Curs 01 4

CURS: 28 ore
LUCRĂRI: 28 ore
Activitatea la lucrări: 20 %
Lucrări de specialitate: 30 %
Referat privind evoluția unor tipuri de
structuri de sprijin, inclusiv a
metodelor de proiectare, respectiv a
tehnologiilor de realizare a sprijinirii.
Evaluarea finală - Examen: 50 %

Prezentarea referatului și evaluarea
orală a cunoștințelor
Tematica cursului
o Structurile de sprijin între A FI sau A NU FI necesare
o Cazuri reale ce impun necesitatea de A FI
o Alunecări de teren în România
o Lucrări de stabilizare a versanților din Municipiul

Iași
o Evoluția conceptelor de alcătuire a structurilor de

sprijin
o Sisteme de sprijin externe, interne și hibride

Nevasta … după ce-și scăldă copilul, … stătu puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cât îi lua gura:
"Aulio! copilașul meu, copilașul meu!„

Mama ei, … , o întrebă cu spaimă:
Prostia omenească — Ce ai, draga mamei, ce-ți este?!
— Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!
— Când și cum?
— Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?
— Îl văd. Și?
— De s-a sui mâța, are să-l trântească drept în capul copilului
și să mi-l omoare!
— Vai de mine și de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i
s-au sfârșit mititelului zilele!
Și, cu ochii pironiți în drobul de sare de pe horn și cu mâniile

încleștate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci
amândouă, ca niște smintite, de clocotea casa. Pe când se
sluțeau ele … tatăl copilului intră pe ușă …
— Ce este ? Ce v-au găsit, nebunelor?
Atunci ele, … povesti cu mare jale despre întâmplarea

neîntâmplată. Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare:
— Bre! mulți proști am văzut eu în viața mea, dar ca voi n-am

mai văzut. Mă ... duc în lumea toată! Și de-oiu găsi mai
Ion Creangă proști decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba.
19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 3/78

Prof.univ.dhc.dr.ing. Anghel STANCIU, Asist.dr.ing. Florin BEJAN, Șef lucrări dr.ing. Mircea ANICULĂESI
RISC PENTRU VIAȚĂ
BOLOVAN
A FI A NU FI
SPRIJINIRE,
NEGLIJENȚĂ
SAU
INCOPENTENȚĂ !?

A NU FI SPIJINIRE VERSANT
Alunecare versant Sărărie – Iași

Alunecare de teren - Seattle

http://www.ecy.wa.gov/climatechange/images/landslide_perkinsla
ne.jpg
Alunecare de teren Laguna Beach (California) Alunecare de teren Teresópolis, Brazil

http://media.sacbee.com/static/weblogs/photos/images/2011/jan
http://forces.si.edu/soils/images/media/library_030_lg.jpg 11/brazil_slide_sm/brazil_slide_22.jpg

http://img0.liveinternet.ru/images/attach/c/2//68/478/68478481_opolzen.jpg
Alunecare de teren în Taiwan

Alunecare de teren Teresopolis - Brazilia

Alunecare de teren Brazilia
http://bigpicture.ru/wp-content/uploads/2011/01/b04_2661-800x525.jpg

300-400 m
1200 persoane dispărute
Alunecare de teren Santa Tecla (Las Colinas) - El Salvador (13 ianuarie 2001)
http://landslides.usgs.gov/research/other/images/Image65.jpg

A FI SPIJINIRE VERSANT
Transfăgărășan - România
http://media.realitatea.ro/multimedia/image/201208/w728/transfagarasan_27254500.jpg

http://images.summitpost.org/original/652382.jpg
Transalpina - România
http://media.roportal.ro/upload/Image/Geografie/harta-
http://www.transalpina.biz/ transalpina.jpg

Col de Turini – Franța
Italia Iroha-zaka – Japonia

http://sunnysinspiration.wordpress.com/2012/0
6/21/amazing-paths-2/#jp-carousel-1417 http://www.autovibes.be/tag/autorijden/

Yungas – Drumul morții în Bolivia

http://cyplive.com/auto/eng/on-wheels/pyat-samyh-ekstremalnyh-i-opasnyh-dorog-v-mire.html

A FI SPIJINIRE EXCAVAȚII
Emerald Park Toronto

http://urbantoronto.ca/news/2011/11/emerald-park-condos-digging-deeper

Adâncime săpătură: 32,5 m

Volum săpătură: 205.000 m3
Clădire multietajată, Istanbul – Turcia (2011-2012)

http://www.finesoftware.eu/refer ences/projects/

Sit arheologic (ruine romane) în centrul Londrei

http://www.thehistoryblog.com/archives/24528

Sprijiniri pentru realizarea metroului în centrul Amsterdamului (2013)

https://www.flickr.com/photos/city-amsterdam/11353876245/in/pool -foundation_construction_equipment

Alunecările de teren în România
În țara noastră, alunecările de teren sunt destul de răspândite. Suprafața totală supusă
alunecărilor de teren este apreciată la cca. 900.000 hectare.
Cea mai importantă și cunoscută alunecare de teren din România considerată deplasarea
Vârfului Suhardelului care a dus la bararea râului Bicaz și formarea, astfel, a Lacului Roșu.
Alunecări de teren, de amploare, s-au produs și în localitățile: Malul cu Flori în iunie 1979 și
Vârfuri în februarie 1980 (ambele în județul Dâmbovița); Zameș în 1992 (județul Bacău) și
Izvoarele în august 1993 (județul Galați).

Alunecările de teren în România
 Până în anul 1950, problema alunecărilor de teren a fost un obiect de studiu
pentru geografi şi geologi, abordat în special din perspectiva cartografierii şi a
estimării contribuţiei lor la degradarea terenurilor. Începând cu anul 1950 se
revizuiesc cunoştinţele acumulate, se departajează responsabilităţile iar în anul
1953 se face prima inventariere a suprafeţelor agricole afectate de alunecările de
teren la nivel național.
 Din datele publicate de Banca Mondială rezultă că 57% din totalul pierderilor
economice anuale ale României sunt cauzate de inundaţii şi alunecări de teren.
 Se apreciază totodată că 37,4% din suprafaţa ţării se află în stare de risc, 45,8% din
populaţie trăieşte în stare de risc şi uneori cca. 50,3% din bugetul anual al ţării
poate fi afectat de efectele cuantificate în vieţi omeneşti sau pagube materiale
provocate de dezastrele naturale (cutremure, inundații, alunecări de teren,
ninsori, viscol).
 Problema asigurării stabilității versanților este importantă și în cazul reactivării
alunecărilor vechi de teren, mai ales când acest proces se manifestă pe suprafețe
mari și dovedește și o anumită frecvența, mărind potențialul de risc
geomorfologic. În situații de acest gen, măsurile de remediere vizează atât
întreaga masă de materiale alunecate, cât și părțile superioare și inferioare ale
versantului, pentru a bloca cât mai mult posibil această revenire a dinamicii
alunecării.

Harta potențialului de producere a alunecărilor
în Europa
Probabilitatea de alunecare
foarte redusă
redusă
intermediară
mare
foarte mare

Harta potențialului de producere a alunecărilor
în România

Harta zonelor de risc în
județul Iași

Lucrări de stabilizare a versanților din
Municipiul Iași aflate în exploatare
Municipiul Iaşi se numără printre cele mai vechi şi importante aşezări ale ţării. Ca
fostă capitală a Moldovei acesta a cunoscut o puternică dezvoltare în perioada
medievală când a devenit capitală a Moldovei, iar apoi după 1862 când s-a
transformat într-un puternic centru cultural şi universitar.
Toate aceste lucruri, au condus spre o dezvoltare urbană, dispusă în lungul râului
Bahlui, preponderent în prima parte a existenţei sale pe malul stâng al acestuia. Aici
au fost construite cele mai importante edificii culturale şi administrative
(Universitatea Al. I. Cuza, Palatul Roznovanu, Palatul Culturii, Curtea Domnească,
Catedrala Mitropolitană, Biblioteca Mihai Eminescu, cele mai multe din bisericile şi
lăcaşele de cult aparţinând comunităţii autohtone, etc.).
Datorită acestui fapt şi cartierele de locuinţe s-au dezvoltat în prima etapă în aceleaşi
zone (Centru, Copou, Păcurari, Sărărie).
Odată cu dezvoltarea industrială, după 1945, şesul râului Bahlui şi al pârâului

Nicolina, a căpătat o importanţă deosebită, aici dezvoltându-se peste 40% din clădirile
destinate locuinţelor cetăţenilor municipiului (cartierele Nicolina CUG, Alexandru cel
Bun, Dacia, Galata, Frumoasa, Metalurgiei, Socola).

Planul orașului Iași în sec. XVII

ZONELE DE DEZVOLTARE ALE MUNICIPIULUI IAȘI
Zona de dezvoltare
anterioară anului 1945
Zona de dezvoltare
după 1945

CARTIERELE IAȘULUI
AFECTATE DE
ALUNECĂRI DE TEREN

Lucrări de reabilitare a versanților urbani în
zonele afectate de alunecări de teren din Iași

Iașul celor 7 coline - văzut de pe Bucium

Iașul celor 7 coline - văzut de pe Cetățuia

Iașul celor 7 coline - văzut de pe Cetățuia

Iașul celor 7 coline - Versant Dumbrava Roșie – Grădina Botanică

Iașul celor 7 coline - Versant Dumbrava Roșie – Grădina Botanică

Iașul celor 7 coline - Versant Tătărași – Oancea
Cămin colector drenuri

Iașul celor 7 coline – Versant Sărărie - Zona Școala Normală
SECTOR EXISTENT SECTOR REABILITAT

Iașul celor 7 coline – Versant Cetățuia

Elemente de risc la construirea pe versanți

 zidărie
 beton simplu
1. de greutate gabioane
S 
 căsoaie
T
A. Ziduri de sprijin 2. de rezistență
R
U 3. ancorate
C
T I. EXTERNE  Polyfelt  Pneusol
U B. Structuri din pământ armat  Tervoile  Incomat
R  Textomur  Texsol
I
C. Structuri din pământ ranforsat (țintuire)
D
E
1. sprijiniri cu dulapi, filate și șpraițuri
D. Sprijiniri cu elemente prefabricate 2. sprijiniri în „sistem berlinez”
S 3. sprijiniri cu palplanșe
P II. INTERNE  beton monolit (pereți
1. din panouri mulați)
R  elemente prefabricate
I E. Sprijiniri cu pereți îngropați
 cu interspații
J 2. din piloți forați  tangenți
I  secanți
N
III. HIBRIDE F. Structuri din tablă gofrată

I. STRUCTURI DE SPRIJIN EXTERNE
A.
B.
C.

A1. Ziduri de sprijin de greutate
Primele structuri de susţinere realizate au fost zidurile de sprijin de greutate de forme diverse,
construite din zidărie uscată, zidărie de piatră sau cărămidă cu mortar, beton ciclopian sau
beton simplu.

A1.1 Ziduri de sprijin de greutate din zidărie
Ancorarea
pietrelor în
umplutură
http://www.dryprosystems.com/foundation-repair/foundation-
problems/collapsing-retaining-wall.html

A1.2 Ziduri de sprijin de greutate din beton simplu
Zid de sprijin din beton
cu drenaj longitudinal
1. Corpul zidului;
2. Fundația din beton;
3. Tub perforat;
4. Pietriș;
5. Geotextil;
http://www.dbmbridges.com/web_images/projec
t_no_12_-_upper_brow_road__10084_.jpg 6. Nisip;
7. Pământ;
Zid de sprijin din beton cu

drenaj transversal
1. Piatră spartă;
2. Corpul zidului;
3. Barbacană;
http://romoil2003.ro/wp-content/uploads/2014/05/ziduri-
http://www.reconda.md/page_26_Ziduri -de-sprijin
de-sprijin-din-beton-si-din-pilotaj-cu-gabione-03.jpg

A1.3 Ziduri de sprijin de greutate din gabioane

A1.4 Lucrări de susținere din căsoaie
Căsoaiele sunt construcții alcătuite din
dulapi sau grinzi de lemn sau beton
asamblate prin stivuire, delimitând
incinte pătrate sau rectangulare care se
umplu cu piatra spartă sau pământ
necoeziv.
http://retain.co.uk/images/sized/uploads/products/
permacrib_5-725x435.jpeg http://www.moore-concrete.com/civil/product/1/20/

A2. Ziduri de sprijin de rezistență/tip cornier
Odată cu apariția conceptului de beton armat în construcții a apărut și posibilitatea reducerii
dimensiunilor zidurilor de sprijin realizate până la acel moment, prin utilizarea unor forme
structurale ce au favorizat creșterea ponderii greutății proprii a pământului în asigurarea
propriei stabilități, reducerea împingerii pământului și mobilizarea unei părți a rezistenței la
forfecare pe talpă.
Secțiunea transversală a acestor ziduri este alcătuită dintr-o placă de fundație în care este
încastrat peretele frontal.

A2. Ziduri de sprijin de rezistență/tip cornier

A3. Ziduri de sprijin ancorate
Apariția betonului armat și a elementelor pretensionate a favorizat atât apariția a noi forme
constructive a zidurilor de sprijin, cât și dezvoltarea sistemelor de susținere ancorate.

B. Ziduri de sprijin din pământ armat
Primul material de construcții pe care omenirea l-a avut la îndemână a fost pământul, cu
ajutorul căruia a realizat construcții îndrăznețe, dar limitate ca dimensiuni și performanțe
datorită caracteristicilor fizico-mecanice reduse ale acestui material natural.
Pământul, ca material de construcție, a fost îmbunătățit în mod instinctiv de strămoșii noștri
prin armare cu paie sau alte elemente vegetale, iar Marele Zid Chinezesc stă mărturie.
Construcția monumentului cu o lungime totală de cca. 8.851 km (lățime aprox. 6 m și
înălțime aprox. 8 m) a fost începută de împăratul Qin Shi Huang (259-210 î.Hr.) și a fost
restaurat și realizat parțial de dinastia Ming (1.368-1.644 d.Hr.)
Tronson din Marele Zid

chinezesc realizat din pământ
armat

Ziguratul din orașul antic Dur-Kurigatzu (Irak)
Cel mai vechi exemplu de pământ armat este ziguratul din orașul antic Dur-Kurigatzu,
cunoscut azi sub numele de Agar-Quf (Irak). Acesta este realizat din blocuri de argilă cu o
grosime variabilă de la 130 mm la 140 mm, armate cu o țesătură de trestie. În prezent
structura are o înălțime de 45m. Se consideră că, inițial, avea o înălțime de peste 80m.
Vechimea estimată a acestui zigurat este de peste 3000 de ani.

CHEIUL ROMAN (începutul primului secol)
Se știe că și romanii au folosit

tehnici de armare a pământului la
execuția digurilor din pământ cu
trestie în lungul râului Tiber
(Italia). Recent s-a descoperit în
Londra un zid de cheu al armatei
Romane din portul Londinium.
Digul din lemn avea o lungime de
1,5 km, o înălțime de 2,0 m și era
realizat cu paramentul din grinzi
de stejar măsurând până la 9,0 m
lungime, ranforsat cu grinzi din
lemn încastrate în rambleu.

Sistemul de sprijinire a pământului dezvoltat
de Munster
O dezvoltare semnificativă asupra
conceptului de pământ armat a fost
realizată în Statele Unite de către
cercetătorul Munster (1925).
El a realizat un zid de sprijin folosind o

înșiruire de elemente de ranforsare din
lemn și o fațadă aparentă din beton.
Munster minimizează problema tasării

conexiuni glisante rambleului prin folosirea unor prinderi
ajustabile între elementul de fațadă și
element de armare elementele de ranforsare.
Element de faţadă
SECŢIUNEA A-A

Alte sisteme de sprijinire
În 1927 cercetătorul francez Coyne introduce un nou concept de sprijinire în trepte.
În 1960 apare o altă metodă de realizare a pământului armat, metoda York, care prezintă
similarități cu tehnica propusă de Munster. Ideea centrală a acestei metode este folosirea de
materiale simple acolo unde este posibil și poate fi adaptat ca element de ranforsare sau de
ancorare.
Parament din ancore

elemente
prefabricate Umplutură
(1,5x0,8 m) din material
granular
Umplutură
obişnuită
Sistemul de sprijinire a pământului din Metoda York

localitatea Brest dezvoltat de Coyne (după Jones, 1978)

Vidal în anii 1960 concepe un material compozit realizat din armături constând în, benzi
metalice late dispuse pe orizontală într-un pământ necoeziv. Interacțiunea dintre pământ și
benzile de armătură constând în frecarea pământ-armătură. Primele structuri din pământ
armat folosesc fațade/elemente de parament realizate din foi de tablă subțire sub forma de U
dispuse pe orizontală.
În 1970 fațada metalică este înlocuită de plăci de beton sub formă cruciformă.
Zid de sprijin cu faţadă din beton sub formă

Sistemul Vidal
de cruce
În anii 1980 s-a dezvoltat simultan în Europa, Japonia și SUA un tip special de armare a
pământului cu ancore. Sistemul cu ancore multiple a fost dezvoltat de Fukuoka (1980)
pentru Ministerul de Construcții Japonez. Ancora este realizată din oțel de formă
rectangulară.
Un sistem de sprijin nou, realizat în Austria, este bazat pe o fațadă din beton legat prin
intermediul unui tirant polimeric de o ancoră formând astfel un cadru închis.
parament
ancoraj
conector
conector
element de cuplare
bretea
ancoraj
Zid de sprijin cu ancore multiple
Sistemul austriac de zid de sprijin
(după Okasan Kogyo, 1985)

Elementele componente, clasice, ale unui zid de sprijin
din pământ armat
Ideea de bază a pământului armat constă în folosirea unor armături sub formă de benzi, fire,
pături intercalate între straturile de pământ și susceptibile a prelua eforturi importante de
întindere.
Pământul
Parament
susținut
Umplutură
de pământ
Straturi de
armături
Fundație

Ziduri de sprijin din pământ armat

Zid de sprijin
Mina Kaltim Prima, Indonezia (18,2 m)
Zidul vertical de 18,2m înălțime, cu parament din gabioane şi armatură de tip Polyfelt PEC
150 şi PEC 200 dispusă la 0,5 m distanţă pe verticală şi lungime de suprapunere în plan
orizontal de 0,3 m.
Pentru drenajul dintre lucrare şi pământul natural este folosit Polyfelt TS 50 – geotextil
neţesut pentru menţinerea agregatelor asamblate.
Protectie din beton
Umplutură din pământ compactat
Parament din
Pamant
gabioane
Înălţimea
peretelui 18,2 m
Filtru de drenare
alcatuit din geotextil
TS 50 umplut cu
agregate
Conducta perforata invelita cu
filtru geotextil Polyfelt TS 50 Pamant bine compactat

Stratul de bază Realizarea peretelui
Perete din gabioane realizat din POLYFELT PEC cu înălțimea de 18,20 m

I. STRUCUTURI DE SPRIJIN EXTERNE
B1. Pământ armat cu geosintetice

B2. Polyfelt ®
Polyfelt-ul este un material geosintetic compozit cu ajutorul căruia se pot realiza structuri
de sprijin din pământ armat.

B3. Tervoile ®

B4. Textomur ®
GEOTEXTIL
GEOTEXTIL

B5. Incomat®
Produsul Incomat® este un cofraj

pierdut, realizat din două geotextile
din fibre de poliamid și polietilenă
legate între ele prin fire distanțiere din
poliamid, care conferă grosimi diferite
produsului final.
Salteaua astfel rezultată se umple la

fața locului cu beton sau mortar.
Sistemul este utilizat în lucrări de

consolidare, stabilizare sau etanșare a
digurilor, canalelor și malurilor
râurilor.
În funcție de cerințele lucrării se pot

obține grosimi între 8 – 60 cm cu o
greutate corespunzătoare de 150-1200
g/mp.

B6. Texsol®

B7. Pneusol

C. Pământ ranforsat cu ținte (Clouage)
a)
b) c)
b)
c)
d) d)
d)
e) e)

Proiect: Sheriff Street, Worcester, Marea Britanie
Înălțimea – 4m
Suprafața sprijinită – 500mp
Lungimea zidului – 125m
Lungimea țintelor – variabilă (de la 1,2 m la coronament la 4,8 m la bază)

Stadionul Dallas Cowboys - TX
http://wideworldofgeometry.pbworks.com/f/1255400391/1255400391/newstadiu
m_nnw_022008_1024.jpg
http://www.craigoldeninc.com/AnchoredWallSystem
s2.jpg.dimg.aspx

II. STRUCTURI DE SPRIJIN INTERNE
D1. Sprijiniri simple pentru săpături

D2. Sprijiniri în “sistem berlinez”

D3. Structuri de sprijin din palplanșe

E1. Sprijiniri din panouri (pereţi mulaţi)
1. Excavarea 2. Excavarea 3. Instalarea carcasei 4. Betonare cu

primului panou panoului de mijloc de armare conducta Tremie

E1. Sprijiniri din pereți mulați
Excavare tranşee pentru panou perete Carcasa de armătură introdusă în
mulat tip Kelly panoul tip Kelly pregătit de betonare

E2. Pereți îngropați din piloți
Pereţii îngropaţi din piloţi foraţi

cu interspații sau dispuşi joantiv se
utilizează în amplasamente în care nu
se impun condiţii de impermeabilitate
a peretelui.
Atunci când se impun asemenea
condiţii, se folosesc pereţi din piloţi
secanţi dintre care piloţii primari sunt
nearmaţi din beton, mortar sau din alt
material cu rezistenţa scăzută, iar cei
secundari sunt armați.

STRUCTURI DE SPRIJIN INTERNE
E2. Pereți îngropați din piloți

III. STRUCTURI DE SPRIJIN HIBRIDE
F. Structuri de sprijin flexibile din tablă ondulată
Tuburile flexibile în contact cu pământul pot prelua presiuni (greutăți) foarte mari datorită
fenomenului de boltire a terenului care determină reduceri considerabile ale presiunilor
transmise tuburilor (până la 70%).
Schema presiunilor
tub rigid din beton tub flexibil din oțel

III. STRUCTURI DE SPRIJIN HIBRIDE
F. Structuri de sprijin flexibile din tablă ondulată


Curs 01 4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 01 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS: 28 ore

Evaluarea finală - Examen: 50 %

o Cazuri reale ce impun necesitatea de A FI

o Alunecări de teren în România

o Lucrări de stabilizare a versanților din Municipiul

o Evoluția conceptelor de alcătuire a structurilor de

o Sisteme de sprijin externe, interne și hibride

"Aulio! copilașul meu, copilașul meu!„

Și, cu ochii pironiți în drobul de sare de pe horn și cu mâniile

— Ce este ? Ce v-au găsit, nebunelor?

Atunci ele, … povesti cu mare jale despre întâmplarea

— Bre! mulți proști am văzut eu în viața mea, dar ca voi n-am

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 3/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 4/78

Alunecare versant Sărărie – Iași

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 5/78

Alunecare de teren - Seattle

Alunecare de teren Laguna Beach (California) Alunecare de teren Teresópolis, Brazil

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 6/78

Alunecare de teren în Taiwan

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 7/78

Alunecare de teren Teresopolis - Brazilia

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 8/78

Alunecare de teren Brazilia

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 9/78

1200 persoane dispărute

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 10/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 11/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 12/78

Col de Turini – Franța

Italia Iroha-zaka – Japonia

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 13/78

Yungas – Drumul morții în Bolivia

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 14/78

Emerald Park Toronto

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 15/78

Adâncime săpătură: 32,5 m

Clădire multietajată, Istanbul – Turcia (2011-2012)

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 16/78

Sit arheologic (ruine romane) în centrul Londrei

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 17/78

Sprijiniri pentru realizarea metroului în centrul Amsterdamului (2013)

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 18/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 19/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 20/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 21/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 22/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 23/78

Odată cu dezvoltarea industrială, după 1945, şesul râului Bahlui şi al pârâului

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 24/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 25/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 26/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 27/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 28/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 29/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 30/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 31/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 32/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 33/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 34/78

SECTOR EXISTENT SECTOR REABILITAT

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 35/78

19.02.2016 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 36/78