Implicatiile guvernantei economice asupra mediului de afaceri

european

Mediul de afaceri cuprinde o varietate de activităţi agricole, industriale sau din domeniul
serviciilor şi care implică agenţi economici de pe tot cuprinsul Europei.

Mediul de afaceri se referă la condiţiile în care firmele europene operează, implicând un mare
număr de forţe care creionează acest mediu, şi pe baza cărora companiile îşi fundamentează
strategia, tacticile şi activităţile de zi cu zi.

Aceşti factori pot include aspecte politice, economice, culturale, religioase şi lingvistice.

Mediul extern:
mediul politic;
mediul cultural şi social;
legislaţia naţională şi comunitară;
impactul globalizării;
fazele ciclului economic în ţara respectivă, respectiv UE;
structura pieţei;
modificarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii;
uniunea economică şi monetară.

Mediul intern:
patronatul;
sursele de finanţare;
mărimea firmei;
structura organizatorică;
managementul;
politica de resurse umane.

Scopul principal: maximizarea profitului.

Scopuri secundare:
 supravieţuirea pe piaţă;
 rata de profit adecvată;
 obţinerea unui sprijin financiar al autorităţilor(subvenţii)

Guvernare corporativă este ramura economiei care studiază modul în care companiile pot
deveni mai eficiente prin folosirea unor structuri instituţionale cum ar fi actele constitutive,
organigramele şi cadrul legislativ. Această ramură se limitează în cele mai multe cazuri la
studii privind modul în care deţinătorii de acţiuni pot să asigure şi să motiveze directorii
companiilor astfel încât să primească beneficiile aşteptate de pe urma investiţiilor lor.
Guvernanţă corporativă asigură îmbunătăţirea eficienţei economice şi stabilirea unui climat de
investiţii interactiv.Guvernanţa corporativă este un concept cu o conotaţie foarte largă care
include următoarele elemente:
• responsabilitatea managerilor pentru acurateţea informaţiilor din rapoartele financiare;
• existenţa termenelor limită foarte strânse pentru raportarea financiară;
• comunicarea şi transparenţa totală asupra rezultatelor financiare;
• transparenţa auditului intern, a proceselor şi a auditului extern.

Creșterea veniturile acționarilor și managerilor, și discrepanța față de performanţa

organizației, din ultimii 10 ani, alături de falimentele spectaculoase, demonstrează că
implementarea guvernanţei corporative nu reprezintă doar un mijloc de supravieţuire a
firmelor din mediul de afaceri, ci și o strategie de a asigura prosperitatea principalilor
stakeholderi (acționari, manageri, bănci etc).
Guvernanţa corporativă „asigură încrederea stakeholderilor, ea constitue o premisă importantă
pentru firme da a atrage investiţii şi să-şi sporească performanţele organizaționale, în primul
rând a celor economice şi șă-și asigure avantaj competitiv, pe termen lung. Acest lucru este
facilitat de faptul că guvernanţa corporativă asigură transparenţa tranzacţiilor prin adoptarea
unor standarde de transparenţă în relaţia cu investitorii şi creditorii.De asemenea, ea
contribuie la îmbunătățirea eficacității și eficienței managementului firmei prin faptul că
limitează abuzul de putere al celor din interior asupra resurselor acesteia şi furnizează
instrumentele de a monitoriza comportamentul managerilor, pentru a asigura responsabilitatea
firmei.
În ultimii ani, odată cu declanșarea crizei financiare atât țările dezvoltate cât și cele mai puțin
dezvoltate au depus eforturi susținute pentru perfecționarea mecanismelor și instrumentelor de
aplicare a principiilor de bună guvernanţă corporative, cu efecte în creșterea transparenței și în
elaborarea de strategii focalizate pe client. Toate acestea s-au concretizat în creștere
anumărului de codurilor de bună conduită caracterizate printr-un grad ridicat de convergenţă
din punct de vedere al conţinutului lor.

Guvernanţa corporativă alături de responsabilitatea social corporativă reprezintă argument

importante pentru asigurarea încrederii, integritatea firmelor, pentru stabilitatea economiei și
un mediu de afaceri sănătos. Tot mai mult specialiștii din domeniu subliniază importanţa
transparenţei, funcționalitatea eficace și eficientă a sistemelor de guvernanţă, a conduitei
etice, a integrării principiilor guvernanței corporative şi a dezvoltării şi necesitatea
perfecţionării guvernanţei corporative a firmelor din mediul de afaceri. Guvernanţa
corporativă reprezintă baza rapoartelor și furnizării informațiilor în mod transparent și fidel
dar şi pentru frânarea tendințelor managerilor de asumare a unor riscuri excesive.
Guvernanţa corporativă, în general, este văzută “ca un sistem prin intermediul căruia firmele
sunt conduse şi controlate şi ca relaţie între managementul firmei, consiliul său de
administrație, acţionarii şi celelalte părţi interesate” (OCDE, 2004).

Cercetatori in domeniul guvernantei corporative comparate au identificat cinci jucatori

importanti:

− angajatii impreuna cu structurile in care acestia actioneaza (sindicate sau blocuri sindicale).
− consiliile de administratie care reprezinta organul de conducere a intreprinderii si care
aproba strategia companiei.

− comitetul director, managementul de varf care este responsabil cu transpunerea in practica a

deciziilor strategice luate.

− actionarii care se pot exprima prin intermediul votului garantat de detinerea de actiuni dar
care au si posibilitatea de a iesi din firma prin vanzarea actiunilor in cazul in care nu sunt de
acord cu decizia luata, si nu in ultimul rand

− guvernele care impun reguli nationale privind guvernanta corporativa.

Rolul si puterea pe care o poate exercita fiecare dintre partile mai sus mentionate depind in
mare masura de mediul economic si de sistemul de guvernanta corporativa a tarii din care
provin.

Factorii cei mai importanți, care diferenţiază sistemele de guvernanţă între diferite țări și
firme sunt:
 structura capitalului;
 mecanismele de acordare a compensațiilor pentru manageri;
 modul de adoptare a deciziilor şi sistemele de control.

Succesul funcționării eficace și eficiente a mecanismelor de guvernanță corporativă,

presupune: integritate, valori etice şi competenţe profesionale în participarea activă a
profesioniștilor.

implementarea principiului anglo-saxon “comply or explain”, concretizat în declarația

“aplici sau explici”, pe care trebuie să o completeze firmele din mediul de afaceri românesc (
codul BVB obligă firmele listate la bursă);
implementarea principiilor de guvernanţă pentru întreprinderile listate la BVB şi
experienţele unor firme de succes;
analiza caracteristicilor sistemelor de guvernanţă corporativă, din firmele care au făcut
obiectul cercetării;
analiza eficacității managementului părților interesate/stakeholderilor;
analiza eficacității implementării unui pachet adecvat de bune practici de management al
capitalului uman, în domeniul guvernanței corporative.

Analiza a fost completată cu rezultatele studiilor empirice realizate la firmele care au făcut
obiectul cercetării.
Reforma guvernanţei economice europene

Uniunea Economică şi Monetară care Europa a adoptat-o la începutul anilor ’90 s-a bazat pe o uniune
monetară lărgită, dar incompletă, ancorată de o monedă unică (euro) şi de o bancă centrală comună
(Banca Centrală Europeană), fără însă a include o uniune virtuală economică, respectiv fără o uniune
fiscală, o uniune bancară, o guvernanţă comună a instituţiilor europene şi o coordonare de facto a
politicilor economice structurale comune, la nivel european. Arhitecţii Uniunii Economice şi
Monetare au gândit acest proiect în speranţa că uniunea economică va rezulta ca o consecinţă
firească a uniunii monetare. Dar când criza financiară a lovit şi continentul european, absenţa unor
instrumente cruciale de coordonare a politicilor macroeconomice a constrâns puternic Europa să
adopte măsuri rapide, uneori nu neapărat îndelung fundamentate, alteori poate prea detaliate, de
găsire a unor soluţii pentru implementarea cât mai rapidă a uniunii economice. Pieţele financiare, din
dorinţa de a-şi creşte influenţa sau chiar de a induce sentimentul de dominaţie asupra instituţiilor
financiare europene, au reacţionat în termeni duali, preluaţi imediat de analişti şi de mass-media.

Comisia a identificat urmatoarele cauze ale adâncirii „faliei" între UE si cetatenii pe care trebuie sa-i
serveasca:
a) UE este perceputa ca fiind incapabila sa actioneze eficient în care necesitatea unei astfel
de actiuni este deosebit de necesara (exemplu: somajul, securitatea alimentara, Criminalitatea,
conflictele de la granitele sale si rolul UE pe plan mondial).
b) Chiar si în situatiile în care UE reuseste sa actioneze eficient, s-a constatat ca sunt rare
cazurile în care actiunile respective aduc credit Uniunii, deoarece cetatenii nu constientizeaza faptul
ca ameliorarile semnalate pe linia drepturilor si a calitatii vietii sunt determinate mai degraba de
masurile luate la nivelul UE, decât de deciziile adoptate de guvernele nationale.
c) Tarile membre nu îsi informeaza cetatenii în mod corespunzator asupra actiunilor UE sau
asupra a ceea ce întreprind statele respective în cadrul UE. S-a constatat, de asemenea, ca tarile
membre blameaza prea usor institutiile comunitare pentru deciziile dificile (pentru cetateni) luate de
acestea, desi deciziile respective au fost luate de comun acord sau, mai mult, au fost propuse chiar
de tarile membre.
d) Multi cetateni nu cunosc diferentele dintre institutii si, în consecinta, nu înteleg cine
adopta deciziile care îi afecteaza si nu privesc institutiile ca pe niste intermediari eficienti pentru
opiniile si preocuparile lor.

Pornind de la aceste realitati, Comisia a ajuns la concluzia ca se impune o reforma a guvernantei

europene.

Importanta deosebita acordata reformei guvernantei este scoasa pregnant în evidenta de obiectivele
strategice ale CE:
1. Promovarea formelor noi ale guvernantei europene, astfel încât cetatenii sa aiba un
cuvânt de spus în privinta modului de functionare a UE; institutiile sa activeze si mai transparent, în
special prin reforma Comisiei (care ar trebui sa fie un exemplu pentru alte institutii); sa fie realizate
unele forme noi de parteneriat între diverse niveluri ale guvernantei din Europa; sa se asigure o
contributie distincta si activa la dezvoltarea guvernantei mondiale.
2. O Europa mai stabila, cu o „voce" mai puternica în lume. Prioritatea principala va fi
reprezentata de asigurarea succesului extinderii si de promovare a unei politici reale de cooperare cu
tarile vecine. De asemenea, se va urmari realizarea unei cooperari mai strânse între institutiile
europene si tarile membre asigurarea pentru Europa a rolului de lider în edificarea noii economii
globale.
3. O noua agenda economica si sociala, ceea ce înseamna modernizarea economiei pentru
epoca digitala (într-un mod care sa stimuleze folosirea fortei de munca si dezvoltarea durabila) si
remodelarea sistemului de protectie sociala;
 4. O calitate mai buna a vietii considerându-se ca vor trebui gasite rezolvari eficiente ale
problemelor ce afecteaza viata zilnica a cetatenilor si în special ale celor legate de mediu, securitate
alimentare, drepturi ale cetatenilor, justitie si securitate împotriva crimei.

Prin reforma guvernantei europene se urmareste o utilizare mai buna a puterilor încredintate de
cetatenii UE. În ultima instanta, reforma trebuie sa asigure o legatura mai strânsa între Uniune si
cetatenii sai si o crestere a eficacitatii politicilor comunitare. Această reformă vizează modul în care
UE îşi foloseşte puterea cu care a fost investită de către cetăţeni şi modul în care UE ar putea şi ar
trebui să facă ceea ce îşi propune. Scopul este acela de a permite accesul tuturor membrilor la
procesul decizional, de a-l face mai accesibil şi de ai determina pe cei implicaţi să-şi asume anumite
responsabilităţi. O mai bună folosire a puterii ar conecta UE mai strâns cu cetăţenii săi şi ar duce la
politici mai eficiente. Pentru a atinge acest scop, UE trebuie să combine mai bine diferitele
instrumente politice, cum ar fi: legislaţia, dialogul social, fondurile structurale şi programele de
acţiune
Bibliografie

 V. Adăscăliţei, Euromarketing, Ed. Uranus, Bucureşti, 2005

 L. Maha, Afaceri în mediul de afaceri. Note de curs, Iaşi, 2006
 N. Feleagă, FELEAGĂ Liliana, Guvernanţa corporativă: maximizarea bogăţiei acţionarilor,
reportingul intern şi comunicarea financiară, Contabilitatea, Expertiza şi Auditul Afacerilor nr.
5, mai, 2008
 www.europa.eu