Sunteți pe pagina 1din 49

- POVESTEA UNUI BRAND DE INCREDERE-

CUPRINS

1. PRODUSUL FIRMEI – SCURT ISTORIC.....................................................................2


2. DESPRE ULEI...............................................................................................................4
3. PRINCIPALA PLANTA DE PRODUCTIE - FLOAREA SOARELUI -.................6
4. INDUSTRIA ULEIURILOR........................................................................................8
5. PIATA ULEIURILOR IN ROMANIA.......................................................................17
6. PIATA INTERNATIONALA......................................................................................18
7. PIATA TINTA - OLANDA-.........................................................................................18
8. MIXUL DE MARKETING.........................................................................................39
9. PIATA POTENTIALA................................................................................................41
10. ANALIZA SWOT......................................................................................................41
11. STRATEGIA DE INTRARE PE PIATA..................................................................42
12. CONCLUZII................................................................................................................48

2
1. PRODUSUL FIRMEI – SCURT ISTORIC

„Untdelemn de la Bunica” s-a lansat pe piata in anul 1999, anticipand astfel


nevoia de valoare a consumatorilor. Aparitia brandului a fost generata de motivatii
practice si anume faptul ca rafinaria de la Craiova producea atunci mai mult ulei rafinat
decat cantitatea necesara productiei de margarina, activitatea sa de baza. Remarcandu-se
prin calitati superioare, s-a dorit prezentarea produsului intr-o maniera inovativa. Astfel
uleiul a aparut imbuteliat intr-un recipient din plastic, de 1 litru, total transparent, dotat cu
picurator, iesind astfel din tiparul cunoscut pe atunci al unei sticle cu dopul din metal, ce
trebuia intoarsa cu capul in jos pentru a ne asigura ca nu exista sedimente. Un alt concept
de baza prin care produsul s-a remarcat a fost numele. Pentru o vreme, s-a oscilat între
două propuneri: „Mămăiţa” şi „Untdelemn de la Mamaia”. Cea de-a doua a fost
considerată mai potrivită pentru că termenul „untdelemn” definea foarte bine produsul. Şi
pentru că termenul „mamaia” era perceput mai mult ca un regionalism, a fost înlocuit cu
„bunica”.Aşa s-a născut „Untdelemn de la Bunica”.

Prima campanie publicitară a brand-ului a fost lansată în primăvara lui 2000 si s-a
desfasurat de-a lungul a 6 luni, marcând şi o premieră în România – difuzarea primului
spot pentru ulei. Povestea era simplă: o familie care lua masa, gustând din bucatele
bunicii interpretate de Monica Ghiuţă. Atmosfera specială era întregită de muzica lui
Adrian Enescu, o coloană sonoră uşor de memorat. A urmat o nouă etapă, cea a emisiunii
„Acasă la bunica”. Gazda cooking-show-ului, Monica Ghiuţă, avea mereu invitaţi
cunoscuţi cărora le împărtăşea din secretele sale gastronomice cu priceperea unei
veritabile bunici. Emisiunea şi-a fidelizat publicul, fapt ce a condus la păstrarea sa în grilă
timp de patru sezoane.

3
În următorii patru ani, brand-ul avea să-şi transfere valorile şi asupra gamei de
mărci derivate – „Bunătăţi de la bunica” (muştar, sosuri, gemuri).

În prezent, „Untdelemn de la Bunica” are o notorietate de 94% şi o notorietate


spontană de 71,6%, fiind cel mai cunoscut brand de ulei de pe piaţa noastră**. Publicul
apreciază reclamele sale, 54% dintre respondenţi declarând că spoturile brand-ului
„Untdelemn de la 1Bunica” le plac într-o mare măsură. Atributele cel mai des invocate de
persoanele chestionate în legătură cu brand-ul sunt: „o marcă de încredere”, „o marcă de
actualitate”, „o marcă modernă”, respectiv „produse de cea mai bună calitate”.

Calităţile, viziunea şi valorile brand-ului

La baza succesului marcii „Untdelemn de la Bunica” trei principii de bază si


anume, cel mai gustos, cel mai hrănitor şi 100% natural.

- Noi construim încrederea prin calitatea dovedită!


Calitatea desavarsita este data de semintele alese cu cea mai mare atentie, refinarea
si filtrarea uleiului se face conform standardelor europene, utilizant cele mai noi
tehnologii si proceduri pentru a asigura o alimentatie sanatoasa, ce satisface si cele mai
pretenţioase gusturi.

- Din dragoste şi grijă inovăm şi vom continua să facem acest lucru!


Inovatia marcii “untdelemn de la bunica” consta in faptul ca uleiul poate fi folosit
de mai multe ori fara a pierderea gustului mancarii. Secretul său constă în combinaţia
unică, 100% naturală şi echilibrată a două tipuri de floarea soarelui, care îi conferă o
temperatură mai ridicată pentru prăjire. „Untdelemn de la Bunica” răsfaţă simţurile şi

1
*Potrivit studiului Trusted brands derulat de Reader’s Digest împreună cu Direct
Marketing, în 2006 şi 2007, în România.
**Potrivit unui studiu Romnibus, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, în iulie 2007

4
dezvăluie plăcerea de a consuma mâncare gustoasă, făcută fără compromisuri, 100%
naturală, expresie a grijii de a găti bine pentru cei dragi

- Valorile Untdelemn de la Bunica:

Plăcerea de a mânca cu gust.

Grija de a găti cu dragoste pentru cei dragi.

Conţinut 100% natural.Respect pentru echilibrul natural

Untdelemn de la Bunica susţine:

1. Experienţa adunată de-a lungul timpului şi transmisă din generaţie


în generaţie;
2. Preocuparea pentru a găsi ingredientele cele mai naturale;

2. DESPRE ULEI

S-a dovedit stiintific ca uleiul de floarea-soarelui contine anumiti acizi grasi


extrem de utili pentru organism .

In India, inca inainte de Buddha, floarea-soarelui (Heliathus annuus) era


cunoscuta ca o planta sacra, uleiul sau fiind folosit de "vracii in tratamentul diferitelor
boli cauzate de alimente otravitoare (ierburi, radacini, fructe).
De asemenea, in numeroase terapii natursite din Olanda, Belgia si Danemarca,
uleiul de floarea-soarelui este recomandat in tratamentul multor afectiuni produse de
dereglari metabolice, care nu pot fi tratate cu ajutorul medicinei alopate.

5
SCHEMA GENERALA A TEHNOLOGIEI DE OBTINERE A ULEIURILOR
VEGETALE

6
3. PRINCIPALA PLANTA DE PRODUCTIE - FLOAREA SOARELUI -

Floarea soarelui (Helianthus annuus), face parte din familia compozitelor, este
originară din America centrală şi a fost adusă în Europa în secolul al XVI –lea .
În prezent floarea soarelui constituie una din principalele culturi oleaginoase, în
producţia mondială de seminţe oleaginoase ocupă locul al doilea după soia.
Sămânţa de floarea soarelui se compune din învelişul exterior (coaja), o pieliţă
subţire (tegumentul) şi miezul.
Coaja conţine puţin ulei (0,7 – 1%), componenţii principali ai acesteia fiind
celuloza şi nemiceluloza. Coaja are o structură poroasă, din care motiv absoarbe o
cantitate mare de ulei, ceea ce îngreunează procesul de extragere a uleiului la presare.
Lipidele (uleiul), proteinele şi substanţele extractive neazotate sunt concentrate în
miezul seminţelor.
Cojile care rezultă la decorticarea seminţelor se folosesc în întreprinderile de ulei
drept combustibil, sau ca materie primă pentru fabricarea furfurolului, un solvent utilizat
la rafinarea uleiurilor.
Ulei natural de floarea-soarelui este de o culoare ceva mai inchisa, avand in plus
o aroma distincta, de planta, pe care variantele prelucrate nu o mai pastreaza.
Este foarte bogat in vitaminele E si F, in acizi grasi nesaturati (extrem de sanatosi
pentru inima si vasele de sange), precum si in substante cu efecte antiinfectioase,
stimulatoare ale activitatii hormonale, regenerative etc. Caracteristile calitative ale
semintelor de floarea-soarelui destinate industrializarii sunt, in principal, urmatoarele:
► continutul in umidiatate
► continul de corpuri stặine
► seminte cu defecte

7
► masa hectolitrcica a semintelor de floarea-soarelui variaza intre 40 si 42
kh/hl

Caracteristicile fizice ale uleiului din floarea soarelui:


 densitatea la 20 grade = 0,92;
 vascozitate (CST) la 20 grade = 55 - 61;
 punctul de fuziune = - 16 grade;
 punctul de rupere = - 5 grade;
 PCI (Kcal/kg) = 9032;
 Amplitudinea autoinflamarii = 30.
In ultima perioada se discuta tot mai mult de folosirea uleiurilor vegetale ca
biocarburanti.
Uleiul din floarea soarelui, utilizat ca si carburant are avantajul ca este usor de
pastrat, este stabil, nu este periculos, este putin poluant, nu are risc foarte mare de
inflamare si are un indice de evapoare aproape de zero. Uleiul din floarea soarelui
contine intre 10-15% oxigen, ceea ce duce la ameliorarea combustiei si la diminuarea
nivelului poluarii.
Utilizarea florii soarelui in constructii este un alt motiv de cultivare a acestei
plante
Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de
proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de proteine in industria
mezelurilor.
Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a
maselor plastice. Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150
kg /tona produs.

8
4. INDUSTRIA ULEIURILOR

Procese şi operaţii premergătoare presării


Curatirea semintelor are ca scop indepartarea impuritatilor organice, minerale si a
prafului.
Rezultatele acestor operatii depind de metoda si tipul de utilaj folosit.
oleaginoase.
Uleiurile vegetale se extrag din seminte, pulpa, sau miezul unor fructe, sau chiar
din samburii unor plante, denumite oleaginoase.
Compozitia chimica a semintelor oleaginoase variaza cu specia vegetala din care
provine. Se considera ca semintele au un cntinut de 0,5 g ulei/g protein
Compozitia chimica a semintelor si uleiurilor poate fi influentata de umiditate
solului, procedeele agrotehnice aplicate, temperatura mediului.
Receptia calitativa a semintelor oleaginoase consta in determinarea greutati
hectolitrice, a umiditati, continutului de ulei, continutului de corpuri staine si a puritatii
biologice.
Precuratirea semintelor oleaginoase are ca scop prevenirea unor deprecieri ale
materie prime in timpul depozitarii.
Reducerea umiditati semintelor se aplica pentru evitarea degradarii in timpul
depozitarii, fie p calea hidrolizei grasimii din seminte.
Depozitarea semintelor oleaginoase. Depozitarea si reducerea umiditatii
semintelor oleagonoase creaza conditi necesare unei depozitari in care pericolul
degradarii materiei prime prin respiratie, incingere, degradare este micsorat.

9
Maturarea semintelor oleaginoase se poate continua si dupa recoltareStabilitatea
este influentata de trecerea enzimelor din starea lor activa in starea inactiva. Incheierea
maturarii imbunatateste randamentul de prelucreare a semintelor in uleiuri.
In timpul depozitarii e evita accesul luminii in silozuri, pentru a preveni
autooxidarea grasimilor.
Microorganismele pot provoca degradarea semintelor activitatea lor fiind
favorizata de umiditate. Controlul de calitate va urmari eventuala dezvoltare a
germenilor, a bacteriilor si a mucegaiurilor.
Decojirea se realizeaza prin lovire , frecare, presare sau taiere; folosindu-se in
acest scop utilaje speciale. Este necesar de examinat materialul iesit de la decojire si
procentul de seminte nesparte. In materialul descojit se determina procentul de miez,
continutul de ulei in coaja si umiditate.
Macinarea are ca scop ruperea membranei celulare si destramarea
stucturiiectoplasmei, creandu-se conditii favorabile pentru extractia uleiului
Continutul de mic de ulei si mediul favorizeaza in general o buna macinare. In
timpul macinarii se creeaza conditi prielnice oxidarii uleiului.
Prajirea are ca scopmodificarea proprietatilorfizice-chimice ale macinarutii pentru
ca la presare sa se obtina randamentul maxim in ulei.
Umectarea se realizeaza prin adaugarea de apa favorizand fenomenul deudare
selectiva, potrivit caruia fortele de suprafata care retin uleiu se satureaza cu apa eliminand
uleiul. Incalzirea macinaturii duce la scaderea tensiunii superficiale si vascozitatii
uleiului.

Presarea
Presarea macinaturii reprezinta una dintre cele doua operatii finale ale procesului
tehnologic de obtinere a uleiului brut. Pentru fabricatiile de ulei care nu au extractie,
presarea incheie procesul de obtinere a uleiului brut.
Prin presare, uleiul se separa din macinatura cu randament supus preserarii.
Procesul de presare este infuentat de: tipul de presa, presiunea exercitata, durata
presarii, umiditatea macinaturi, temperatura macinaturii, grosimea stratului de material
supus presarii

10
Csterea presiunii trebuie sa se faca gradat, pentru a evita infundarea capilalelor si,
impiedicarea scurgerii uleiului.
Cresterea presiunii si durata de presare influenteaza asupra cantitati de ulei
expulzat, numai pana la o limita, dupa care randamentul nu mai este modificat.

Purificarea
Purificarea uleiului de presa are ca scop retinerea suspensilor mecanice si
organice, cum si a urmelor de apa. Acestea pot micsora conservabilitatea uleiului si
ingreuna operatie de rafinare.
Purificarea uleuiului brut cu presa se realizeaza prin trecerea uleiului pe sita
vibratoare, uscarea si filtrarea uleiului.
Factorii care influenteaza filtrarea sunt: presiunea si viteza de filtrare, structura
sau natura precipitatului depus, grosimea precipitatuluyi, vascozitarea lichidului cere se
filtreaza, si temperatuta lichidului care se filtreaza.
La uleiul brut se determina sedimetul si aciditatea iar la brochen umiditatea si
continutul de ulei.
Rezultatul purificarii se masoara prin continul de impuritati si apa a uleiului
rezultat. In acelasi timp se verifica aciditatea libera, gustul mirosul si culoarea.

Extracţia cu dizolvanţi
Extractia cu dizolvanti prezinta avantajul ca asiguta extragerea aproape integrala
a uleiului, mai ales atunci cand se practica o schema tehnologica moderna, care cuprinde
si presare anterioara.
In industrie extractia este influentata de sructura materialului supus extractiei,
proprietatile dizolvantului si regimul de extractie a macinaturii. Structura anterioara a
macinaturii permeabilitatea dizolvantulu, gradul de degresare al macinaturii.
Umiditatea optima a macinaturii este de 6-9 %.
Cresterea temperaturii dizolvantului favorizeaza procesul de extractie a uleiului
Extractia macinaturii se poate realiza atat in baterii de extractie cat si in instalatii
cu flux continuu. La extractia in baterii, controlul de calitate va urmari respectatea
normelor tehnologice de incarcare a extractului cu macinatura si benzina.

11
Distilarea miscelei se refera la procesul de ulei dizolvat intr-o cantitate
determinatade dizolvant. Greutatea specifica este influentata de raportul cantitativ dintre
ulei si dizolvant si de temperatura.
Eliminarea dizolvantului din srot se realizeaza prin aburirea srotului urmata de
uscare, pana la o umiditate de 8-9 % pentru eliminarea dizolvantului..

Rafinarea uleiurilor vegetale


Rafinarea uleiurilor vegetale are ce scop eliminarea unor substante de insotire
din uleiu brut(mucilagii, acizii grasi liberi, pigmenti vegetali),.
Prin rafinare se amelioreaza proprietatile uleiurilor cum sunt culoarea aciditatea
libera, gustul si mirosul, transparenta, consevabilitatea.
Rafinarea trebuie astfel condusa incat sa se obtina minimim de pierderi de
grasime.
Rafinarea se realizeaza in funcie de impuritatile din uleiul brut prin:
• metode fizice: sedimentare, centrifugare, filtrare, distilare;
• merode chimice: neutralizarea alcalina, rafinarea acida, decolorarea chimica,
neutralizarea prin esterificare;
• metode fizico-chimice: hidratatea, decolorarea prin adsortie, rafinarea cu
dizolvanti selectivi;
Filtrarea este influentata de presiunea vascozitati uleiului si temperatura sa,
grosimea stratului de de separat.
Controlul de calitate va urmari calitatea uleiului dupa filtrare, colmatarea stratului
filtrant si, in functie de aceasta, durata de functionare a filtrului si necesitatea regenararii
capacitatii filtrate prin curatire.
Demucilaginarea uleiului brut este necesara pentru marirea convervabilitati si
pentru favorizarea procesului de neutralizare.
Demucilaginarea prin acidificare se realizeaza folosinduse acid sulfuric in functie
de gradul de impurificare a uleiului. Acidul se introduce treptat pentru observa culoarea
uleiului care initial este verzui.In cazul in care se produce o scindare partiala a
triglicerldelor creste aciditatea uleiului.
Dezacidifierea uleiurilor se realizeaza prin:

12
►- neutralizare alcalina;
►- neutralizarea prin distilare;
►- neutralizarea prin esterificarea acizilor grasi cu glicerina;
►- rafinarea cu dizolvanti selectivi.
Metodele de neutralizare se apalic in functie de aciditatea libera a uleiurilor.
Dupa neutralizare se determina aciditatea reziduala a uleiului.
Spalarea uleiului se efectueaza pentru indepartatea cantitativa a sapunului din ulei.
Tratamentul cu dizolvanti selectivi are ca scop separerea glucidelor si uleiurilor
in mai multe fractiuni.

Uscarea uleiurilor
Uscarea in industria uleiului se realizeaza utilizand, in general, actiunea caldurii
La indicarea metodei de uscare si a regimului de uscare aplicat, contrlul de
calitale va urmari:
►-evitarea supraincalzirii semintelor, printr-o temperatura prea ridicata;
►-mentinerea unei durate cat mai reduse de deshidratare pentru a evita , la
temperaturi ridicate, unele procese enzimetice
Uscarea se poate realiza in uscatoare rotative, uscaroare tambur si in instalatii de
iradiere cu radiatii infrarosii.
Viteza de uscare depinde de umiditatea initiala si finala a semintelor oleaginoase,
de temperatura mediului in care are loc uscarea si de intensitatea de miscare a agentului.
Uscarea uleiurilor se realizeaza la o temperatura de 90-95oC, la o presiune de
reziduala de 100-160 mm Hg.
Aparatul de de uscare trebuie supravegheat , deoarece in cazul spumarii uleiului
aceasta poate fi aspirat pe conducta de vid.
La uscarea contnua presiunea remanenta in aparatul de 10-200 m Hg, iar
temperatura de 85-90oC astfel ca se produce o autoevaporare
Continul de apa al uleiului uscat este de circa 0,05%
Uscarea uleiului se efectueaza pentru a indeparta apa ramasa in ulei dupa
spalare.

13
Incalzirea sub vid la o anumita temperatura asiguta avaporarea ultimelor resturi de
apa.

Decolorarea şi vinterizarea
Decolorarea (albirea) are ca scop obtinerea unui ulei cu o coloratie cat mai
slaba.Decolorarea se face utizand absorbanti si este influentata de ai multi factori: natura
substantei absorbante, temperatura, timpul de contact dintre adsorbant si ulei, starea de
agitare.
Prezenta aciilor grasi liberi cum si a urmelor de sapun micsoreaza eficienta
docolorarii cu adsorbanti, datorita faptului ca sunt adsotbanti preferentiali.
Cantitatea de pamant decolorant pentru ulei de dovleac este de 4-5%
Efectul secundar al decolorarii consta in diminuarea resturilor de substamnte de
insotire (mucigai, resturi de sapun).
Factorii care influenteaza acest proces de decolorare sunt:
•-cantitatea acizilor grasi liberi;
•-prezenta unor urme de sapun;
•-temperatura de lucru (90-105oC);
•-durata de contact dintre ulei si si agentul adsorbant;
•-natura si caracteristicele adsorbantultui utilizat
•-metoda si tipul de instalatie folosit.

Vintetizarea (deceruirea sau demargarinizarea) este o operatie prin care se


elimina din ulei cerurile si gliceridele care se solidifica la temperatura camerei.
Temperatura de cristalizare este de 5-7oC, iar in vederea obtinerii de cristale cu
dimensiuni mari se introduc ce centre de cristalizare granule de kiselgur in proprtie de
0,5%.

14
Filtrarea se face in filtre tip Seitz, iar pentru formarea stratului filtrant se aplica
dozele de 1 kg cristal teorit si 25 kg kiselgur pentru primele 2500 kg ulei.
Presiunea de impingere a uleiului inainte de filtrare trebuie riguros urmarita
pentru a nu permite retopirea cristalelor formate.
La o temperatua mai jpasa de 15-20oC apare o tulbureala a uleiului , care este
rezultatul precipitari cerului si gliceridelor saturate.

Procesul de vintilare este influentat de


•-temperatura la care este racit uleiul;
•-cantitatea de praf folosita;
•-durata mentinerii la temperatura respectiva;
•-temperatura de reincalzire a uleiului.

Dezodorizarea
Dezodorizarea consta in indepartarea substantelor care confera uleiului gust si
miros strain.Dezodorizarea este obligatorie pentru uleiurile comestibile obtinute prin
extractie.
Gustul si mirosul uleiurilor sunt provocate de unele componente naturale, de
produsi rezultati din alterarea materiei prime sau a uleiului in timpul depozitarii sau a
operatiilor de prelucrare.
Aceste substante sunt hidrocarburile nesaturate , compusi cu gust amar, aldehide
sau cetone, rezultate din degradarea grasimilor.
Prin dezodorizare se urmareste eliminarea mirositoare fara antrenarea
gliceridelor.
Tensiunea de vapori fiin redusa la presiunea atmosferica, temperatura de fierbere
este de 193-263oC pentru eliminarea de metilului si cetonelor.
Pentru reducerea temperaturii de distilare se lucreaza fie sub vacuum, fie
utilizandu-se antrenarea cu gaz inert.
Pentru a evita hidroliza gliceridelor se va aplica, pentru uleiurile vegetale,
temperatura maxim de 185-200oC. Ca gaz inert se folosesc vaporii de apa.

15
In timpul dezodorizarii de pierde de la 0,2-0,8%ulei.
La dezodorizarea discontinua se va urmarii coeficientul de umplere al
aparatului.De asemea serpentina de incalzire va fi in permanta acoperita de ulei, pentru a
evita supraincalzirea unor stropi de ulei, producand degradarea produsului finit.
Aburul utilizat la dezodorizare trebuie sa fie obtinut din apa bine purificata sau
chiar din condens, deoarece urmele de saruri prezente in abur pot influenta gustul
uleiului.
Pentru evitarea pericolului oxidarii, inainte de vacuarea din apareat, uleiul
dezodorizat se raceste pana la 110oC, iar etapa a doua pana la 20-30oC.
Dupa racire, uleiul este supus filtrarii de control, numita polizare.
Schema controluluitehnic de calitate la rafinarea uleiurilor-una dintre cele mai
importante faze.Cuprinde controlul la:
•-uleiul supus rafinarii: aciditatea, umiditatea, substante insolubile in eter
etilic, fosfatide si mucilagii;
•-neutralizare: aciditate si continut de de sapun (dupa spalare) controlul
apelor la spalare (continut in sapun);
•-albire: aciditate, culoare, continut in sapun, continut de ulei in pamantul
decolorant;
•-acizi grasi de rafinare: continut de acizi grasi, umiditate, impuritati;
Uleiul rafinat de controleaza conform STAS 145-57

Controlul produselor finite


Conditiile de calitate ale uleiurilor comestibile sunt inscrise in STAS 12-62 si
ulterioare.
Uleiurile se pastreaza in rezervoare ferite de actiunea lumini si umiditatii care
favorizeaza producerea unor fenomene de degradare.
Rezervoarele trebuie sa fie etanse, pentru a impiedica patrunderea prafului si
mirosurilor straine.
In timpul depozitarii uleiul poate suferii procese de degradare (hidroliza
enzimatica absortia unor substante volatine, mirositoare,...)

16
Rancezirea hidrolitica se caracterizeaza prin cresterea aciditatii, in timp ce
rancezirea oxidativa duce fie la formarea metil-cetonelor puternic mirositoare (rancezirea
cetonica), cum si a unor peroxizi si in final la aldehide si acizi cu catena mijlocie.
Urmele de fier, cupru, zinc sau de alte merale grele catalizeaza reactia.
Alterarea se produce cu atat mai repede cu cat grasimea contine o cantitate mai
mare de acizi grasi nesaturati si grasimea este mai impura.
La descompunerea lecitinelor cuprinse in grasimi, aceastea primesc miros de peste
prin formarea trimetil-aminelor.
Procese microbiologice. Numeroase ciuperci ca: Penecillium,Aspergillus,
sterigmatocistis, sau bacterii ca Bacterium pyocianeus, Bacterium fluorescens
liquefaciens, sarcina lutea saponifica grasimile.
Alte microorganisme oxideaza grasimile rezultand peroxizi, oxi-acizi, aldehide,
cetone.
Unele ciuperci sau bacterii produc pigmenti;de pilda bacterium luteum formeaza
un pigment galben- portocaliu.
Falsificarile grasimilor mai frecvente sunt: adausul de apa, adausul de antiseptice
sau conservanti , amestecarea grasimilor intre ele.
Stabilizarea uleiurilor si a grasimilor in general se realizeaza atat prin
regimtehnologic utilizat, cat si prin conditiile de pastrare si depozitare.
De asemenea, pot fi utilizati antioxidanti naturali sau sintetici.Antioxidanti folositi
pentru stabilirea grasimilor nu trebuie sa aiba afecte nocive asupra organismului, sa fie
sulbili ingrasimi, stabili in conditiile de tratament si depozitare.
Ca antioxidanti pot fi folositi de asemenea acidul citric, acidul ascorbic si acidul
fosforic.
Recunoasterea si identificarea alterarilor: indice de peroxid, proba cu fuxina
decolorata pentru aldehide, proba epihidrin-aldehidei. Proba cetonelor cu aldehida
salicilica, proba cu difenil-carbazida;
Determinarea falsificarilor
Caracterizarea grasimilor se face prin urmatoarele constante fizico-chimice: greutatea
specifica, punctul de topire si solidificare.

17
Indicii urmariti sunt :de aciditate, de saponificare, de xilen, de acid butiric de iod,
rodan, acetil si hidroxil.
Metodele de analiza a grasimilor sunt inscrise in STAS 145-57

5. PIATA ULEIURILOR IN ROMANIA

In primele 6 luni ale anului 2008, consumul de ulei a scazut cu 15% fata de
perioada similara a anului anterior, pana la 77,4 milioane litri, in timp ce valoarea
vanzarilor a crescut cu 56%, pana la 492,45 milioane lei (135,72 milioane euro).
Principalii 5 jucatori de pe piata uleiului, dupa volumul de vanzari inregistrate,
cumuleaza 69,53% din volumul pietei. Pe primul loc dupa acest criteriu se afla Unirea
Iasi, detinuta de americanii de la Bunge. Pe locurile 2 si 3 se claseaza Argus Romania si
marca proprie a unui mare retailer, neprecizata de catre AC Nielsen. Pe locul 4 se situeaza
compania Cargill, iar pe ultimul loc printre marii producatori de ulei, dupa volumul
vanzarilor, se afla Prutul Galati.
In clasamentul primilor 5 producatori de ulei, dupa valoarea vanzarilor, se
regasesc aceleasi nume ca in clasamentul anterior, dar ordinea se inverseaza din cauza
diferentelor de pret dintre sortimentele comercializate. Cei 5 producatori de ulei detin
impreuna o cota de 66,8% din valoarea pietei locale.
Astfel, pe primele doua locuri se mentin Unirea Iasi si Argus Romania. Pe locul 3
urca insa Cargill, care ia locul marcii proprii de ulei a unui mare retailer, ce ajunge pe
locul 4. Locul 5 este ocupat de Prutul Galati.
Topul celor mai vandute 5 branduri, ca volum comercializat, are pe primul loc
uleiul Spornic, urmat de Untdelemn de la Bunica, Unisol, Argus si Ulvex. Aceste marci
detin 38,6% din volumul de ulei comercializat in piata.

18
Dupa valoarea incasarilor, topul include aceleasi marci, dar lider devine
Untdelemn de la Bunica, urmare a pretului de vanzare mai mare decat al liderului
volumelor comercializate, Spornic, care se plaseaza pe locul al doilea. Pozitiile urmatoare
sunt ocupate de aceleasi 3 marci: Unisol, Argus si Ulvex. Marcile aduna impreuna 38,4%
valoarea pietei de ulei.
In prima jumatate a anului 2008, cel mai mare volum de ulei a fost comercializat
in magazinele alimentare traditionale si a reprezentat 51,4% din totalul unitatilor vandute.
Aceasta tendinta de comercializare este in scadere fata primul semestru al anului anterior,
cand 58,3% din totalul vanzarilor de ulei erau inregistrate in magazine alimentare.
Supermarketurile si hipermarketurile au comercializat 48,6% din volumul uleiului
in prima jumatate a anului, nivel in crestere fata de situatia din primul semestru al anului
anterior, cand 41,7% din volumul de ulei era vandut in astfel de locatii.
Dupa valoarea uleiului comercializat, magazinele alimentare au o pondere mai mare in
primul semestru al anului 2008 in comertul cu ulei si inregistreaza 51,9% din piata, dar
mai putin decat in prima jumatate a anului 2007 cand aveau o pondere de 58,9%.
Supermaketurile si hipermarketurile au inregistrat, in primul semestru al acestui
an, 48,1% din valoarea totala a uleiului comercializat, in crestere fata de aceeasi perioada
a anului anterior, cand nivelul era de 41,1%.
Desi comertul modern a inregistrat un procent de 48,6% din volumul de
vanzari in primul semestru procentul din valoarea totala a vanzarilor este mai mic, de
48,1%, situatie ce poate fi explicata prin preturile mai mici pe care le practica acest tip de
comert, fata de cel traditional.

6. PIATA INTERNATIONALA

7. PIATA TINTA - OLANDA-

Suprafaţa : 41.526 kmp, din care 24% sub nivelul marii.


Numar locuitori: ¨16,15 milioane (locul 11 in Europa), adica 2,16% din populaţia
Europei, din care populaţie activa 44,1% - 7,1 milioane locuitori.

19
In perioada 1990 - 2001, 40% din creşterea populaţiei este atribuită imigratiei. Numărul
populaţiei imigrante este estimat la 2,870 milioane.
Densitatea populaţiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa, dupa Malta - 1266 si Slovenia -
494); densitate de 14,4 ori mai mare decat media europeana.
Capitala: ¨Amsterdam (750 mii locuitori);
¨Sediul guvernului, al parlamentului si resedinta regala: Haga (450 mii locuitori)
Alte orase principale: ¨Rotterdam (593 mii locuitori), Utrecht (233 mii locuitori),
Eindhoven (200 mii locuitori), Tilburg (191 mii locuitori), Groningen (171 mii
locuitori),Breda (159 mii locuitori), Apeldoorn (153 mii locuitori), Nijmegen (152 mii
locuitori).¨Rotterdam - cel mai mare port maritim din lume (volum intrări/ieşiri 303,4
milioane tone metrice in 2000) si al V-lea port pentru containere (dupa Hong-Kong,
Singapore, Kaohsiung, Pusan).¨Schiphol - Amsterdam: al IV-lea aeroport european pentru
traficul de calatori si marfuri (după Londra, Frankfurt, Paris).
Limba oficiala: Neerlandeză
Religia: Romano-catolică (36%); protestanta reformată (20%);
neoreformata (8%)
Moneda natională: ¨Euro;
PNB-1996- 402.565 mil. /dolari -locul 12
PIB/locuitor:25.062 euro (locul III în Europa). Ritm de creştere :3,5 %-2000 ;1%
-2001 0% -sem .I -2002 %
P.I.B¨ 401 miliarde euro (2000) ¨Ritm de crestere: 3,5% - 2000; 1% - 2001; 0% - sem.I
2002.
¨Contributia sectoarelor economiei la crearea P.I.B.:
- industrie: 17,5%
- sectorul public: 14,5%
- comert, reparaţii: 13,6%
- transporturi, telecomunicaţii: 7,8%
- agricultura: 2,9%
- minerit: 2,0%
- alte servicii : 42,2%
Principalele producţii:

20
- Agricultura, silvicultura:-17,238 mld euro
-reprezintă 3% din forţa de muncă ocupată;
-număr de ferme :aprox. 102.000,din care: 14.000 teren arabil; 5000 livezi cu fructe;
14.000de ferme în horticultură; 49.000ferme de vite ; 9000 ferme de porci şi
păsări ;10500 ferme mixte.
-suprafaţa cultivată :1.969 ha;
-locul I în lume la exportul de flori tăiate ;locul II la exportul de brânzeturi ;
locul III la produse agricole, în general .

-Principalele producţii:
-zootehnie(60%)-cca10,35 mld euro (2000);
-capete animale în 2000: 4047.000 vite ;13.073.000 porcine ;1.296.000 ovine ;
221.000 caprine ;100.334.000pui/găini
-culturi vegetale (40%)-cca 6,9 mld. euro :cartof ,sfeclă de zahăr, grâu , legume,
flori, (producţia anuală de legume - cca2,2 mld. euro ; flori- 2,27 mld euro)
Industria:
-¨157,546 miliarde euro (16% din forta de munca ocupata)
¨Principalele ramuri: industria metalurgică, a construcţiilor de maşini si
electrotehnică(46,6 miliarde euro); industria alimentară (38,35 miliarde euro); industria
chimică şi petrochimică (37,4 miliarde euro); industria hârtiei şi tipăritului (13,7 miliarde
euro);industria textilă, a confecţiilor şi pielăriei (3,1 miliarde euro)
Serviciile: 81% din forţa de muncă ocupată.
Principalele domenii: bancar, asigurări, telecomunicaţii, transporturi.
Somaj: 3,5% (2001)
Rata inflaţiei: 4,5% (2001)
Investiţii olandeze in străinătate: total 41,5 miliarde euro (Uniunea Europeană 23,23
miliarde euro, din care Marea Britanie 9,67 miliarde, urmată în ordine, de Irlanda,
Germania, Italia, Franta, Belgia; S.U.A. 10,22 miliarde; Europa Centrală şi de Est 2,2
miliarde; Asia de Sud-Est 1,95 miliarde; Japonia 0,123 miliarde)

21
Investiţii străine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea Europeană 17,6 miliarde, din
care cele mai mari contribuţii au, in ordine, Belgia, Irlanda, Marea Britanie, Germania,
Franţa; S.U.A. 9,9 miliarde; alte ţări europene 1,16 miliarde)
Datoria publică: 63,5% din PIB (2000)
Deficit bugetar: 0,4 din PIB (2000)
Rezerve valutare: 16,64 miliarde dolari (aprilie2000)
Comerţul exterior
Volum: 447,911 miliarde euro (2000)
Export: 231,854 miliarde euro, locul 8 in lume in 2008 (aprox.60% din PIB)
(locul IV la servicii; locul I la servicii de transport).Jumatăte din mărfurile produse în
Olanda sunt destinate exportului.
Parteneri: Europa (peste 85%), din care cca. 80% UE. Pe primele locuri: Germania
(25%), Belgia si Luxemburg (12%), Franta (11%), Marea Britanie (11%), Italia (6%)
SUA (6%) Asia (6,2%) Africa (1,7%) America Latina si Caraibe (1,4%)
Principale produse exportate: maşini, aparate, echipamente de transport (34%), produse
chimice (16%), animale vii si produse alimentare (12%), minerale (9%).
Import: 216,057 miliarde euro - locul 9 in lume (2000)
Parteneri: Europa (66,3%), din care 59,3% UE. Pe primele locuri: Germania, Belgia,
Luxemburg, Marea Britanie, Franta Asia (19,2%) - Japonia, China, Taiwan, Indonezia
SUA (9,4%) America Latina, Caraibe (2,5%) Africa (1,9%)
Principale produse importate: maşini, aparate, echipamente de transport; produse
chimice, petrol, produse alimentare, materii prime, imbrăcăminte; (60% din importuri
sunt reexportate).

Mediul economic
Incepand de la al 2 lea razboi mondial Olanda a devenit o tara puternic
industrializata ocupand o pozitie centrala in viata economica a Europei de Vest.Desi
agricultura detine un mic procentaj din P.I.B. si forta de munca, ramane un important
contribuabil la exportul olandez.Datorita lipsei de resurse minerale cu exceptia gazelor
naturale, tara este dependenta in mare masura de importurile de materii de baza.

22
Olanda are o economie de piata, dar statul este un actionar majoritar in corporatii
precum Caile Ferate Olandeze, Minele Olandeze de Stat, Compania Olandeza de Gaze
Naturale.Astfel statul are o influenta continua si directa in managementul unor sectoare
ale economiei.Deasemenea guvernul angajeaza un procentaj substantial din forta de
munca totala.
Cu toate acestea economia olandeza ramane in mod sigur pe maini
private.Dezvoltarea industriala postbelica a fost stimulata de catre politicile
guvernamentale si subventiile au dus la dezvoltarea industriei in zone deficitare din acest
punct de vedere.
Totusi provinciile din vest raman centrul noii industrii in special sectorul
serviciilor. Muncitorii olandezi sunt fac parte in principal in organizatii separate, dar
apropiate:una romano-catolica si protestanta si una nenominalizata.Forta de munca avea o
organizare tripartite inainte ca sindicatele socialista si romano-catolica sa faca o
fuziune.Organizatiile de genul acesta si sindicatele sunt reprezentate in Consiliul
Industriilor , stabilit in 1945 si in Consiliul Socio-Economic, care au rol in special de a
sfatui guvernul.
Desi Olanda este o tara mica si are putine resurse naturale poporul olandez a facut
din Olanda una dintre natiunile cele mai instarite din lume.Comertul strain sta la baza
economiei olandeze.Datorita locatiei sale langa Marea Nordului si pentru ca este
strabatuta de cele mai mari rauri ale Europei Olanda se afla intr-o pozitie excelenta de a
transporta bunuri inspre si dinspre interiorul Europei.Veniturile din exportul cu marfuri
insumeaza mai mult de 2/5 din venitul intern.
In ciuda absentei resurselor naturale, Olanda are multe industrii dezvoltate
incluzand manufactura de masinarii precise si bunuri electronice, productia de chimicale
si rafinarea petrolului.Fermierii olandezi au invins solurile sarace si vremea nefavorabila
concentrandu-se pe recolte profitabile, incluzand laptariile si cresterea florilor si
vegetalelor.
In 2004 P.I.B.-ul Olandei era de 579 miliarde $.In perioada 2000-2004 P.I.B.-ul
tarii in moneda reala a crescut la o medie anuala cu un procent de 0.5 %.Cam 26% din
P.I.B. este produs de manufactura, constructii si activitati bazate pe energie; agricultura si

23
pescuitul contribuie cu 2%; si sectorul serviciilor, care include comertul si activitatiile
financiare detine un procent de 72%.
Comertul bancar in Olanda se afla in mainile unor concerne importante si lucrul
acesta reprezinta un trend in randul uninilor de banci si companii de asigurari.Banca
Olandeza Generala si Banca Amsterdam-Rotterdam isi impart intre ele majoritatea
businessurilor, aceste 2 institutii fuzionand in 1990.O a 2-a banca mare a fost creata prin
consolidarea a Postbank si a Bancii Comerciale Olandeze.Banca Centrala Olandeza-
detinuta de stat, supervizeaza sistemul bancar.Bursa de valori de la Amsterdam, una
dintre cele mai vechi din lume, a fost infiintata in 1600.
Comertul este desfasurat in principal cu Euopa si America de Nord.Comunitatea
Economica Europeana este bineinteles factorul dominant in comertul strain.

Relaţiile economice dintre OLANDA si ROMANIA

Acorduri importante pe baza cărora se derulează schimburile bilaterale sunt:

-Convenţia între România şi Regatul Ţărilor de Jos pentru evitarea dublei impuneri şi
prevenirea evaziunii fiscale în materie de impozit pe venit şi pe avere;

-Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul


României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos;

-Acordul de navigaţie pe căile navigabile interioare;

-Acordul privind transporturile rutiere internaţionale de mărfuri;

-Acordul privind transporturile civile;

-Acord pe termen lung de colaborare economică, industrială şi tehnică.

Dinamica schimburilor comerciale

in mil. USD/ din 2004 mil. Euro -

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 31.12.2006

24
Total 561 613 708 824 1095 1354.81 1461.8 1377
Export 329 329 386 434 628 749.24 746.7 637,4
Import 232 284 322 390 467 605.57 715.1 739,6
Sold 97 44 64 44 161 143.67 +31.6 -102,3

Schimburile comerciale romano-olandeze au inregistrat o dinamica constant pozitivă .


Structura schimburilor comerciale romano-olandeze pe categorii de marfuri :

Pondere
Structura Marfuri
(%)
Vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de
23.8
transport 16.9
Materiale textile şi articole din aceste materiale 13.42
Mobila 12.74
Exporturi Maşini, aparate, echipamente electrice 9.4
Incalţaminte 7.0
Metale comune şi articole din metale comune 4.0
Materiale plastice şi articole din materiale plastice 1.9
Produse ale industriei chimice şi conexe
Maşini, aparate, echipamente electrice 17.7
Produse ale industriei chimice şi conexe 15.8
Vehicule şi echipamente de transport 15.2
Materiale plastice şi articole din materiale plastice 7.2
Importuri Metale comune şi articole metalice 6.8
Materiale textile şi articole din aceste materiale 6.6
Animale şi produse ale regnului animal 5.9
Produse alimentare 5.3
Produse vegetale 4.6

25
La sfarşitul anului 2004, Olanda s-a clasat pe primul loc in topul invetitorilor
straini in România, cu un capital total investit de 1564 mill. Euro, şi pe locul 7 intre
principalii parteneri de export ai României.
Principalele banci olandeze cu filiale in România sunt ING Bank, ABN AMRO
Holding N.V..
Deşi relaţiile economice romano-olandeze au manifestat, în ultimii ani, o tendinţa
semnificativa de dezvoltare, exista înca domenii de afaceri cu potenţial ridicat de
cooperare, cum ar fi:
 Subcontractare industriala
 Energie
 Protecţia mediului
 Software
 Agricultura
 Turism
 Infrastructura

Schimburile comerciale bilaterale şi-au menţinut un nivel constant de creştere


în ultimii 10 ani, acestea situându-se, în anul 2005, la cel mai înalt nivel. În perioada
1989 – 2005 comerţul bilateral a crescut de aproximativ 8 ori (exportul a crescut de 5 ori,
iar importul a crescut de 18 ori). După 1989, cu excepţia anilor 1992 şi 1995, balanţa
schimburilor comerciale româno-olandeze a fost favorabilă României.

În anul 2006, schimburile comerciale româno-olandeze s-au cifrat la 1377


milioane Euro din care exportul a fost de 637,4 milioane Euro (2,43% din total export),
iar importul a fost de 739,6 milioane Euro (1,8% din total import). Soldul balanţei
comerciale a fost de - 102,3 milioane Euro.

Faţă de anul 2005, volumul schimburilor bilaterale a înregistrat o creştere de


17,33%, din care exportul a crescut cu 6,6%, iar importul a crescut cu 28,5%.

Regimul Comertului Extern


Regimul comertului exterior olandez este dat, in esenta, de apartenenta Olandei la
Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Comertului. Elaborarea si monitorizarea
politicilor comerciale nationale se fac in conformitate cu reglementarile comunitare in

26
materie si rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC, intrand in competenta
Ministerului Afacerilor Economice, care are reprezentanti proprii in comitetele
specializate ale Uniunii Europene. Comertul cu produse agricole face obiectul activitatii
Ministerului Agriculturii, Naturii si Calitatii Alimentelor.
Schimburile comerciale se desfasoara, in general, pe baze libere, statul
intervenind doar in situatii de exceptie. Cele mai uzuale restrictii sau bariere la
importurile olandeze sunt: masuri anti-dumping, taxe compensatorii, suprataxe la
produsele agricole, restrictii cantitative, contingente tarifare. Pentru anumite produse,
importul se face pe baza de licenta. In unele cazuri, si exporturile sunt supuse sistemului
de licentiere. Originea bunurilor este data de "nationalitatea economica" a acestora. In
cazul contributiei mai multor tari la producerea bunurilor, originea este data de procentul
participarii fiecarei tari la procesul de prelucrare. Regulile de origine sunt elaborate de
Ministerul Afacerilor Economice.
Aspectele fiscale ale comertului exterior sunt reglementate si aplicate pe plan
national de Ministerul Finantelor si autoritatea vamala, pornind de la reglementarile
comunitare in materie.
Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenta tarii la UE (taxe
vamale - conform Tarifului Vamal Comun si prevederilor speciale din acordurile semnate
de UE cu diferite tari; taxe cu efect similar - inclusiv anti-dumping; taxe determinate de
politica agricola comuna). Acestea sunt colectate de autoritatile vamale ale statelor
membre si virate Uniunii Europene, cu exceptia unui procent convenit cu aceasta (Olanda
- 25%). De asemenea, in momentul importului se mai platesc taxa pe valoarea adaugata
si, acolo unde este cazul, accize si taxe de mediu.
Taxele vamale se calculeaza la valoarea bunurilor in vama, respectiv valoarea
tranzactiei de import. In Olanda este acceptata schema "primei vanzari la export", care
poate determina economii la plata taxelor vamale. Pentru anumite situatii, sunt prevazute
exceptari de la plata taxelor vamale: stocare intr-un antrepozit vamal; prelucrare activa;
prelucrare pasiva; prelucrare sub control vamal; admisie temporara; procedura de tranzit
vamal.
Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului
European de Asociere. Conform acestui acord, incepand din ianuarie 2002, produsele

27
industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana, inclusiv Olanda, fara taxe
vamale. In cazul produselor agricole, taxele vamale de import se vor reduce gradual, pana
la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber.

Reguli ale comertului externort.

Regimul comerţului extern olandez este condiţionat de apartenenţa Olandei la


Uniunea Europeana si Organizaţia Mondiala a Comerţului. Schimburile comerciale se
desfăşoară, în general, pe baze libere, statul intervenind doar în situaţii de excepţie.
Cele mai răspîndite restricţii sau bariere la import în Olanda sunt:
- măsuri anti-dumping,

- taxe compensatorii,

- suprataxe la produsele agricole,

- restricţii cantitative,

- contingente tarifare.

Pentru anumite produse, importul se face pe baza de licenţă. În unele cazuri şi


exporturile sunt supuse sistemului de licenţiere.

Originea bunurilor este condiţionată de ţara de provenienţă a acestora. În cazul


contribuţiei mai multor ţări la producerea bunurilor, originea este data de procentul
participării fiecărei ţări la procesul de prelucrare. Regulile de origine sunt elaborate de
Ministerul Afacerilor Economice.

Aspectele fiscale ale comerţului exterior sunt reglementate şi aplicate pe plan


naţional de Ministerul Finanţelor şi autoritatea vamală, pornind de la reglementările UE
în acest domeniu.

28
Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenţa ţării la UE:
- taxe vamale, conform Tarifului Vamal Comun şi prevederilor speciale din acordurile
semnate de UE cu diferite ţări;

- taxe cu efect similar, inclusiv taxe anti-dumping;

- taxe determinate de politica agricolă comună.

Acestea sunt colectate de autorităţile vamale ale statelor-membre şi virate Uniunii


Europene, cu excepţia unui procent convenit cu aceasta (Olanda - 25%). De asemenea, în
momentul importului se mai plătesc taxa pe valoarea adăugată şi, acolo unde este cazul,
accize şi taxe de mediu.

Pentru anumite situaţii, sunt prevăzute excepţii de la plata taxelor vamale:

- stocare într-un antrepozit vamal,

- prelucrare activă,

- prelucrare pasivă,

- prelucrare sub control vamal,

- admisie temporară,

- procedura de tranzit vamal.

Accesul pe piaţă

Accesul pe piaţa Olandei este liber, cu excepţia unor produse agricole şi a cîtorva
grupe de produse sensibile stipulate în legislaţia comunitară în domeniul protecţiei pieţei
interne. În ceea ce priveşte Republica Moldova, din anul 2007 pentru companiile
autohtone exportatoare în ţările-membre ale UE, funcţionează cîteva programe speciale
desfăşurate de Centrul Olandez pentru Promovarea Importurilor din Ţările în Curs de
Dezvoltare (CBI), menite să asigure nivelul corespunzător de pregătire către export a

29
acestor companii, precum şi să acorde asistenţă în procesul de penetrare a pieţii
europene.

Taxe şi impozite

Veniturile din salarii şi din alte activităţi independente se impozitează prin


aplicarea unei cote de impozitare progresivă, de la 33.65% pînă la 52%. Totodată,
legislaţia olandeza oferă angajatorilor posibilitatea de a oferi angajaţilor străini o alocaţie
lunară neimpozabilă. Aceasta alocaţie poate avea o valoare de pana la 30% din salariu şi
se poate acorda în următoarele condiţii:

- Angajatul a fost recrutat din străinătate;

- Angajatorul aduce argumente rezonabile că angajatul în cauza deţine o expertiza


greu de găsit pe piaţa muncii din Olanda;

- Angajatul este plătitor de taxe către statul olandez.

Pentru impozit pe venit din activităţi economice de asemenea se aplică o cotă


progresivă, de la 20% pînă la 25.5%. Impozitul pe dividende – 15%.

Companiile străine pot evita plata impozitelor către statul olandez, dacă
activităţile desfăşurate în Olanda nu au o amplasare sau o reprezentare permanentă
(locaţie fixă de desfăşurare a activităţilor sau o persoană autorizată să încheie contracte în
numele companiei-mama).

O particularitate a sistemului fiscal olandez este posibilitatea unei companii de a


discuta cu autoritatea referitor la tratamentul fiscal pentru anumite operaţiuni sau
tranzacţii viitoare. În acest fel, compania beneficiază de evaluarea precisă a valorii
impozitelor pe care le va avea de plătit şi poate astfel să-şi eficientizeze operaţiunile
viitoare.

TVA. În Olanda, cuantumul general al taxei pe valoarea adăugată (TVA) este de


19%. Se aplică cuantumuri diferite după cum urmează:

30
- 6%: produselor alimentare, medicamentelor, ziarelor şi revistelor, anumitor servicii
medicale, anumitor servicii care presupun un consum intensiv de muncă, anumitor
servicii de divertisment, serviciilor de transport de pasageri, furnizării de apa, anumitor
bunuri şi servicii utilizate în agricultură;

- 0%: exporturilor în ţări non-UE şi, în anumite condiţii, bunurilor şi serviciilor aferente
furnizate unui beneficiar dintr-o altă ţara UE.

Accize şi taxe de consumaţie. Accizele se aplică în cazul unor anumite bunuri de


consum, precum băuturile alcoolice, produsele din tutun, petrol, uleiuri minerale şi
produse petroliere. Legislaţia olandeză cu privire la taxa de consumaţie respectă
directivele Consiliului UE cu privire la armonizarea sistemului de accizare în Uniunea
Europeană.

Balanţa comercială: +15,8 miliarde euro (2008)


Statul este o monarhie constituţională ereditară conform Constituţie intrate
în vigoare la 17. II. 1983 .Puterea legislativă este exercitată de un Parlament
bicameral ,Statele Generale , format din Prima Cameră (75 membri ,aleşi indirect de
către membri celor 12 Consili Provinciale , pentru un mandat de 4 ani) şi
Camera a Doua (150 membri aleşi prin vot direct ,pentru un mandat de 4 ani).
Puterea executivă este exercitată de Consiliul de Miniştri condus de un
prim-ministru ,numit de suveran .Consiliul de mini- ştri este răspunzător faţă
de Statele Generale .Consiliul de Stat este organul consultativ cel mai vechi şi
cel mai important al guvernului .Regele este preşedintele Consiliului ,dar
activitatea curentă este condusă de vicepreşedinte .Membri Consiliului sunt aleşi
pe viaţă dintre foşti politicieni ,oameni de ştiinţă ,judecători , oameni de afaceri
.Cele 12 provincii sunt adimistrate de câte un Consiliu Provincial (ales prin vot
direct ,are rol de Parlament ),un Consiliu Executiv (ales dintre membrii
Consiliului Provincial şi un Comisar Regal-numit prin decret al suveranului ).
Plasată pe coordonatele economiei vest-europene ,de care este legată printr-
un sistem de relaţi speciale (fiind membră a Uniunii vamale a Benelux-ului
,Comunităţii Economice Europene, Comunităţi Europene a Cărbunelui, şi Otelului a

31
Comunităţii Europene pentru Energie Atomică,a Organizaţiei Economice pentru
Cooperare şi Dezvoltare ), economia olandeză se detaşeaza prin dimensiunile sale
,care au prea puţin cu întinderea sa teritorilă.
Condiţile naturale ,la rândul lor , dau economiei un profil deosebit .
Lupta contiuna împotriva apelor va face să se realizeze , ca ramură deosebit
de importantă ,industria constructoare de drăgi de diferite tipuri ,remorchere si
alte echipamente de acest gen , consacrând reputaţia mondială a constructorilor
olandezi de diguri ,porturi si ecluze .
Poziţia la ţărmul uneia dintre cele mai frecventate mări ale lumii ,ca punte
întinsă intre ţările scandinave Anglia ,RFG , Belgia si Franta ,va favoriza pe mai
departe vechile direcţii caracteristice structurii economice a ţării ,respectiv
comerţul, navigaţia şi agricultura .Este suficient să amintim în acest sens ca 81%
din populaţie îţi câştigă existenţa in sectorul servicilor , 6,5% -1969 şi 3% în 2008
din populatia activă in agricultură..
Acealeaşi condiţii naturale care au facilitat dezvoltarea comerţului aveau
să stimuleze- prin lucrările de infrasctura efectuate in zonele portuare , de-a
lungul adâncilor cursuri de apă -constituirea unor puternice centre industriale.
Sunt de amintit înaltele furnale de la Ijmuiden (clasate printre cele mai
moderne din lume ) rafinăriile de petrol sau importantele centre ale industriei
petrochimice construite in jurul acestora industrii realizate prin punerea in valoare a
situaţie geografice si mijloacelor de comunicaţie si nu pe baza unor rezerve de
materi prime .
Extracţia cărbunelui se realizează în condiţii de slabă competivitate
,producţia de petrol este deocamdată insignificantă în raport cu consumul intern şi,
cu excepţia sării şi a enormelor zăcăminte de gaze naturale Olanda trebuie să
importe materiile prime.
Problema ce s-a pus în pernanenţă pentru economia olandeză este deci
aceea a acoperirii importurilor prin exporturi .Industria electrotehnică concura la
aceasta cu circa 60% din cifra sa de afaceri ,industria chimică cu 45% ind.
metalurgigă cu 40% ,ca şi ind. textilă .Cu toate acestea ,exporturile nu acoperea în
întregime valoarea importurilor .

32
Cel de-al treilea sector de bază al economiei olandeze este agricultura
care deţine un loc important în schimburile internaţionale ale ţării.
Vorbind despre profilul şi structura economiei olandeze , trebuie amintite ,
în mod necesar , marile concerne , care depăşesc cu mult graniţele naţionale
''Bataafse Petroleumm Maatschappij''-în sectorul petrolier '',Unilever.''- în domeniul
produselor alimentare şi al oleaginoaselor ,''Philips''-în producţia
electrotehnică ,''Algemeene Kunstzijde Unie''-în domeniul textilelor sintetice
Cel de-al doilea război mondial avea să pună economia olandeză în situaţia
de a lua multe lucruri de la început .Războiul a lăsat în urmă un spectacol
dezolant al unei ţării devastate (92000 de locuinţe distruse) ,228.000 de acri de
pământ sub apă producţia de gaz şi de electricitate redusă la 17% faţă de nivelul
din 1938 ,reţeaua de căi ferate la 40% ,iar capacitatea de producţie serios
amputate prin demontarea şi ridicarea de către trupele naziste în retragere a 86
de instalaţi industriale şi peste 28.000de maşini .În iarna anului 1944-
1945,populaţia avea să se hrănescă adesea cu bulbi de lalele.
INDUSTRIA :
Existenţa grupurilor industriale de importanţă mondială pe care le-am
amintit mai sus determină profilul şi importanţa industriei olandeze.La această
situaţie s-a ajuns însă printr-un proces istoric de lungă durată , legat de funcţiile
primare ale economiei , respectiv comerţul exterior ,navigaţia şi agricultura
.Comerţul exterior a făcut posibilă şi necesară dezvoltarea unei vaste industrii
de transformare , navigaţia a antrenat industria construcţilor navaleşi industria
mecanică , iar agricultura industrializarea produselor alimentare şi, paralel cu
aceasta ,industria textilă ,care în prima jumătate a sec. trecut ocupa 30% din
populaţia activă .
Crcetarea ştiinţifică , de care depinde în bună măsură sporirea competivităţii
pe plan internaţional , se bucură de o atenţie deosebită atât în întreprinderi , cât şi
în universităţi sau institute de specilizate subvenţionate de stat . Statul , alături de
5 grupuri industriale , participă la Ultra- Centrifuge Nederland N.V (Societate
anonimă olandeză pentru centrifugare ),care a construit şi explotează o uzină pilot
pentru îmbogăţirea uraniului prin centrifugare ,precum şi o instalaţie pentru

33
fabricarea centrifugelor necesare .În mod practic , procedeul ultra -centrifugării
,elaborat în laboratoarele olandeze , este folosit pe scară mondială .
Au fost înfiinţate institutele de cercetare specializate ,aşa numitele TNO,
organizaţie centrală pentru cercetare ştiinţifică aplicată. Rolul său este de a coordona
activităţile a 4 organizaţi specializate ,dintre care cea mai importantă pentru
industrie este Organizaţia industria TNO.
Cercetarea în domeniul aviaţiei , al construcţiei aeronautice şi al
astronauticii se efectuează în Laboratorul naţional de aviaţie şi astronautică .Există
de asemenea un institut special pentru energia atomică , respectiv REACTOR
CENTRUM NEDERLAND .
Relaţiile pe plan internaţional se desfăşoară în cadrul diferitelor organizaţii
existente , cum sunt :Euroatom , European Launcher Developement
Organization (ELDO) Organizaţia europeană pentru punerea la punct şi lansarea
de rachete spaţiale şi Organizaţia europeană de cercetări spaţiale (ESRO).
Repartiţia teritorială a industriei presupune o serie de corective în sensul
acordării unei priorităţi regiunilor din nordul şi sudul ţării.Închiderea progresivă
a minelor de cărbuni din Lamburg face necesară crearea de noi locuri de muncă.
Partea occidentală a ţării ,în care locuiesc peste 7 milioane de oameni , este , pe
de altă parte , prea aglomerată .
Pornind de la aceste necesităţi , s-a trecut la măsuri de îmbunătăţire a
infrastructurii regiunilor avute în vedere , fiind de menţionat , printre altele ,
construirea portului Eems (Eemshaven) în provincia Groningen . În plus , instalarea
de industrii pe terenurile nou amenajate beneficiază de importante avantaje fiscale,
prima de investiţi putându-se ridica până la 25% din costul terenului , clădirilor şi
echipamentului.
Aceste măsuri nu au fost lipsite de rezultate . O uzină de aluminiu s-a
instalat , printre altele , în regiunea de nord în Limburg s-a dezvoltat industria
chimică ,iar în 1967 s-a instalat uzina de automobile DAF.
Industria metalurgică şi electrotenică utilizeză 25%din personalul angajat în
industrie şi prezintă un profil foarte variat.Sectorul metalelor neferoase este
reprezentat printr-o serie de întreprinderi importante producând aluminiu ( 123 mii

34
tone anual ).plumb ( 45mii tone ) zinc (60mii to. ) cositor 7 ( mii tone ) ,precum şi
unele metale speciale ca indiu.
De reputaţi internaţională a bine stabilită se bucură constucţiile navale ,
aeronautice ,ramura electonicii şi electrotehnicii .
Şantierele navale sunt concentrate îndeosebi la Rotterdam şi la Amsterdam,
iar construcţi de vase ( 3/4 mil .t.r.b.) plasează Olanda pe locul III printre ţările
Pieţei comune ,cu o producţie de 3% din producţia mondială .Se constuiesc vase
pentru cabotaj sau navigaţia internă ,drăgi , platforme de foraj , petroliere cu
capacitate depăşind 200.000de tone.
Constucţia aeronautică s-a afirmat prin avioanele de transport turbo-
propulsoare ale uzinelor "FokkerN.V", după cum bine primite pe piaţa
internaţională sunt automobi- lele DAF.
Industria electrotehică şi electronică este reprezentată îndeosebi prin
concernul "Philips", care asigură circa 11% din întregule export al ţării.Industri
alimentară se situează pe locul al doilea ăn cadrul industriilor manufacturiere, iar
"Unilever " ,grupul anglo -olandez cu acest profil, este în prezent cel mai important
din lume .Producţia acestei ramuri industriale este ddirijată către pieţele externe în
proporşie de circa 25%.
Profilul industriei mai este completat de industria textilă ,industria hârtiei
(Olanda fiind primul exportator mondial de pastă de hârtie penrtu fabricarea
cutiilor şi cartonului ondulat), industria ceramicii, şi a sticlei ,industria poligrafică
,cu tradiţii multiiseculare , ca şi industria diamantului.
Olanda este lipsită de resurse subsolice ,cu excepţia , notabilă a,
hidrocarburilor (până în anii din urmă , primul producător de gaze naturale din
Europa Occidentală , în prezent ,al doilea după Marea Britanie ).Pe lângă gaze
naturale(extrase atât de pe uscat , zona Groningen -Schlohteren, cât şi din zona
Mării Nordului) în anii "80 a demarat extracţia de petrol , producţia fiind însă
modestă (sub 3 mil.t/.an).În pofida producţie reduse de petrol , are o mare
capacitate de prelucrare a petrolului importat (c. 70 milioane t./anual) cele mai
mari rafinării aflându-se în apropiere de Rotterdam şi amsterdam.

35
AGRICULTURA
Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume este
întemeiată pe mica proprietate privată aupra pământului.Densitatea popilaţiei
influenţeză ănsă puternic dimensiunea fermelor individuale , circa 90% dintre
acestea având între 2-2,5 ha. şi mai mult de jumătate circa 5 ha. O altă cale de
dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafeţelor cultivabile , dar şi aici s-a
ajuns la limita la care extindera urbană a depăşit ritmul recuperării de noi
terenuri.În condiţile arătate , rezultatele agriculturii olandeze s-au obţinut datorită
cultivăriiintensive a terenurilor arabile şi a unei specializări foarte accentuate în
sectorul creşterii vitelor şi a horticulturii.
Din suprafaţa totală de 2.215.000 ha. utilizate în agricultură , păşunile
ocupă 62% , pământul arabil 33% şi grădinăritul 5% ( dintre care 7100 ha.
culturile de seră).Primul loc în sectorul agricol este ocupat de creşterea vitelor cu
un apotr de 67,5% din valoarea producţiei globale a agriculturi olandeze faţă de
18% partea horticulturii. Creştera vitelor este concentrată îndeosebi în provincile
din nord şi din vest.Reputaţia Olandei ca mare producătoare de produse lactate
este foarte veche , untul de Delft sau cel de Leida bucurându-se de o largă
preferinţă pe piaţa internaţională.În această situaţie ,Olanda îşi avea asigurată
plasarea în condiţii avantajoase a acestui produs , în forte până în crahul din feb.
1673schimbul căruia importa penrtu cosumul intern , la preţuri reduse , untul din
Anglia şi Irlanda.În prezent , circa 40% din producţia de lapte este industralizată
în vederea exportului.Olanda situându-se pe primul loc în exportul mondial de
brânzeturi şi de lapte condesat.Aceaşi atenţie este acordată creşterii păsărilor,
Olanda fiind cea mai mare exportatoare de ouă de pe piaţa mondială .
Culturile cerealiere (grâu ,orz , secară, ovăz) ocupă o suprafaţă redusă (c. 3/5
din suprafaţa terenurilor agricole ) şi nu acoperă consumul intern .În schimb ,
culturile de sfeclă de zahăr satisfac în întregime consumul intern ( care atinge cifra
de 50 kg de zahăr pe locuitor , respectiv cu circa 30% mai ridicat decât Franţa)
creând şi un disponibil pentru export.
Apropierea de marile centre şi admirabilul sistem de comunicaţii au fost
condiţii de bază care au dat un impuls deosebit culturilor horticole şi florale ale

36
ţării. Culturile de seră , care şi-au văzut în ultimii ani suprafaţa sporită cu mai
bine de 70% dau regiunii Westland din sudul oraşului Haga un aspect mai mult
industrial decât agricol, datorită nenumăratelor coşuri ale instalaţilor destinate să
menţină temperatura optimă pentru dezvoltarea plantelor .

Micromediul de marketing
1.POSIBILITATI DE DISTRIBUTIE
Distributia se va face saptamanal cu autoutilitare inchiriate, echipate
corespunzator normelor industriei alimentare.
2.CONCURENTA
Drept concurenti avem cativa producatori interni mai importanti:

AEROSUPPLIES PARTNER

BRASIMPEX SARL

precum si cateva firme importatoare din Spania, Turcia si Italia

WESTDEAL

37
IMPORTACAO E EXPORTACAO LDA

SEVINC AYDIN

Segmentele de consumatori
Cererea pentru uleiuri şi grăsimi apare din importanţa lor ca resurse primare în
procesul de producere a multor altor sectoare, dar şi din consumul lor direct de către
oameni. Consumul populaţiei constă din ulei de măsline, uleiuri vegetale, margarină şi
alte produse similare. Fiind produse alimentare, uleiurile şi grăsimile au o cerere destul de
stabilă şi este foarte puţin influenţată de schimbările în venitul populaţiei. Diferenţe pot
apărea între diferite produse din cadrul unui grup

38
Consumul de ulei în lume, 2008
1. Australia 16.6
2. Georgia 3.5
3. Franţa 15.2
4. Italia 25.4
5. Moldova 8.2
6. Olanda 29.2
7. Rusia 9.3
8. Ukraina 8.2
9. USA 24.0

La începutul anilor 1990, în Olanda cererea pentru ulei de floarea-soarelui pentru


consum industrial a constituit aproape 1/3 din nivelul total al consumului. Acum, uleiul
de floarea-soarelui este utilizat în industria de panificaţie, industria de conserve, în
cosmetică (săpunuri, parfume şi detergenţi), în industria farmaceutică şi chimică. In
decursul ultimilor ani cererea industrială a crescut substanţial, astăzi reprezentând 40%
din cererea totală.
Firma noastra nu s-a axat pe o anumita clasa de clienti, deoarece raportul dintre
calitate si pret este acceptabil. In urma unui sondaj am putut observa ca produsul nostru
este folosit de toate clasele sociale, incepand de la familiile de rand, pana la restaurantele
de lux.

39
8. MIXUL DE MARKETING

PRODUSUL

Ambalajul reprezinta o parte importanta din produsul final. Folosind culori vii,
am incercat ca sigla sa atraga atentia asupra produsului,fiind usor de remarcat pe
standuri,langa celelalte produse concurente.
Uleiul din floarea soarelui este un amestec de: 95% trigliceride(formula
CxHyOz) si 5% acizi grasi liberi. Este un ulei semisicativ caracterizat printr-un indice de
iod de 132 si o aciditate de 0,05. El nu contine poluanti periculosi cum sunt: benzen,
plumb sau metale grele.
Vitamina E este unul dintre cei mai importanţi agenţi antioxidanţi din organsimul
uman.
Uleiul conţine vitamina E însoţita de alte substanţe naturale care îi conferă protecţie
şi o înaltă biodisponibilitate.

PRETUL

Preturile sunt o latura extrem de sensibila in comertul cu uleiul de florea soarelui,


deoarece o foarte mic diferenta de pret, poate influenta clientul catre produsul concurent.

40
Pretul florii soarelui difera de la un an la altul, depinzand de cantitatea recoltei din anul
respectiv.

Structura pretului:
Pret productie 0,60 eur/litru
Ambalare, manipulare 0,02 eur/litru
Profit 0,06 eur/litru
Transport 0,08 eur/litru
Total pret cip Olanda 0,76 eur/litru + TVA

DISTRIBUTIA
Distributia se va face cu autoutilitare inchiriate, de doua ori pe luna, fiecare
transport asigurand un total de 40 tone de ulei.
Firma noastra a incheiat un contract comercial cu Van der Sarr Company careia ii
livreaza 40.000 litri de ulei dublu rafinat la bidoane de 20 litri, care se ocupa mai departe
de distribuirea uleiului.
Pret negociat cu Olanda 0,60 eur/kg
Transport 0,06 eur/kg
Profit 0,04 eur/kg

9. PIATA POTENTIALA

Piata potentiala a uleiului alimentar in OLANDA este foarte mare avand in


vedere ca consumul este de aproximativ 10 kg/locuitor. Fiind produse alimentare,
uleiurile şi grăsimile au o cerere destul de stabilă şi este foarte puţin influenţată de
schimbările în venitul populaţiei.Clientii nostrii sunt cetateni cu varste cuprinse intre 18-
70 de ani care sunt dispusi sa aloce buna parte din venituri pentru procurarea produselor
alimentare, calitativ superioare si sanatoase.

41
10. ANALIZA SWOT

Puncte tari
 dezvoltare pe orizontala de amploare;
 situatie favorabila a echilibrului financiar;
 aplicarea unei strategii eficiente;
 obiective bine definite;
 competenta in domeniu;
Puncte slabe
 costuri iniţiale destul de ridicate, pentru ca întreprinderea sa fie cunoscuta
 lipsa de experienta in domeniu a persoanelor aflate la conducerea societatii
 restrictiile bugetare impun alocarea de resurse financiare insuficiente, ceea ce
impiedica mediatizarea produselor fabricate si nu permit cresterea
notorietatii brandului Flower Power
 notoritatea scazuta determina vanzari destul de slabe in comparatie cu
intreprinderile concurente
Oportunitati
 dezvoltarea de parteneriate cu diferite societati furnizoare;
 cresterea numarului de clienti;
 crearea de noi produse;
 intrare pe noi piete.
Amenintari
 concurenta interna si internationala;
 neadaptarea la timp a productiei in concordanta cu normele de protectie a
mediului impuse de Uniunea Europeana;

42
 birocratie, cerinte legale costisitoare.

11. STRATEGIA DE INTRARE PE PIATA

Strategia de de piaţă constă într-un mod de intrare pe piaţă şi un plan de


marketing.
Modul de intrare este important, deoarece determina gradul de control pe care-l
exercită compania asupra mix-ului de marketing pe piaţa “ţintă”.
In abordarea utilizată în selectarea modului de intrare pe piaţă alegerea companiei
a fost orientată în funcţie de contribuţia la profitul companiei.
Piaţa “ţintă”a prezentat importanţă pentru selecţia modului de intrare pe piaţă
prin:
-natura, marimea şi distribuţia geografică a clienţilor;
-nevoile ,cerinţele şi preferinţele clienţilor.
De asemenea , un factor important l-a costituit şi gradul de stabilitate politică şi
nivelul barierelor legale. Dupa cum se observă, decizia de export este mai complexă
decât pare la prima vedere.
Atunci când se ia hotărârea de a intra pe piaţa internaţională, managerii au de
răspuns la întrebări din patru arii decizionale2 :
Întrebare Răspuns

Unde ? Alegerea pieţei.

Cu ce ? Alegerea produsului.

Cum ? Alegerea strategiei/ formei de intrare

Când ? Alegerea punctelor temporale şi a ritmului


intrării.
2
Tranzacţii comerciale internaţionale, Işan Vasile, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004

43
Exportul constituie unul dintre cele mai rapide moduri de pătrundere pe pieţele
externe.
Pentru anumite firme, acesta reprezintă, de asemenea, un mod de
internaţionalizare plin de succes. Există, însă, şi numeroase exemple de firme care au
eşuat pe piaţa internaţională prin intermediul exportului. În general, exportul este ales
drept strategie de pătrundere pe o piaţă externă, atunci când :
• firma este mică, lipsindu-i resursele necesare pentru constituirea societăţilor mixte sau
pentru realizarea de investiţii directe pe plan internaţional;
• angajamentul substanţial nu este recomandat din cauza riscului politic, al pieţelor
incerte sau neatractive;
• nu există o presiune politică sau economică pentru a produce peste hotare.
In literatura de specialitate s-a creat opinia că există două categorii de factori care
influenţează activitatea de export a firmei şi anume:
 factori activi,
 factori pasivi.
Factorii activi sunt generaţi de schimbarea strategică a firmei. Caracterul
managementului determină firma să initieze să extindă sistemaţic şi creativ activităţile de
export
Factorii pasivi sunt evidenţiaţi de relaţiile firmei .
Atitudinea antreprenorială a managerului joacă rolul esenţial în dezvoltarea
oricărei afaceri.şi iniţierea actiovităţii de export. Demarare sau extinderea activităţii de
export depinde de percepţia asupra pieţelor externe. România, are o producţie de 1,5
milioane tone, fiind socotită al treilea producător de floarea-soarelui din Europa.Unul
dintre cei mai importanti beneficiari al uleiului romanesc este OLANDA.
Conditii favorabile ale Romaniei:
 soluri fertile si productive;
 chimizarea si tehnologizarea nu au atins inca nivelurile din tarile puternic
industrializate;

44
 agricultura romaneasca traditionala se bazeaza pe utilizarea de tehnologii curate;
 agricultura este o sursa de ocupare a populatiei din mediul rural;

Avantaje:
 contributie la dezvoltarea durabila a agriculturii: biodiversitate; protectia
mediului; imbunatatirea fertilitatii solului;
 metode de crestere a animalelor care sa asigure conditii de trai si dezvoltarea cit
mai naturale;
 promovarea unei economii rurale viabile;
 calitatea produselor raspunde exigentelor consumatorilor;
 recompense prin plati suplimentare fermierilor si mentinerea peisajului natural
Ţara noastră se numără printre cei mai mari producători şi exportatori de ulei
alimentar.
Principiile dupa care ne ghidam sunt:
 Investitii initiale in utilajele si echipamente de imbuteliere
 Asocierea cu o companie de investitii in tehnologie pentru produsele
noastre asigura echipamente cu o valoare ce poate ajunge la 700.000 de euro, in
schimbul a 40% din profit
 Cifra de afaceri poate depasi 3 mil. euro, marja de profit 6%
 Desfacerea productiei se face catre supermarketuri, hipermarketuri, retele
cash & carry

45
Metoda de intrare pe piata internationala a Olandei o reprezinta exportul indirect.

46
Firmele care hotărăsc să intre pe piaţa internaţională prin export aleg, de obicei,
într-o primă etapă exportul indirect.
Comertul exterior indirect prezinta urmatoarele avantaje:
 posibilitatea de concentrare prioritara pe activitatile de baza ale companiei
si degrevarea de functiile conexe
 posibilitatea de a patrunde mai usor pe piete noi sau pe piete puternic
concurentiale (datorita retelelor deja formate ale intermediarilor)
 economii la unele costuri si ca urmare cresterea profitului
 atenuarea unor riscuri specifice tranzactiilor de comert exterior

Dezavantajele comertului exterior indirect constau in:


 lipsa de contact direct cu piata receptoare a produselor
 dificultati in promovarea unei imagini favorabile a firmei pe piata externa
 reducerea profitului, ca urmare a numeroaselor comisioane ce se platesc
intermediarilor

Avantajele exportului indirect decurg din faptul că, pe de-o parte, investiţia pe
care o implică este minimă, iar pe de alta parte, riscul pe care îl implică este minim.
Intermediari in exportul indirect sunt:
 firme ce actioneaza in nume si pe cont propriu (casele comerciale, firmele
de comert exterior)
 firme ce actioneaza in numele lor, dar pe contul altora (comisionarii)
 firme ce actioneaza in numele si pe contul altora (agenti reprezentanti)

Firme ce lucreaza in nume propriu si pe contul altora:


a.Comisionarii – persoane fizice sau juridice care participa la derularea
operatiunilor in numele lor, dar pe contul altora. In functie de natura operatiunilor,
pot fi:

47
a.1.) firme comisionare exportatoare - ce pot actiona pe contul exportatorului sau al
vanzatorului;
a.2.) firme comisionare importatoare – ce pot actiona pe contul importatorului sau al
cumparatorului din tara proprie si transmit pe contul acestora comenzile.
Contractul de comision este o relatie juridica-economica in care comitentii
(ordonatorii) se obliga sa puna la dispozitia comisionarului o cantitate de marfa, iar
comisionarul se obliga sa manevreze marfa la pretul pietei si sa predea comitentului sau
contravaloarea marfii.
b. Distribuitorii - importatori –intermediari rezidenti in tara de import, care
cumpara marfuri in numele lor si le revand intr-o zona determinata, pentru care
producatorul le acorda dreptul de exclusivitate;
c.Comisionarii - voiajori – specialisti angajati ai firmelor importatoare, competenti:
sa aprecieze calitatea produselor, ambalajul, fabricatia, sa controleze calitatea, sa
stabileasca preturile. Acestia se deplaseaza pe pietele furnizoare si lanseaza
comenzi potrivit necesitatilor de aprovizionare.

In cazul exportului indirect exista urmatoarele etape:


 incheierea contractului de intermediere (comision sau consignatie) intre
producator si intermediar;
 livrarea marfii si incasarea pretului de catre intermediar si transferul
contravalorii marfii, mai putin comisionul de catre intermediar producatorului.

12. CONCLUZII

Deoarece pretul adoptat pe piata interna este destul de ridicat si datorita


conditiilor economiei actuale si crizei financiare, nu se poate vorbi de un profit imediat si
rentabilitate ridicata. In alte tari, datorita economiei mult mai ridicate, acest produs a fost
primit cu mai mult interes chiar si de catre persoanele mai suscceptibile, ceea ce nu poate
fi decat un lucru incurajator. Astfel, incercam sa ne extindem canalele de promovare prin

48
diferite reclame pe care le vom difuza constant pe posturile de televiziune atat pe plan
national cat si international.

49

S-ar putea să vă placă și