee chirurgicale folosite pentru tratamentul melanomului


cuprind:
- excizia chirurgicala - Excizia indeparteaza melanomul in intregime impreuna cu o
margine de tesut de aspect normal (margine de siguranta)
- limfadenectomia – procedeu chirurgical prin care sunt indepartati ganglionii limfatici
care sunt invadati de melanom.

De retinut!

Alte optiuni de tratament sunt folosite pentru melanoamele care se dezvolta in zone cu
localizari rare a melanomului, ca de exemplu la nivelul ochiului, pe un deget de la mana
sau de la picior sau dedesubtul unghiei

Alte tratamente

Radioterapia poate fi utilizata in tratamentul formelor avansate de melanom sau in tratarea


melanomului metastatic. Radioterapia foloseste doze crescute de radiatii care distrug sau
micsoreaza melanomul cu lezarea unei portiuni mici de tesut sanatos din vecinatatea tumorii.
Radiatiile afecteaza materialul genetic al celulelor din zona in care se realizeaza tratamentul, avand
ca rezultat stoparea cresterii celulelor.
Alte forme de tratament, incluzand terapia cu anticorpi monoclonali sau cu vaccinuri, au fost studiate
in trialuri clinice. Nici un vaccin nu este aprobat la ora actuala de catre forurile internationale pentru a
trata melanomul.
Metode adjuvante de tratament

Suplimentar tratamentului conventional, tratamentul adjuvant poate imbunatati calitatea


vietii pacientului ajutand la controlarea stresului si a efectelor adverse ale tratamentului
pentru melanom.

Totusi, aceasta terapie adjuvanta nu ar trebui sa inlocuiasca terapia standard:


- acupunctura
- tratamentul homeopat – extracte din plante
- biofeedback-ul
- meditatia
- yoga - hipnoza
- suplimente vitaminice si nutritionale.
Inaintea utilizarii oicareia dintre aceste terapii sa se cantareasca impreuna cu medicul
posibilele beneficii si efecte adverse. Sa se instiinteze medicul daca se utilizeaza deja
oricare dintre aceste terapii.