Sunteți pe pagina 1din 41

Specialitatea: Drept

Disciplina: Probleme filosofice ale dreptului


Numărul de întrebări: 240

¤Tema 01.¤
¤ O manifestare specializată a spiritului uman este:¤
¤Filosofia¤
¤Filosofia dreptului¤
¤Psihologia¤
¤Norma de drept¤

¤Tema 01.¤
¤Problematica filosofiei este sugestiv prezentată de Immanuel Kant în:¤
¤Logica¤
¤Filosofica¤
¤Filosofia dreptului¤
¤Filosofia umană¤

¤Tema 01.¤
¤Cine este primul autor care grupează disciplinele filosofice?¤
¤Giorgio del Vecchio¤
¤Immanuel Kant¤
¤David Hume¤
¤J.J. Rousseau¤

¤Tema 01.¤
¤Filosofia inițial a fost împărțită în:¤
¤2 discipline¤
¤4 discipline¤
¤Nu a fost împărțită¤
¤3 discipline¤

¤Tema 01.¤
¤Filosofia a fost împărțită în teoretică și practică de către:¤
¤Giorgio del Vecchio¤
¤Immanuel Kant¤
¤David Hume¤
¤J.J. Rousseau¤

¤Tema 01.¤
¤Principiile existenței și ale cunoașterii sunt studiate de către:¤
¤Filosofia teoretică¤
¤Filosofia practică¤
¤Filosofia dreptului¤
¤Filosofia socială¤

¤Tema 01.¤
¤Filosofia dreptului nu are ca obiect de studiu¤
¤esența dreptului¤
¤conceptul universal al dreptului¤
¤ideea dreptului¤
¤realizarea dreptului¤

¤Tema 01.¤
¤Nu este obiect de studiu al filosofiei:¤
¤ dreptul¤
¤existența¤
¤bunătatea¤
¤cunoașterea¤

¤Tema 01.¤
¤Cui aparține afirmația că:”Filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat zeii – oamenilor!”?¤
¤Platon¤
¤Aristotel¤
¤Hegel¤
¤Socrate¤

¤Tema 01.¤
¤Cui aparține afirmația: ”Filosofia este floarea cea mai înaltă a culturii!” ?¤
¤Hegel¤
¤Platon¤
¤Aristotel¤
¤Socrate¤

¤Tema 01.¤
¤ Cui aparține afirmația: ”Dacă vrei să cunoști cultura unui popor te duci la filosofia acestuia!” ?¤
¤L.Blaga¤
¤Platon¤
¤Im. Kant¤
¤Aristotel¤

¤Tema 01.¤
¤Ontologia reprezintă:¤
¤teoria existenței ca existență¤
¤teoria comportamentului uman¤
¤teoria fericirii comune¤
¤teoria binelui comun¤

¤Tema 01.¤
¤Gnoseologia reprezintă:¤
¤teoria filosofică a cunoașterii¤
¤teoria filosofică a existenței¤
¤teoria filosofică a dreptului¤
¤teoria filosofică a vieții¤
¤Tema 01.¤
¤Axiologia reprezintă:¤
¤teoria filosofică a valorilor¤
¤teoria filosofică a cunoașterii¤
¤teoria filosofică a dreptului¤
¤teoria filosofică a cunoașterii¤

¤Tema 01.¤
¤Etica reprezintă:¤
¤teoria despre morală¤
¤teoria despre corect¤
¤teoria despre frumos¤
¤teoria despre adevăr¤

¤Tema 01.¤
¤Estetica reprezintă:¤
¤teoria filosofică a artei¤
¤teoria filosofică a frumosului¤
¤teoria filosofică a binelui¤
¤teoria filosofică a valorilor¤

¤Tema 01.¤
¤Filosofia dreptului studiază:¤
¤Ideea dreptului, conceptul dreptului și realizarea acestuia¤
¤conceptul dreptului¤
¤teoria generală a dreptului¤
¤teoria despre drept¤

¤Tema 01.¤
¤Cui aparține definiția: ” Filosofia dreptului este disciplina care definește dreptul în universalitatea
sa logică, cercetează originile și caracterele generale ale dezvoltării sale interne și îl prețuiește după
idealul de justiție afirmat de rațiunea pură!”?¤
¤Giorgio del Vecchio¤
¤L.Blaga¤
¤Im. Kant¤
¤Platon¤

¤Tema 01.¤
¤Filosofia dreptului este:¤
¤ disciplina care definește dreptul în universalitatea sa logică, cercetează originile și
caracterele generale ale dezvoltării sale interne și îl prețuiește după idealul de justiție
afirmat de rațiunea pură!¤
¤ disciplina care definește teoria generală a dreptului în universalitatea sa logică, cercetează
originile și caracterele generale ale dezvoltării sale interne și îl prețuiește după idealul de
justiție afirmat de rațiunea pură!¤
¤ disciplina care definește teoria dreptului în universalitatea sa logică, cercetează originile și
caracterele generale ale dezvoltării sale interne și îl prețuiește după idealul de justiție
afirmat de rațiunea pură!¤
¤ disciplina care definește teoria filosofică a dreptului în universalitatea sa logică, cercetează
originile și caracterele generale ale dezvoltării sale interne și îl prețuiește după idealul de
justiție afirmat de rațiunea pură!¤

¤Tema 01.¤
¤Care din direcția de cercetare enumerată mai jos nu este specifică filosofiei dreptului?¤
¤cunoașterea¤
¤logica¤
¤fenomenologia¤
¤deontologia¤

¤Tema 01.¤
¤În filosofia dreptului, logica fixează:¤
¤noțiunea ca atare, (dreptul) ca obiect al oricărei cercetări ulterioare¤
¤ noțiunea ca atare ca obiect al fiecărei cercetări ulterioare ¤
¤ noțiunea ca atare, (dreptul) ca obiect al științei dreptului¤
¤ noțiunea ca atare, (dreptul) ca obiect al oricărei cercetări anterioare¤

¤Tema 01.¤
¤În filosofia dreptului, fenomenologia, cercetează:¤
¤originea și evoluția dreptului¤
¤evoluția științei în cauză¤
¤originea și evoluția ¤
¤originea și evoluția omului¤

¤Tema 01.¤
¤ În filosofia dreptului, deontologia, fixează: ¤
¤idealul de justiție, prin compararea kantiană a ”ceea ce este” cu ”ceea ce trebuie să fie”¤
¤ idealul de drept, prin compararea kantiană a ceea ce este cu ceea ce trebuie să fie ¤
¤ idealul de cunoaștere, prin compararea kantiană a”ceea ce este” cu ”ceea ce trebuie să fie”¤
¤ idealul de comportament, prin compararea kantiană a ”ceea ce este” cu ”ceea ce trebuie să
fie” ¤

¤Tema 01.¤
¤ Una din exigenţele demersului filosofic este reprezentată de necesitatea:¤
¤ definirii şi înţelegerii conceptelor ¤
¤ înţelegerii conceptelor ¤
¤ definirii conceptelor ¤
¤cunoașterii dreptului¤

¤Tema 01.¤
¤Cui aparține afirmația : ”Noi vorbim cu uşurinţă despre Drept, despre Stat, despre rasă, despre
proprietate. Dar ce este Dreptul, Statul, rasa, proprietatea ? Noi ştim şi nu ştim în acelaşi timp!”¤
¤Paul Valery¤
¤J.J.Rousseau¤
¤L.Blaga¤
¤Aristotel¤
¤Tema 01.¤
¤Dreptul este domeniul profesional al:¤
¤juriștilor¤
¤filosofilor¤
¤tuturor cetățenilor¤
¤judecătorilor¤

¤Tema 01.¤
¤Din perspectivă formală, dreptul este definit ca:¤
¤ este un ansamblu de reguli, de norme, ce guvernează raporturile dintre oameni şi sunt prevăzute de
sancţiunea statală ¤
¤ este un ansamblu concepte ce guvernează raporturile dintre oameni şi sunt prevăzute de
sancţiunea statală¤
¤ este un ansamblu de reguli, de norme, ce guvernează raporturile dintre oameni şi sunt
prevăzute de sancţiunea particulară¤
¤ este un ansamblu de reguli, de norme, ce guvernează raporturile dintre oameni şi sunt
prevăzute de Constituție ¤

¤Tema 01.¤
¤ Din punct de vedere etimologic, normă vine de la cuvântul grec Gnomon care desemna:¤
¤ un dispozitiv material ce servea la trasarea linilor drepte şi a unghiurilor drepte¤
¤regulă de conduită¤
¤teorie a cunoașterii¤
¤teoria filosofică ce are ca scop deconspirarea fărădelegilor¤

¤Tema 01.¤
¤ Conform juriştilor, specificitatea regulii de drept constă în ¤
¤caracterul ei obligatoriu – non respectul ei este cu necesitate sancţionat, pe de o parte, iar pe
de alta că această sancţiune este etatică¤
¤ caracterul ei facultativ– non respectul ei este cu necesitate sancţionat, pe de o parte, iar pe
de alta că această sancţiune este etatică ¤
¤ caracterul ei obligatoriu – respectul ei este cu necesitate sancţionat, pe de o parte, iar pe de
alta că această sancţiune este etatică ¤
¤ caracterul ei obligatoriu – non respectul ei este cu necesitate sancţionat, pe de o parte, iar
pe de alta că această sancţiune este obligatorie tuturor cetățenilor ¤

¤Tema 01.¤
¤Există reguli de drept fără sancțiune?¤
¤da¤
¤nu¤
¤doar în dreptul internațional¤
¤fiecărei norme de drept îi corespunde o sancțiune¤

¤Tema 01.¤
¤Ce sancțiune este prevăzută pentru non – promulgarea legii de către Președintele Republicii
Moldova¤
¤nu este prevăzută nici o sancțiune¤
¤demiterea din funcție¤
¤mustrare aspră¤
¤sancțiuni de ordin economic¤

¤Tema 01.¤
¤Tipurile de abordare a dreptului sunt:¤
¤ cercetarea modalităţilor sale şi cercetarea conţinutului său¤
¤direct și indirect¤
¤ cercetarea modalităţilor sale şi cercetarea a similitudinilor sale¤
¤cercetarea originii și evoluției sale¤

¤Tema 01.¤
¤ Care din autori, mai jos menționați, nu definesc dreptul pornind de la criteriile derivate din tradiţia
occidentală ca aplicaţie sistematică a forţei şi a sancţiunii coercitive¤
¤Immanuel Kant¤
¤ Radcliff – Brown¤
¤ G.Van Den Steenhoven ¤
¤ F.J.Davis ¤

¤Tema 01.¤
¤ O instituţie socială reprezintă:¤
¤este un grup de indivizi organizat în vederea îndeplinirii unui scop corespunzător unui
sistem de valori, grup ce dispune de mijloace ce-i permit să-l realizeze şi a cărui activitate
se traduce prin comportamente şi fapte mai mult sau mai puţin previzibile¤
¤este un grup de indivizi organizat în vederea îndeplinirii unui țel corespunzător unui sistem
unic de valori juridice, grup ce dispune de mijloace ce-i permit să-l realizeze şi a cărui
activitate se traduce prin comportamente şi fapte mai mult sau mai puţin previzibile¤
¤este un grup organizat în vederea îndeplinirii unui scop corespunzător unui sistem de valori
sociale, grup ce dispune de mijloace ce-i permit să-l realizeze şi a cărui activitate se traduce
prin comportamente şi fapte mai mult sau mai puţin previzibile¤
¤este un grup de indivizi organizat în vederea îndeplinirii unui scop corespunzător unui
sistem de valori, grup ce dispune de mijloace financiare ce-i permit să-l realizeze şi a cărui
activitate se traduce prin comportamente şi fapte mai mult sau mai puţin previzibile¤

¤Tema 01.¤
¤ O instituţie juridică constă în:¤
¤ansamblul de mijloace de care dispun membrii unei societăţi pentru a regla conflictele şi a
se opune abuzurilor ce decurg din utilizarea regulilor dictate de către celelalte instituţii
sociale¤
¤ansamblul de mijloace de care dispun membrii unei societăţi selecte pentru a regla
conflictele şi a se opune abuzurilor ce decurg din utilizarea regulilor dictate de către
celelalte instituţii sociale¤
¤ansamblul membrilor unei societăţi, necesari pentru a regla conflictele şi a se opune
abuzurilor ce decurg din utilizarea regulilor dictate de către celelalte instituţii sociale¤
¤ansamblul de mijloace de care dispun membrii unei societăţi pentru a reglementa conflictele
şi a se supune abuzurilor ce decurg din utilizarea regulilor dictate de către celelalte instituţii
sociale¤

¤Tema 01.¤
¤ Teoria lui Raymond Vernier defineşte dreptul ca fiind:¤
¤un sistem de comunicări de schimb de valori ce instaurează relaţii simbolice între membrii,
indivizi sau grupuri, ale unei aceleiaşi unităţi politice sau între diferitele unităţi aparţinând
unei grupări politice mai vaste¤
¤ fenomen universal în funcţie de mai multe criterii caracteristice oricărei societăţi ¤
¤un sistem de comunicări de schimb de valori ce instaurează relaţii simbolice între membrii,
indivizi sau grupuri, ale unei aceleiaşi unităţi politice sau între diferitele unităţi aparţinând
unei grupări politice mai vaste din același stat¤
¤un sistem de reguli de conduită de valori ce instaurează relaţii simbolice între membrii,
indivizi sau grupuri, ale unei aceleiaşi unităţi politice sau între diferitele unităţi aparţinând
unei grupări politice mai vaste din același stat¤

¤Tema 01.¤
¤ Teoria lui Leopold Pospisil defineşte dreptul ca fiind ¤
¤ fenomen universal în funcţie de mai multe criterii caracteristice oricărei societăţi¤
¤un sistem de reguli de conduită de valori ce instaurează relaţii simbolice între membrii,
indivizi sau grupuri, ale unei aceleiaşi unităţi politice sau între diferitele unităţi aparţinând
unei grupări politice mai vaste din același stat¤
¤un sistem de comunicări de schimb de valori ce instaurează relaţii simbolice între membrii,
indivizi sau grupuri, ale unei aceleiaşi unităţi politice sau între diferitele unităţi aparţinând
unei grupări politice mai vaste din același stat¤
¤un sistem de comunicări de schimb de valori ce instaurează relaţii simbolice între membrii,
indivizi sau grupuri, ale unei aceleiaşi unităţi politice sau între diferitele unităţi aparţinând
unei grupări politice mai vaste¤

¤Tema 01.¤
¤ Autoritatea, intenţia de aplicare universală,obligaţia şi sancţiunea sunt criterii de definirea:¤
¤dreptului¤
¤statului¤
¤normei de drept¤
¤conduitei umane¤

¤Tema 01.¤
¤Sancțiunea separă dreptul de:¤
¤morală¤
¤religie¤
¤stat¤
¤om¤

¤Tema 01.¤
¤Care este o sancțiune fizică:¤
¤arestul¤
¤socio - politice¤
¤economice¤
¤psihologice¤

¤Tema 01.¤
¤Pentru a deveni drept cutumiar, o cutumă trebuie să fie acceptată de către:¤
¤o autoritate juridică¤
¤o autoritate socială¤
¤un grup de indivizi¤
¤popor¤

¤Tema 01.¤
¤ Pentru a sesiza realitatea dreptului într-o societate dată nu trebuie să ne situăm pe:¤
¤realitatea de zi cu zi¤
¤discursuri¤
¤practici¤
¤reprezentări¤

¤Tema 01.¤
¤ Prin discursuri înţelegem enunţurile explicite scrise sau orale cum sunt:¤
¤ legile, codurile, cutumele, alocuţiunile, adăugirile ¤
¤alocațiune cu statut filosofic¤
¤constituțiile¤
¤dreptul cutumiar în întregime¤
¤Tema 01.¤
¤ Prin practici înţelegem:¤
¤ acte făcute de către indivizi sau grupuri¤
¤precedentul judiciar¤
¤cauzele experimentale¤
¤practica judecătorească¤

¤Tema 01.¤
¤ Reprezentările sunt:¤
¤credințe și construcții simbolice¤
¤ilustrarea legislativă a dreptului¤
¤manifestații vizuale¤
¤un criteriu de definire a filosofiei dreptului¤

¤Tema 01.¤
¤Cea mai interesantă și mai durabilă relație este cea dintre filosofia dreptului și:¤
¤jurisprudență¤
¤filosofia practică¤
¤filosofia teoretică¤
¤filosofia practică și teoretică¤

¤Tema 01.¤
¤Filosofia dreptului este:¤
¤teoria dreptului natural¤
¤teoria dreptului pozitiv¤
¤teoria dreptului subiectiv¤
¤teoria dreptului obiectiv¤

¤Tema 01.¤
¤Știința dreptului este:¤
¤teoria dreptului pozitiv¤
¤teoria dreptului natural¤
¤teoria dreptului subiectiv¤
¤teoria dreptului obiectiv¤

¤Tema 01.¤
¤Care nu este aspect esențial în studiul dreptului din punct de vedere al filosofiei politice¤
¤aspectul sancționării individualizate¤
¤aspectul logic conceptual¤
¤aspectul fenomenologic al originii și evoluției dreptului¤
¤aspectul deontologic al idealității dreptului¤

¤Tema 01.¤
¤Care din definițiile de mai jos nu definesc corect conceptul de drept?¤
¤este o regulă de conduită generală, impersonală și obligatorie, instituită sau sancționată de
autoritatea publică, aplicată din conștiința juridică a oamenilor și, în caz de abatere, prin
constrângerea asigurată de autoritatea publică¤
¤dreptul este un corp de reguli ce ordonează viaţa în societate în vederea evitării anarhiei
între membrii corpului social ¤
¤ansamblu de reguli de conduită socialmente edictate şi sancţionate ce se impun membrilor
societăţii ¤
¤dreptul este ansamblul de reguli de conduită ce guvernează raporturile dintre oameni şi al
căror respect este asigurat de către autoritatea publică ¤

¤Tema 02.¤
¤Generic prin metodă se înţelege:¤
¤calea de urmat pentru a ajunge la un rezultat¤
¤ansamblu de procedee care conduc spiritul la un mod de a proceda determinat¤
¤ansamblu de procedee care conduc persoana fizică la un mod de a proceda determinat ¤
¤modalitatea de-a efectua un proces bine determinat și prevăzut de lege¤

¤Tema 02.¤
¤Complexul de reguli cărora gîndirea trebuie să li se conformeze în procesul ei de cunoaștere,
definește:¤
¤metoda¤
¤dreptul¤
¤filosofia dreptului¤
¤filosofia¤

¤Tema 02.¤
¤Epistemologia este:¤
¤teoria cunoașterii științifice¤
¤teoria epistulară¤
¤teoria filosofiei pure¤
¤teoria memorării științifice¤

¤Tema 02.¤
¤În istoria cunoașterii se evidențiază două perechi metodologice fundamentale:¤
¤inducție – deducție și analiză - sinteză¤
¤inducție – deducție și analiză și comparare¤
¤analiză – sinteză și deducție - memorare¤
¤analiză – comparare și inducție - sinteză¤

¤Tema 02.¤
¤Inducția pornește de la:¤
¤aspecte particulare observate și concluzionează asupra întregului, cu o anumită
probabilitate¤
¤aspecte generale observate și concluzionează asupra particularului, cu o anumită
probabilitate ¤
¤aspecte particulare observate și concluzionează asupra întregului ¤
¤deducție¤

¤Tema 02.¤
¤Deducția pornește de la:¤
¤o presupoziție asupra întregului și concluzionează, cu certitudine asupra părților¤
¤o presupoziție asupra unei părți și concluzionează, cu certitudine asupra întregului¤
¤inducție¤
¤analiză și sinteză¤

¤Tema 02.¤
¤Analiza presupune:¤
¤descompunerea obiectului cercetării în părți componente și dezvăluirea însușirii acestora¤
¤recompunerea obiectului cercetării prin evidențierea însușirilor generale, esențiale și
comune ale părților¤
¤o presupoziție asupra unei părți și concluzionează, cu certitudine asupra întregului¤
¤aspecte generale observate și concluzionează asupra particularului, cu o anumită
probabilitate ¤

¤Tema 02.¤
¤Sinteza presupune:¤
¤recompunerea obiectului cercetării prin evidențierea însușirilor generale, esențiale și
comune ale părților¤
¤aspecte generale observate și concluzionează asupra particularului, cu o anumită
probabilitate ¤
¤descompunerea obiectului cercetării în părți componente și dezvăluirea însușirii acestora¤
¤o presupoziție asupra unei părți și concluzionează, cu certitudine asupra întregului¤

¤Tema 02.¤
¤În filozofie, metoda este dependentă de:¤
¤Subiectul cunoscător și obiectul cunoașterii¤
¤filosoful și subiectul cunoașterii¤
¤concept și conținut¤
¤deducție și inducție¤

¤Tema 02.¤
¤În cercetarea logică a dreptului domină metoda:¤
¤deducția¤
¤inducția¤
¤sinteza¤
¤analiza¤

¤Tema 02.¤
¤Care din metodele mai jos enunțate nu se încadrează în cumulul de metode ale filosofiei dreptului:¤
¤compararea¤
¤maieutica¤
¤dialectica¤
¤îndoiala¤
¤Tema 02.¤
¤Metoda maieutică presupune:¤
¤cunoașterea a ce e drept și nedrept¤
¤esența divină a dreptului¤
¤nu există o așa metodă în filosofia dreptului¤
¤conturarea dreptului subiectiv¤

¤Tema 02.¤
¤În filosofia dreptului, aspectul diacronic presupune:¤
¤evoluția istorică¤
¤diseminarea religioasă și globală¤
¤viziuni diametral opuse¤
¤comunicabilitatea dreptului¤

¤Tema 02.¤
¤Ontologia reprezintă:¤
¤teoria ființei¤
¤teoria trecutului¤
¤teoria existenței¤
¤teoria cunoașterii¤

¤Tema 02.¤
¤Ce nu este obiect de studiu al ontologiei?¤
¤cunoașterea¤
¤ființa¤
¤omul¤
¤persoanele fizice¤

¤Tema 02.¤
¤Determinismul presupune:¤
¤categorie filosofică ce desemnează ordinea constantă între obiectele și fenomenele
realității¤
¤categorie filosofică ce desemnează fenomenele realității¤
¤categorie filosofică ce desemnează ordinea aleatorie între obiectele și fenomenele
realității¤
¤determinarea concretă a obiectului de studiu a filosofiei dreptului¤

¤Tema 02.¤
¤Concepția materialistă presupune:¤
¤ordinea aparține realității¤
¤ordinea este un dat al conștiinței noastre cu ajutorul căruia noi punem ordine în lume¤
¤inexistența unei forțe supreme¤
¤conceptul: există doar ceea ce văd¤

¤Tema 02.¤
¤Concepția spiritualistă presupune:¤
¤ordinea este un dat al conștiinței noastre cu ajutorul căruia noi punem ordine în lume¤
¤ inexistența unei forțe supreme ¤
¤ordinea aparține realității ¤
¤existența lui Dumnezeu¤

¤Tema 02.¤
¤Ontologia juridică reprezintă:¤
¤teoria dreptului sub aspectul ființării lui¤
¤teoria ființei sub aspectul ființării¤
¤teoria cunoașterii dreptului¤
¤teoria determinării dreptului¤

¤Tema 02.¤
¤Dreptul natural este:¤
¤un drept imuabil și universal¤
¤un drept pozitiv¤
¤un drept subiectiv¤
¤un drept obiectiv¤

¤Tema 02.¤
¤Conceptul care definește ansamblul drepturilor și libertăților pe care oamenii le au, întrucît sunt
ființe umane și nu în virtutea unui sistem particular de legi sub a căror jurisdicție se găsesc,
reprezintă:¤
¤dreptul natural¤
¤dreptul pozitiv¤
¤dreptul obiectiv¤
¤dreptul subiectiv¤

¤Tema 03.¤
¤Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată de către:¤
¤Adunarea Generală a O.N.U.¤
¤Adunarea Generală a U.N.E.S.CO.¤
¤Adunarea Generală a Consiliului Europei¤
¤ Adunarea Generală a C.E.D.O.¤

¤Tema 03.¤
¤ Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată la data de:¤
¤10 decembrie 1948¤
¤10decembrie 1949¤
¤10 ianuarie 1948¤
¤10 ianuarie 1949¤

¤Tema 03.¤
¤”The Bill of Rights”, petiția drepturilor engleze a fost votată în:¤
¤1628¤
¤1689¤
¤1776¤
¤1789¤

¤Tema 03.¤
¤Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost votată la data de:¤
¤4 iulie 1776¤
¤4 iunie 1776¤
¤14 iulie1776¤
¤4 iulie 1789¤

¤Tema 03.¤
¤Constituția S.U.A. a fost votată în:¤
¤1789¤
¤1776¤
¤1628¤
¤1689¤

¤Tema 03.¤
¤Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului a fost votată în anul:¤
¤1787¤
¤1789¤
¤1628¤
¤1814¤

¤Tema 03.¤
¤Declarația de independență a Republicii Moldova a fost adoptată la data de:¤
¤27 august 1991¤
¤23 iunie1990¤
¤29 iunie1994¤
¤31 august 1994¤

¤Tema 03.¤
¤Declarația de suveranitate a Republicii Moldova a fost adoptată la data de:¤
¤23 iunie 1990¤
¤29 iulie 1994¤
¤27 august 1991¤
¤31 august 1994¤

¤Tema 03.¤
¤Constituția Republicii Moldova a fost adoptată la data de:¤
¤29 iulie1994¤
¤27 august 1994¤
¤23 iunie 1991¤
¤23 iulie 1990¤

¤Tema 03.¤
¤Fiecărei valori juridice, îi este atașată în sistemul dreptului:¤
¤o normă juridică derivată¤
¤un drept¤
¤o obligație¤
¤un loc¤

¤Tema 03.¤
¤Din perspectiva logicii deontice, prin intermediul celor 4 modalități deontice: obligație, interdicție,
permisiune, indiferență, se exprimă:¤
¤normativitatea¤
¤metoda¤
¤dreptul¤
¤norma juridică¤

¤Tema 03.¤
¤Care dintre modalitățile deontice scoate acțiunea din sfera de interes a dreptului?¤
¤indiferentul¤
¤obligația¤
¤interdicția¤
¤permisiunea¤

¤Tema 04.¤
¤Cui aparține citatul: ”La nivelurile cele mai arhaice ale culturii a trăi ca ființă umană este în sine un
act religios, căci alimentația, viața sexuală și munca au valoare sentimentală!” ¤
¤M. Eliade¤
¤L. Blaga¤
¤Im. Kant¤
¤G. Hegel¤

¤Tema 04.¤
¤Una dintre cele mai atroce forme de manifestare a dreptului, moștenire a epocilor preistorice, dar
cu puternice resurse de menținere în timp pînă în perioada modernă a fost:¤
¤sclavia¤
¤ghilotina¤
¤vendeta¤
¤judecata zeilor¤

¤Tema 04.¤
¤Codul lui Hammurabi datează de la:¤
¤1760 î.Hr.¤
¤1760d.Hr¤
¤sec 5 î.e.n.¤
¤sec. 2 e.n.¤
¤Tema 04.¤
¤Cui aparține definiția: ” Omul este măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, că sunt, a celor ce nu
sunt , că nu sunt!”¤
¤Protagoras¤
¤Socrate¤
¤Aristotel¤
¤Platon¤

¤Tema 04.¤
¤În Atena, prima constituție democratică apare în anul:¤
¤594 î.e.n.¤
¤594 e.n.¤
¤sec. 2 e.n.¤
¤508 î.e.n.¤

¤Tema 04.¤
¤Care din operele de mai jos nu-i aparțin lui Platon?¤
¤Dialoguri¤
¤Republica¤
¤Statul¤
¤Legile¤

¤Tema 04.¤
¤Care din categoriile de plăcere propuse de Epicur, nu-i aparțin?¤
¤imorale și ineficiente¤
¤naturale și necesare¤
¤naturale și nenecesare¤
¤nenaturale și nenecesare¤

¤Tema 04.¤
¤Patristica și scolastica sunt două școli succesive de gîndire care au marcat:¤
¤evul mediu¤
¤antichitatea¤
¤perioada modernă¤
¤Grecia antică¤

¤Tema 04.¤
¤Realismul și utopia își i-au originea din:¤
¤Renaștere¤
¤Evul Mediu¤
¤Antichitate¤
¤Perioada Modernă¤

¤Tema 05.¤
¤Pentru înţelegerea noţiunii de drept, Michel Alliot distinge cîteva universuri total diferite şi chiar
opuse de existenţă a dreptului, conform criteriului de concepere a lumii, care din cele enumerate nu-i
aparțin?:¤
¤ca lume în creare continuă pentru unii: universul occidental¤
¤ ca lume în creare şi infinită pentru unii: universul chinez¤
¤ ca lume în creare continuă pentru alţii: universul egiptean şi african¤
¤ ca lume creată de un dumnezeu unic pentru ultimii :universul islamic şi occidental creştin¤

¤Tema 05.¤
¤ Legătura comună între toate societăţile, cât de diverse ar fi ele, este aceea că fiecare îşi
construieşte:¤
¤propriul său univers mental ce devine purtător al modelelor fundamentale ce se dispersează
în corpul social¤
¤propriul său univers juridic ce devine purtător al modelelor fundamentale ce se dispersează
în corpul social¤
¤ propriul său univers juridic ce derivă din unul purtător al modelelor fundamentale ce se
dispersează în corpul social¤
¤ propriul său sistem juridic ce derivă din unul purtător al modelelor fundamentale ce se
dispersează în dreptul general¤

¤Tema 05.¤
¤Dreptul hindus, este un drept ce aparține:¤
¤ acea parte a locuitorilor Indiei ce se consideră ca religie hinduşi sunt hindu ¤
¤dreptului indian¤
¤dreptului asiatic¤
¤dreptului drahma¤

¤Tema 05.¤
¤Kanun și vidhi sunt temeni ce desemnează noțiune de:¤
¤drept¤
¤stat¤
¤țară¤
¤lege¤

¤Tema 05.¤
¤Cărui sistem de drept îi este străin conceptul separării dreptului de religie?¤
¤dreptul hindus¤
¤dreptul indian¤
¤dreptul chinez¤
¤dreptul african¤

¤Tema 05.¤
¤ Sursele dreptului hindu sunt : ¤
¤drahma și cutumia¤
¤kanun¤
¤tradițiile religioase¤
¤cutuma¤

¤Tema 05.¤
¤Vedele reprezintă:¤
¤texte sacre¤
¤clasă socială¤
¤categorie de pedeapsă¤
¤denumire de zeități¤

¤Tema 05.¤
¤ Darmasutras reprezintă:¤
¤ cărţile de darma în proză succintă şi enigmatică ce sunt utilizate şi pentru alte ramuri ale
cunoaşterii cum ar fi yoga şi arhitectura¤
¤ cărţi ale cunoaşterii dreptului și religiei, sunt scrise în versuri, în distihuri de 12 silabe
numite sloka¤
¤cărți cu caracter religios¤
¤cărți cu caracter juridic¤

¤Tema 05.¤
¤ Dharmasastras reprezintă:¤
¤ cărţi ale cunoaşterii dreptului și religiei, sunt scrise în versuri, în distihuri de 12 silabe
numite sloka ¤
¤ cărţile de darma în proză succintă şi enigmatică ce sunt utilizate şi pentru alte ramuri ale
cunoaşterii cum ar fi yoga şi arhitectura ¤
¤cărți cu caracter juridic¤
¤cărți cu caracter religios¤

¤Tema 05.¤
¤Achara este termenul ce definește:¤
¤cutuma¤
¤dreptul¤
¤religia¤
¤o obligație¤

¤Tema 05.¤
¤O dharma prevede doar:¤
¤îndatoriri¤
¤drepturi¤
¤posibilități¤
¤necesități¤

¤Tema 05.¤
¤ Casta reprezintă:¤
¤ansamblu de persoane ce posedă prin naştere dreptul de a se căsătorii între ele şi de a mânca
împreună¤
¤un grup de persoane de aceiași naționalitate¤
¤un grup de persoane care au același statut financiar¤
¤ansamblu de persoane ce posedă dreptul de a practica comerțul¤

¤Tema 05.¤
¤Brahmanii sunt:¤
¤ însărcinaţi cu predarea înţelepciunii şi cu sacrificiile¤
¤ războinicii însărcinaţi să protejeze ordinea cu ajutorul armelor¤
¤ însărcinaţi cu comerţul¤
¤ însărcinaţi cu cultivarea pământului¤

¤Tema 05.¤
¤Kastriyas sunt:¤
¤ războinicii însărcinaţi să protejeze ordinea cu ajutorul armelor ¤
¤ însărcinaţi cu cultivarea pământului¤
¤ însărcinaţi cu comerţul¤
¤ însărcinaţi cu predarea înţelepciunii şi cu sacrificiile¤

¤Tema 05.¤
¤Varsyas sunt:¤
¤ însărcinaţi cu comerţul¤
¤ însărcinaţi cu predarea înţelepciunii şi cu sacrificiile¤
¤ însărcinaţi cu cultivarea pământului¤
¤ războinicii însărcinaţi să protejeze ordinea cu ajutorul armelor¤

¤Tema 05.¤
¤Sudras sunt:¤
¤ însărcinaţi cu cultivarea pământului¤
¤ războinicii însărcinaţi să protejeze ordinea cu ajutorul armelor¤
¤ însărcinaţi cu predarea înţelepciunii şi cu sacrificiile¤
¤ însărcinaţi cu comerţul¤

¤Tema 05.¤
¤Cîte caste ordonate ierarhic există în India¤
¤peste 2000¤
¤4¤
¤peste 1000¤
¤5¤

¤Tema 05.¤
¤Dreptul chinez, este un:¤
¤ un sistem juridic integrat într-o concepţie filosofică particulară ¤
¤drept semi-religios¤
¤drept religios¤
¤amalgam de citate filosofice¤

¤Tema 05.¤
¤ Confucianismul este adeptul guvernării prin ¤
¤oameni¤
¤frică¤
¤tradiții ale samurailor¤
¤ini și ian¤

¤Tema 05.¤
¤Cui aparține ideea că dacă încercăm să conducem poporul cu ajutorul legilor şi realizăm o regulă
uniformă bazată pe sancţiuni, poporul va încerca în mod natural să evite aceste sancţiuni, fără să
aibă remuşcări sau sentimentul de ruşine. În schimb, dacă vom conduce poporul cu ajutorul virtuţii,
realizând o regulă uniformă pe baza riturilor, poporul va achiziţiona sensul ruşinii, devenind mai
bun.¤
¤Confucius¤
¤Mencius¤
¤Aristotel¤
¤Platon¤

¤Tema 05.¤
¤Xunzi, fondatorul școlii legiștilor considera că singurul fundament al moralei este:¤
¤frica de poliție și magistrați¤
¤implementarea rușinii în sufletele oamenilor¤
¤frica de pedeapsă¤
¤frica că ar putea pierde statul social¤

¤Tema 05.¤
¤Primul cod conservat în totalitate de pe teritoriul Chinei este:¤
¤ al dinastiei Tang din 737 după Hristos¤
¤ al lui Song, 963 după Hristos ¤
¤ cel al lui Ming, 1367 după Hristos ¤
¤ al lui Quing, 1647 după Hristos¤

¤Tema 05.¤
¤ Intermediarul dintre divin şi popor la japonezi era:¤
¤o femeie¤
¤un bărbat¤
¤un preot¤
¤un samurai¤

¤Tema 05.¤
¤Sistemul de drept din Japonia în perioada antică era denumit:¤
¤ritsu - ryo¤
¤ini¤
¤ini și eani¤
¤Japonia în perioada dată nu a avut un sistem de drept¤

¤Tema 05.¤
¤Scopul legilor în Japonia antică era de a:¤
¤educa poporul¤
¤sancționa poporul¤
¤transpune în realitate tradițiile religioase¤
¤în Japonia antică nu existau legi¤

¤Tema 05.¤
¤Facultatea de drept înființată în Japonia antică, purta denumirea:¤
¤Daigaku¤
¤Ritsu-ryo¤
¤Dayhatsu¤
¤Ritsu¤

¤Tema 05.¤
¤ Care univers nu există în viziunea cercetătoarei Jacqueline Roumeguere în tradiţia africană:¤
¤Lumea celor morți, o lume de energie sacră ce organizează ansamblul forţelor în lumea
celor vii¤
¤Universul ordinii, o lume de energie sacră ce organizează ansamblul forţelor simbolizat de
către masculin, în sensul de bărbat ordonator¤
¤ Universul creaţiei, al haosului, este un univers de energie pură şi incontrolabilă la care nu
aven acces, este un univers distrugător, un univers al dezordinii căruia i se asociază femeia
ca simbol al naşterii¤
¤ Lumea aleatorie, lumea vizibilă, cea în care trăim noi şi în care se confruntă ordinea cu
dezordinea, ea fiind rezultatul luptei dintre ordine şi dezordine ¤

¤Tema 05.¤
¤ Care din enunțuri nu corespunde adevărului: sistemul dreptului tradiţional african recunoaşte ¤
¤societatea este organizată după un model comunist¤
¤coexistenţă a lumii vizibile cu lumea invizibilă¤
¤societatea este organizată după un model comunitarist¤
¤dreptul african este un drept al modelelor negociate¤

¤Tema 05.¤
¤Judecătorul în cadrul sistemului de drept african are drept scop:¤
¤reconcilierea părților¤
¤aplicarea legii¤
¤aplicarea pedepsei¤
¤în sistemul de drept african nu existau judecători, rolul lor era jucat de către preoți¤

¤Tema 06.¤
¤ A înfăptui justiţia în Africa, însemna:¤
¤respectarea tradiţiei şi a strămoşilor¤
¤acceptarea ordinii naturale a lucrurilor¤
¤armonia şi pacea grupului ¤
¤pedepsirea pentru faptă indiferent de cui îi este aplicată pedeapsa¤

¤Tema 06.¤
¤ A înfăptui justiţia în India, însemna:¤
¤acceptarea ordinii naturale a lucrurilor¤
¤pedepsirea pentru faptă indiferent de cui îi este aplicată pedeapsa¤
¤armonia şi pacea grupului ¤
¤respectarea tradiţiei şi a strămoşilor¤
¤Tema 06.¤
¤ A înfăptui justiţia în China, însemna:¤
¤armonia şi pacea grupului¤
¤respectarea tradiţiei şi a strămoşilor¤
¤pedepsirea pentru faptă indiferent de cui îi este aplicată pedeapsa¤
¤acceptarea ordinii naturale a lucrurilor¤

¤Tema 06.¤
¤ Pentru filozofia antică occidentală justiţia este:¤
¤o valoare morală prin care se realizează un comportament de respect şi echitate faţă de
celălalt¤
¤acceptarea ordinii naturale a lucrurilor¤
¤pedepsirea pentru faptă indiferent de cui îi este aplicată pedeapsa¤
¤armonia şi pacea în societate¤

¤Tema 06.¤
¤ Justiţia ca instituţie este organul social constituit al justiţiei ca funcţie ce trebuie să facă dreptate şi
să exprime adevărul. Care aspect nu poate fi imputat acestei noțiuni?¤
¤justiția ca parte componentă a sistemului de drept¤
¤ justiţia în sens filosofic de ideal individual sau colectiv¤
¤ justiţia ca normă specifică unei societăţi sau a unei autorităţi¤
¤ justiţia ca instituţie caracteristică societăţilor umane¤

¤Tema 06.¤
¤Platon s-a născut în 428 î.H. la:¤
¤Atena¤
¤Delphi¤
¤Sparta¤
¤Acropole¤

¤Tema 06.¤
¤Aristotel devine la 20ani discipolul lui:¤
¤Socrate¤
¤Seneca¤
¤Arhimede¤
¤Strabon¤

¤Tema 06.¤
¤Filosofia lui Platon se situează în tradiţia indo-europeană, ca ideologie comună popoarelor din
Europa Centrală şi Rusia de Sud care s-au instalat pe teritoriul actual al Iranului, al Indiei de Nord-
Est, al Turciei, al Greciei, al Italiei, al Germaniei, al Franţei, al Angliei, al Spaniei şi Portugaliei, în
jurul anilor 2000 Î.H. Georges Dumezil a evidenţiat trăsătura politică comună a tuturor acestor
popoare, aceea a împărţirii societăţii în 3 clase sociale fundamentale ierarhizate. Care clasă socială
enumerată nu aparține autorului menționat?¤
¤cea a sclavilor¤
¤cea a preoţilor suverani¤
¤cea a războinicilor¤
¤cea a producătorilor¤
¤Tema 06.¤
¤Platon lasă ca un fel de testament grecilor în lucrarea sa Legile, direcţiile principale de urmat
pentru a evita injustiţia şi pentru ca viaţa în cetatea lor să fie cea mai bună posibil. Pentru a realiza
acest lucru, legile trebuie să reglementeze până la ultimul detaliu viaţa tuturor, în toate domeniile.
Care direcție enumerată nu aparține autorului menționat?¤
¤toată activitatea de apărare a statului¤
¤toată activitatea politică şi administrativă¤
¤toată activitatea economică, compoziţia claselor productive, repartizarea pământurilor,
distribuţia bogăţiilor, controlul schimburilor¤
¤toată viaţa particulară, prin controlul căsătoriilor şi al naşterilor, prin controlul educaţiei ce
trebuie prima grijă a statului, prin controlul credinţelor şi obiceiurilor¤

¤Tema 06.¤
¤În viziunea lui Aristotel pentru ca o justiție să existe și să prospere, ea trebuie să acționeze în baza
a trei principii. Care din principiile enumerate este în plus?¤
¤principiul umanismului¤
¤principiul egalității¤
¤principiul echității¤
¤principiul legalității¤

¤Tema 07.¤
¤Modul de reprezentare a divinului la creștini are 3 idei de bază. Care din cele enumerate cu
corespunde adevărului?¤
¤frica de păcat¤
¤judecata de apoi¤
¤voinţă supremă şi suverană a lui dumnezeu – neputinţă umană, supunere, credinţă oarbă¤
¤raţiune divină – capacitatea omului de a cunoaşte raţional, acţiune , dreptul de a se revolta¤

¤Tema 07.¤
¤Creștinismul este o religie:¤
¤monoteistă¤
¤politeistă¤
¤biteistă¤
¤creștinismul este un cult și nu o religie¤

¤Tema 07.¤
¤Care din grupurile religioase enumerate nu face parte din creștinism?¤
¤luterani¤
¤catolici¤
¤protestanți¤
¤ortodocși¤

¤Tema 07.¤
¤Care din religiile enumerate nu sunt monoteiste?¤
¤budismul¤
¤creștinismul¤
¤islamul¤
¤iudaismul¤
¤Tema 07.¤
¤Instituția specifică creștinismului este:¤
¤biserica¤
¤sinagoga¤
¤altarul¤
¤păcatul¤

¤Tema 07.¤
¤Creștinismul cunoaște trei autorități doctrinare. Care din cele enumerate nu corespunde
adevărului?¤
¤episcopia¤
¤ sfînta scriptură¤
¤tradițiile bisericii¤
¤magisterul bisericesc¤

¤Tema 07.¤
¤Separarea definitivă a celor două biserici creștine de la Roma și Bizanț s-a efectuat în anul:¤
¤1054¤
¤333¤
¤1848¤
¤753¤

¤Tema 07.¤
¤Cîte cruciadele(războaiele sfinte) au fost?¤
¤8¤
¤12¤
¤4¤
¤10¤

¤Tema 07.¤
¤Cîte cruciade nordice au existat?¤
¤5¤
¤8¤
¤3¤
¤nu au existat cruciade nordice¤

¤Tema 07.¤
¤ Renașterea a fost o mișcare culturală care s-a întins pe perioada secolelor:¤
¤XIV - XVII¤
¤X -XIII¤
¤V-XI¤
¤XV-XX¤

¤Tema 07.¤
¤ Scolastică este o noțiune derivată din latină, schola însemnând școală, care desemnează acea
tendință din filosofie și teologie care:¤
¤a încercat să explice și să facă înțelese fenomenele supranaturale ale revelației creștine cu
ajutorul rațiunii umane și, mai ales, al filosofiei lui Aristotel¤
¤a încercat să transpună ideile religioase în viața de zi cu zi¤
¤a încercat să transpună problemele filosofice ale dreptului în viața de zi cu zi¤
¤a încercat să înlocuiască o filosofie a dreptului cu o alta¤

¤Tema 07.¤
¤Thomas din Aquino considera că există patru tipuri de lege : legea eternă, legea naturală, legea
umană şi legea divină. Legea etenă în viziunea lui desemna:¤
¤ nu este nimic altceva decât raţiunea şi înţelepciunea divină în conformitate cu care se
dirijează orice act şi orice mişcare¤
¤este într-un anumit sens medierea necesară dintre raţiunea divină şi raţiunea umană¤
¤legea pozitivă, adică acea lege voită şi făcută de către om¤
¤ reprezintă în arhitectura tomistă acea lege pe care dumnezeu a enunţat-o direct prin Verbul
său¤

¤Tema 07.¤
¤ Thomas din Aquino considera că există patru tipuri de lege : legea eternă, legea naturală, legea
umană şi legea divină. Legea naturală în viziunea lui desemna:¤
¤este într-un anumit sens medierea necesară dintre raţiunea divină şi raţiunea umană¤
¤reprezintă în arhitectura tomistă acea lege pe care dumnezeu a enunţat-o direct prin Verbul
său¤
¤legea pozitivă, adică acea lege voită şi făcută de către om¤
¤nu este nimic altceva decât raţiunea şi înţelepciunea divină în conformitate cu care se
dirijează orice act şi orice mişcare¤

¤Tema 08.¤
¤ Thomas din Aquino considera că există patru tipuri de lege : legea eternă, legea naturală, legea
umană şi legea divină. Legea umană în viziunea lui desemna ¤
¤legea pozitivă, adică acea lege voită şi făcută de către om¤
¤reprezintă în arhitectura tomistă acea lege pe care dumnezeu a enunţat-o direct prin Verbul
său¤
¤nu este nimic altceva decât raţiunea şi înţelepciunea divină în conformitate cu care se
dirijează orice act şi orice mişcare¤
¤este într-un anumit sens medierea necesară dintre raţiunea divină şi raţiunea umană¤

¤Tema 08.¤
¤ Thomas din Aquino considera că există patru tipuri de lege : legea eternă, legea naturală, legea
umană şi legea divină. Legea divină în viziunea lui desemna ¤
¤reprezintă în arhitectura tomistă acea lege pe care dumnezeu a enunţat-o direct prin Verbul
său¤
¤este într-un anumit sens medierea necesară dintre raţiunea divină şi raţiunea umană¤
¤nu este nimic altceva decât raţiunea şi înţelepciunea divină în conformitate cu care se
dirijează orice act şi orice mişcare¤
¤legea pozitivă, adică acea lege voită şi făcută de către om¤

¤Tema 08.¤
¤Curentul voluntarist în filosofia dreptului este reprezentat de:¤
¤H. Grotius¤
¤J.J. Rousseau¤
¤Tomas din Aquino¤
¤J. Bruno¤

¤Tema 08.¤
¤ Curentul naturalist în filosofia dreptului este reprezentat de:¤¤
¤J.J. Rousseau¤
¤J. Bruno¤
¤Tomas din Aquino¤
¤H. Grotius¤

¤Tema 08.¤
¤Hugo Grotius a fost specializat în:¤
¤drept internațional¤
¤dreptul european¤
¤drept civil¤
¤drept penal¤

¤Tema 08.¤
¤Hugo Grotius este fondatorul teoriei dreptului:¤
¤natural¤
¤pozitiv¤
¤subiectiv¤
¤obiectiv¤

¤Tema 08.¤
¤Bazele dreptului internațional au fost puse de trei mari filosofi. Care din cei enumerați nu are nici o
contribuție la apariția dreptului internațional?¤
¤J.Bruno¤
¤ Francisco de Vitoria ¤
¤ Alberico Gentili ¤
¤Hugo Grotius¤

¤Tema 09.¤
Conştiinţa socială reprezintă un ansamblu de concepţii, teorii, atitudini, sentimente etc., în care:¤
¤se reflectă realitatea socială¤
¤se reflectă realitatea politică¤
¤se reflectă realitatea culturală¤
¤se reflectă realitatea ideologică¤

¤Tema 09.¤
¤Ideologia juridică fundamentează: ¤
¤sistemul dreptului¤
¤sistemul politic¤
¤sistemul naţional¤
¤sistemul contemporan¤
¤Tema 09.¤
¤Conştiinţa juridică reprezintă un complex de elemente: ¤
¤psihologice şi ideologice¤
¤psihologice şi politice¤
¤psihologice şi psihopedagogie¤
¤psihologice şi teologice¤

¤Tema 09.¤
¤Funcţia ce se realizează prin intermediul montajelor şi orientărilor juridice, incluzând elementul
raţional şi cel afectiv se numeşte: ¤
¤funcţia normativă¤
¤funcţia educativă¤
¤funcţia de apărare¤
¤funcţia de conservare¤

¤Tema 09.¤
¤Asimilarea cunoştinţelor juridice exprimate în noţiuni, categorii, opinii, reprezentări obţinute în
rezultatul activităţii intelectuale presupune: ¤
¤funcţia de cunoaştere¤
¤funcţia de educaţie¤
¤funcţia de apărare¤
¤funcţia de conservare¤

¤Tema 09.¤
¤Educaţia juridică influenţează asupra formării şi dezvoltării: ¤
¤conştiinţei juridice¤
¤ideologiei juridice¤
¤culturii juridice¤
¤moralei juridice¤

¤Tema 09.¤
¤O activitate a statului, organelor sale, organizaţiilor obşteşti şi colectivelor de muncă în
scopul ridicării nivelului conştiinţei şi culturii juridice se numeşte: ¤
¤educaţie juridică¤
¤conştiinţă juridică¤
¤morală juridică¤
¤viziune juridică¤

¤Tema 09.¤
¤Conştiinţa juridică ce reflectă perceperea nemijlocită a fenomenelor juridice concrete se
numeşte: ¤
¤conştiinţa juridică cotidiană¤
¤conştiinţa juridică ştiinţifică¤
¤conştiinţa juridică profesională¤
¤conştiinţa juridică contemporană¤

¤Tema 09.¤
¤Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle, publicînd: ¤
¤legile şi celelalte acte normative¤
¤normele sociale¤
¤decretele Preşedintelui¤
¤actele Guvernului¤

¤Tema 09.¤
¤Cultura juridică este o modalitate a culturii: ¤
¤spirituale¤
¤morale¤
¤teologice¤
¤etice¤

¤Tema 09.¤
¤Procesul educaţiei juridice, în primul stadiu, constă în:¤
¤învăţarea normelor şi formelor de conduită socială¤
¤învăţarea normelor şi formelor de conduită ilicită¤
¤învăţarea normelor şi formelor de conduită morală¤
¤învăţarea normelor şi formelor de conduită etică ¤

¤Tema 09.¤
¤Celui de-al doilea stadiu, procesului educaţiei juridice îi este caracteristic obţinerea
cunoştinţelor despre: ¤
¤structuri, instituţii şi probleme religioase¤
¤structuri, instituţii şi probleme culturale¤
¤structuri, instituţii şi probleme ideologice¤
¤structuri, instituţii şi probleme juridice¤

¤Tema 10.¤
¤Relativismul este:¤
¤atitudine intelectivă care declară că nici o percepție, nici o reprezentare, nicio descriere
lingvistică de realitate, nici o interpretare de descriere, nici o măsurătoare, de stare, nici o
modelare fenomenală, nici o evaluare de caracteristică structurală sau procesuală a
realității, nu este unică și absolută, că există o infinitate de sisteme referențiale care pot
prelua și caracteriza într-un fel determinat realitatea sau individul¤
¤concepție științifică afirmă că putem introduce nenumărate sisteme referențiale în care
putem măsura coordonatele, vitezele și alți parametrii de stare ai obiectelor și proceselor
naturale, iar măsurătorile dau valori diferite funcție de particularitatea sistemului referențial
în care se fac măsurătorile¤
¤anume corelații între parametrii de stare măsurabili în diferite sisteme, corelații funcționale
care explicitează cantitativ felul în care se schimbă valorile parametrilor, când se trece de la
un sistem referențial la altul¤
¤introducând sisteme referențiale individualizante, distinct primitoare și interpretante de
mesaj, adică subiecți. Există atâtea perspective constructive, descriptive și evaluante de
realitate câți indivizi sunt, acționează și atribuie valori. Fiecare individ este un sistem
referențial activ, intelectiv și afectiv cu propriile coordonate ale implicării, realizării și
valorizării faptelor¤
¤Tema 10.¤
¤Legea este expresia:¤
¤unui proiect moral¤
¤unui act politic¤
¤unui act guvernamental¤
¤dreptului natural¤

¤Tema 10.¤
¤ Legile organice sunt:¤
¤sunt cele adoptate de Parlament în domeniile de importanţă vitală pentru funcţionarea
statului ¤
¤ adoptate de Parlament pentru a reglementa domenii sociale de importanţă mai redusă¤
¤cele care privesc revizuirea Constituţiei. După adoptarea ei de către Parlament, se supune
aprobării cetăţenilor, prin referendum,la intrarea în vigoare devine parte integrantă a
Constituţiei¤
¤ investite cu forţă juridică inferioară constituţiei însă superioară celorlalte norme juridice şi
care reglementează relaţii sociale ce decurg din valorile sociale fundamentale ¤

¤Tema 10.¤
¤ Legile ordinare sunt:¤
¤ adoptate de Parlament pentru a reglementa domenii sociale de importanţă mai redusă¤
¤cele care privesc revizuirea Constituţiei. După adoptarea ei de către Parlament, se supune
aprobării cetăţenilor, prin referendum,la intrarea în vigoare devine parte integrantă a
Constituţiei¤
¤ investite cu forţă juridică inferioară constituţiei însă superioară celorlalte norme juridice şi
care reglementează relaţii sociale ce decurg din valorile sociale fundamentale ¤
¤sunt cele adoptate de Parlament în domeniile de importanţă vitală pentru funcţionarea
statului¤

¤Tema 10.¤
¤Conceptul de just în filosofia dreptului presupune:¤
¤să fii în conformitate cu legea¤
¤să nu comiți o injustiție¤
¤să nu comiți o crimă¤
¤justețea legilor¤

¤Tema 10.¤
¤Alegeți varianta corectă: Legea este justă deoarece vine la:¤
¤autoritatea suverană¤
¤drept¤
¤religie¤
¤morala¤

¤Tema 10.¤
¤Conceptul de pozitivism juridic presupune:¤
¤Curent în științele juridice care combate orice tendință metafizică în drept, admițând numai
existența dreptului pozitiv, practic¤
¤Concepție care recunoaște științei monopolul cunoașterii despre Univers¤
¤mișcare modernă în filosofie care a încercat să introducă metodologia matematicii și a
științelor naturii, în domeniul filosofiei, marcând începutul cercetării analitice în cercetarea
filosofică¤
¤interes exagerat pentru problemele practice¤

¤Tema 10.¤
¤Conceptul de pozitivism juridic se află în opoziție cu:¤
¤dreptul natural¤
¤dreptul subiectiv¤
¤dreptul pozitiv¤
¤dreptul obiectiv¤

¤Tema 10.¤
¤Dreptul este o creație a:¤
¤statului¤
¤moralei¤
¤civilizației occidentale¤
¤civilizației asiatice¤

¤Tema 10.¤
¤Consensualismul consideră că dreptul:¤
¤se bazează pe consensul indivizilor şi, ca atare, el nu trebuie creat ci se creează singur, ca
fenomen natural, reprezentând spiritul poporului, întruchipare a valorilor şi forţelor morale
şi culturale tradiţionale ale societăţii¤
¤este rezultatul ciocnirii unor interese contradictorii ale actorilor sociali reflectând, până la
urmă, nu voinţa generală ci interesele celor care deţin poziţii de putere în societate.
Conform acestei concepţii, dreptul reprezintă instrumentul cu ajutorul căruia statul
organizează prin constrângere şi coerciţie cadrul de viaţă al indivizilor încercând să limiteze
tensiunile şi conflictele dintre aceştia¤
¤dreptul existentă în sine, independent şi obiectiv, ca entitate absolută şi eternă, fără nici o
legătură cu realităţile sociale¤
¤nu reprezintă doar un ansamblu de reguli, norme suprapuse sau subordonate ci şi o
„realitate materială”, un ansamblu de comportamente, concretizate îndeosebi în activitatea
judecătorilor care, prin deciziile pe care le pronunţă, creează efectiv dreptul¤

¤Tema 10.¤
¤Conflictualismul consideră că dreptul:¤
¤este rezultatul ciocnirii unor interese contradictorii ale actorilor sociali reflectând, până la
urmă, nu voinţa generală ci interesele celor care deţin poziţii de putere în societate.
Conform acestei concepţii, dreptul reprezintă instrumentul cu ajutorul căruia statul
organizează prin constrângere şi coerciţie cadrul de viaţă al indivizilor încercând să limiteze
tensiunile şi conflictele dintre aceştia¤
¤nu reprezintă doar un ansamblu de reguli, norme suprapuse sau subordonate ci şi o
„realitate materială”, un ansamblu de comportamente, concretizate îndeosebi în activitatea
judecătorilor care, prin deciziile pe care le pronunţă, creează efectiv dreptul¤
¤dreptul existentă în sine, independent şi obiectiv, ca entitate absolută şi eternă, fără nici o
legătură cu realităţile sociale ¤
¤se bazează pe consensul indivizilor şi, ca atare, el nu trebuie creat ci se creează singur, ca
fenomen natural, reprezentând spiritul poporului, întruchipare a valorilor şi forţelor morale
şi culturale tradiţionale ale societăţii¤

¤Tema 10.¤
¤Normatismul juridic consideră dreptul:¤
¤dreptul existentă în sine, independent şi obiectiv, ca entitate absolută şi eternă, fără nici o
legătură cu realităţile sociale¤
¤se bazează pe consensul indivizilor şi, ca atare, el nu trebuie creat ci se creează singur, ca
fenomen natural, reprezentând spiritul poporului, întruchipare a valorilor şi forţelor morale
şi culturale tradiţionale ale societăţii¤
¤nu reprezintă doar un ansamblu de reguli, norme suprapuse sau subordonate ci şi o
„realitate materială”, un ansamblu de comportamente, concretizate îndeosebi în activitatea
judecătorilor care, prin deciziile pe care le pronunţă, creează efectiv dreptul¤
¤este rezultatul ciocnirii unor interese contradictorii ale actorilor sociali reflectând, până la
urmă, nu voinţa generală ci interesele celor care deţin poziţii de putere în societate.
Conform acestei concepţii, dreptul reprezintă instrumentul cu ajutorul căruia statul
organizează prin constrângere şi coerciţie cadrul de viaţă al indivizilor încercând să limiteze
tensiunile şi conflictele dintre aceştia¤

¤Tema 10.¤
¤Realismul juridic consideră că dreptul:¤
¤nu reprezintă doar un ansamblu de reguli, norme suprapuse sau subordonate ci şi o
„realitate materială”, un ansamblu de comportamente, concretizate îndeosebi în activitatea
judecătorilor care, prin deciziile pe care le pronunţă, creează efectiv dreptul¤
¤se bazează pe consensul indivizilor şi, ca atare, el nu trebuie creat ci se creează singur, ca
fenomen natural, reprezentând spiritul poporului, întruchipare a valorilor şi forţelor morale
şi culturale tradiţionale ale societăţii¤
¤este rezultatul ciocnirii unor interese contradictorii ale actorilor sociali reflectând, până la
urmă, nu voinţa generală ci interesele celor care deţin poziţii de putere în societate.
Conform acestei concepţii, dreptul reprezintă instrumentul cu ajutorul căruia statul
organizează prin constrângere şi coerciţie cadrul de viaţă al indivizilor încercând să limiteze
tensiunile şi conflictele dintre aceştia¤
¤dreptul existentă în sine, independent şi obiectiv, ca entitate absolută şi eternă, fără nici o
legătură cu realităţile sociale¤

¤Tema 10.¤
¤În sens filosofic conceptul de pozitivism nu cuprinde următorul curent:¤
¤impresionismul¤
¤empirismul¤
¤pragmatismul¤
¤pozitivismul logic¤

¤Tema 10.¤
¤Pozitivismul științific nu cuprinde una din sintagmele:¤
¤pozitivismul juridic¤
¤pozitivismul pragmatic¤
¤pozitivismul sociologic¤
¤utilitarismul¤
¤Tema 10.¤
¤Structura nihilismului juridic nu cuprinde următoarea sintagmă:¤
¤oligarhic¤
¤nivelul de zi cu zi, conștiința de masă (sub formă de setări negative, prejudecăți și
stereotipuri persistente)¤
¤într-un stadiu ridicat de conștiință socială (sub formă de curente ideologice și doctrine
teoretice)¤
¤departamental, analizat prin perspectiva abuzului de drept¤

¤Tema 10.¤
¤ La nivelul înalt al conștiinței publice el (nihilismul juridic) apare sub forma de:¤
¤ideologie şi doctrină teoretică ¤
¤doctrină politică¤
¤antipod al dreptului¤
¤fals în acte¤

¤Tema 10.¤
¤Nihilismul juridic este o formă a:¤
¤nihilismului social¤
¤nihilismului politic¤
¤culturii juridice¤
¤conștiinței juridice¤

¤Tema 10.¤
¤Nihilismul social reprezintă:¤
¤acel fenomen ce tinde să combată, să nege și să renege orice valoare existentă în cadrul
societății umane, indiferent de sferă de aplicare și de domeniul de activitate¤
¤o atitudine sceptică şi negativă față de drept, care poate ajunge până la lipsa totală de
încredere în potenţialul acestuia de a rezolva problemele sociale în conformitate cu justiţia
socială, și care se manifestată în diferite forme¤
¤o poziție filozofică care susține că a fi, în special trecutul și prezentul existenței umane, nu
are nici o însemnătate obiectivă, scop,adevăr comprehensibil, sau vreo valoare esențială¤
¤o stare de disperare față de inutilitatea existenței¤

¤Tema 10.¤
¤Nihiliștii nu afirmă, în general, una din următoarele:¤
¤conștiința umană este parte componentă a conștiinței juridice¤
¤nu există dovezi rezonabile pentru existența unui creator sau cârmuitor suprem¤
¤o "moralitate adevărată" nu există¤
¤o etică seculară obiectivă este imposibilă¤

¤Tema 10.¤
¤Liberalismul analizat prin prisma nihilismului juridic, prezintă:¤
¤un nihilism pasiv sau, mai bine spus, baza neutră de dezvoltare a fazelor mai evoluate de
nihilism¤
¤un nihilism activ sau, mai bine spus, baza neutră de dezvoltare a fazelor mai evoluate de
nihilism¤
¤ un nihilism pur ¤
¤un curent politic¤

¤Tema 11.¤
¤ În ce constă respectarea normelor juridice?¤
¤abţinerea de la săvîrşirea unor acţiuni interzise de lege¤
¤exercitarea de către subiecţi a unor drepturi¤
¤în activitatea complexă a subiecţilor¤
¤săvîrşirea unor acţiuni interzise de lege¤

¤Tema 11.¤
¤ Implementarea normei juridice în viaţa socială se numeşte:¤
¤interpretarea dreptului¤
¤aplicarea dreptului¤
¤realizarea dreptului¤
¤reglementarea dreptului¤

¤Tema 11.¤
¤ Realizarea dreptului este mijlocul eficient pentru atingerea obiectivelor de organizare socială aşa
cum au fost stabilite:¤
¤de către executiv¤
¤de către societate¤
¤de către popor¤
¤de către legiuitor¤

¤Tema 11.¤
¤ În literatura juridică de specialitate, se evidenţiază:¤
¤două forme principale de realizare a dreptului¤
¤patru forme principale de realizare a dreptului¤
¤trei forme principale de realizare a dreptului¤
¤multiple forme principale de realizare a dreptului¤

¤Tema 11.¤
¤ Pentru ca destinatarii normelor juridice să poată să le cunoască conţinutul, şi să le respecte, este
necesar ca legiuitorul să le facă:¤
¤actuale¤
¤generale¤
¤publice¤
¤obligatorii¤

¤Tema 11.¤
¤ Forma de realizare a normelor prohibitive, ce dau naştere unor raporturi juridice şi aplicarea, în
acest caz, a sancţiunii juridice este denumită:¤
¤respectarea dreptului¤
¤respectarea normei¤
¤respectarea condiţiei¤
¤respectarea legii¤

¤Tema 11.¤
¤Pentru Jean Paul-Sartre, "omul este condamnat să fie liber", ceea ce înseamnă că omul:¤
¤nu este responsabil pentru faptele sale, fiind "aruncat în lume" de creator şi trebuind să se
descurce singur¤
¤este absolut responsabil pentru deciziile şi faptele sale¤
¤este responsabil numai pentru faptele sale, deciziile lui fiind predeterminate de creator¤
¤nu este absolut responsabil pentru faptele sale, fiind creat de Dumnezeu¤

¤Tema 11.¤
¤ Potrivit concepţiei despre morală a lui J. S. Mill este adevărat că:¤
¤acţiunile sunt corecte în măsura în care tind să producă fericirea¤
¤împreună cu ceilalţi, omul este capabil să urmărească realizarea propriei fericiri¤
¤cu cît o valoare este împărtăşită de un număr mai mare de oameni, cu atît ea este mai
întemeiată în sine¤
¤valoarea este o premisa a dobîndirii plăcerii şi evitării durerii¤

¤Tema 11.¤
¤În viziunea lui Aristotel, fericirea este un scop desăvîrşit în mod absolut pentru că este urmărită:¤
¤întotdeauna pentru sine şi niciodată pentru altceva¤
¤numai pentru sine, deci este egoistă¤
¤pentru altceva şi se realizează prin intermediul acţiunii altora¤
¤întotdeauna pentru altceva şi doar uneori pentru sine, deci este altruistă¤

¤Tema 11.¤
¤Conform concepţiei utilitariste promovate de J. S. Mill, acţiunile umane sunt corecte în măsura în
care:¤
¤tind să producă fericirea¤
¤derivă dintr-un simţ înnăscut al dreptăţii¤
¤conduc la instaurarea egalităţii¤
¤sunt conforme cu ideea generală de Bine ¤

¤Tema 11.¤
¤J. Locke a fost un filosof:¤
¤modern¤
¤medieval¤
¤contemporan ¤
¤antic¤

¤Tema 11.¤
¤Demersurile eticii aplicate constau în identificarea:¤
¤principiilor morale care stau la baza unui anumit comportament sau act¤
¤mijloacelor prin care omul poate atinge starea de fericire¤
¤conţinutului acţiunii morale, indiferent dacă este vorba despre plăcere, fericire, cunoaştere sau
înţelepciune¤
¤cadrului universal şi necesar în care orice acţiune, indiferent de conţinut, dobîndeşte valoare
morală ¤

¤Tema 11.¤
¤În filosofia lui Augustin, omul este înţeles ca fiind:¤
¤o fiinţă care este, cunoaşte şi vrea: cunoaşte că este şi că vrea, vrea să fie şi să cunoască¤
¤o existenţă întreită, care se separă pe planuri diferite în funcţie de condiţiile de viaţă şi de
cunoaştere¤
¤un suflet, alcătuit din trei părţi: memoria, imaginaţia şi voinţa¤
¤un conglomerat, format din suflet şi faptul de a fi un sine¤

¤Tema 11.¤
¤ În cadrul teoriei adevărului-corespondenţa, adevărul şi falsitatea sunt valori de adevăr pe care le
pot avea:¤
¤judecăţile care descriu starea de fapt vizată prin acea judecată¤
¤realitatea descrisă, lucrurile ca atare¤
¤aserţiunile, în măsura în care aparţin unui sistem coerent de opinii¤
¤teoriile, în măsura în care descriu consecinţele benefice ale aplicării unei idei în practică¤

¤Tema 11.¤
¤Cu referire la ideea de libertate, R. Descartes consideră că principala perfecţiune a omului este:¤
¤posesia liberului arbitru¤
¤manifestarea liberă a dorinţei de cunoaştere¤
¤capacitatea de a-şi domina voinţa prin intelect¤
¤puterea de a distinge cu claritate între adevăr şi eroare ¤

¤Tema 11.¤
¤L. Blaga înţelege prin conştiinţa filosofică:¤
¤un produs de suprema veghe a omului, un ansamblu de acte de reflectare ale gîndirii
filosofice asupra ei însăşi¤
¤un act, prin care ştiinţele şi arta, conştientizîndu-şi limitele, declanşează interogaţia cu privire
la constituirea filosofiei¤
¤actul secund, care urmează constituirii filosofiei, act prin care filosofia îşi pierde autonomia¤
¤ actul secund, care urmează constituirii filosofiei, act prin care filosofia ajunge să utilizeze
metode ştiinţifice şi procedee artistice¤

¤Tema 11.¤
¤Conform concepţiei lui J. S. Mill, ideea de dreptate conţine:¤
¤o regulă de conduită şi un sentiment care sancţionează regula¤
¤un sentiment al corectitudinii regulii şi o conduită corectă¤
¤un sentiment care dă reguli de conduită şi o regulă care stabileşte corectitudinea
sentimentului¤
¤o regulă care sancţionează sentimentul şi o altă regulă care stabileşte conduita¤

¤Tema 11.¤
¤În viziunea lui J. Locke, o fiinţă este identică cu sine:¤
¤dacă prin aceeaşi conştiinţă poate repeta idei despre acţiunile trecute şi idei despre acţiunile
prezente¤
¤în măsura în care conştiinţa sa acceptă informaţii despre natura înconjurătoare şi le
prelucrează cu mijloace intelectuale¤
¤în situaţia în care nu se transformă şi îşi păstrează intacte acţiunile, indiferent de trecut,
prezent sau viitor¤
¤cînd este un "eu" corporal, alcătuit coerent din părţi care participă la aceeaşi viaţă¤

¤Tema 11.¤
¤Abordînd problematica fiinţării umane, J. P. Sartre stabileşte un anumit raport între esenţa şi
existenţa, exprimat prin aceea că:¤
¤existenţa precede esenţa¤
¤existenţa derivă din esenţă¤
¤esenţa precede existenţa¤
¤existenţa este identică cu esenţa¤

¤Tema 11.¤
¤Pentru L. Blaga, creaţiile de cultură sunt:¤
¤revelări ale misterului în care este situată existenţa umană¤
¤creaţii impersonale¤
¤creaţii lipsite de originalitate¤
¤revelări ale adevărului în care este situată existenţa umană ¤

¤Tema 11.¤
¤Ideea absenţei durerii din corp şi a suferinţei din suflet, ca întemeiere a fericirii, aparţine eticii:¤
¤hedoniste¤
¤aplicate¤
¤deontologice¤
¤eudaimoniste¤

¤Tema 11.¤
¤Trăsătura definitorie a omului este "existenţa întru mister şi pentru revelare". Acest punct de vedere
îi aparţine lui:¤
¤L. Blaga¤
¤R. Descartes¤
¤I. Kant¤
¤Sf. Augustin¤

¤Tema 11.¤
¤Care din lucrările de mai jos a stat la baza elaborării „Declaraţia drepturilor omului şi ale
cetăţeanului”?¤
¤”Contractul social”¤
¤”Emil”¤
¤”Discurs asupra libertăţii omului”¤
¤”Discurs asupra originilor şi fundamentelor inegalităţii”¤

¤Tema 11.¤
¤Care din factori I. Kant îl consideră factorul prim al constituirii societăţii?¤
¤datoria, imperativul categoric¤
¤libertatea¤
¤supremaţia legii¤
¤constrîngerea statului¤

¤Tema 11.¤
¤Cine dintre autorii de mai jos a scris celebra lucrare „Contractul social”?¤
¤Jean Jacques Rousseau¤
¤John Locke¤
¤Thomas Hobbes¤
¤Schopenhauer¤

¤Tema 11.¤
¤Cine dintre autorii de mai jos a menţionat că „soarta libertăţii este legată totdeauna de soarta
legilor: ea domneşte sau piere, odată cu ele”?¤
¤Jean Jacques Rousseau¤
¤Nietszche¤
¤I. Kant¤
¤G.F. Hegel¤

¤Tema 11.¤
¤Care din autori menţiona că principiul fundamental este:”fiecare trebuie să suporte consecinţele
propriei sale conduite”?¤
¤Herbert Spencer¤
¤Ch. Darvin¤
¤J. Bertham¤
¤Tomaso Companella¤

¤Tema 11.¤
¤Care era esenţa concepţiei organizării vieţii sociale în viziunea lui Herbert Spencer?¤
¤individului să i se permită maximum posibil de drepturi şi libertăţi, statul fiind doar un
protector al acestora¤
¤conform devizei libertate, egalitate şi fraternitate¤
¤desfiinţarea proprietăţii private şi constituirea proprietăţii colective¤
¤de a accede la fericire şi a înlătura nefericirea¤

¤Tema 11.¤
¤Potrivit lui K. Popper, eroarea poate fi detectată şi eliminată prin:¤
¤critica teoriilor şi conjecturilor lor¤
¤cercetarea originii ei¤
¤acceptarea numai a adevărurilor clare şi distincte¤
¤acceptarea teoriilor adevărate ¤

¤Tema 11.¤
¤Concepţia care acceptă că fundament al moralei Principiul Celei Mai Mari Fericiri îi aparţine lui:¤
¤J. S. Mill¤
¤Platon¤
¤J. Locke¤
¤K. Popper¤

¤Tema 11.¤
¤Exigenţa potrivit căreia "fiecare om are dreptul să i se recunoască pretutindeni personalitatea
juridică" este stipulată în:¤
¤Declaratia Universala a Drepturilor Omului¤
¤Despre libertate¤
¤Scrisori scrise de pe munte¤
¤Bazele metafizicii moravurilor¤

¤Tema 11.¤
¤Teoria adevărului-corespondenta afirmă că propoziţiile sunt adevărate dacă:¤
¤sunt în concordanţă cu realităţile pe care le vizează¤
¤sunt coerente cu alte propoziţii¤
¤sunt enunțuri universale¤
¤au o valoare practica¤

¤Tema 11.¤
¤Conform concepţiei lui I. Kant, au valoare morală acţiunile săvîrşite din:¤
¤datorie¤
¤sentimentul dreptăţii¤
¤obligaţie¤
¤înclinație¤

¤Tema 11.¤
¤Conform teoriei morale elaborate de către Aristotel:¤
¤in orice acțiune sau in orice decizie, Binele reprezintă scopul pentru ca in vederea lui se fac
toate celălalt ¤
¤daca este expresia imperativului categoric, Binele are caracter de necesitate si este sesizat ca
principiu normativ al virtuții umane¤
¤binele este ceea ce toți doresc, deci are rol de finalitate in toate acțiunile sau deciziile¤
¤acțiunile omului realizate din datorie sunt un fundament absolut al Binelui¤

¤Tema 11.¤
¤Comunitatea pe care o generează însăși natura umana, dar care - potrivit concepției lui Aristotel -
preexista oricărui om este:¤
¤statul, in sensul de comunitate a ființelor care au conștiința binelui și a răului¤
¤orice ansamblu de oameni, indiferent de prezenta sau absenta normelor care dictează relațiile
dintre ei¤
¤grupul, ca o comunitate a persoanelor avînd aceleași interese¤
¤familia, ca ansamblu de persoane legate prin rudenie¤

¤Tema 12.¤
¤Obiectul fundamental al tipologiei juridice este categoria de:¤
¤sistem juridic¤
¤sistem normativ¤
¤sistem de drept¤
¤sistem legal¤

¤Tema 12.¤
¤Intr-un sens restrîns sub sistem juridic se subînţelege dreptul unui stat concret, indicat terminologic
prin: ¤
¤ sistem naţional¤
¤ sistem contemporan¤
¤sistem comunitar¤
¤ sistem internaţional¤

¤Tema 12.¤
¤Totalitatea de sisteme juridice naţionale în cadrul unui tip de drept, asociate prin comunitatea
formării istorice, structurii izvoarelor, principalelor ramuri şi instituţii juridice, aplicării
dreptului se numeşte:¤
¤familie juridică¤
¤familie de noţiuni¤
¤familie de categorii¤
¤familie istorică¤

¤Tema 12.¤
¤Categoria, care cuprinde caracteristica esenţială sintetizată a sistemelor juridice ale unei
formaţiuni social-economice şi exprimă principalul şi esenţialul, caracteristic fiecărui sistem se
numeşte:¤
¤sistem juridic¤
¤sistem naţional¤
¤sistem comunitar¤
¤sistem internaţional¤

¤Tema 12.¤
¤Avînd în vedere toate sistemele juridice de pe globul pămîntesc, în literatura juridică sînt
întrebuinţaţi termeni:¤
¤harta juridică a lumii¤
¤harta geografică a lumii¤
¤harta economică a lumii¤
¤harta politică a lumii¤

¤Tema 12.¤
¤Sistemul izvoarelor de drept al fiecărei familii juridice este determinat de dezvoltarea: ¤
¤istorică specifică a societăţii¤
¤istorică specifică a lumii¤
¤istorică specifică internaţională¤
¤istorică specifică a dreptului¤

¤Tema 12.¤
¤Structura sistemului juridic depinde de principalele:¤
¤instituţii şi ramuri ale dreptului¤
¤instituţii şi sisteme ale dreptului¤
¤instituţii şi ramuri dreptului public¤
¤instituţii şi ramuri dreptului privat¤

¤Tema 12.¤
¤Pentru evidenţierea principalelor familii juridice este nevoie de a cunoaşte geneza istorică a:
¤
¤sistemelor juridice¤
¤sistemelor politice¤
¤sistemelor publice¤
¤sistemelor naţionale¤

¤Tema 12.¤
¤La sistemele juridice ce au apărut în Europa continentală în baza tradiţiilor juridice romane,
canonice şi locale se referă: ¤
¤familia juridică romano-germanică¤
¤familia juridică anglo-saxonă¤
¤familia juridică comunitară¤
¤familia juridică asiatică¤

¤Tema 12.¤
¤Existenţa dreptului scris, sistemul ierarhic unic al izvoarelor dreptului, divizarea lui în public
şi privat, precum şi divizarea dreptului în ramuri este caracteristic pentru: ¤
¤familia juridică romano-germanică¤
¤familia juridică anglo-saxonă¤
¤familia dreptului obişnuielnic¤
¤familia juridică din Extremul Orient¤
¤Tema 12.¤
¤Sistemul de norme, ce exprimă în formă religioasă voinţa nobilimii musulmane religioase şi
este bazat pe islam se numeşte:¤
¤dreptul musulman¤
¤dreptul comun¤
¤dreptul latino-american¤
¤dreptul scandinav¤

¤Tema 12.¤
¤Principala particularitate a dreptului hindus este încrucişarea strînsă cu¤:
¤religia¤
¤doctrina¤
¤practica judiciară¤
¤obiceiul juridic¤

¤Tema 12.¤
¤Totalitatea de reguli nescrise, transmise oral din generaţie în generaţie, iar la soluţionarea
conflictelor părţile se conduc după ideea de împăcare reprezintă dreptul:¤
¤naţional¤
¤comunitar¤
¤tradiţional¤
¤comun¤

¤Tema 12.¤
¤Ansamblul trăsăturilor caracteristice tuturor sistemelor de drept din cadrul aceleiaşi formaţiuni
sociale şi a aceluiaşi tip de stat face referiri la: ¤
¤tipul istoric de drept¤
¤tipul sociologic de drept¤
¤tipul politic de drept¤
¤tipul comunitar de drept¤

¤Tema 12.¤
¤La baza tuturor şcolilor, sunite şi şiite, învăţăturile cărora sînt recunoscute, au stat două şcoli
şcoala Medina şi şcoala irakiană, care foloseau dreptul: ¤
¤obișnuielnic¤
¤comun¤
¤comunitar¤
¤pozitiv¤

¤Tema 12.¤
¤O premisă necesară a analizei diferenţiate, multilaterale a hărţii juridice a lumii o prezintă:¤
¤tipologia juridică¤
¤tipologia dreptului¤
¤tipologia normelor¤
¤tipologia instituţiilor¤

¤Tema 12.¤
¤Pentru desemnarea unităţii relative a sistemelor juridice naţionale, care au principii juridice
asemănătoare şi reflectă acele particularităţi ale sistemelor indicate serveşte categoria:¤
¤familie juridica¤
¤principiu¤
¤institut juridic¤
¤sistem juridic¤

¤Tema 12.¤
¤Stabilirea apartenenţei sistemelor juridice actuale la un anumit tip istoric de drept formează cadrul
tipologiei: ¤
¤globale¤
¤comunitare¤
¤juridice¤
¤dreptului¤

¤Tema 12.¤
¤Clasificarea sistemelor juridice contemporane trebuie abordată ca un sistem complex a:¤
¤familiilor juridice¤
¤instituţiilor juridice¤
¤normelor juridice¤
¤raporturilor juridice¤

¤Tema 12.¤
¤Şcoala istorică îşi are rădăcini adânci în istoria:¤
¤Franţei, Germaniei¤
¤Uniunii Sovietice¤
¤Indiei, Chinei¤
¤SUA, Angliei¤
¤Tema 12.¤
¤Dreptul, după reprezentantul şcolii realiste, se divizează în:¤
¤drept subiectiv şi drept obiectiv¤
¤drept comunitar şi drept internaţional¤
¤drept public şi drept privat¤
¤drept pozitiv şi drept obiectiv¤

S-ar putea să vă placă și