Sunteți pe pagina 1din 11

1

ORDIN Nr. 961 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si
sterilizarea in unitatile sanitare publice si private, tehnicii de lucru si interpretare pentru
testele de evaluare a eficientei procedurii de curatenie si dezinfectie, procedurilor
recomandate pentru dezinfectia mainilor, in functie de nivelul de risc, metodelor de aplicare
a dezinfectantelor chimice in functie de suportul care urmeaza sa fie tratat si a metodelor de
evaluare a derularii si eficientei procesului de sterilizare
Vazand Referatul de aprobare nr. 3.024 din 19 august 2016 intocmit de Directia generala
de asistenta medicala si sanatate publica din cadrul Ministerului Sanatatii, avand in vedere
prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) si art. 166 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul
sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul prevederilor art.
7 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea
Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Normele tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile


sanitare publice si private, prevazute in anexa nr. 1 la prezentul ordin. Art. 2. - Se aproba
tehnica de lucru si interpretare pentru testele de evaluare a eficientei procedurii de
curatenie si dezinfectie, prevazuta in anexa nr. 2 la prezentul ordin. Art. 3. - Se aproba
procedurile recomandate pentru dezinfectia mainilor, in functie de nivelul de risc, prevazute
in anexa nr. 3 la prezentul ordin.
Art. 4 - Se aproba metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice in functie de suportul
care urmeaza sa fie tratat, prevazute in anexa nr. 4 la prezentul ordin. Art. 5. - Se aproba
metodele de evaluare a derularii si eficientei procesului de sterilizare, prevazute in anexa nr.
5 la prezentul ordin. Art. 6. - (1) Lista substantelor chimice active permise in produsele
biocide cu actiune dezinfectanta in Comunitatea Europeana este prevazuta in Regulamentul
delegat (UE) nr. 1.062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru
examinarea sistematica a tuturor substantelor active existente continute de produsele
biocide, mentionat in Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European si al
Consiliului. (2) Ministerul Sanatatii afiseaza lista prevazuta la alin. (1) pe site-ul propriu si o
actualizeaza periodic, in functie de actele normative europene in domeniu. Art. 7. - (1)
Produsele biocide tip 1 si 2 (antiseptice si dezinfectante chimice) utilizate in unitatile sanitare
trebuie sa prezinte efect bactericid, fungicid, micobactericid, virulicid si sporicid, in functie
de scopul utilizarii. (2) In vederea procurarii produselor de curatenie si dezinfectie pentru
activitatea proprie, toate unitatile sanitare publice si private, indiferent de subordonare,
sunt obligate sa solicite avizul Comisiei Nationale de Produse Biocide si rezultatele de
laborator care au demonstrat eficacitatea acestora si in baza carora a fost emis avizul. (3)
Pentru dezinfectantele incadrate ca dispozitive medicale, toate unitatile sanitare publice si
private, indiferent de subordonare, trebuie sa solicite atat certificatul de marcaj CE, cu
incadrarea in categoria dispozitiv medical in conformitate cu Directiva 93/42/CEE a
Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale, transpusa prin Hotararea
2

Guvernului nr. 54/2009 privind conditiile introducerii pe piata a dispozitivelor medicale, cu


modificarile ulterioare, cat si recomandarile producatorului cu privire la eficacitatea
produsului si indicatiile de utilizare. Art. 8. - (1) Testarea eficacitatii procedurilor de
curatenie si dezinfectie efectuate in cadrul unitatilor sanitare publice si private, indiferent de
subordonarea acestora, se realizeaza conform anexei nr. 2 la prezentul ordin. (2) Frecventa
efectuarii testelor de autocontrol in unitatile sanitare este stabilita in Planul anual de
prevenire, supraveghere si limitare a infectiilor asociate ingrijirilor medicale, elaborat de
catre serviciul/compartimentul sau medicul responsabil pentru prevenirea infectiilor
asociate asistentei medicale si aprobat de comitetul director al unitatii sanitare. (3)
Frecventa efectuarii testelor de autocontrol in unitatile sanitare trebuie sa tina cont de:
a)zonele de risc identificate pe harta riscurilor; b)circulatia germenilor in unitatea sanitara;
c)rezultatele screeningului pacientilor. (4) In afara testarilor efectuate in conformitate cu
planul anual de prevenire, supraveghere si limitare a infectiilor asociate ingrijirilor medicale,
se vor efectua teste de autocontrol ori de cate ori situatia epidemiologica o impune. (5)
Interpretarea rezultatelor testelor de autocontrol se realizeaza de catre personalul
serviciului/compartimentului de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale, in
colaborare cu seful laboratorului/compartimentului de microbiologie din cadrul
laboratorului de analize clinice al unitatii sanitare sau al laboratorului extern contractat. Art.
9. - La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului sanatatii
publice nr. 261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare, publicat in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 128 din 21 februarie 2007, cu modificarile si completarile
ulterioare. Art. 10. - Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul ordin. Art. 11. -
Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii, directiile de sanatate publica
judetene si a municipiului Bucuresti, precum si unitatile sanitare publice si private de pe
teritoriul Romaniei vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 12. - Prezentul
ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul sanatatii, Vlad Vasile Voiculescu
Bucuresti, 19 august 2016. Nr. 961.
3

ORDIN Nr. 961/2016


ANEXA Nr. 1
NORME TEHNICE
privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare publice si private

CAPITOLUL I Definitii
Art. 1. - In sensul prezentelor norme, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) curatare - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei
activitati sau proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si anorganica) de pe
suprafete (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale,
utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici, care se efectueaza in unitatile sanitare de orice tip,
astfel incat activitatea medicala sa se desfasoare in conditii optime de securitate;
b) dezinfectie - procedura de distrugere a majoritatii microorganismelor patogene sau
nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-se agenti fizici si/sau
chimici;
c) produsele biocide utilizate in domeniul medical pentru dezinfectie (tip de produs 1 si 2)
sunt produse care contin substante active definite in Regulamentul UE nr. 528/2012 al
Parlamentului European si al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispozitie pe
piata si utilizarea produselor biocide si plasate pe piata conform prevederilor art. 7 din
Hotararea Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului institutional si a unor masuri
pentru punerea in aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European si
al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispozitie pe piata si utilizarea produselor
biocide, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) dispozitivele medicale utilizate in procedura de dezinfectie sunt reprezentate de accesorii
specifice utilizate in acest scop. Acestea fac parte din clasa IIa si IIb si sunt plasate pe piata in
conformitate cu Ordinul ministrului sanatatii nr. 372/2015 privind inregistrarea dispozitivelor
medicale;
e) dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea
bacteriilor in forma vegetativa, fungilor, virusurilor, micobacteriilor si a majoritatii sporilor
bacterieni; aceasta forma de dezinfectie se poate aplica si dispozitivelor medicale
reutilizabile, destinate manevrelor invazive, si care nu suporta autoclavarea;
f) dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza
distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, a fungilor, a micobacteriilor si a virusurilor, fara
actiune asupra sporilor bacterieni;
g) dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea
majoritatii bacteriilor in forma vegetativa, a unor fungi si a unor virusuri, fara actiune asupra
micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate si a mucegaiurilor;
h) antiseptic - produsul biocid care fie inhiba dezvoltarea, fie distruge microoganismele la
nivelul tegumentelor/mucoaselor intacte pentru prevenirea sau limitarea infectiilor;
i) biofilm - un strat subtire de microorganisme care adera puternic la suprafete organice sau
anorganice si care este foarte rezistent la un unele substante biocide;
4

j) sterilizare - operatiunea prin care sunt distruse toate microorganismele, inclusiv sporii
bacterieni, de pe obiectele contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea de
sterilitate.
CAPITOLUL II Curatarea
Art. 2. - (1) Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.
(2) Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice
ori anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare.
Art. 3. - Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.
Art. 4. - In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele
reguli fundamentale:
a)respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
b)respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor legale in
vigoare;
c)se interzice amestecul produselor;
d)se interzice pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e)produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul sectiilor sau
compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate cu
identificarea produsului.
Art. 5. - (1) Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii
sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu prevenirea, supravegherea
si limitarea infectiilor asociate ingrijirilor medicale din unitate.
(2) Programul de curatare este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de
prevenire, supraveghere si limitare a infectiilor asociate ingrijirilor medicale.
(3) Ustensilele de curatare vor fi special dedicate fiecarei zone de risc identificate pe harta
riscurilor in unitatea sanitara.
Art. 6. - (1) Pentru depozitarea produselor si a ustensilelor necesare efectuarii curateniei
aflate in stoc, in unitatea sanitara se organizeaza un spatiu central special destinat.
(2) Spatiul central de depozitare prevazute la alin. (1) trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:a)sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pe durata depozitarii;
b)pavimentul si peretii sa fie impermeabili si usor de curatat; c)zona de depozitare sa
permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul usor la acestea; d)sa existe
aerisire naturala; e)sa existe iluminat corespunzator; f)gradul de umiditate sa fie optim
pastrarii calitatii produselor.
(3) In fiecare sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate pentru:
a)spatiu pentru produse si ustensile aflate in rulaj si pregatirea activitatii de curatare;
b)spatiu de depozitare/dezinfectie a ustensilelor si materialelor utilizate.
(4) Spatiul de depozitare si pregatire din sectii/ compartimente prevazut la alin. (3) lit. b)
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a)pavimentul si peretii sa fie impermeabili si
usor de curatat; b)sa existe aerisire naturala; c)sa existe iluminat corespunzator; d)zona de
depozitare sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul usor la
acestea; e)sa aiba o suprafata care sa permite desfasurarea activitatii de pregatire a
5

ustensilelor si a materialelor utilizate in procedura de curatare; f)sa detina sursa de apa


rece si calda; g)sa existe chiuveta, dotata cu dispenser cu sapun lichid, pentru igiena
personalului care efectueaza curatarea.
(5) Spatiul de depozitare/dezinfectie a ustensilelor si materialelor utilizate din
sectii/compartimente prevazut la alin. (3) lit. a) trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii: a)pavimentul si peretii sa fie impermeabili si usor de curatat; b)sa existe aerisire
naturala; c)sa existe iluminat corespunzator; d)sa existe cuva sau bazin cu apa pentru
dezinfectia si spalarea ustensilelor folosite la efectuarea curatarii sau masini de spalat cu
uscator; e)sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopuri, perii si alte ustensile;
f)sa existe chiuveta, dotata cu dispenser cu sapun lichid, pentru igiena personalului care
efectueaza curatarea; g)sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta pentru deseuri,
conform legislatiei in vigoare.
Art. 7. - (1) Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face dupa fiecare
operatiune de curatare si la sfarsitul zilei de lucru.
(2) Ustensilele utilizate se spala, se curata, se dezinfecteaza si se usuca, cu respectarea
circuitelor functionale. (3) Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza
conform recomandarilor producatorului. (4) Personalul care executa operatiunile de
curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie sa poarte manusi de menaj sau
manusi de latex.

CAPITOLUL III Dezinfectia


Art. 8. - (1) Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare si este urmata de
clatire, dupa caz. Exceptia este reprezentata de situatia in care suportul care trebuie tratat a
fost contaminat cu produse biologice. In aceasta situatie prima etapa este de dezinfectie,
apoi se realizeaza curatarea urmata de inca o etapa de dezinfectie si clatire, dupa caz.
(2) In orice activitate de dezinfectie se aplica masurile de protectie a muncii, conform
prevederilor legislatiei in vigoare, pentru a preveni accidentele si intoxicatiile.
Art. 9. - Dezinfectia prin caldura uscata sau flambarea este utilizata exclusiv in laboratorul de
microbiologie.
Art. 10. - Dezinfectia prin caldura umeda se utilizeaza numai in cazul spalarii automatizate a
lenjeriei si a veselei, cu conditia atingerii unei temperaturi de peste 90 grade C.
Art. 11. - (1) Dezinfectia cu raze ultraviolete este indicata in dezinfectia suprafetelor netede
si a aerului in boxe de laborator, sali de operatii, alte spatii inchise, pentru completarea
masurilor de curatare si dezinfectie chimica.
(2) Aparatele de dezinfectie cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor legale in
vigoare, sunt insotite de documentatia tehnica, ce cuprinde toate datele privind
caracteristicile si modul de utilizare si de intretinere al aparatelor, pentru a asigura o actiune
eficace si lipsita de nocivitate.
(3) Se va intocmi evidenta orelor de functionare pentru lampile de ultraviolete.
Art. 12. - Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea produselor biocide.
Art. 13. - (1) Produsele biocide utilizate pentru dezinfectie in unitatile sanitare se incadreaza
6

in grupa principala I, tip de produs 1 si 2, conform prevederilor Regulamentului (UE) nr.


528/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la
dispozitie pe piata si utilizarea produselor biocide.
(2) In unitatile sanitare, in afara produselor tip 1 si 2, se mai utilizeaza si produse biocide tip
4, 14 si 18 (mentinerea igienei in zona de distributie si preparare a alimentelor sau cele
utilizate in activitatile de deratizare si pentru actiunile de dezinsectie).
(3) Produsele biocide incadrate in tipul 1 de produs sunt utilizate pentru: a)dezinfectia
igienica a mainilor prin spalare; b)dezinfectia igienica a mainilor prin frecare; c)dezinfectia
pielii intacte.
(4) Produsele biocide incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul 2 de produs
sunt utilizate pentru: a)dezinfectia suprafetelor; b)dezinfectia manuala a dispozitivelor
medicale, dezinfectia prin imersie, dezinfectia la masini automate; c)dezinfectia
lenjeriei/material moale.
Art. 14. - In functie de eficacitate, de timpul de contact si de concentratia utilizata, nivelurile
de dezinfectie sunt: a)dezinfectie de nivel inalt; b)dezinfectie de nivel intermediar;
c)dezinfectie de nivel scazut.
Art. 15. - Este obligatorie respectarea concentratiilor si a timpului de contact specificate in
avizul produsului.
Art. 16. - Etapele dezinfectiei de tip inalt aplicate instrumentarului care nu suporta
autoclavarea sunt: a)dezinfectie, cel putin de nivel mediu; b)curatare; c)dezinfectie de tip
inalt prin imersie; d)clatire cu apa sterila.
Art. 17. - (1) Solutia chimica utilizata pentru dezinfectia inalta a instrumentarului care nu
suporta autoclavarea se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la preparare, cu
conditia mentinerii in cuve cu capac.
(2) In cazul solutiilor pentru care producatorul indica mai mult de 30 de cicluri de dezinfectie
sau un termen de valabilitate mai mare de 48 de ore, dupa expirarea termenelor de
valabilitate precizate la alin. (1), este obligatorie testarea concentratiei solutiei cu benzi
indicatoare speciale la inceputul fiecarei proceduri.
Art. 18. - Procedurile de dezinfectie inalta a dispozitivelor medicale termosensibile sunt
inregistrate intr-un registru special, denumit Registrul de dezinfectie inalta a
instrumentarului, in care se completeaza urmatoarele date: a)produsul utilizat si
concentratia de lucru; b)data si ora prepararii solutiei de lucru; c)ora inceperii fiecarei
proceduri (ciclu) de dezinfectie; d)lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedura;
e)ora incheierii fiecarei proceduri; f)testarea cu bandelete a valabilitatii solutiei, daca a fost
efectuata; g)numele si semnatura persoanei responsabile de efectuarea procedurii.
Art. 19. - Igiena mainilor si dezinfectia pielii se realizeaza dupa cum urmeaza: a)spalarea
simpla igienica a mainilor se face utilizandu-se apa si sapun lichid; aceasta procedura nu este
un substitut pentru dezinfectia igienica a mainilor. b)dezinfectia igienica a mainilor se face
prin spalare sau frecare, utilizandu-se de rutina un produs antiseptic de preferat pe baza de
alcooli; in cazurile de infectie cu Clostridium difficile dezinfectia igienica a mainilor se face cu
apa si sapun, nu cu solutii alcoolice; c)dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare sau prin
7

frecare este procedura care se realizeaza numai dupa dezinfectia igienica a mainilor,
utilizandu-se un produs antiseptic.
Art. 20. - Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor antiseptice sunt urmatoarele:
a)un produs se utilizeaza numai in scopul pentru care a fost avizat; b)se respecta intocmai
indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului; c)se respecta intocmai concentratia si
timpul de contact precizate in avizul produsului; d)pe flacon se noteaza data si ora
deschiderii si data-limita pana la care produsul poate fi utilizat in conformitate cu
recomandarile producatorului; e)la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis si inchis corect;
f)flaconul se manipuleaza cu atentie; in cazul flacoanelor cu antiseptic este interzisa
atingerea gurii flaconului, pentru a se evita contaminarea; g)este interzisa transvazarea in alt
flacon; h)este interzisa reconditionarea flaconului; i)este interzisa completarea unui flacon
pe jumatate golit in alt flacon; j)este interzisa amestecarea, precum si utilizarea succesiva a
doua produse diferite; k)se recomanda alegerea produselor care se utilizeaza ca atare si nu
necesita dilutie; l)sunt de preferat produsele conditionate in flacoane cu cantitate mica;
m)flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse de caldura.
Art. 21. - Procedurile recomandate pentru dezinfectia mainilor, in functie de nivelul de risc,
se efectueaza conform anexei nr. 3 la ordin.
Art. 22. - Criteriile de alegere corecta a dezinfectantelor sunt urmatoarele: a)spectrul de
activitate adaptat obiectivelor fixate; b)timpul de actiune; c)in functie de sectia din unitatea
sanitara in care sunt utilizate, dezinfectantele trebuie sa aiba eficienta si in prezenta
substantelor interferente: sange, puroi, voma, diaree, apa dura, materii organice; d)sa aiba
remanenta cat mai mare pe suprafete; e)sa fie compatibile cu materialele pe care se vor
utiliza; f)gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte
inflamabil si inflamabil) pentru personal si pacienti; g)sa fie usor de utilizat; h)sa fie stabile in
timp; i)natura suportului care urmeaza sa fie tratat; j)riscul de a fi inactivat de diferite
substante sau conditii de mediu, asa cum este prevazut in fisa tehnica produsului; k)sa fie
biodegradabile in acord cu cerintele de mediu.
Art. 23. - (1)Reguli generale de practica ale dezinfectiei: a)dezinfectia completeaza curatarea,
dar nu o suplineste si nu poate inlocui sterilizarea sau dezinfectia de tip inalt in cazul
dispozitivelor termosensibile; b)pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu
actiune asupra agentului patogen incriminat sau presupus; c)utilizarea dezinfectantelor se
face respectandu-se normele de protectie a muncii, care sa previna accidentele si
intoxicatiile; d)personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu
privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante; e)in fiecare incapere in care se
efectueaza operatiuni de curatare si dezinfectie trebuie sa existe in mod obligatoriu un grafic
zilnic orar, in care personalul responsabil va inregistra tipul operatiunii, ora de efectuare si
semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice moment denumirea
dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de lucru si timpul de actiune, precum si
concentratia de lucru.
(2) La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare: a)cunoasterea exacta a
concentratiei de lucru in functie de suportul supus dezinfectiei; b)folosirea de recipiente
8

curate; c)utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate si eficacitate, conform


unei corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea si degradarea sau inactivarea
lor.
(3) Efectuarea controlului chimic si bacteriologic, prin sondaj, al solutiilor dezinfectante in
curs de utilizare se realizeaza prin intermediul bandeletelor test aferente produsului.
Art. 24. - Alegerea metodei de dezinfectie si/sau sterilizare pentru suprafete, instrumentar si
echipamente trebuie sa tina cont de categoria din care acestea fac parte: noncritice,
semicritice si critice.
Art. 25. - Suprafetele, instrumentarul si echipamentele sunt clasificate dupa cum urmeaza:
a)critice - cele care vin in contact cu tesuturile corpului uman sau penetreaza tesuturile,
inclusiv sistemul vascular, in mod normal sterile. Exemple: instrumentarul chirurgical,
inclusiv instrumentarul stomatologic, materialul utilizat pentru suturi, trusele pentru
asistenta la nastere, echipamentul personalului din salile de operatii, campuri operatorii,
mesele si tampoanele, tuburile de dren, implanturile, acele si seringile, cateterele cardiace si
urinare, dispozitivele pentru hemodializa, toate dispozitivele intravasculare, endoscoapele
flexibile sau rigide utilizate in proceduri invazive, echipamentul pentru biopsie asociat
endoscoapelor, acele pentru acupunctura, acele utilizate in neurologie; aceste dispozitive
trebuie sterilizate;
b)semicritice - care vin in contact cu mucoase intacte si nu penetreaza bariera tegumentara,
cu exceptia mucoasei periodontale sau pielea avand solutii de continuitate. Acestea ar trebui
sa beneficieze de cel putin dezinfectie la nivel mediu. Exemple: suprafata interioara a
incubatoarelor pentru copii si dispozitivele atasate acestora (masca de oxigen, umidificator),
endoscoapele flexibile si rigide utilizate exclusiv ca dispozitive pentru imagistica,
laringoscoapele, tuburile endotraheale, echipamentul de anestezie si respiratie asistata,
diafragmele, termometrele de sticla, termometrele electronice, ventuzele, varfurile de la
seringile auriculare, specul nazal, specul vaginal, abaiselang-urile, instrumentele utilizate
pentru montarea dispozitivelor anticonceptionale, accesoriile pompitelor de lapte.
Suprafetele inerte din sectii si laboratoare, stropite cu sange, fecale sau cu alte secretii si/sau
excretii potential patogene, si cazile de hidroterapie utilizate pentru pacientii a caror piele
prezinta solutii de continuitate sunt considerate semicritice;
c) noncritice - care nu vin frecvent in contact cu pacientul sau care vin in contact numai cu
pielea intacta a acestuia. Aceste dispozitive trebuie sa fie curatate si trebuie aplicata o
dezinfectie scazuta. Exemple: stetoscoape, plosti, urinare, manseta de la tensiometru, specul
auricular, suprafetele hemodializoarelor care vin in contact cu dializatul, cadrele pentru
invalizi, suprafetele dispozitivelor medicale care sunt atinse si de personalul medical in
timpul procedurii, orice alte tipuri de suporturi. Suprafetele inerte, cum sunt pavimentele,
peretii, mobilierul de spital, obiectele sanitare s.a., se incadreaza in categoria noncritice.
Art. 26.- Metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice in functie de suportul care
urmeaza sa fie tratat sunt prevazute in anexa nr. 4 la ordin.
Art. 27. - Dezinfectia curenta si/sau terminala, efectuata numai cu dezinfectanti de nivel
inalt, este obligatorie in: a)sectiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile; b)situatia
9

evolutiei unor cazuri de infectii asociate asistentei medicale; c)situatiile de risc epidemiologic
(evidentierea cu ajutorul laboratorului a circulatiei microorganismelor patogene); d)sectiile
cu risc inalt: sectii unde sunt asistati pacienti imunodeprimati, arsi, neonatologie, prematuri,
sectii unde se practica grefe/transplant (de maduva, cardiace, renale etc.),sectii de oncologie
si oncohematologie); e)blocul operator, blocul de nasteri; f)sectiile de reanimare, terapie
intensiva; g)serviciile de urgenta, ambulanta, locul unde se triaza lenjeria.

ANEXA Nr. 2
TEHNICA DE LUCRU SI INTERPRETARE
pentru testele de evaluare a eficientei procedurii de curatenie si dezinfectie
I. Definitii
Teste de autocontrol = teste efectuate de o unitate sanitara in vederea cunoasterii circulatiei
germenilor patogeni in mediul spitalicesc si a evaluarii eficientei procedurilor de curatenie si
dezinfectie cu scopul prevenirii aparitiei infectiilor asociate ingrijirilor medicale. Acestea
cuprind:
Teste de sterilitate = teste efectuate pentru controlul sterilitatii a instrumentarului si altor
materiale sanitare prin proceduri de sterilizare fizica si chimica;
Teste de aeromicroflora = teste efectuate pentru controlul gradului de incarcare a aerului cu
flora microbiana atmosferica in zonele de risc;
Teste de sanitatie = teste de verificare a eficientei curateniei si dezinfectiei suprafetelor si
altor materiale (de exemplu, lenjerie) efectuate in cadrul unitatii sanitare.
II. Recoltarea si pregatirea probelor primare
1. Controlul sterilitatii a)Se constata in mod indirect efectul sterilizarii prin cercetarea florei
microbiene de pe obiectele care au fost supuse sterilizarii, fie prin insamantarea directa a
suprafetei obiectului pe mediul de cultura, fie a produsului de spalare si stergere. b)Se va
folosi bulion simplu in recipiente sterile, bulion thioglicolat sau tampoane sterile in care s-a
pus in laborator 1 ml de ser fiziologic in conditii de sterilitate. c)Toate materialele care pot fi
luate ca atare (ace de seringa, ace de sutura, ace de stomatologie, agrafe, ata chirurgicala,
comprese mici etc.) vor fi insamantate pe mediile de cultura in conditii de asepsie.
d)Obiectele sterile mari, inventar moale sau instrumentar vor fi sterse de 2-3 ori cu un
tampon steril umezit in ser fiziologic, ce va fi reinsamantat in laborator in bulion simplu.
e)Apa sterila va fi insamantata direct intr-un recipient cu bulion dupa o prealabila flambare a
robinetului si lasarea apei sa curga timp de aproximativ 5 minute. f)Ata de sutura, catgut si
comprese vor fi insamantate si in bulion thioglicolat. g)Se inscriptioneaza recipientul cu
numarul probei, locul de recolta, apoi proba se inregistreaza in procesul-verbal de recoltare.
2. Controlul aeromicroflorei a)Se va determina flora microbiana atmosferica din acele
incaperi unde riscurile de colonizare/infectare pentru asistati ar putea fi mai mare: sali de
operatii, sali de pansamente, sali de nasteri, saloane de prematuri etc. b)Se foloseste
metoda sedimentarii Koch sau o metoda volumetrica cu ajutorul aparaturii necesare
dedicate conform standardului indicat de producator. c)Pentru metoda sedimentarii - pentru
fiecare incapere se vor folosi 2 grupe de placi Petri a cate 10 cm diametru, fiecare grupa
10

cuprinzand cate o placa de geloza simpla si o placa de geloza sange, ambele placi cu medii
fara lichid de condensare. d)Un grup de placi se va expune in mijlocul incaperii pe o masa/la
inaltimea unei mese (la 60-100 cm de pardoseala), al doilea grup va fi expus intr-un colt al
incaperii la inaltimea unei mese (la 60-100 cm de pardoseala). Numarul de placi necesare se
calculeaza in functie de volumul incaperii. e)Expunerea se va face prin ridicarea capacului
cutiilor Petri si asezarea capacelor cu deschiderea in jos alaturi de cutiile Petri cu mediile
selectate. f)Timpul de expunere va fi strict cronometrat din momentul ridicarii capacelor de
la placile Petri cu medii, acestea urmand sa fie lasate deschise 10 minute.
3. Controlul suprafetelor si inventarului moale a)Se vor lua probe de pe suprafetele care sunt
considerate curate si dezinfectate. b)Daca pentru suprafetele respective a fost utilizat recent
un dezinfectant, recoltarea va fi efectuata numai dupa expirarea timpului de contact. c)Se
foloseste tampon steril umezit in 1 ml ser fiziologic steril cu care se sterge o suprafata de 25
cm patrati prin trecerea tamponului de 2-3 ori in sensuri diferite pe toata suprafata celor 25
cm patrati si se va imersa tamponul in 1 ml ser fiziologic din recipient, agitandu-se puternic
pentru omogenizarea concentratiei microbiene.III. Tehnica executarii analizei, calculul si
interpretarea rezultatelor A. Pentru controlul bacteriologic al probelor de pe tegumente 1.
Prelucrarea probelor se va face in minimum de timp de la recoltare pentru a preveni uscarea
lor. 2. In fiecare tampon se repartizeaza 9 ml ser fiziologic, se agita bine pentru omogenizare
(dilutie 1/10). 3. Se depune cate 0,1 ml din suspensia de 1/10 in centrul unei placi de geloza
sange si mediu lactozat cu suprafata bine uscata, apoi se disperseaza uniform inoculul cu
ansa sterila. 4. Se pot face din dilutia de 1/10 alte dilutii seriale 1/100, 1/1000 etc. si se
procedeaza ca la dilutia 1/10. 5. Se incubeaza 24-48 de ore placile la termostat, la 37°C. 6.
Se identifica germenii conform procedurilor de laborator specifice. 7. Se numara coloniile
de pe placa folosind urmatoarea formula: X = N x D/volumul insamantat, unde: X = nr. colonii
( UFC )/mL; N = nr. colonii/placa; D = inversul dilutiei. 8. Placile cu un numar mai mare de 300
colonii/placa vor fi raportate ca atare. 9. Se raporteaza unitati formatoare de colonii pe
proba.10.Se raporteaza: a)prezenta Escherichia; b)prezenta Proteus; c)prezenta
Staphylococcus aureus; d)prezenta Pseudomonas spp.; e)prezenta Klebsiella spp.;
f)prezenta Acintotobacter; g)prezenta Enterococcus rezistent la vancomicina.
Interpretare: Se considera o mana curata aceea la care: a)incarcatura microbiana nu este
mai mare de 100 UFC/ml pentru personalul ingrijitor si infirmiere; b)incarcatura microbiana
nu este mai mare de 40 UFC/ml pentru personalul mediu si medical; c)incarcatura
microbiana nu este mai mare de 10 UFC/ml pentru personalul care trebuie sa efectueze
interventii aseptice; d)nu trebuie sa contina germeni patogeni; e)la germenii patogeni izolati
se va efectua, la cererea departamentului SPIAAM, testarea rezistentei la antibiotice.
B. Pentru controlul bacteriologic al sterilitatii: 1. tuburile cu bulion nutritiv se incubeaza 3-5
zile la termostat la 37°C; 2. se raporteaza microorganismul/microorganismele identificate.
Interpretare: Se considera proba conforma proba sterila, fara prezenta germenilor de orice
tip. C. Pentru controlul bacteriologic al aeromicroflorei: 1. placile se vor incuba 24-48 de ore
la termostat la 37°C; 2. se numara coloniile crescute pe suprafata gelozei simple dupa 48 de
ore si numarul total de colonii hemolitice crescute pe suprafata gelozei sange dupa 24 de
11

ore; 3. raportarea la mc de aer se face prin aplicarea formulei lui Omelianski: N x 10000/S
x K = numar germeni/mc aer, unde: a)N = numar de colonii de pe suprafata placii Petri;
b)S = suprafata placii Petri in cmp (63,5 cm2); c)K = coeficientul timpului de expunere k = 1
pentru 5 minute, k = 2 pentru 10 minute, k = 3 pentru 15 minute; 4. se raporteaza:
a)numarul total de germeni/m3 aer; b)numarul total de germeni hemolitici/m3 aer.
Interpretare: a)Numarul total de germeni/m3 aer nu trebuie sa depaseasca 500-1500 dupa
gradul de activitate din incapere, inceputul sau sfarsitul zilei de lucru. b)In salile de operatii
(in timpul lucrului), in saloanele de nou-nascuti si sugari se admit maximum 300 germeni/m3
aer, cu absenta florei hemolitice.
D. Pentru controlul bacteriologic al suprafetelor si inventarului moale: 1. se adauga 9 ml ser
fiziologic peste tamponul initial si se agita energic - dilutie 1/10; 2. se mai face inca o dilutie
zecimala seriata cu 9 ml ser fiziologic - dilutie 1/100; 3. se disperseaza 0,1 ml din fiecare
dilutie pe cate o placa de geloza sange si mediu lactozat si se incubeaza 24-48 de ore la
termostat la 37°C; 4. se numara coloniile de pe fiecare placa si se aplica formula de mai jos:
N1 x D1 x cantitatea dispersat./25 cm2 + N2 x D2 x cantitatea dispersata/25 cm2 = nr.
germeni/cm2, unde: N1, N2 - numarul de germeni de pe fiecare placa de geloza sange;
D1, D2 - dilutiile folosite pentru fiecare placa Petri; 5. se raporteaza: a)numarul de
germeni/cm2 de suprafata stearsa b)prezenta oricaror germeni patogeni identificati.
Interpretare: Se considera curata o suprafata/un material moale pe care se dezvolta sub 5
colonii/cmp si nu sunt prezenti germeni patogeni.

ANEXA Nr. 3
PROCEDURILE RECOMANDATE
pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc

S-ar putea să vă placă și