Sunteți pe pagina 1din 131

CAPITOLUL 1

STRUCTURA
ORGANISMULUI
Anatomia omului este studiata in general
prin observarea multiplelor §i variate lor
organe ale corpului. Multe dintre acestea
pot fi grupate laolalta in diferite sisteme,
pe baza modului in care unele organe §i
structurile asociate lor actioneaza J

impreuna pentru a indeplini funcfiile


specifice ale organismului. in final, toate
sistemele - §i celulele minuscule care
sunt componentele de baza ale tuturor
organelor §i fesuturilor - sunt
implicate in menfinerea sanatafii §i
a unei stari de echilibru intern ale
organismului in prezenfa unor
factori constantvariabili. Membrana
pleurala

Plaman
drept

Cavitatea toracica se intinde de /a baza gatll/ui


pana la diafi'agm, care separa torace Ie de
abdomen. Organele, incluzand inima Ji
plamanii, sunt protejate Ji inC(fnjllratede ci'itre
oasele care formeaza cutia toracica. Stern
(osul pleptului)
Organele
Prin structurii se intelege modul in care
anumite elemente sunt puse laolaltii pentru
a forma organe. In cazul corpului uman se
poate vorbi despre aceastii structurii enorm
de complicatii avand in vedere elementele
ei de bazii ~i considerand modul in care se
potrivesc impreunii. Acesta este, in esen~,
obiectul de studiu - descrierea formei ~i a
planului de organizare a corpului. 0 ~tiintii
comple~entarii anatorniei, fiziologia,
studiazii modul de functionare al diferitelor
piirti ale organismului. Deoarece structura
unui organ este in corelatie cu functia sa,
anatomia ~i fiziologia sunt strans legate.
De exemplu, 0 descriere a structurii unui
organ, cum ar fi stomacul, implicii
inevitabil cunoa~terea functiei specifice -
in acest caz digerarea hranei.
Un organ reprezintii un element distinct,
compus din diferite tesuturi cu 0 structurii
~i functie specifice. De aceea reprezintii un
element convenabil pe care se poate baza
studiul corpului uman. Inaintea unei
abordiiri in detaliu este necesarii 0 privire
. JAtlas
Vertebre cervlcale L Axis

Glanda Tesuturi/e moi ale creieru/ui sunt situate In


timus
cavitate a craniana, care este prevazuta cu un
lesut de protec,tie dur, denumit duramater (vezi
mai jos). A1aduva spinarii patrunde /a baza
Vase
craniu/ui prin foramen magnum (gaura
ulmonare
occipita/a) ~i de aici se continua In cGl'itatea
craniani.i.

Mu~chi
intercostali
orificii care permit trecerea arterelor,
nervilor ~i venelor. Cel mai mare dintre
ele, denumit foramen magnum (gaura
occipitalii), este orificiul de intrare al
miiduvei spiniirii.

Cavitatea toracica
Toracele sau pieptul este 0 cu~cii osoasii
care contine douii din cele mai importante
organe ale corpului: pliimanii ~i inima.
Functia de bazii a acestora este de a
transfera oxigenul din aer la tesuturi, unde
este esential pentru procesele vitale.
Cu~ca toracicii este localizatii imediat
sub piele. Include in totalitate pliimanii ~i
inima, inclusiv suprafetele lor inferioare, ~i
are formii de clopot. Este articulatii de
coloana toracicii ~i este inchisii de
diafragm, mu~chiul ce separii toracele de
abdomen.
intre coaste existii alti mu~chi denumiti
intercostali. in consecintii, peretele toracic
constituie 0 pungii muscularii in formii de
clopot - avand drept suport coastele . care,
prin mi~ciiri de expansiune ~i relaxare, este
capabilii sii absoarbii ~i sii elimine aerul din
pliimani prin traheea care pome~te din
Artera torace spre gat.
abdominala Tot interiorul cavitiitii este acoperit de 0
Capatul sectionat membranii denumitii pleurii. Membrane
al tractului
asemiiniitoare acoperii pliimanii ~i inima.
alimentar
Cand pleura se inflameazii, dii na~tere stiirii
cunoscute drept pleurezie.
Pliimanul stang ~i drept ocupii
majoritatea toracelui ~i sunt conectati la
trahee prin bronhiile principale.
Din bronhiile principale ale fieciirui
pliiman se desprind conductele aeriene mai
mlCi sub formii arborescentii, numite
bronhii, care conduc aerul la alveolele
pulmonare, unde oxigenul este extras din
aer ~i difuzat in sange, iar dioxidul de
craniului. Initial, oasele craniului sunt carbon - produs rezidual de catabolism -
unite prin cartilaje, care permit mi~ciirile trece in sens opus.
Con,til1l1tll/abdomenli/Ili feminin Cli oaselor. Cartilajul este inlocuit treptat de Inima se giise~te intre cei doi pliimani in
tmetll/ alimental' lipsii . .-J.proape toate ciitre os in primele 18-24 luni de viafii, interiorul propriei membrane seroase.
organe/e feminine de reproducere se dupii care craniul devine rigid. Inima prime~te sange din organism prin
giisesc in cffi1itatea abdomina/Ii. dar Creierul are ~spectul unei mase moi de intermediul cavitiitilor drepte (atriul drept
oClIpii un spapu mic. Observa!i rniirimea consistentii gelatinoasii, care poate fi u~or ~i ventriculul drept) ~i n pompeazii in
uterll/ui in raport cu cea a ficatll/ui. strivitii. Este invelit intr-o membranii pliimani.
tisularii rezistentii, denumitii duramater, ~i Sangele inciircat cu oxigen se intoarce la
asupra organelor importante ale aceasta, impreunii cu oasele craniului, atriul stang ~i ventriculul stang, de unde
organismului care sunt continute in trei protejeazii creierul. este expulzat in principala arterii a corpului
mari cavitiiti: craniul, .toracele ~l Totu~i, dacii creierul este lezat ~i, prin - aorta.
abdomenul. urmare, este edematiat, tesutul siiu poate fi In afarii de inimii ~i plamani, toracele
in continuare distrus prin strivire la contine esofagul, care transportii hrana de
Cavitatea craniana contactul cu inveli~ul osos exterior. la cavitatea bucalii pana in stomac, care
Craniul este constituit din douii piirti: Cavitiitile mai mici din craniu includ este situat imediat sub diafragm. Existii, de
cavitatea cramanii, care adiiposte~te fosele nazale ~i mult mai micile sinusuri asemenea, 0 glanda denumita timus, situata
creierul; ~i fata, care reprezintii un cadru de sau cavitiiti aeriene care comunicii cu in portiunea superioarii a toracelui, anterior
sustinere pentru ochi, nas ~i gurii. aceasta. Mandibula este consideratii, de traheei.
Creierul umple complet cutia cranianii. obicei, ca un accesoriu al craniului. Timusul joaca un rol important in
Cre~terea lui este cea care determinii forma La baza craniului existii mai multe reglarea mecanismelor de aparare.
iitatea abdominalii
-_.: :nenul este cea mai mare cavitate a
i, intinzandu-se de la diafragm pana
- 3az1n. Delimitat posterior de coloana
_..z" rala, in partile superioare de coaste,
" ::ea anterioara a abdomenului este un
Peritoneu visceral
~e:e:e muscular gros. In abdomen exista
-l mare numar de organe, frecvent Peritoneu parietal
;:""I1umite viscere. Aproape tot tractul Vena porta
2 entar este situat in interiorul
a' omenului, incepand cu stoma cuI a~ezat
~ b diafragm ~i sf8.r~ind cu rectul, care se
"ole~te prin anus. Tractul alimentar
:-eprezinta sistemul de prelucrare ~l
excretie a alimentelor - descompune
Vertebre
alimentele in substante care pot fi absorbite
in sange pentru a fi transportate in alte Stangasus:Sestiunea
?ani ale corpului ~i elimina reziduurile transversala prin eavitatea
nedigerabile. In sustinerea funetiilor abdominala demonstrand
:ractului alimentar intervin glande Stomac raporturile dintre diferite organe.
;" orninale importante, cum ar fi ficatul ~i
Bursa omentala Aorta
-. -creasul ~i, in plus, splina, care face
----.e din sistemul vascular limfatic. 0
~,.ea imensa de vase sanguine deserve~te
. "e organele ~i nervii abdominali.
~ spatele canalului alimentar se gasesc
. hii, fiecare legat de vezica printr-un
- duct denumit ureter, care se afla in
_ ea inferioara a abdomenului ~i in care
_:na este acumulatii inainte de evacuare.
=::rans legat de aparatul urinar este aparatul
':Q reproducere. La femei, aproape toate
"anele seJl.llale se gasesc in interiorul
anismului, iar la barbati 0 parte din
""anele sexuale coboara, inainte de
::3~tere, in pozitia lor de finitiva , in afara
"anismului. Stomac
Poate parea imposibil ca atat de multe Vertebre
~ane vitale sa incapa intr-un spatiu atat
";Q mic, dar cei 10 m (33 picioare) de
::nestin sunt pliati ~i astfel pot avea loc in
::::I eriorul abdomenului. Pentru fixarea
~anelor, abdomenul este prevazut cu 0
::J.embrana denumitii peritoneu, de care
"'O"anelesunt ata~ate prin mezenter.
Peritoneul acopera toate organele
minute in interiorul abdomenului. Astfel,
::catul, stomacul ~i intestinele sunt
Z" perite de peritoneu, la fel ca splina,
"-ezica urinanl, pancreasul, uterul ~i
apendicele. Peritoneul are functia de a
~ite mi~cari relativ libere ale variatelor
s:ructuri din abdomen. In timp ce
_ ritoneul acopera organe cum ar fi
5tomacul, el captu~e~te, in acela~i timp, ~i
~ \itatea abdominala. Partea de p~ritoneu
re acopera organele se nume~te
~ritoneu visceral, iar cea de a doua este
enumita peritoneu parietal. Peritoneul
"arietal are 0 inervatie senzitiva bogata,
astfel incar orice leziune sau inflamatie ce
apare la nivelul acestuia este resimtita ca 0 See,tiune sagitala a eavita,tii
urere localizata acuta. Peritoneul visceral abdominale. Diagrama ilustreaza
u este a~~ de sensibil ~i durererea apare eele doua foi,te peritoneale,
ca intestinul este tractionat sau destins. viseeralil §i parietalii.
Sistemele organismului
Pentru a inj:elege modul in care organele grupate impreunii nu doar pentru cii sunt in Tesutul conjuncth', care include oasele
interacj:ioneazii intre ele, organismul este legiiturii unul cu celiilalt, ci ~i pentru cii au ~i tendoanele, conecteazii, susj:ine ~i umple
studiat pe sisteme - grupe de organe care acelea~i tipuri de j:esuturi. Existii patru structurile organismului. Acest tesut este
contribuie la indeplinirea aceleia~i funcj:ii. tipuri principale de j:esuturi ~i fiecare organ fie lax - un suport intre alte j:esuturi - fie
Unul dintre cele mai familiare este este constituit din cel pUj:inunul dintre ele. dens. Atat tendoanele, cat ~i ligamentele
sistemul digestiv. Celelalte sunt sistemul Tesutul epitelial sau epiteliul este reprezintii exemple de j:esut conjunctiy
osos, tegumentul sau pielea, sistemul j:esutul care acoperii sau ciiptu~e~te dens.
muscular, sistemele limfatic ~i cardio- organele corpului. Multe dintre ele secreta Tesutul nervos se giise~te in sistemul
vascular, sistemul nervos, sistemul substanj:e cum ar fi hormonii. nervos. Are rolul de a coordona
respirator, sistemul endocrin sau hormonal, Tesutul muscular este capabil de funcj:ionarea armonioasii a piirj:ilor
sistemul reproduciitor. Fiecare dintre contracj:ie, permij:and atat mi~carea organismului, furnizand mijloace rapide ~i
acestea este discutat separat in capitolele intregului organism, cat ~i a structurilor eficiente de comunicaj:ie ~i control. T esutul
urmiitoare. interne. Inima este compusii aproape in nervos este format din neuroni ~i
Organele care formeazii un sistem sunt intregime din mu~chi. prelungirile lor.

Toate oasele corpului, cartilajele, articulatiile §i Iigamentele care Ie


conecteaza

Mu§chii corpului, unii sub control yoluntar (mu§chii striati), altii


function and involuntar (mu§chii netezi sau involuntari)

Creierul, organele de simt (ochi, urechi, muguri gustativi, receptori


pentru miros §i pipait), nervii §i maduva spinarii

Glandele care produc hormonii: hipofiza sau pituitara, tiroida,


paratiroidele, suprarenalele, pancreas, timus, po~iuni din testicule
§i ovare §i mici zone de tesut intestinal

Structurile implicate Tncirculatia limfei §i Tnapararea organismului


Tmpotriva bolii, ce includ ganglionii limfatici, vasele Iimfatice, splina,
amigdalele §i timusul

Gura, dintii, limba, glandele salivare, esofagul, stomacul, intestinul


sub\ire, ficatul, vezica biliara ~i pancreasul

Organele ~i glandele implicate TnTnlaturarea substantelor reziduale


din organism: glandele sudoripare, intestinul gros §i aparatul urinar
(rinichi, uretere, vezica urinara, uretra)

Barbati: testicule, penis, glanda prostatica, vezicule seminale,


uretra.
Femei: ovare, tubele uterine (Fallopio), uterul, cervixul, vagin, vulva.
embranele
_~::=1ranele sunt straturi simple de ~esut amigdalelor ~i a intregului tract alimentar benzile de ~esut fibros care leaga rilu~chii
, ~ acopera sau sepam celulele. Existii umede ~i elastice. de oase sunt inconjurate de 0 teaca
_~ 'puri principale de membrane. Unele membrane mucoase, in special sinoviala, in scop protector ~i lubrifiant.
_.~embranele mucoase se gasesc, in cele din tractul respirator, contin ~i celule Membranele seroase sunt inveli~uri pentru
_- :pal, la marginea structurilor cavitare, cu func~ii aditionale. Din ele iau na~tere organele din torace ~i abdomen, asigurand
r fi tractul alimentar. Membranele cilii care se rni~ca in "valuri concornitente" protec~ia impotriva imbolnavirii ~1

'ale acopera suprafetele articulare ~i pentru a impinge corpii straini nocivi, cum reducand in mare masura frecarea de
-=0-"'; nele. Mucoasele seroase inconjoara ar fi praful, inapoi spre laringe pentru a fi organele invecinate. In cavitatea toracica
_ e e din torace ~i abdomen. 0 expectora~i in afara organismului. existii douii membrane seroase denumite
,- _orie speciala, meningele, protejeaza Membranele care delimiteaza intestinele pleure.
-'::erul~i maduva spinarii. se pliaza in deget de man~a, formand In abdomen, toate organele sunt
:..a nivel microscopic, fiecare din vilozita~ile pentru a cre~te suprafa~ de acoperite de 0 membrana seroasa
_:oanele de celule care intra in alcatuirea digestie. cunoscuta sub numele de peritoneu.
. _ ui nostru ~i micul compartiment din Exista, de asemenea, membrane La inceputul fiecarei noi vie~i,
--=:' orul acestor celule sunt inconjurate ~i mucoase in sistemul de reproducere sau membrane Ie au 0 functie speciala
. te de un anume tip de membrana. sexual, in special endometrul sau temporara. fatuI in dezvoltare este
=:); • a cum sugereaza ~i numele, membrana uterina, care este elirninata in inconjurat in uter de 0 membrana speciala,
~ ranele mucoase contin celule fiecare luna, in timpul menstruatiei. denumita sacul amniotic. Acesta contine
_. "alizate pentru a secreta lichidul fluid Membranele sinoviale se gasesc la un lichid in care ratul pur ~i simplu
==:::.nnitmucus. Printre functiile acestuia nivelul articulatiilor mobile ~i au forma plute~te, creand astfel un sistem ideal
numara lupta impotriva infectiilor unor pungi continand fluidul lubrifiant pentru absorbtia ~ocurilor. Dupa na~tere,
- tine anticorpi) ~i mentinerea laringelui, denurnit lichid sinovial. Tendoanele, acesta este eliminat impreuna cu placenta.

_Jembrana seroasii, denumitii pleurii lvfeningele (portocaliu) inconjoarii Membrana mucoasii, ce delimiteazii
_"urpuriu),previne frecarea dintre tesutulfin (encefalul) ~i ilprotejeaziifafii tractul respirator (ro.~u),prezintii cili cu
-liimani ~i cu~ca toracicii. de scheletul dur al craniului. rol in eliminarea substantelor striiine
ajarii din pliimtini.

-71ozitiitile membranei mucoase (roz), lvfembrana sinovialii (ro!ju), care


are ciiptu~e~te intestinul suhfire, miiresc delimiteazii capsula articularii, secretii un
suprafata pentru digestia ~i absorbtia fluid pentn/ facilitarea mi!jciirilor
anei articulare
Celulele §i cromozomii
Fiecare organism adult contine mai mult de dispuse la mijloc. Pe masura ce substantele ca codificata sub forma unui compus
o suta de milioane de celule, structuri intra sau ies din celula, ele sunt fie chimic denumit acid dezoxiribonucleic
microscopice care au un diametru de a dizolvate in lipide, fie trec prin aceasta (ADN), care este organizat in formatiuni
suta parte dintr-un milimetru. Nici 0 celula membrana poroasa semipermeabila. ce poam numele de gene ~i care sunt
nu este capabila de 0 supravietuire in afara Membrana unor celule este ciliata. In nas, grupate in structuri filamentoase,
corpului, cu exceptia cazului in care este cilii opresc particulele de diverse pulberi. cromozomi. Un cromozom contine mii de
multiplicata artificial in conditii speciale. Ace~ti cili se pot mi~ca, de asemenea, la gene, fiecare din acestea avand informatia
Celulele organismului prezinta 0 mare unison pentru a dirija particulele intr-o necesara pentru producerea unei proteine.
variatie in ce prive~te forma, marimea ~i anumitii directie. Citoplasma celulelor Aceasta proteina poate sa aiM un efect
detaliile de structura, in concordanta cu contine organite microscopice de forma slab in interiorul celulei sau asupra
functiile pe care trebuie sa Ie oval-alungita denumite mitocondrii, care aspectului general al organismului
indeplineasca. Celulele musculare sunt convertesc oxigenul ~i nutrimentele in (fenotip), dar in aceea~i masura poate
lungi ~i subtiri ~i se pot contracta ~i relaxa, energia necesara pentru toate celelalte determina diferenta intre persoanele care
permitand organismului sa se mi~te. Multe functii celulare. Aceste "uzine de energie" au ochi caprui sau alba~tri, par drept sau
celule nervoase sunt, de asemenea, lungi ~i functioneaza datorita actiunii enzimelor, carliontat, tegumente de culoare normala
subtiri, dar transmit impulsurile ce compun proteine complexe care catalizeaza sa~ albino~i.
mesajele nervoase, iar celulele hexagonale reactiile chimice intracelulare. In afara de globule Ie ro~ii mature, care
din ficat sunt echipate pentru indeplinirea Lizozomii - alt organit citoplasmatic - i~i pierd cromozomii in stadiile finale de
unei multitudini de procese chimice vitale. sunt mici vezicule care contin enzime ce maturare, ~i de ovule ~i spermatozoizi
Globulele ro~ii cu forma de disc transporta fac posibila utilizarea nutrimentelor de (celule sexuale), care contin jumatate din
oxigenul ~i dioxidul de carbon, in timp ce catre celula. Cel mai mare numar de numarul normal de cromozomi, fiecare
celulele sferice din pancreas secreta ~i lizozomi se gase~te in celulele hepatice. celula a corpului contine 46 de cromozomi
inlocuiesc hormonul denumit insulina. Hormonii sunt stocati in organite ~i mai aranjati in 23 de perechi. In fiecare pereche
Toate celulele corpului sunt structurate mici, denumite aparatul Golgi. se afla un cromozom de la mama ~i unul
conform aceluia~i model de baza. La Multe celule poseda 0 retea fina de provenit de la tata. Ovulele ~l
exteriorul celulei exista 0 membrana canalicule care este considerata ca un fel spermatozoizii au numai jumatate din acest
celulara care inconjoara 0 substanta de "schelet" celular intern - reticulul numar, inca! la fertilizarea ovulului, noul
gelatinoasa, citoplasma. In aceasta este endoplasmic. Pe suprafata lui exista mici individ va avea numarul corespunzatof.
inclus nucleul care gazduie~te cromozomii. structuri sferice cunoscute sub numele de In momentul fecundatiei (fertilizarii),
Citoplasma, de~i contine intre 70-80% ribozomi, responsabile pentru controlul genele incep sa transmita instructiuni
apa, nu este deloc inactiva. Multiple reaetii proteinelor esentiale necesare tuturor (informatii) pentru dezvoltarea unei noi
chimice au loc intre substantele dizolvate celulelor. Aceste proteine servesc la fiinte umane. Cromozomii tatalui sunt
in apa. Citoplasma contine structuri foarte refacerea structurilor ~i, sub forma de raspunzatori pentru determinarea sexului.
mici denumite organite celulare, fiecare cu enzime, pentru metabolismul celular ~i Cromozomii sexuali sunt notati cu X ~i Y,
functie importanta ~i specifica. pentru sinteza unor hormoni. in functie de forma lor. La femei, ambii
Membrana celulara este poroasa ~i are cromozomi sell.llali sunt notaticu X, iar la
un aspect stratificat, fiind formata din Cromozomii barbati exista un X ~i un Y. Daca un
proteine ~i grasimi, acestea din urma fiind Fiecare nucleu contine informatia geneti- spermatozoid care contine cromozomul X
Componentele celulare fertilizeaza un ovul cu cromozomul X,
copilul va fi 0 fetita, dar daca un
Citoplasma -
spermatozoid Y fertilizeaza un ovul cu
consistenta gelatinoasa
cromozomul X, copilul va fi baiat.
conti nand structurile
fine (organitele) din
interiorul celulei Di"iziunea celulara
In afara de faptul ca este posesorul
Nucleolul - produce informatiei genetice, ADN-ul cromozomial
proteinele necesare are, de asemenea, capacitatea de a se
pentru diviziunea autoreproduce; rara aceasta proprietate,
celulara celulele nu s-ar putea multiplica, nici nu ar
Nucleul- contine putea transmite informatia genetica de la 0
inforil1atia genetica generatie la alta.
Procesul diviziunii celulare se nume~te
Lizozomii - stocheaza
enzimele
mitoza; tip de diviziune care are loc atunci
cand un ovul fertilizat se dezvolta pentru a
da na~tere unui copil ~i apoi unui adult, ~i
cand celulele uzate sunt inlocuite.
Porii membranari - permit Cand celula nu este in diviziu.11e,
schimburile cromozomii nu sunt vizibili in nucleu, dar
. transmembranare cand celula intra in diviziune, cromozomii
devin mai scurti ~i mai gro~i ~i se poate
observa clivarea lor longitudinala.
- .cipalele diferenfe fntre cele doua numarul normal de 46 de cromozomi.
_ ri de diviziuni celulare sunt In fiecare zi, un numar uria~ de celule
~ -irate mai sus. mult marite. jn mor ~i sunt inlocuite prin mitoza; unele
celule prezinta 0 mitoza mai activa. Odata
i?1oza(sus). cromozomii sunt formate, celulele din sistemul nervos sunt
_ hca,ti ~i apoi fonneaza perechi ce incapabile de regenerare prin diviziune, dar
:: leaga strdns fnainte de a se separa celulele hepatice, tegumentare ~i sanguine
divide pentru a produce celulele sunt complet inlocuite de mai multe ori pe
::3Xlwle care con,tin jumatate din an. Producerea celulelor cu jumatate din
_-orma,tia genetica necesara pentru a numarul normal de cromozorni in scopul
-- i1a~tere unei fiinfe umcme; a doua de a se determina transmiterea caracterelor
ereditare implica un tip particular de
atate de cromozomi este dobdndita
divi.ziune celulara, numit meioza. In
;:- trsul fecundarii. jn cursul mitozei
meioza, cromozomii devin intai scurti ~i
_-os). perechile de crol110zomi se den~i ca in rnitoza ~i se impart in doua, dar
:?Jlara ~ifiecare se divide fn doua apoi cromozomii se cupleaza, astfel incat
. -.ti identice care se dispun fn a~a fel un cromozom de la mama ~i unul de la tata
:.Cclt. atunci cdnd migreaza spre sa se gaseasca alaturi.
_ Iii celulari ~i celula se fmparte fn In continuare, cromozomii devin strans
Fractiunile ADN interconectati, a~a incat, atunci cand ei se
-' la. fiecare noua eelula va con,tine
sunt denumite separa, fiecare nou cromozom contine
'0 ta informa,tia genetiea necesara
gene. Fiecare unele dintre genele mamei ~i unele dintre
.-mtru a inloeui SClU l11ultiplica gena contine cele ale tatalui, dupa aceea cele doua noi
~ell/lele existente fn organism. informatia pentru celule se divi.d din nou, astfel inciit fiecare
_. lstra.tia (dreapta) arata structura sinteza unei ovul sau spermatozoid contine 23 de
:0111ieromozom. proteine cromozoml.
Schimbul de material genetic in cursul
Ace~ti cromozorni se despart ~i rnigreaza procesului de meioza explica de ce copiii
.z:re polii celulari. In final, citoplasma se nu sunt total asemanatori cu parintii ~i de
'epara in jumatati ~i apar noi membrane in o Landa unica ce fiecare individ, in afara de gemenn
r-=ul celor doua noi celule, fiecare avand deADN identici, are un tipar genetic unic.
Metabolismul
Procesele complexe care ajuta la trans formate ~i stocate sub formii de
menfinerea funcfioniirii norma Ie a energie sau folosite in scopul cre~terii,
organismului sunt control ate eficient de reproducerii ~i apariirii impotriva bolilor. Lipidele ~i proteinele sunt 0 pa
ciitre substanfe chimice din organism, La un copil sau un adolescent, aportul importantii a hranei omului ~i, dacii apor
denumite enzime ~i hormoni. Activitatea energetic derivat din degradarea hranei de glucozii este sciizut, griisimile
enzimaticii influenteazii reacfiile chimice, depii~e~te pierderile energetice, fumizand proteinele devin sursii de energie.
astfel incat substanfele necesare sunt puse energia necesarii pentru cre~tere. La adult, Cand sursele energetice fumizate
la dispozifia celulelor corpului, in timp ce excesul de aport energetic va fi convertit in hidrocarbonafi se epuizeazii, moleculele
hormonii regleazii funcfii cum ar fi lipide; iar 0 mare cheltuialii energeticii va griisimi sunt fragmentate panii la glicerol
cre~terea ~i utilizarea rezervelor energetice. determina 0 pierdere in greutate. acizi gra~i, care se catabolizeazii separ
Metabolismul cuprinde toate procesele Glicerolul este transformat in cell
chimice care au loc in organism, Iacandu-l Degradarea amidonului hepaticii in glucozii, intrand astfel in cici
capabil de cre~tere, supravieftiire ~l o mare parte din necesitiifile energetice ale metabolismului glucidic.
reproducere. El reprezintii consecinfa a corpului este fumizatii de degradarea Proteinele prezente in dietii su
douii procese distincte ~i complementare, hidrocarbonatelor, care se giisesc in degradate panii la aminoacizi, care su
catabolism ~i anabolism. Catabolismul alimente cum ar fi painea ~i cartofii. Cele indispensabili pentru cre~tere ~i,
constii in degradarea hidrocarbonafilor, mai frecvente monozaharide care se obtin asemenea, pentru enzimele care catalizea
griisimilor ~i proteinelor ~i a unui numiir de din hrana sunt glucoza, fructoza ~i fiecare proces metabolic.
produse reziduale, cum ar fi celulele ~i galactoza. Acestea ajung rapid la ficat, Multe afecfiuni metabolice sunt cauza
fesuturile moarte, pentru a produce unde fructoza ~i galactoza sunt de 0 deficientii congenitalii a unor enzin
energie. Energia eliberatii prin catabolism transformate in glucozii. ~i acest lucru poate duce la acumulan
este convertitii in lucru mecanic prin Energia celularii este obtinutii pnn unor compu~i toxici in organism.
activitate muscularii ~i 0 anumitii cantitate transformarea glucozei panii la acid Diabetul este provocat de sciiden
se pierde sub formii de ciildurii. piruvic. Energia astfel eliberatii este secretiei insulinei de catre pancreas. Fa
Anabolismul implicii procesele de sintezii temporar stocatii in compu~i macroenergici insulinii, celulele organismului nu p
prin care substanfele nutritive sunt de tipul adenozin trifosfat (ATP). prelucra ~i metaboliza glucoza.

~ Proteine
6) Hidraji de carbon
m Grasimi

Hidr~jii de carbon (glJcidee) reprezinta sursa ini~ala de energie,


Un adutt al carui apert alimentar este prea scazut fobse~te
dupa care urmeaza grasimie (lipidee depezitate) ~i proteineie rezervee organice ~i scade in greutate.

~roteinele formeaza cele mal importante structuri celulere,


,Impreuna cu unele ipide ~i hidrali de carbon
o ~
vJ"
o
uw~ce
f
l
m~
Bn 0%.~
~O&
Grasimie suntstocate sub forma de jesut adipes; hidralii de
Reziduurile rezulate in urma metabolizarii hranei Un .copil are nevoie de mai mutta hrana decat cea folosita pentru
carbon ~I protelnele pet fi transformate in grasimi
trebuie sa fie excretate objlnerea energrer necesare cre~terii
Homeostazia Cdnd apare deshidratarea, hipotalamusul
~_ a fi sanatoase, corpurile noastre inregistreaza 0 scadere a nivelului apei in ~HiPotalamus
_ -'-:.lie sa fie mentinute intr-o stare
--.anta de echilibru intern ill situatii
sdnge. Dupa aceea, el declan:;eaza hipojiza
posterioara, pentru a elibera honJ1onul
u- _.
~~~.
( ~_ I~~~\'\
f'
__..,
.
Hlpofiza
: anent variabile. Termenul folosit antidiuretic (.WH), sciizdnd astfeIpierderile
: ::u a descrie acest proces este de apa la nivelul rinichilor:;i vezicii urinare.
-~\~' poot,",,,,
--eostazia. Multe din mecanismele Glandele suprarenale sunt, de asemenea,
-:-~ :ate in aceasta influenta reciproca stimulate pentru a produce mai mult
_-e noi ~i mediul ambiant pot fi aldosteron,favorizdnd re!inerea unei
-' derate ca sisteme de control diferite ~i cantita!i mai mari de sare :;i, concomitent, a
~. 'duale, fiecare avand de indeplinit 0 apei la nivelul rinichilor.
_ .e specifica ~i care impreuna Apa bauta pentru a calma setea
eaza un sistem global responsabil determinata de 0 senzafie de
~e::::- toate functiile organismului nostru. "gura uscata" reface rezervele
exemplu, toate celulele corpului sunt de apa din organism.
:"ciate intr-un lichid care Ie furnizeaza Hipotalamusul se adapteaza la
===z ~i care indeparteaza de~eurile. schimbare :;iproduce 0 scadere
- ~ teristicile acestui lichid extracelular
a ADH:;i a aldosteronului.
== -: ra celulei) trebuie sa ramam aproape Glanda suprarenala
-tante pentru a abilita celula sa traiasca
- functioneze intr-un mod adecvat.
-=- -eostazia este, de aceea, 0 stare de
onare ce mentine functiile normale
~ ~rpului pana cand unul sau mai multe
_-e sisteme i~i modifica echilibljUl.Cand
L lucru se intampla, toate celulele
" ui sunt afectate ~i rezultii starea de
_ ~.a. Un organism sanatos este capabil de
::z:: enta impotriva bolilor ~i de refacere ~i
daptare pentru a compensa leziunea
stresul, dar la boala aceastii capacitate
=::~ ·erduta.
-. ceptibilitate fata de gripa, este
.:.=enninata in mare masura ill acest mod,
ce explica de ce nu orice persoana pentru a regIa virtual fiecare functie. Cei cenu~ie din creier - continand pana la 85 la
_- -a la boala va fi contaminatii. mai importanti (vitali) reglatori din suta, iar altele, cum ar fi stratul adipos,
~s e u~or sa-ti reprezinti homeostazia in organism sunt sistemul nervos ~i sistemul numai 25 la sutii. Apa este, de asemenea,
--::uni inginere~ti. Toate sistemele de endocrin. Datorita interrelatiei stranse ~i componenta de baza a sistemului de
01 ~i reglare ale organismului faptului ca fiecare este necesar pentru transport al organismului, sangele, care
_-_c 'oneaza printr-un "feedback negativ", .functia celuilalt, uneori sunt descri~i ca 0 contine 80 la suta apa. In anumite
e rezultatul unui anurnit proces "este unitate reprezentand sistemul neuro- imprejurari, aportul de apa catre organism
··orizat" de alti factori. Cand endocrin. scade. Din fericire, organismul poseda
::-- uctia" cre~te sau scade dincolo de Portiunea sistemului nervos implicata mecanismele necesare pentru reglarea
..=:.: ele dorite (fiziologice), 0 parte din ea fundamental in homeostazie este aportului de apa. Setea este un stirnulent
~ de,iata illapoi la sursa, actionand ca reprezentata de sistemul nervos autonom bazal; cand ne sirntirn insetati, organismul
_ ::lecanism de reglare. care regleaza vegetativ (automat) unele sernnalizeaza nevoia sa de apa. Volumul
exemplu clasic obi~nuit este organe cum ar fi Imma, plamanii, de apa pe care 11bem dupa aceea pentru a
ostatul care controleaza un sistem de stomacul, intestinele, vezica urinara, satisface nevoile organismului este
~ --lzire centrala. Daca temperatura organele sell:uale~i vasele de sange. dependent de cantitatea de apa pierduta.
erei scade sub reglajul termostatului, Sistemul endocrin reactioneaza mult mai Centrul principal al sensibilitiitii la sete
_ ircuit electric este activat ~i acesta lent, dar efectele sale persista pentru mai se gase~te profund in creier, in
::::::te ill actiune boilerul care trimite in mult timp, pe cand sistemul nervos hipotalamus, care reprezinta centrul de
_ . atie apa calda in sistem. Cand autonom are reactii rapide, care se mentin control al sistemului nervos autonom.
~::>eratura ceruta este atinsa, termostatul doar atat cat este necesar. Uneori, ele Grupuri mici de celule nervoase din
=;:e~te din nou tot procesul. Totu~i, spre functioneaza independent unele de altele ~i hipotalamus sunt sensibile la cantitatea de
~::osebire de sistemul de termoficare, deseori impreuna, in functie de natura ~i apa din siinge. In cazulin care cantitatea de
_ .smul are intotdeauna la dispozitie gravitatea situatiei. Unul din exemplele de apa din sange, raportata la concentratia de
-::: multe mecanisme diferite pentru homeostazie in care sunt implicate ambele saruri ~i alti componenti, scade, aceste
-=:e:ea~ifunctii pe mai multe cai, asigurand sisteme este reglarea volumului apei in celule sunt stimulate ~i, pe liinga
_-el mecanismele de compensare. orgamsm. producerea hormonilor care determina
::::xista mai multe mii de sisteme de Organismul este aproxirnativ 70 la suta retentia renala de apa (vezi pag. 126),
01 ill organism care sunt coordonate apa, unele tesuturi - cum ar fi materia produc ~i senzatia de sete.
CAPITOLUL2

S1STEMUL
OSOS S1
TEGUMENTUL
Structura de sustinere a corpului uman este
un miracol de constructie complexa,
proiectat pentru a asigura maximum de forta
§i mobilitate. Fiecare os are 0 forma
particulara, deoarece are un 1"01 specific. in
ace Ie parti ale scheletului in care este
necesara mai multaflexibilitate intra in
functie cartilajele, dar articulatiile §i
ligamentele lor sunt cele carefac din schelet
un ansamblu extrem de bine coordonat.
inveli§ul extern al corpului, pielea
(tegumentul) este, defapt, un organ - cu cea
mai mare suprafata - care nu numai ca
protejeaza organele interne fata de leziuni,
dar ajuta, de asemenea, la reglarea
temperaturii corpului.

Dreapta: Femeile ~i barbafii au acel~i numar de oase


- 206 -, dar in general scheletulfeminin este mai u~or ~i
mai mic. Pentru a se adapta cre~teriifatului in timpul
sarcinii, pelvisulfemeii este mai larg, dtindu-iforma
caracteristica a ~oldului. La sexulfeminin, umerii sunt
relativ ingu~ti. La barbat, propor!iile sunt inversate,
Q1/tindumerii largi ~i ~oldurile strtimte.
Oasele §i cartilajele
Scheletul unui adult este format din ulterior, ele dezvoltii canalul medular.
aproximativ 206 oase. Oasele prezinta un Formarea canalului medular reduce foarte
strat exterior dur ~i gros ~i un interior putin rezistenta osului, reduciindu-i insii, in
moale, maduva. acela~i timp, foarte mult greutatea. Aceasta
Oasele sunt la fel de putemice ~i reprezintii 0 lege naturalii a ingineriei
rezistente ca betonul ~i pot suporta mari structurale din care natura i~i ia toate
greutiiti rarii a fi indoite, rupte sau strivite. avantajele in ceea ce prive~te formarea
Fiind legate· intre ele prin articulatii ~i oaselor. Canalul medular contine miiduva
mi~cate de ciitre mu~chii ata~ati la ambele· osoasii in care are loc producerea celulelor
extremitiiti, ele formeazii spatii (cavitiiti) sangume.
care servesc la protejarea organelor moi, De~i pare surprinziitor, un nou niiscut are
asigurand in acela~i timp un grad ridicat de mai multe oase in corpul lui decat un adult.
mobilitate. In plus, scheletul reprezinta La na~tere, scheletul nou-niiscutului este
cadrul care sustine celelalte piiTti ale alcatuit din aproximativ 350 de oase; de-a
corpului. lungul anilor, unele din acestea fuzioneazii
Ca oricare alte componente ale pentru a forma segmente mai mari. Craniul
organismului, oasele sunt formate din unui nou niiscut este un bun exemplu in
celule. Acest tip de celule produce ceea ce acest sens; in cursul na~terii acesta este
este denumit din punct de vedere tehnic un supus unei presiuni intr-un canal ingust.
cadru de tesut fibros, 0 substanta Dacii craniul acestuia ar fi la fel de inflexibil
fundamentalii relativ moale ~i pliabilii. In ca al unui adult, pur ~i simplu ar fi imposibil
interiorul acestui cadru existii 0 retea de pentru copil sii treadi prin canalul pelvin.
substanfii mai durii care da, prin calcificare,
un material la fel de rezistent ca betonul, Mai jos: Cele 14 oase alefefei protejeaza
fumiziind soliditate cadrului de tesut fibros. organele de simf vulnerabile ale capuilli-
Rezultatul final este 0 structurii extrem de mecanismele delicate ale ochiullli ~i
rezistentii ~i cu 0 flexibilitate remarcabilii. receptorii olfactivi ~i auditivi. Oasele
fumizeaza un cadru stabil pentru
Cre~terea osoasli musculaturafefei, astfel incat putem face
Ciind oasele incep sa creasca, acestea mi~carifaciale in timp ce mesteci'im,
sunt complet solide. Intr-un stadiu vorbim sau traim diverse emofii.
de a cre~te spre 0 forma adecvata functiei. permite 0 mai mare varietate a mi~ca .
Acest lucru este important in special pentru lara 0 pierdere a rezistentei. Oasele p1
oasele lungi, care formeaza scheletul sunt formate din doua straturi de tesut 0:
membrelor. Ele sunt mai largi la cele doua dur cu un strat spongios intre"ele. Fon
ex1remitati decat la mijloc, ceea ce face plat! ofera protectie (cum ar fi craniul) s
posibil un contact mai bun la nivelul o suprafata mare de insertie pentru Ul
suprafetelor articulare unde acesta este mu~chi (cum ar fi creasta scapulara
necesar in cel mai inalt grad. Modelarea omoplatului). Ultimul tip osos, O!
oaselor are loc in special in timpul cre~terii neregulat, apare in diferite forme adapu
~i persistii toata viata. specific la functia pe care 0 indepline~1
Vertebrele, de exemplu, sunt in fom
Diferite forme ~i marimi cilindrica pentru a asigura rezistenta
Exista mai multe tipuri de oase, fiecare spatiul interior necesar pentru madU'
fiind proiectat sa functioneze in diverse spinarii. Oasele care formeaza structu
moduri. Oasele lungi care alcatuiesc fetei prezinta cavitiiti umplute cu aer.
membrele reprezinta cilindri de tesut osos
Fontanelele sau golurile dintre oasele
dur, avand in interior maduva moale ~i Cartilajele
craniului fi penn it aceastuia sa se muleze
spongioasa. Oasele scurte, care se gasesc la Cartilajele sau zgarciul constItule
sujicient pentru a se acomoda cu
nivelul incheieturii pumnului ~i a gleznei, componenta moale, rezistenta, dar i
dimensiunile canalului.
au, in principal, aceea~i alcatuire ca oasele acela~i timp flexibila, a scheletu 1
lungi, dar sunt mai aplatizate, pentru a corpului. La adulti se gase~te mai ales D
Dupa na~tere, aceste fontanele se inchid
treptat. Scheletul unui copil este format uu
numai din oase, ci ~i din cartilaje care sunt
mult mai flexibile. Pe masura cre~terii
organismului, se intiiresc treptat inspre 0
Linia epifizara
consistenta osoasa - un proces numit Vase sanguine (rama~ila a zonei de cre~tere)
osificare, care continua ~i la varsta adulta. epifizare
Procesul de cre~tere are loc printr-o
marire a lungimii oaselor bratelor, ~
picioarelor ~i a coloanei vertebrale. Oasele Epifiza
(extremitatea osului)
lungi ale membrelor au cate 0 suprafata de
cre~tere la fiecare extremitate ~i acestea
reprezinta locul de unde pome~te cre~terea.
Suprafata de cre~tere este formata, in
principal, din cartilaj mai mult decat din os
~i din acest motiv zona cartilajului de
cre~tere nu este aparenta pe radiografie.
Odatii ce suprafata de cre~tere s-a
transformat in tesut osos, cre~terea in
lungime a oaselor se opre~te. Suprafetele
de cre~tere se osifica la toate oasele intr-o
ordine precisa. Maturitatea' completa a
scheletului nu se atinge pana la 20 de ani.
Proportiile scheletului uman se schimba
semnificativ pe masura ce acesta se
dezvolta. Capul unui embrion de ~ase
saptamani este la fel de lung ca ~i restul
corpului; la na~tere, capul este inca mare in
comparatie cu restul corpului, dar centrul
de greutate este deplasat de la barbia
copilului la ombilic. La adult, centrol de
greutate se gase~te la nivelul planului
transversal situat deasupra simfizei
pubiene ~i a organelor genitale.
In general, scheletul unei femei este mai
u~or ~i mai mic decat al unui barbat.
Pelvisul feminin este proportional mai larg,
creand spatiu pentru cre~terea ra'tului in
timpul sarcinii. Barbatul are umerii mai
largi ~i 0 cu~ca toracica mai lunga, dar, in
contradictie cu credinta populara, barbatul
~i femeia au acela~i numar de coaste.
o caracteristica importanta ~i
remarcabila a oaselor este capacitatea lor
subtire de 1-2 mm (1/32 inci) pe suprafata
extremiUiti10r osoase la nivelul
articulatiilor.
Cartilajul hialin este, de asemenea,
abundent in tractul respirator, participand
1a formarea cavitatii nazale posterioare
Epiglota
(cartila] elastic)
(comete) ~i, de asemenea, in inelele rigide,
dar flexibile ce inconjoara traheea ~i
bronhiile care conduc la plamani. La
extremitatea coastelor, benzi de cartilaj
hialin fac legatura intre coaste ~i osul stem',
Cartilaj tiroid __ \
avand un rol in facilitarea expansiunii ~i
(marullui Adam) \.
contractiei toracelui in timpul respiratiei.
Laringele
La nivelul laringelui, cartilajele hialine
Traheea sunt implicate nu numai in sustinere, dar ~i
Sus: Structuri/e constitutive ale laringelui, unde in mecanismul vorbirii. Pe masura
se afla corzi/e vocale, sunt compuse din resut mi~carii, ele cotroleaza cantitatea de aer ce
conjunctiv. Epiglota esteformata din cartitaj trece prin laringe ~i, in consecinta, timbrul
elastic, dar celelalte trei parri - carti/ajul tiroid, sunetului emis.
cricoid ~i aritenoid - sunt carti/aje hialine.
Corzile vocale suntformate dinjibre elastice Cartilajul fibros
fine. Cartilajul fibros, al doilea tip, este format
din mai multe fascicule de colagen care ii
Jos: Celulele carti/ajului hialin de la np....
elul confera atat elasticitate, cat ~i rezistenta la
zone lor de cre~tere se multiplica, determindnd compresii. Ambele ins~iri sunt necesare la
cre~terea osului, producdnd 0 matrice calcifiata. locul in '!,are este prezent, in speta intre
Dupa aceea, celulele mor, lasdnd spa/ii libere. vertebre. In coloana vertebrala, vertebrele
Emiterea unui sunet cu tonalitate Celulele osteoblastice produc resut osos pentru a sunt separate intre ele printr-un disc
inalta umple aceste spa/ii ~i a inlocui matricea fibrocartilaginos. Discurile intervertebrale
calcifiata. protejeaza coloana impotriva traumelor ~i
fac posibila pozitia ostostatica.
articulatii, acoperind extremitatile osoase
~i in alte puncte strategice ale scheletului,
nde netezimea ~i flexibilitatea sunt
Decesare in cel mai inalt grad.
Structura cartilajului nu este aceea~i in
ot scheletul. Aceasta variaza in raport cu
functiile specifice pe care Ie indepline~te.
Toate cartilajele sunt compuse dintr-o
structura de baza, sau matrice, in care sunt
incluse celulele, ~i din fibre constituite din
proteine denumite colagen ~i elastina.
Consistenta acestor fibre variaza in diferite
tipuri de tesut cartilaginos, dar toate se
aseamana prin faptul ca nu contin vase
sanguine. In functie de caracteristicile
fizice, tesutul cartilaginos se imparte in
cartilaj hialin, cartilaj fibros ~i cartilaj
elastic.

Cartilajul hialin
Cartilajul hialin este un tesut trans lucid de
culoare albastra-alba ~i, dintre cele trei
tipuri histologice, contine cea mai mica
cantitate de celule ~i de fibre. Toate fibrele
pe care Ie contine sunt formate din
colagen. Acest tip de tesut formeaza
scheletul embrionului ~i are 0 mare
capacitate de cre~tere, care permite nou-
nascutului sa ajunga qe la dimensiuni de
aproximativ 45 cm (18 inci) pana la
dimensiunea adultului de 1,80 m (6
picioare). Dupa ce cre~terea s-a oprit,
cartilajul hialin ramane intr-un strat foarte
Oasele membrului superior reprezentate de plclOare, dar ~l sa ne mentinem pozitia
humerus injumatatea superioara!ji de ortostatica. Vertebrele protej eaza, de
radius !ji ulna la antebraf. Articulafia asemenea, maduva spinarii, dispusa in
cotului, care leaga cele doua parfi humerus Humerus
canalul vertebral. Extremitatea inferioara a
cu ulna !jiradius, areforma de "balama". coloanei ,iertebrale este denurnita coccis.
La unele animale, cum ar fi cainii ~i
I pisicile, este mult mai lung ~i formeaza
coada.

Coloana vertebralii este constituita


dintr-un lanr de oase denumite vertebre,
Membrana clasificate Infuncfie de pozifia lor In corp.
sinoviala Cele care sunt ilustrate aici se gasesc In
regiunea lombara. Fiecare vertebra este
tapisata (protejata) cu un disc, de
consistenfa gelatinoasa.

Fiecare disc este constituit dintr-un inveli~ o functie particulara. Craniul protejeaza
extern fibrocartilaginos, ce inconjoara creierul ~i, de asemenea, ochii ~i urechile,
nucleul pulpos. Portiunea cartilaginoasa a Din cele 29 de oase ale craniului, 14
discului, a carui suprafata este lubrifiata, formeaza structura masivului facial. 0
previne deplasarea vertebrelor in timpul privire asupra craniului arata cum
mi~carilor, in vreme ce nucleul pulpos are structurile vulnerabile ale fetei sunt
functia de absorbtie a ~ocurilor, Cartilajul protejate de aceste oase. Cavitatile orbitale
fibros are un rol de conectare intre oase ~i care se gasesc sub frunte adapostesc
ligamente; la nivelul centurii pelviene, el mecanismele complexe ~i delicate ale
une~te oasele bazinului in articulatia ochiului, La fel mucoasa olfactiva este
numita simfiza pubiana. La femei, acest adapostita profund In cavitatea nazala, in
cartilaj are 0 importanta particulara, maxilarul superior.
deoarece devine mai lax sub influenta Un element frapant al craniului este
hormonilor secretati in timpul sarcinii, dimensiunea rnandibulei sau maxilarul
pentru a permite trecerea capului ratului. inferior. Fiind mobila, mandibula
reprezinta un instrument ideal de strivire a
Cartilajul elastic hranei atunci cand, prin intermediul
Cel de-al treilea tip de cartilaj, cel elastic, dintilor, intra In contact cu maxilarul. Cand
i~i datoreaza denumirea prezentei fibrelor vedem oasele faciale acoperite cu mu~chi,
de elastina, ca ~i a celor de colagen in nervi ~i piele, este greu de observat cat de
structura sa, El este compact, dar flexibil ~i eficiente sunt forma ~i dispunerea lor. Un
intra in constitutia epiglotei, care acopera alt exemplu de structura adaptata este acela
intrarea in caile respiratorii in tirnpul ca zona faciala este mai solida in jurul
deglutitiei (inghitirii). ochilor ~i al nasului, pentru a preveni
Cartilajul elastic formeaza pavilionul deplasarea oaselor faciale fie posterior, sub
urechii, ca ~i peretii conductului auditiv craniu, fie in sus.
ex1ern ~i ai tubelor Eustachio, care leaga Coloana vertebral a este formata dintr-un
fiecare ureche cu faringele posterior. lant de oase mici denumite vertebre ~i
impreuna cu cartilajul hialin, cartilajul formeaza aXlll central al scheletului. Este
elastic participa la structura laringelui ~i a deosebit de solida, dar, deoarece este 0 tija
corzilor vocale. formata din segrnente mici, in loc sa fie un
os unic, este, de asemenea, foarte flexibila.
Structura scheletului Acest lucru ne face capabili sa ne aplecam
Fiecare segment al scheletului indepline~te Inainte ~i sa ne atingem degetele de la
Mu~chi
ihtercostali
interni
Apendice
xifoid
Lattissimus
dorsi
Serratus
anterior

Coastele sunt ridicate


X superior ~i exterior
Coloana
vertebrala
Contracjia
mu~chilor
intercostali
externi

Coloana
vertebrala
Contracjia
mu~chilor
intercostali
interni

~
Cu~ca toracicii protejeazii unele dintre
organele vitale, printre care se aflii pliimtinii,
inima,jicatul ~i stomacul. Cartilajele costale
pemlit toracelui sii-~i miireascii ~i sii-~i
miqoreze volumul in timpulrespirafiei;
coastele, alciituite numai din tesut osos, arji
prea inflexibile. Ctind organismul are nevoie
crescutii de oxigen, ca de exemplu in timpul
unui efortjizic intens, mu~chii intercostali
externi se contractii, crescdnd circumferinfa
toracelui ~i impingtind sternul inainte. Noi
expiriim prin relaxarea aces tor mu~chi. Cdnd
expirafia este dijicilii, se contractii mu~chii
intercostali interni, care, deplastind inferior
coastele, reduc volumul toracic.
Cutia toracica este delimitata lateral de Structura articulatiei pumnului ,i a mainii
coaste, posterior de coloana vertebrala ~i
anterior de catre stem. Coastele sunt fixate
de coloana vertebrala printr-un tip special
de articulatii, care Ie permit mi~carea in
timpul respiratiei. Anterior, se ata~eaza de
stem prin tesut cartilaginos. Cele doua
coaste inferioare (11 ~i 12) sunt articulate
doar de coloana vertebrala ~i nu se
articuleaza cu sternul. Acestea sunt
cunoscute sub denumirea de coaste flotante Trapez
~i au 0 slabii implicatie in respiratie. Prima
~i a doua pereche de coaste sunt strans
legate de clavicula ~i formeaza baza
gatului, prin care trec catre brat 0 serie de
pachete vasculo-nervoase. Structural, cutia
toracica este astfel alcatuita mcat asigura 0
protectie a inimii ~i a plamanilor care se
gasesc in interiorul ei, deoarece lezarea
acestor organe ar putea fi fatala.

Oasele membrului inferior au cea mai Trapezoid ----


mare lungime ~i greutate. Femurul se
Osul mare
articuleaza in cavitatea acetabulara din
(capita!)
osul iliac al arcului pelvin. Acetabuful este --- Osul cu carlig
orientat cafre exterior, asifel incat (hamat)
membrele inferioare sunt pozifionate fa 0
distanfa suficient de mare fata de Iinia Pisiform
mediana a cOlpului, penfru a asigura Piramidal
eftcienfa echilibrului ~i a locomo,iei.

suprafetele osoase sunt complementare,


Osul sacru permitand un surplus de stabilitate
__ ,_Cavitatea organismului.
Membrele ~i pelvisul
acetabulara
Bratele sunt unite cu all.'Ul central al Aproape la doua treimi inferior de
Pubis
corpului reprezentat de coloana vertebral a creasta iliaca se gase~te cavitatea
prin centura scapularii, care este formata acetabulara, perfect adaptata pentru
din scapula (omoplat) ~i clavicula. Osul articularea cu capul femurului sau osul
bratului este denumit humerus ~i se coapsei, cel mai lung os din corp, Mai jos
articuleaza la nivelul cotului cu cele douii de aceasta cavitate, oasele bazinului se
oase ale antebratului: radius ~i ulna. Mana curbeaza in plan anterior. Aceasta parte a
este formata dintr-un mare numar de oase pelvisului este pubisul, completata de 0
mici. Acest lucru ne dii posibilitatea sa ansa osoasa denumita ischion. Anterior,
Condil
apucam obiectele ~i sa realizam mi~cari de cele doua oase pubiene se articuleaza,
femural
lateral fmete, complexe, in care fiecare din formand simfiza pubiana, descrisa mai sus,
componentele mainii se mi~ca mtr-un mod La nivelul acesteia se gase~te' un disc
diferit, dar perfect coordonat. cartilaginos, discul interpubic. Mai multe
Legatura dintre membrele inferioare ~i ligarnente consolideaza articulatia ~i, de
coloana vertebral a se face prin pelvis, care asemenea, merg de la partea superioara la
este alcatuit dintr-un grup de oase ell.1:rem creasta iliaca, mentinand stabilitatea
de rezistente. Partea posterioara a pelvisului.
pelvisului este delimitata de osul sacru. De La nivelul gambei existii doua oase, tibia
Maleola fiecare parte, sacrul se articuleaza cu un os ~i fibula. Piciorul, la fel ca mana, prezinta
medials masiv, osul iliac, a carui creastii poate fi un schelet aIcatuit din oase mici. Aceasta
simtitii cu ~urintii la suprafata corpului. alcatuire ne face capabili de a mentine
Articulatia sacro-iliaca este intiirita cu fibre pozitia ortostatica ~i de a merge ~i alerga
~l ligamente incruci~ate. In plus, pastrandu-ne echilibrul.
Stanga: Mana are 14jalange (oasele
degetelor). Fiecare deget are treijalange ~i
doua la police. Mi~carea acestor oase este
asigurata de articulafii ~i mu~chi.
Mai la stanga: Articulatia pumnului este
formata din opt oase individuale denumite
carpiene. situate pe doua randuri.
Carpienele se gasesc intre metacarpienele
mainii ~i ulna care jormeaza antebratul.
Singurulos care poate ji palpat
subtegumentar este pisiformul.

Falange
I

_~exibilitatea piciorului uman se


iatoreaza anatomiei sale
mplexe. Pentru a purta
E eutatea corpului,jalangele
• "cioruluisunt mai largi ~i
latizate decat ale mainii ~i patul
ighial are 0 jomla diferita .
•Jelltru a ajuta la menfinerea
Echilibrului corpului.
Articula!ii ~i ligamente
Oasele scheletului sunt unite pnn pivotante de la baza craniului ~i cea a articula\iei ~i in anumite conditii in care
articulatii. De~i este necesara 0 articulare cotului intre humerus ~i ulna sunt tipuri membrana sinoviala este afectata, cum ar fi
solida, in acela~i timp, unele oase trebuie speciale de articulatii in balama care se artrita reumatoida, poate fi indepartata, ra-
sa fie capabile de mobilitate unul in raport mi~ca in jurul unui pivot. Articulatia ra afectarea pe term en scurt a articulatiei.
cu celalalt. Aceste articulatii ne permit 0 pivotanta a gatului permite rni~carile de Totu~i, 0 membrana sinoviala sanatoasa
gama variatii de mi~cari ~i fac din schelet rotatie ale capului, iar cea a cotului asigura este, probabil, esentiala pentru a prevem
un sistem foarte mobi!. rotatia antebratului, racand posibile mi~cari uzura ~i distrugerea articulatiei.
Articula1iile sunt impartite in doua cum ar fi rasucirea unei chei sau a unei
categorii principale - mobile sau sinoviale ~urubelnite. Articulatiile care sunt mobile Articulatia genunchiului
~i fixe sau fibroase. Articulatiile sinoviale in toate direc\iile, cum ar fi cele al ~oldului Articulatia genunchiului este 0 articulatie
in balama cu 0 structura aparte.
permit 0 gama larga de mi~cari ~i sunt ~i umiirului, sunt denumite articulatii cu
Extremitatea inferioara a femurului este
delimitate de un inveli~ numit sinovia!. supra fete sferice.
rotunjita pentru a permite 0 articulare
Mobilitatea articulatiilor fibroase este Articulatiile degetelor sunt articulatii
optima cu eX1remitatea superioara a tibiei.
limitata de prezenta tesutului fibros. Pe tipice in balama. Extremitatile osoase sunt
Suprafetele oaselor sunt acoperite cu
langa aceste doua tipuri, unele articulatii acoperite cu un material denurnit cartilaj cartilaj.
ale corpului se formeaza intre os ~i cartilaj. articular. Intreaga articulatie este Pentru a permite stabilitatea articula\iei
Deoarece cartilajul este foarte flexibil, el imprejmuita de un tesut fibros rezistent, ~i flexibilitatea mi~carilor in spa\iul
permite un grad deosebit de ml~care in denumit capsula articulara. Aceasta articular se gasesc doua foite
absen\a unei membrane sinoviale. mentine pozitia articulatiei, prevenind cartilaginoase. Acestea reprezinta
Articulatiile dintre coaste ~i stem sunt orice mi~care anormalii. In interiorul portiunile care sufera leziuni in cursul
exemple de articulatii cartilaginoase. articulatiei, dar nedepa~ind cartilajul activitatii sportive ~i pot fi indepartate prin
articular, se gase~te sinoviala. Acesta este interventie chirurgicala. Fara acestea,
Articulatii sinoviale un strat de tesut care, uneori, are doar articulatia genunchiului poate fi inca
Articula\iile sinoviale pot fi, la randul lor, grosimea unei singure celule care formeaza functionala, dar uzura articulara cre~te,
impartite in functie de amplitudinea lichidul sinovial, ce permite mi~carea ~i astfel incat mai tarziu, incursul vietii,
mi~carii pe care 0 pot efectua. Articulatiile reducerea frecarii. Ea nu este absolut poate aparea artrita.
cotului ~i ale genunchiului permit mi~cari necesara pentru functionarea normala a Suprafetele articulare sunt lubrifiate cu
de flexie ~i de extensie; articulatiile lichid sinovial pentru a asigura mobilitatea
semimobile permit mi~cari laterale in toate Afana are numeroase articulafii sinoviale; articulatiei. Exista, de asemenea, saculeti
directiile, deoarece suprafetele articulare este u~or de infeles cum, in cazuri severe cu lichid numiti burse sinoviale, care fac
sunt aplatizate sau ~or curbate. Exemple de artritii reumatoidii, deteriorarea parte din articulatie ~i au un rol de
de articulatii semimobile se gasesc la articulafiilor qfectate are drept rezultat protectie impotriva ~ocurilor severe.
nivelul coloanei vertebra Ie, oasele defonniiri invalidante ale degetelor ~i Forta ~i stabilitatea sunt asigurate de
purnnului ~i oasele tarsiene. Articulatiile pumnului. benzi fibroase denumite ligamente.
Femur
(osul coapsei)

Mu~chiul
biceps

Cartilaje
(meniscurile
frecvent
lezate in
eforturl
sportive)

Mu~chiul
gastrocnemian

r ara a lmpiedica mi~carea genunchiului, este adus pe pamant prm ml~cari ale alimentariei, digestiei ~i sarcinii.
aceste ligamente sunt dispuse pe ambele articulatiei ~oldului. ~i la nivelul sanilor exista ligamente
paI1i ~i In interiorul articulariei, constituite din fibre fine care susrin
menrionandu-i poziria. Articulatiile fibroase greutatea acestora.
Mi~carile articulatiei genunchiului sunt Articulariile fibroase Ie includ pe cele ale De obicei, devenim con~tienti de
eterminate de mu~chii coapsei. Mu~chii coloanei vertebrale, sacrului, craniului ~i existenta unui ligament atunci cand acesta
anteriori determina extensia articulariei (il unele din articulatiile gleznei ~i pelvisului. este lezat. 0 luxatie sau 0 entorsa de
ag inainte) ~i cei posteriori fac flexia (11 Aceste articulatii nu au sinoviala; oasele ligamente poate fi tot amt de dureroasa ca
ag inapoi). InseI1ia acestor mu~chi se afla sunt unite printr-un tesut fibros dens, care o fractura a osului.
pe oasele bazinului ~i pe femur. La nu permite decat mi~cari limitate sau nici
e:-.-tremitatea inferioara, ace~ti mu~chi se un tip de mi~care. Articulatiile coloanei Structura
esc intr-un tendon fibros, care se prind vertebrale reprezinta 0 exceptie, fiind Ligamentele sunt 0 forma de tesut
e tibie, trecand peste articularia destul de flexibile pentru a permite un conjunctiv. Tesutul cartilaginos al
enunchiului (vezi capitolul 3). anumit grad de mobilitate, in acela~i timp ligamentelor este format, In principal, din
Pentru prevenirea frecarii dintre mentinandu-~i rolul de sustinere al colagen ~i din elastina. In majoritatea
articulatie ~i tendon In timpul mi~carii, la acesteia. ligamentelor, acest tesut este a~ezat
acest nivel exista un os inc1us in grosimea ordonat in fascicule fibroase. Aceste
tendonului, denumit rotula (patela), Ligamentele fascicule de fibre sunt dispuse in diverse
neata~at de restul articulariei genunchiului. Oasele unei articulatii sunt actionate de directii, in functie de solicitarile la care
Ea are mi~cari in sus ~i In jos raportat la catre mu~chi. Ace~tia se leaga de articulatii sunt supuse. In ligamentele cu 0 forma
extremitatea inferioara a femurului ce se prin tendoane lipsite de elasticitate. cilindrica, fibrele sunt dispuse longitudinal
gase~te in cavitatea articulara ~i este Ligamentele, care au 0 elasticitate redusa, ~i rezista la intindere. Alte ligamente, care
ubrifiata de lichidul sinovial. Exista, de conecteaza oasele articulare ~i Ie mentin au rolul de a preveni mi~carea laterala a
asemenea, inca doua burse cu rol de pozitia prin limitarea mi~carilor. Fara articulatiilor, sunt dispuse sub forma unei
bsorbrie a ~ocurilor. ligamente, oasele ar putea fi foarte u~or retele incruci~ate de fibre.
Genunchiul este important in mod dislocate. Intre fibre existii. celule specializate
special la locomorie. eu fiecare pas, el se Ligamentele se gasesc, de asemenea, la numite fibrobla~ti, care au functie in
Indoaie, permirand mi~carea inainte a nivelul abdomenului, unde au rolul de a sinteza fibrelor de colagen ~i inlocuirea
_ambei rara a atinge pamantul - altfel mentine pozitia unor organe cum ar fi celor distruse. Intre fasciculele fibroase
piciorul ar avea 0 mi~care exterioara ficatul sau uterul, in acela~i timp permitand exista un tesut interstirial cu vasculariza1ie
datorita tractionarii pelvisului. Dupa acea, un grad de mobilitate necesar pentru sanguinii., limfatica ~i care ofera posibilita-
are loc extensia genunchiului ~i piciorul modificarile care apar in cursul tea ca fibrele nervoase sa treaca prin el.
Ligamentele se ata~eaza de oase. Ele se fiile intervertebrale, pOI1iuni din capsula La articulafia genunchiului, totu~i, forma
unesc cu fibreIe care penetreaza inveli~ul articulara sunt ingro~ate pentru consolidare oaselor nu opune rezistenfa la mi~carea
extern al osului (periostul). Periostul are 0 ~i sunt denumite ligamente intrinseci articulara. Astfel, de~i genunchiul este 0
vascularizafie ~i 0 inervafie care ii permit (capsulare). In plus, exista alte ligamente articulafie in balama, mi~carile sunt
sa hraneasca osul, cat ~i sa furnizeze in interiorul sau exteriorul capsulei control ate printr-un tip special de
suprafafa de fixare pentru ligamente ~i articulare care joaca un rol specific in ligamente (ligamente incruci~ate), care
mu~chi. Ligamentele ~i periostul se afla limitarea diferitelor tipuri de mi~cari. previn deplasarea posterioara a articulatiei
intr-o interacfiune amt de perfecta incat Acestea sunt cunoscute sub numele de ~i stabilizeaza articulafia in ortostatism.
periostul este frecvent afectat in urma unei ligamente extrinseci (accesorii). M~chii acfioneaza grupat la nivelul
leziuni a ligamentului. articulafiilor, unii prin contractie ~i alfii
Exista ligamente specializate pentru Functie prin relaxare, permifand mi~carile oaselor.
fiecare din variatele tipuri de articulafii ale Varietatea mi~carilor corpului este Ligamentele funcfioneaza in concordanfa
organismului. In articulafiile majore, ale dependenta de forma ~i aspectul supra- cu ace~ti mu~chi, prevenind rni~cari cu
genunchiului, ~oldului, cotului ~i articula - fefelor osoase articulare ~i a ligamentelor. amplitudini excesive. Ligamentele nu sunt
in unele articulafii, oasele reprezinta cel capabile de contracfie, fiind 0 structura
Fiecare mi~care pe care un atlet aface mai important factor. La articulalia cotului, statica ~i pasiva. Ele pot fi intinse de catre
depinde de interactiunea mu~chilor ulna formeaza suprafala inferioara a mi~carile articulafiilor ~i devin din ce in ce
tendoanelor, articulatiilor ~i ligamentelor. articulaliei ~i are 0 forma de carlig care mai tensionate, parra ce mi~carea nu mai
iv/aijos sunt evidenfiate cele mai permite doar mi~cari simple, anterioare ~i este posibila. Exista ligamente inserate
importante ligamente implicate in posterioare. intre doua pOI1iuniale aceluia~i os, nefiind
mi~carile umarului ~i, in dreaptajos, cele La acest nivel, ligamentele au doar rolul afectate de mi~cari. Ele protejeaza sau
necesare pentru mi~ci'1rilecotului cdnd de a preveni frecarea ~i un ligament special menfin pozifia unor structuri importante,
campionul olimpic Daley Thompson (ligamentul anular), inconjoara capul vasele sanguine ~i nervii.
efectueaza 0 aruncare. radiusului (osul extern al antebralului),
legandu-I de ulna ~i permiland, in acela~i
timp, mi~carea de rotalie.
Corpusculi Ruffini
(receptori pentru cald)
Tub excretor
Corpusculi Meissner
(receptori tactili)
Corpusculi Pacinii
Descuamari (receptori ai presiunii),
tegumentare'---
(cheratina)
Receptori
pentru durere
Melanocite:

Tulpina firului de par

Glanda sebace

Capilare arteria Ie
~i venoase

T esutadipos
subcutanat

ielea
?:=~ea, sau tegumentul, este mai mult decat transformate intr-un material nurnit Pielea este constituita din doua straturi
_ lIl\'eli~ al corpurilor noastre. Este un cheratina ~i sunt eliminate in final prin diferite de !esut: dermul ~i epidennu!.
~ activ ~i elastic, rezistent la umiditate descuamare. Timpul in care 0 celula din Ambele straturi con/in termina/ii nervoase
- ;:aldura ~i care ne protejeaza de radiatiile stratul profund ajunge la suprafata este de care transmit stimulii de durere, presiune,
-c;..matoare din lumina solara. Este destul trei-patru saptamani. rece ~i cald. Glandele sudoripare sun£
== rezistenta pentru a avea 0 aqiune Acest strat protectiv extern este ferm vitale pentru reglarea temperaturii
_ -ectoare impotriva agresiunilor ~l, ata~at de un strat subiacent denumit derm. corpului, in timp ce glandele sebacee
--~i, destul de supla pentru a permite Papilele dermice patrund in epiderm ~i lubrifiaza pielea ~i paru!. Glandele
~carile. Ea conserva caldura sau race~te aspectul valurit al jonctiunii dintre cele apocrine se dezvoltii la pubertate ~i
_ <ul in functie de necesitati, astfel douii straturi ale pielii da na~tere crestelor reprezintii 0 caracteristicii sexualii.
=tinandu-se 0 temperatura interna papilare, care sunt mai proeminente la Celulele producatoare de pigment, nllmite
-tanta. varful degetelor ~i determina aparitia melanocite pot produce alunite ~i pistrlli.
amprentelor digitale. Dermul este format
=:tructura pielii din fibre de colagen ~i elastinii. In
?Aea este constituita din doua interiorul dermului se afla glandele dintr-un conduct contorsionat de celule
ponente principale Partea externa - sudoripare, sebacee ~i apocrine, foliculii epiteliale care se deschid in ductul
,=?dermul - este formata din mai multe pilo~i, vasele sanguine ~i nervii. Nervii sudoripar, deschizandu-se la suprafata
~turi celulare, cel intern profund fiind penetreaza epidermul, dar vasele sanguine pielii. Secretia glandelor sudoripare este
=:::nit strat generator. In acest strat, raman in derm. Parul ~i ductele glandulare controlata de sistemul nervos ~i este
~~ lele se divid constant ~i se deplaseaza trec prin epiderm pana la suprafata. stimulatii de emotii, stres sau de necesitati
~:re supra~ata, unde se aplatizeaza ~i sunt Fiecare glanda sudoripara este formata calorice.
o ilustra!ie detaliatii a scalpului aratii
Pericraniu
diferitele straturi care constituie aceastii
por!iune aparte a pielii. Tesutul conjunctiv
T esut conjunctiv lax
lax permite mobilitatea mWfchilor
scalpului. Foliculii pilo~i viizufi din
exterior (stanga) ~i in secfiune (dreapta)
sunt responsabili pentru apari!ia ~i
cre~terea piirului.

Maijos: Unghia este produsa


de celulele vii din piele, situale
injurulriidiicinii unghiei, dar
corpulunghiei este 0 structurii
moartii. Totu~i, unghia este
sensibilii la atingere, deoarece
fesutul Cl/tanat subacent confine
multiple tenninafii nervoase.

ale pielii, care sunt mai numeroase in mod


particular la nivelul pulpei degetului. Ele
transmit stimulii de caldura ~i atingere la
fel ca ~i cei de rece, mancarime ~i durere,
care pot initia reflexe de protectie.
Glandele sebacee se deschid in foliculii
pilo~i ~i sunt constituite din celule Parol ~iunghiile
epiteliale specializate, care produc Parol ~i ooghiile soot douii forme
sebumul, 0 secre~e uleioasa. Sunt foarte particulare de cheratina. De~i unghiile sunt
numeroase pe cap, fata, piept ~i spate. Ele produse de celulele vii ale pielii, unghia
au functia de a lubrifia parol ~i tegumentul propriu-zisa este un tesut mort ~i nu va
~i sunt controlate de hormonii sexuali. durea sau sangera in caz de lezare. Partea
Glandele apocrine se dezvoltii la vizibila a unghiei este nurnita corp unghial
pubertate ~i sunt prezente la nivelul ~i forma ei este determinatii, in parte, de
axilelor, sanilor ~i langa organele genitale. factori genetici. Partea de la baza unghiei,
Ele au un miros specific ~i sunt 0 implantata intr-un ~ant al pielii, este
caracteristica sexuala. Cand incep sa se denurnita raclacina unghiei. Acoperind
dezvolte, secreta un produs cu 0 densitate radllcina, se gase~te cuticula (eponychia).
asemaniitoare laptelui. Exista 0 retea fina Structurile exierne ale tegumentului
de terminatii nervoase in ambele straturi acopera lunula aflatii la baza unghiei.
_ ". celular inferior al pielii ce Forma tijei parului determina aspectul probabile arsurile datorate radiatiei solare.
e pliul unghiei este denumit drept sau ondulat al parului. 0 tija Procesele chirnice complexe ale
-= generala. Celulele acestuia se cilindrica este asociata cu un fir de par organismului ce convertesc aminoacidul,
-= ~. cele superioare cresc ~i se incarca drept, iar 0 tija ovala cu parul ondulat, tija tirozina, in melaninii au loc la periferia
---eratina. Cand celulele mor, devin aplatizata cu un par carliontat.Celulele care melanocitului. Odata format, pigmentul se
_ ale unghiei propriu-zise. Daca produc cheratina parului sunt dintre cele deplaseaza spre centrul celulei pentru a
= este putemic afectata, intreaga care se divid cu 0 viteza crescuta. Parul acoperi ~i proteja astfel nucleul celular.
~ .e se pierde. scalpului cre~te, in medie, cu 1,25 cm (1/2 Expunerea la lumina ultravioleta, fie prin
~. este produs de celulele foliculilor inci) pe luna. Cre~terea parului nu este surse artificiale, fie prin radiatia solara,
.' ~i exista douii tipuri: parul fm continua ~i la fiecare cinci-~ase luni parul stimuleaza producerea de melanina prin-
pe suprafata corpului, cu exceptia intra intr-o faza de repaus, in timpul careia tr-un proces fiziologic de bronzare. Are
-~ or ~i a talpilor, ~i parul mai gros ~i inceteaza procesul de cre~tere. Radiicinile loc formarea melaninei, celulele se maresc
.:::-entat, prezent la nivelul capului, parului restant iau 0 forma de trefla ~i i~i ~i culoarea pielii devine mai inchisa.
: ~elor, barbii ~i zonelor genitale. pierd pigmentatia normala. Pana la zece la Raspunsul este variabil de la individ la
:--=..,eavizibila a parului se nume~te tija; suta din radiicinile parului scalpului se individ, dar toate persoanele, in afara de
ese formata 'din celule moarte gasesc in faza de repaus in orice moment. albino~i, devin mai pigmentate urmare
,,:inizate. Tija este implantata intr-o Firele imbiitranite sunt cele care ne raman acestei expuneri prelungite la lumina so-
-. 'une tubulara a pielii (folicul). Parul pe maini cand ne spalam parul. Nu se lara.Alti factori care contribuie la coloratia
~~ prin radacina, papila dermica, care produce nici 0 leziune a foliculilor, iar pielii sunt sangele din vasele sanguine
~se~te la baza foliculului, fiind cand radacina a terminat repausul incepe tegumentare ~i coloratia galbena naturala a
tata de flux'lll sanguin. Daca din nOlicre~terea normala a parului. . tesutului. Coloratia pielii poate fi
. -~ ina este lezata, cre~terea parului modificata ca urmare a unei stari
-c:aza, uneori ireversibil. Culoarea pielii particulare a nuantei sangelui din vasele
-: ~ ulul contine, de asemenea, 0 glandii Culoarea pielii se datoreaza pigmentului pielii. Astfel devenim "palizi" in conditii
.•...
<>.e~i mu~chii erectori ai firului de negro denumit melanina. Melanina se de frica, cand vasele rnici se inchid,. "ro~ii
~ conditii de expunere la frig sau gase~te, de asemenea, in par ~i in iris. Ea sau pletorici" la manie datorita cre~terii
ace~ti m~chi se contracta, este formata in celulele denumite fluxului sanguin ~i cianotici , "alba~tri" la
. and constrictia tegumentului in melanocite, situate in stratul bazal al frig, cand mare parte din oxigenul din
_-= firului de par ~i ridicarea acestora, tegumentului. sange este transportat spre tesuturi pe
? d ceea ce se nume~tepiele de gaina. Indiferent de tipul rasial, acela~i numar masurii ce fluX'll1sanguin scade.
.:.' tii au aproximativ 120.000 de fire de melanocite este intalnit in pielea fiecarei
~ . - pe cap; ro~catii au mai putine, cei fiintei umane. Cantitatea de melaninii
. mai multe. Tipul firului de par este produsa de aceste celule prezinta mari
-2,' il: exista par fin ~i moale, care se variatii. La rasa neagra, melanocitele sunt Diferenfele in colorafia pielii se datoreaza
:. e~te in diferite portiuni ale corpului; mai mari ~i produc mai mult pigment. nivelelor diferite de melanina. Granulele
-=-_> lungi care cresc pe scalp ~i firele Functia melaninei este de a proteja pielea de melanina sunt produse in epiderm de
:.e ~i rigide ce compun sprancenele; fata de radiatia solara; cu cat pielea are 0 catre melanocite. Expunerea la lumina
negro are structura cea mai rigida. culoare mai inchisa, cu atilt sunt mai putin solara accelereaza aCfiunea melanocitelor.

Reaetia normali a
tegumentului la soare
Celule epiderm ice

Radacina unghiei
(sediul cre~terii active
a unghiei)
CAPITOLUL 3

SISTEMUL
MUSCULAR
Fiecare mi§care a corpului, de la
o clip ire a unei pleoape panii la
un salt in aer, este posibilii
datorita mu§chilor §i tendoanelor
- extensii ale mu§chilor care joaca
un rol crucial in transmiterea
forfei de contracfie a mu§chiului
la osul asupra caruia aCfioneaza.
in spatele activitafii musculare Infraspinatus·

exista mecanisme sofisticate care Teres major

fac dintr-o aCfiune aparent simpla,


cum ar fi mi§carea capului, un
proces complicat, ce implicii
creierul, nervii §i organele de
simt.J

r Semitendino~i

Dreapta: Mu~chii voluntari ai corpului pun


in ac!iune oasele ~i tendoanele care se
giisesc sub control con~tient. Ei sunt, de
asemenea, responsabili pentru reac!iile
automate la stimuli, cum ar ji rejlexul
rotulian, care sunt denumite actiuni rejlexe.
Exista trei tipuri diferite de mu~chi in nou nascut. Se comporta ca resorturi
organism. Primul tip este reprezentat de ata~ate de diferite puncte ale scheletului,
mu~chii scheletici sau voluntari. Impreuna determinand mi~carea anumitor oase, de la
cu oasele ~i tendoanele, ei sunt rnicul mU:~chi stapedius, care actioneaza
responsabili pentru toate formele de asupra scaritei, un os rnic al urechii medii,
mi~cari con~tiente, cum ar fi urcarea pana la m~chiul gluteus maximus (mareIe
scarilor, ~i sunt de asemenea implicati in fesier), care formeaza majoritatea masei
reactiile automate denumite reflexe. AI fesiere ~i controleaza rni~carile articulatiei
doilea tip este mu~chiul neted (denurnit a~a ~oldului.
datorita aspectului sau microscopic), In mu~chii netezi sau involuntari, fiecare
implicat in motilitatea organelor interne, fibra este 0 celula alungita, fusiforma.
cum ar fi intestinele sau vezica urinara. Al Mu~chii netezi nu sunt sub controlul
treilea tip este mu~chiul cardiac,care con~tient al creierului, ei produc contractia
reprezinta constituentul principal al iriimii. musculara necesara in procese cum ar fi
M~chii voluntari se mai numesc striati digestia,. determinand peristaltismul
datorita faptului ca, la examinarea intest,inal, ce asigura transportul hranei.
rnicroscopica, aranjamentul fibrilar care ii M~chiul cardiac are 0 structura foarte
formeaza Ie del un aspect dungat. Ei i~i asemanatoare cu eel voluntar, dar fibrele
exercita actiunea prin scurtarea lungimii, sunt mai scurte ~i groase, formand 0 retea
un proces denumit contractie. Ei trebuie sa densa.
fie capabili de a produce 0 contractie
rapida, exploziva, de tipul celei pe care 0
efectueaza mu~chii membrelor inferioare Inima este unica structura a corpului
in timpul unei sarituri, ~i de a mentine un compusa din mu~chi striat de tip cardiac.
tonus constant pentru a pastra corpul intr-o Contracfiile inimii sunt rezultatul
postura normala. impulsurilor produse de sistemul
M~chii voluntari se gasesc in intreg excitoconductor al inimii, care asigura
organismul, reprezentand 0 proportie de 25 expulzarea sangelui din inima fn vasele
la sum din greutatea corpului, chiar ~i la un sanguine.
Reclus
abdominus
Flexorii
articula\iei
pumnului ~i
ai degetelor

Quadriceps
femoris

Mu~chiul
miocard
]V1i~careavoluntarii este declan~atii de
impulsuri initiate in cortexul cerebral, pe
pm'tea opusa a corpului ce Umleaza sa
efeetueze mi~earea, de-a lungul miiduvei
spinarii ~i al nervi lor motori. La l11u~ehii
seheletlilui, unele din impulsllri detennina
eontrae!ia museulara, altele inhibiJ nervii
1110tori~i asigura relaxarea mu~ehilor
antagoni~ti.

Un mu~chi de dimensiuni mici este alcatuit


din putine fascicule de fibre, in timp ce un
mu~chi de dimensiuni mari, cum ar fi
gluteus maximus, poate fi alcatuit din sute
de fascicule.
Intregul mu~chi este invelit intr-un tesut
fibros. Are un corp muscular gros, care se
ingusteaza la capete, formand tendoanele,
fiecare din acestea inserandu-se pe un os
Structura mu~chiului neted nu prezinta
acela~i aranjament geometric ordonat al
filamentelor ~i fibrelor; ea este constituita
din celule fusiforme dispuse neomogen,
de~i are 0 contractie dependenta de
actiunea filamentelor de miozina ~i actina.
Observata la microscop, structura
mu~chiului cardiac este totu~i aceea~i ca a
mu~chiului voluntar, cu exceptia faptului
ca fibrele formeaza 0 retea.

Activitateamuscu,araL
La nivelul pliieii neuromuseulare, impulsul k

Structura mu~chilor nervos detennina desearearea vezieulelor de .


Mu~chii voluntari pot fi priviti ca 0 serie aeetileolina. Acestea ae!ioneaza mu~chiul.
de fascicule paralele de fibre adunate
impreuna pentru a forma 0 unitate
completa. Cele mai mici dintre ele -
unitatile de baza ale activitatii musculare -
sunt filamente de actina ~i miozina, atat de
fine incat pot fi observate numai la
microscopul electronic. Ele sunt proteine
cunoscute sub numele de proteine
contractile. Mu~chiul se scurteaza cand
filamentele de actina ~i miozina gliseaza in
lungullor.
Aceste filamente sunt grupate in
fascicule denumite miofibrile. Printre
miofibrile se afla depozitele energetice ale
mu~chiului, sub forma de glicogen, ~i
fumizorii normali de energie,
mitocondriile, in care oxigenul ~i substratul
energetic sunt metabolizate pentru a
produce energie.
Miofibrilele sunt grupate in fascicule
mai mari numite fibre musculare. Acestea
sunt de fapt celulele musculare cu nucleii
celulari dispu~i la periferie, sub membrana.
Fiecare fibra musculara vine in contact cu
o fibril nervoasa care Ii declan~eaza
actiunea ori de cate ori este necesar.
Fibrele musculare sunt grupate in
fascicule, cu un inveli~ de tesut conjunctiv.
Vase
sanguine
Nuclei din celula
musculara

o miofibrila formata din


filamente de actina ~i miozina

Filamente de
actina

La mu~chii voluntari,filamentele de actinii


§i miozinii sunt grupate fnfascicule
denumite miofibrile, care, la randullor,
[ormeazii fascicule defibre musculare.
Acestea sunt celule musculare cu nucleii
situa!i periferic ~i sunt fnconjurate de un
fnveli§ de lesut conjunctiv.

Ju~chii involuntari sau netezi sunt Mu~chiul cardiac este constituit din fibre Filamentele de actinii ~i miozinii ale mu§chilor
eompu~i din celule jilsiforme. musculare ramificate. voluntari gliseaza In timpul contrac!iei.
Funqiile mu~chilor reducand distanta dintre punctele de
_ r ': illi scheletici, sau voluntari. sunt insertie, astfel Incat douii sau mai multe
2c :iva i de nervii motori care pleaca din oase sunt puse In mi~care In raport cu
:::lE va spinarii ~i care preiau impulsurile altele.
-c-..i e de la creier printr-un tract nervos. Fiecare mu~chi poate actiona doar prin
.-. .' nervi motori au mal multe scurtarea ~i nu prin marirea distantei dintre
:2.IDificatii, fiecare fiind distribuita la un punctele de insertie - ei pot sa traga, dar nu
='~chi voluntar. Fiecare ramificatie ia pot sa Impinga. Pentru 0 mi~care In directie
z contact cu celulele musculare. opusa trebuie activat un alt mu~chi. De
2. lsul electric se propaga prin nerv exemplu, bicepsul bratului poate produce
. :eeand de la creier ~i cand ajunge la flexia cotului, dar e>.1:ensiabratu1ui este
ex:remitatea nervului elibereaza 0 cantitate produsa de un alt m~chi, triceps, situat pe
=i - de acetilcolina din granulele In care fata posterioara a bratului. Mu~chi cum ar
zceasta este stocata. Acetilcolina fi bicep sui ~i tricepsul sunt denumiti
:::E 'erseaza spatiul Ingust dintre antagoni~ti - "ei lucreaza unul Impotriva
::..'"Olinatiilenervoase ~i mu~chi, unde se celuilalt" .
_ii de zone speciale ale membranei
~:- are numite receptori. Dupa legarea
2.<.e-'colinei de receptori, mu~chiul se Adductor brevis
rracta ~i ramane In aceastii stare atat
Adductor
::::::, cat mediatorul chimic este legat de
magnus
_ ep-or. Pentru a asigura relaxarea
=:lSC lara, 0 enzima ce neutralizeaza
z:e" olina intra In actiune.
ele mai simple reflexe apar pnn
,,-.:= larea directa a nervilor motori de
-"::e sernnalele ce sosesc la maduva
~.::2.rii de la receptorii senzoriali prin
:::.....:.i senziti\'i. De exemplu, In reflexul
. ,0 10\'itura sub rotula este simtita
:::: ~ eptorii tendino~i. Ace~ti receptori
- ~ impulsuri la maduva spinarii ~i, Mai sus: lvlu:jchii gambei :ji ai piciorului.
i\', actioneaza nervii motori care in timpul mersului, corpul este propulsat
~= de la maduva spinarii la mu~chii inainte de mU:jchiiputel11ici ai gambei -
_ :.e·. Drept rezultat, mu~chii coapsei se gastrocnemieni :jisoleari. Ace:jti mU:jchi
...=a - rapid ~i gamba se mi~ca Inainte. ridicii articulalia glezneifolosita ca 0
"':r.e deosebire de reflexe,mi~carea pdrghie. MU:jchii extensori ai piciorului
. ":entii a mu~chilor voluntari este indoaie degetele ddnd impulsulfinal catre
.7.:~atii de sernnale transmise de la inainte.
___ e:- rin madU\'a spinarii. Unele dintre
-~'" ~e aqioneaza prin stimularea unor
=5:} neni motori, iar altele au 0 actiune
~ =. . e, astfel Incat se creeaza un Stanga: Ali:jcarea anterioara a membrelor
==::::5- ce \'a determina contractia unui inferioare din :jold implica tensorulfasciei
~ ~i re axarea altuia. lata, care une:jtepelvisul cufemurul, :ji
_____ ..:i -ea filamentelor de miozina ~i mU:jchiulcroitor, cel mai lung mU:jchidin
_-::::=Z < timpul contractiei musculare este corp, care se intinde de la pelvis pdna la
:_ .es complicat, In care are loc genunchi. Cei trei mU:jchiadductori -
-- :i desfacerea continua a unor scurt, mare :jilung ...readuc piciorul in
'mice dintre acestea. Acest pozilia inilialii.
esita energie, fumizata de
s ratului energetic In prezenta
In mitocondrii, stocata ~i M~chiul neted are, de asemenea, 0
-,- -=:-a apoi In compusul adenozin inervatie motorie. Totu~i, in loc de un
ATP), compus macroergic. singur nerv ce stimuleaza 0 singura celula,
- -{)n- aCtiei musculare este initiat impulsul se propaga simultan la mai multe
~ -=::s:.:.:. e calciu (unul din mineralele celule. Acest mod de propagare ajuta, de
corp) In celula musculara exemplu, la transportul hranei In intestin.
.-- :e;ea tubulara fina situata printre Contracfia mu~chiului cardiac nu este
-=-- _>. -e::lurnitiimicrotubuli. produsa de nervi motori, ci de un tesut
- =-_e moment: mai multe celule specializat al inimii. Aceste impulsuri au 0
ntracta, asigurand tonusul frecventa de aproximativ 72 de ori pe
z=u un numar suficient de fibre minut, determinand contracfia inimii ~i
... -~""? ~Iregul mu~chi se scurteaza, expulzia sangelui.
endoanele
-- ele joaca un rol important intr-o inele de sustinere In punctele in care vasele In care traverseaza sau au un contact strans
. . .
': ,'ariatii de mi~cari. In principiu, man se unesc cu Imma. cu alte structuri. Teaca tendinoasa este un
- -, une~te partea activa sau corpul man~on cu perete dublu care izoleaza,
"-, ui cu structura - un os - care va fi Tecile tendinoase protejeaza ~i lubrifiaza tendonul, astfel
0:zatii. Foria de contractie a fibrelor Pentru a se putea mi~ca cu u~urintii ~i rara incat posibilitatea unei leziuni pnn
::0rre este concentrata ~l apOl frictiune sau pericol de abraziune, preslUne sau frecare este redusa la
~a prin tendon, realizand tractiunea tendoanele de la nivelul articulatiei gleznei minimum. Spatiul dintre cele doua straturi
__ Li interesate ~i realizand astfel ~i pUIIllluluisunt invelite in teci In punctele ale tecii tendinoase contine lichid, a~a Incat
_"",,-ea.
~=-cioanele sunt extensii specializate ale
._: or ~i sunt formate din tesut
_ iv, care leaga fasciculele de fibre
~,' are ~i care se unesc ~i se extind in
.:. u~chiului sub forma unui cordon
-ibil. Ele au putine terminatii
-e, fiind, In principal, tesuturi
c ~i cu 0 vascularizatie saraca. La 0
=.itate, ele se formeaza din corpul
- :" lui, iar la cealaltii extremitate se
~ de os, unele dintre fibre fiind
- ~te chiar In structura osoasa.
-= '18 mai multe tendoane localizate
'. de suprafata corpului ~i care pot fi
-.e cu u~urintii. De exemplu,
_. e tele posterioare ale articulatiei
chiului care controleaza flexia
hiului. Tendoanele sunt, de
enea, Intalnite acolo unde exista un
__ umar de articulatii care efectueaza
- - . intr-un spatiu relativ mic, deoarece
~ ocupa mult mai putin spatiu decat
·i. Astfel, ambele fete ale mainilor ~i
elor contin un Intreg set de diferite
-= ne. Mu~chii ce action~za ~_
::::::.::oonesunt situati la distanta de nivelul
~. ~ or ~ipicioarelor.
-:'::1 tip particular de tendon se afla In
e:ciune cu tesutul muscular care
eaza peretele Immii, favorizand
-::-. ea de pompa a acesteia. Aici, benzi
-~-e de tesut fibros formeaza structuri
- :::'ie In interiorul mu~chiului cardiac, care
era atat 0 structura mai ferma, cat ~i

Mai sus: Tecile tendinoase protejeaza ele aluneca cu u~urinta unul peste celalalt.
tendoanele impotrivafreciirii de alte Organismul nu poate efectua mi~cari
structuri. Un tendon (in medalion) este repetate de acela~i tip rara aparitia unei
format de membranele care fuzioneaza la leziuni sub forma de inflamatie. Aceasta se
Intampla deoarece perioadele de repaus
~U:UimU'Chi sunt necesare pentru Inlocuirea lichidului
lubrifiant. Daca acest lucru nu se intampla
~i sistemul functioneaza rara 0 lubrifiere
i ,~ Tendoane extensoare adecvata, cele doua straturi ale tecii incep
--'"'""
sa se erodeze. Continuarea mi~carii va
produce durere ~i va determina un sunet
numit cracment. Acesta este mecanismu1
care sta 1a baza conditiei denumite
tenosinovita - inflamatia tecii tendinoase.
Utilizarea rapida ~i neobi~nuitii a unui set
Tendoanele extenso are ale mdinii ne permit particular de mu~chi are 0 probabilitate
sa indreptam degetele. mare de a duce la tenosinovita.
CAPITOLUL4

SISTEMUL Locallzarea sistemulul nervos


central ~I perlferic

Emisfere

NERVOS cerebrale

Cerebel
NeNi ceNicali (8
Sistemul nervos este esential pentru perechi) care
ineNeaza gatul.
perceptia senzorialii, perceptia durerii umerii ~imainile

§i a pliicerii, controlul mi§ciirilor §i


reglareafunctiilor corpului, ca de
exemplu respiratia. Fiind cea mai
complexii structurii a organismului,
este de asemenea vitalii pentru
dezvoltarea limbajului, gdndirii §i
memoriei. in centrul siiu se giisesc
creierul §i miiduva spiniirii, care, in
final, controleazii tot tesutul nervos din
ceIe lalte piirti ale corpului.

NeNi sacrali (5 perechi)


ineNeaza picioarele ~i
organele genitale

Anatomla neuronulul (celula nervoasa)

Vedere posterioara a conectarii creierului.


maduvei spinarii ~i nervilor periferici (sus, in
dreapta). Rela{ia lor este extrem de complexa,
nervii somatici fiind lega{i de cei ai sistemului
autonom prin intermediul ganglionilor,
amdndoua avdnd cai aferente ~i eferente
maduvei spinarii. 0 sec{iune a coloanei
vertebrale (pag. 43) arata modul de protec{ie a
maduvei spinarii. Neuronul (dreapta) este
prezentat cu teaca de mielina ~i nodurile Ranvier
care ajuta la transmiterea influxului nervos.
Celulele
nervoase
Unitatile functionale ale sistemului nervos
Interconectarea dintre sistemul nervos
sunt milioanele de celule nervoase
somatic ~iautonom
interconectate denumite neuroni. Functia
lor este oarecum asemanatoare cu cea a
circuitelor dintr-un aparat electric
complex: ele preiau semnalele dintr-o parte
a sistemului nervos ~i Ie transmit alteia,
unde ele pot fi retransmise altor neuroni
pentm a determina 0 anumita actiune.
Neuronii sunt c1asificati in trei tipuri, in
Nervi motori somatici raport cu functia lor: neuroni senzitivi, care
(transmit infiuxul transmit informatia de la organele de simt
nervos de la sistemul ale corpului la sistemul nervos central;
nervos central)
neuroru integrativi (intemeuroni), care
proceseaza informatia primita; neuroni
motori, care initiaza actiunile voluntare ~i
Radacina comuna a
sistemelor somatic ~i involuntare.
autonom la ~i dinspre
maduva spinarii Structura neuronului
Neuronii au diferite forme ~l mariml, dar
toti au aceea~i stmctura de baza. Au un
nucleu central situat intr-o pOrfiune
aproximativ sferica a neuronului numita
corp celular. Din corpul celular se desprind
un nurniir de prelungiri fine, ramificate.
Acestea sunt denumite dendrite. Din celula
se desprinde 0 fibra unica, lunga, denumita
axon, principala fibra care asigura
conducerea semnalului intr-un nerv. La
e:\1remitatea sa, axonul se divide ~i elin-
tr-un numar de ramificatii, fiecare
terminandu-se cu mici butoni. Fiecare
buton se gase~te in imediata apropiere a
unei dendrite de la un alt neuron, rara a 0
Ganglioni ai sistemului atinge de fapt. Acest spatiu este denumit
autonom
sinapsa, prin care mesajele sunt transmise
de catre substante chimice numite
mediatori neuronali. Fiecare neuron este
delimitat de un perete subtire,
semipermeabil care are un rol important in
transmiterea impulsurilor. Impulsurile sunt
declan~ate intotdeauna de excitarea uneia
sau a rnai multor din dendritele neuronului
~i sunt trimise catre corpul celulei. De aici
se propaga de-a lungul axonului. Pentm a
mari viteza de transmitere a semnalelor,
multi axoni au un lnveli~ de mielina.
Cand un semnal atinge butonii axonului,
acesta poate, in anumite imprejurari, sa
traverseze sinapsele catre dendrite Ie unui
alt neuron adiacent ~i astfel sa se propage
in continuare. Neuronii nu sunt singurele
tipuri de celule care se intalnesc in
sistemul nervos. Celulele denumite
nevroglii sau celule gliale sunt prezente in
numar mare in sistemul nervoscentral, iar
celulele Schwann se gasesc in cel periferic.
Ambele tipuri leaga, protejeaza ~i hranesc
~i, de asemenea, ofera suport neuronilor.
Sistemul nervos periferic
. nentele principale ale sistemului informatii din mediul extern de la organele parasimpatic ce inerveazii ciiile aeriene,
='~yos sunt nervii, care leagii sistemul de simt, cum ar fi ochii, care contin celule bronhiile pulmonare determinii constrictia
=.e:yos central de alte piirti ale corpului, ~i receptoare specializate. Semnalele de la acestora, mic~orandu-le calibrul. Nef\~i
"onii nervo~i, grupe de celule ace~ti receptori sunt transportate apoi ciitre simpatici din aceea~i zonii produc miirirea
=.e:yoase situate in diverse puncte ale sistemul nervos central, prin fibrele calibrului, adicii dilatii bronhia.
S5".eID lui nervos. senzitive. in al doilea rand, transmite Intregul sistem autonom este controlat
-n nery este un fascicul alciituit din mesaje prin fibrele motorii de la sistemul de 0 zonii din creier nurnitii hipotalamus.
~ motorii ~i senzitive, impreuna ell nervos central la m~chii scheletici, Acesta prime~te informatii despre orice
:es- conjunctiv ~i vasele sanguine. initiind astfel mi~carea. variatie in, de exemplu, componentele
_-""," principali, in numiir de 43 de Sistemul nervos autonom are, in chimice ale corpului ~i ajusteazii sistemul
,_ "', l~i au originea in sistemul nervos principal, rolul de a mentine functiile autonom pentru a restabili echilibrul. Dacii,
"""":::::c: 12 perechi se desprind din automate, rarii un efort mental deliberat din de exemplu, nivelul oxigenului scade in
. ...: ea inferioarii a creierului (nervii partea noastrii, ale unor organe cum ar fi urma efortului, hipotalamusul comandii
~eni) ~i 31 perechi din miiduva spiniirii inima, pliimanii, stomacul, intestinul, sistemului autonom cre~terea frecventei
::...":'\.. spinali). vezica urinarii, organele sexuale ~i vasele cardiace pentru a fumiza mai mult sange
,-enii cranieni inerveazii, in principal, sanguine. El este alciituit in intregime din oxigenat.
~ e e de simt ~i mu~chii capului, de~i nervi motori aranjati in releu pornind de la
_ =ery cranian foarte important, vagul, miiduva spiniirii ciitre diferiti mu~chi. Mai jos: Schema care ilustreaza modul in
~''':yeaza organele digestive, inima ~i ciiile Sistemul nervos autonom este compus care sistemul nervos periferic controleaza
_~. ":-atorii din pliimani. Unii nervi din douii piirti, denurnite simpatic ~i ritmul cardiac. Nervii senzitivi trimit
:::r-; ", cum ar fi nervul optic, contin parasimpatic. Fiecare folose~te un informafii catre centrul cardioreglator din
.: fibre senzoriale. mediator chimic diferit acolo unde fibra maduva spinarii, ritmul cardiac este apoi
_-enii spina Ii se desprind la intervale nervoasii ajunge la organul tintii, fiecare adaptat de catre sistemul nervos simpatic
~te din miiduva spiniirii ~i contin are 0 autonomie diferitii ~i are efecte ~i parasimpatic. Un nerv parasimpatic
:..- :deauna atat fibre motorii, cat ~i diferite asupra organelor pe care Ie important este vagul, care inhiba
-'"':Zw;e. Ei inerveazii toate regiunile deserve~te. De exemplu, nervul activitatea cardiaca.
'. i situate mai jos de gat. Fiecare
=- ' spinal este ata~at de miiduva spiniirii
. 'ermediul a douii riidiicini, una
.::.:.z "ra din fibre motorii ~i cealaltii din
::""":e -enziti,'e. Dupii unirea riidiicinilor,
,e . ua tipuri de fibre se aliiturii pentru a
:3:::1.2 ef\ ul, de~i fiecare actioneazii
~ 'ent de cealaltii, ca douii fire ale
an
b u electric. timp ce la nef\~i

_J:-
_::1
-~e::ll, de asemenea ata~ati de regiunea
-::e:: ra a creierului prin riidiicini, fibrele
se::zi:::\'e ~i motorii formeazii, de regulii,
~-: separati).
=..a . a distantii de miiduva spiniirii,
.::: :e nery spinal se divide in ramun care,
:2 :fr=, lor, se di,~d in numeroase ramuri
" formand 0 retea care inerveazii

.. -;;t fibrele senzitive, cat ~i cele motorii


.-:: . ~ p8I1i ale neuronilor senziti\~ ~i
- - _", f'brele motorii ~i senzitive sunt
:::-e~ _.. e c~le mai lungi ale neuronilor
, oj". De exemplu, 0 fibrii motorie a
__ =e on din miiduva spiniirii se poate
_._6': rani. intrerupere panii la un m~chi Nodul
1. atrioventricular
• Sistemul nervos parasimpatic (inhiba
activitatea inimii)
- marie ~i autonom
-=:.. =~ nef\'OS periferic are douii mari
Sistemul nervos simpatic (accelereaza
. _~ te: sistemul nervos somatic, care • activitatea inimii)
~ ~- . .e - b control con~tient, ~i sistemul
- e onom, care este sub control
~-::en.
nef\'os somatic are un rol
primul rand, colecteazii
31 perechi de
nervi spinali

Regiunile corpului inervate


de nervii spinali cervicali
Regiunile corpului inervate
de nervii spina Ii toracali
Regiunile corpului inervate
de nervii spinali lombari
Regiunile corpului inervate
de nervii spinali sacrali
Sistemul nervos central
Sistemul nervos periferic actioneazii doar
ca un releu pentru transmiterea mesajelor
intre sistemul nervos central ~i m~chii
capului, glande ~i organe de simt. Practic,
nu joacii nici un rol in analiza informatiilor
senzitive sau in initierea impulsurilor
motorii. Ambele activitiiti ~i multe altele
apar in sistemul nervos central.
Creierul ~i miiduva spiniirii formeazii
unitatea centralii care prelucreazii
impulsurile. Ele primesc mesaje prin
fibrele senzitive de la organele de simt ~i
receptori, Ie selecteazii ~i analizeazii ~i,
dupii aceea, transmit impulsurile de-a
lungul fibrelor motorii, producand un
riispuns adecvat al mu~chilor ~i glandelor.
Functia de analizii sau de procesare
poate fi relativ simplii pentru unele
activitiiti ce se desIa~oarii in miiduva
spiniirii, dar analiza la nivelul creierului
este de obicei de 0 inaltii complexitate,
implicand participarea a mii de neuroni
diferiti. De~i multi neuroni senzitivi se
terminii ~i multi neuroni motori au originea
in creier, majoritatea neuronilor cerebrali
sunt interneuroni care au functia de a filtra,
analiza ~i stoca informatiile
Intregul sistem nervos central necesitii
un aport substantial de sange, care
furnizeazii oxigenul ~i substantele
nutritive. El este de asemenea protejat de
douii tipuri de inveli~uri. Primul este osos: limpede, apos, care circulii in meninge, in deosebire de ventriculii inimii, care au
craniul, care adiiposte~te creierul, ~i miiduva spiniirii ~i in ventriculii cerebrali nume specific, ventriculii cerebrali sunt
coloana vertebralii, care adiiposte~te (cavitiiti). Lichidul are un efect de numerotati. Numerotarea incepe de la
miiduva spiniirii. Cel de-al doilea este amortizare, ajutand astfel la protejarea emisferele cerebrale in jos, ciitre miiduva
constituit din trei membrane fibroase tesutului nervos vital fatii de agresiuni. spiniirii, iar primii ventriculi (denumiti
denumite meninge. Acestea acoperii in Fluidul este produs continuu din sange ventriculi laterali) sunt ~i cei mai mari.
intregime creierul ~i miiduva spiniirii. de ciitre celulele specializate ale plexurilor Lichidul circulii de la ventriculii laterali,
Lichidul cefalorahidian este un fluid coroide din ventriculii cerebrali. Spre printr-un orificiu ingust, in ventriculul al
treilea ~i apoi, printr-un canal ~i mai
ingust, apeductul cerebral, in eel de-al
patrulea, care este putin mai largo De aici
Tracturi neNoase iese prin orificii ale plan~eului
Tracluri neNoase . descendenle (de la
ascendente (spre ventriculului in ni~te spatii (cisterne) pline
creier)
creier) - cu lichid care inconjoarii trunchiul cerebral
la baza creierului. Dupii aceea, lichidul
circulii ciitre partea superioarii a creierului
(emisferele cerebrale) ~i este reabsorbit de
ciitre proeminente speciale, denumite
vilozitiiti arahnoidiene, de pe arahnoidii,
una dintre cele trei meninge.

See,tiune transversala prin madul'a

Duramater ----l------
Pereche de neNi spinali
spinarii, eare ilustreaza eaile senzoriale
(senzitive) ~i motorii ee transmit injluxul
nerl'OS la ~i dinspre ereier. Rejlexele
apar dind mesajele se transmit prin
neuronul de asoeia,tie.
ate prin maduva spinarii ~i la capatvllor la
mare distanta de creier, vin in contact cu
_ --:<0 cerebrale dendrite Ie sau cu corpii celulari ai
neuronilor senzitivi sau motori apartmand
--~ cerebral
sistemului nervos periferic. Mesajele pot ti
transmise prin intermediul sinapselor, intre
neuronii periferici ~i cei spinali.
A doua functie a maduvei spiniirii este
de a controla activitatile reflexe simple.
Aceasta se obtine prin neuroni, ale caror
prelungiri se extind pe distante mici in sus
~i in jos prin maduva spiniirii ~i prin
intemeuroni care transmit mesajele direct
intre neuronii senzitivi ~i cei motori. Daca
puneti mana pe 0 sobii fierbinte, receptorii
pentru durere din piele transmit mesaje la
miiduva spiniirii. Unele dintre acestea sunt
transmise irnediat prin intemeuroni la
neuronii motori ce controleaza mi~ciirile
mu~chilor bratului ~i ai rniiinii ~i mana este
retrasa rapid ~i automat. Mesajele urea prin
miiduva spinarii ~i sunt conectate pnn
intemeuroni cu nervii motori care
Maduva controleaza mi~carile gatului.
prelungita (bulb)
Glanda hipofiza Aceasta secfiune evidenfiaza componentele
(pituitara) principale ale creierului. Sistemul limbic
(in medalion) este implicat in memorie,
invafare ~i stari emofionale.
dun spinarii
_ '= ya spinarii este 0 coloana de tesut
'os aproxlmativ cilindrica, in lungirne
-~ . ca 40 cm (16 inci), care este situata in
'orul canalului vertebral de la creier
_. ;; la vertebrele inferioare. Este compusa
_ aglomerari de neuroni ~i fascicule de
==--e nervoase. Materia cenu~ie - denurnire
:;_ omerarilor neuronale - are forma de H
?= sectiune transversala, cu un corn
_ -erior ~i unul anterior in fiecare
:::::atate (protuberante). eel anterior este
us din neuroni motori, in tirnp ce
ul posterior contine corpii celulari ai
-="=Onilorde asociatie ~i senzitivi.
_ rateria cenu~ie este inconjurata de
=z:eria alba. Aceasta este irnpra~tiata in
_-= cordoane ~i contine fasciculele
. dente ~i descendente care conecteazii
~erul la maduva spinarii in ambele
=- iii. Fasciculele descendente propaga
. surile motorii de la creier la sistemul
_ 'os periferic; fasciculele ascendente
~ irnpulsurile senzitive catre creier.

nncliile maduvei spinarii


_ 2 uva spiniirii are doua functii
~ cipale. In primul r~nd, ea functioneaza
un sistem de conducere in ambele
'uri intre creier ~i sistemul nervos
~feric. Aceastii functie este indeplinita
:-:n intermediul neuronilor senzitivi ~i
=o'ori; fibrele acestora din urrna formeaza
3cicule lungi, ce pleaca din diferite paTti
:':":ecreierului. Ele coboara pe distante vari-
In acest fel, capul se intoarceautomat catre eferente, astfel incat partea stanga a conducere scade sau este impiedicata sa
sursa dureroasa. Alte mesaje sunt corpului este controlata de partea dreapta a apara, partea din creier denumita cortex
transportate pam la creier ~i determina creierului ~i viceversa. cerebral devine inactiva ~i persoana devine
senzatia con~tienta de caldura ~i durere. Variatele structuri ale trunchiului incon~tienta.
cerebral - incluzandu-Ie pe cele denumite
Creierul bulb (medulla oblonga) ~i puntea, care fac Emisferele cerebrale ~i hipotalamusul
In principiu, creierul poate fi impartit in parte din creierul posterior, ~i formatia Parte a cea mai mare din creier este
trei regiuni distincte: creierul posterior, reticulata (uneori, denumita sistem reprezentata de ernisferele cerebrale
creierul mijlociu ~i creierul anterior. reticulat activator), care face parte din (cerebrum) localizate in creierul anterior.
Fiecare din aceste regiuni este divizata in creierul mijlociu - au functii vitale. Ele Acestea sunt mai dezvoltate la om decM la
zone separate, care controleaza functii controleaza frecventa cardiaca, presiunea orice alt animal ~i simt esentiale pentru
distincte, toate interconectate cu alte arteriala, deglutitia, tusea, respiratia ~i gandire, memorie con~tienta ~i procesele
poTtiuni ale creierului. somnul. Controlul gradului de con~tienta mentale superioare. Acesta este locul unde
Cea mai mare structura a creierului este una dintre cele mai importante functii toate celelalte paTti ale creierului transmit
posterior este cerebelul. Aceasta zona are, ale creierului. Formatia reticulata este cea mesajele pentru a fi luata 0 decizie.
in principal, activitati motorii. Ea trimite care filtreaza afluxul de informatii ~i Creierul mare este impartit pe linia
impulsuri care produc mi~carile decide care este destul de importanta mediana in doua jumatati, cunoscute sub
incon~tiente ale mu~chilor, astfel incat pentru a fi transrnisa la creier. Caile numele de emisfere cerebrale. Ele sunt
postura ~i echilibrul sunt mentinute ~i nervoase din intregul organism trimit unite la baza printr-un fascicul gros de
actioneaza in perfect acord cu ariile ramuri catre formatia reticulata ~i 0 fibre nervoase, denumite corp calos. De~i
motorii ale emisferelor cerebrale pentru alimenteaza cu un flux constant de semnale fiecare reprezinta imaginea in oglinda a
coordonarea mi~carilor corpului. cu origine in celulele nervoase. in celeilalte, ele au functii complet diferite ~i
Trunchiul cerebral, care leaga creierul cu consecinta, acest fapt determina formatia conlucreaza prin intermediul corpului
maduva spinarii, cuprinde paTti din creierul reticulata sa emita semnale catre toate calos.
posterior, tot creierul mijlociu ~i 0 parte zonele creierului la centrii adecvati, unde In interiorul emisferelor cerebrale exista
din cel anterior. Aici este locul de semnalele sunt preluate, colationate ~i o aglomerare de substanta cenu~ie (celule
incruci~are al tuturor cailor aferente ~i prelucrate. Daca aceasta capacitate de nervoase) denurnita ganglioni bazali.
Aceste celule formeaza un sistem complex
de control, care coordoneaza activitatea
musculara, ceea ce permite corpului sa
indeplineasca diferite tipuri de mi~cari
liber ~i incon~tient. Acest tip de activitate
musculara este implicat in balansarea
bratelor in timpul mersului, in expresia /'
fetei ~i in pozitionarea membrelor inainte
de ridicarea in picioare sau de mers.
Hipotalamusul se afla la baza creierului,
sub cele doua emisfere cerebrale. El este
situat imediat sub 0 aM structura
importanta din creierul anterior, talamusul,
care functioneaza ca un releu telefonic
intre maduva spinarii ~i emisferele
cerebrale.
Hipotalamusul este, in fapt, 0 colectie de
Varietatea
de centri nervo~i specializati, care sunt
impresii
vizuale~i
auditive conectati cu alte zone importante din creier
~i cu glanda hipofiza (pituitara). Este
regiunea creierului implicata in controlul
unor functii vitale, cum ar fi mancatul,
Mesajedealerta
corticala dormitul ~i termoreglarea. Este strans legat
de si:iStcn"l.'U.I !.ormonul cndocrin. (v\:iz;i

Monotonie
Caldura
Informalii
delamaduvaspinarii Centrul sonm-veghe este localizat zil
_ trunchiul cerebral. Stimulat de infomlafii ce
Stimuleaza '-d-~ Mesajeceactiveazamaduvaspinarii
somnul includ ~isenzafiile fizice, el transmite
-------- Durere~iailesenza\iifizice
mesajele catre cortexul cerebral. ce
determina somnul sau veghea. Raspunde, de
asemenea, la semnalele venite de la cortexul
cerebral, astfel incdt un gdnd ingrijorator ne
impiedica sa ad01mim. De asemenea, 0 stare
Somn
superficial de lini~te. caldura, diferite medicamente - ~i
chiar monotonia - vor induce somnul. Undele
~~M/VVY~~ cerebrale se modijica atund cdnd devenim
toropifi. adomlim sau ne trezim.
Hipotalamusul are cai nervoase care il
conecteaza cu sistemul limbic, care este
strans legat de centrul olfactiv din creier.
Aceastii pOI1iune a creierului are, de
asemenea, conexiuni cu arii ce controleaza
alte simruri, comportamentul ~l
. .
orgamzarea memonel.

Cortexul cerebral
Corte:-.:ul cerebral este un strat gros de
aproximativ 3 mm (l/8 inci) de materie
cenu~ie cu aspect cutat, reprezentand
suprafata exterioara a creierului. Aceasta
parte a creierului a devenit atat de
dezvoltata la oameni incat a necesitat plieri
repetate pentru a avea loc in craniu.
Depliata, ar acoperi 0 suprafata de 30 de
on mal mare.
Intre pliuri exista cateva ~anturi adanci,
care impart fiecare din cele doua emisfere
ale cortell:ului in patru zone numite lobi.
Fiecare din ace~ti lobi indepline~te una sau
mai multe functii specifice. Lobul temporal
serve~te pentru auz ~i miros, lobul parietal
pentru pipait ~i gust, lobul occipital pentru
vaz, iar cel frontal pentru mi~care, vorbire
~i~andirea superioara.
In fiecare din ace~ti lobi exista pOI1iuni
specifice ce receptioneaza mesajele
senzoriale dintr-o singura zona a corpului.
De exemplu, simtul tactil este localizat pe
o arie mica in lobul parietal, care nu
receptioneaza decat senzatiile de la
genunchi ~i 0 arie intinsa pentru police.
Aceasta explica de ce policele este mai
sensibil decat genunchiul. Acela~i
principiu se aplica ~i altor arii senzoriale
din cortex, ca ~i ariilor motorii.
De aceea, cortexul cerebral este locul
unde informatiile primite de la cele cinci
simturi - vaz, auz, pipait, gust ~i miros -
sunt analizate ~i prelucrate astfel incat alte
paTti ale sistemului nervos pot reactiona la
informatie daca este necesar. In plus, ariile
premotorii ~i motorii ale cortexului
cerebral conlucreaza cu alte arii ale
sistemului nervos central ~i periferic pentru
a produce mi~carea coordonata care este
vitala pentru orice activitate con~tienta.

Cum apm-jrisoanele: Frisoanele apar prin


patru mecanisme. Hipotalamusul, situat la
baza creierului, este stimulat de
temperaturi scazute ~i trm1S1l1itemesaje
catre glanda tiroida, detenninand 0
cre~tere a ratei metabolice. Aiusculatura
•• Mesaje nervoase
corpului prezinta apoi altemante rapide de
contrac!ie ~i rela>:are,producand astfel
•• Mesaje hormonale caldura. Nervii transmit mesaje cafre
pie Ie, iar porU se fnchid, asigurand
pastrarea caldurii in organism. '
Ochii
Atunci cand oamenii vor sa explice
mecanismul vederii, ei compara, de obicei,
ochiul cu un aparat de fotografiat perfect
proiectat. Totu~i, pentru a intelege pe
deplin felul in care lumea exterioara poate
fi vizualizata in mica structura care este
ochiul, trebuie sa ne reamintim principiile
de baza.
Cel mai bun mod de a explica lumina
este acela de a 0 considera ca un Camera anterioara//
instrument de transmitere. De la orice
sursa, ea se raspande~te in toate directiile,
creand posibilitatea ca obiectele sa poata fi
vazute.
Celalalt lucru important de inteles despre
lumina este ca, de~i de obicei se trans mite
comt
Conjunctiva
linear, poate fi distorsionata la trecerea
prin anumite structuri, cum ar fi lentila de
forma special a a aparatului de fotografiat
sau lentila alcatuita din tesut a ochiului
uman.
Mai mult, gradul de refractie poate fi
controlat precis de catre forma lentilei. In ....
fapt, lumina poate fi refractata sau
concentrata pentru a forma imagini mici,
dar perfecte ale unor obiecte mult mai
man.

Corneea
Cand 0 raza luminoasa ajunge la ochi,
prima structura pe care 0 intalne~te este 0
fereastra rotunda numita comee, care este
prima din cele doua Ientile ale ochiului.
Comeea reprezinta 0 lentila puternica cu
Cristalin . *'
focar fix. Puterea optica a comeei este Ligamente t
aproximativ doua treimi din puterea totala suspensoare
de refractie a ochiului. Comeea are doar 0 \1/
Mu~chi ciliari\ \ k!
jumatate de milimetru grosime la centru ~i \\ 1
un milimetru la jonctiunea cu sclerotica
(albul ochiului).
Comeea este a1catuita din cinci straturi.
La exterior, este un epiteliu format din
cinci straturi celulare, fiind echivalentul
pielii. Dedesubt exista un strat elastic
numit stratul Bowmann. Urmeaza apoi
stroma formata din colagen. Acesta are cea bacteriene, poluarii sau prafului. Pelicula exterior ~i retina. Aceasta membrana are 0
mai mare grosime. Stroma ajuta la lacrimala alirnenteaza stratul optic vascularizatie bogata, ce alimenteaza retina
apararea comeei impotriva infectiilor ~i a (epitelial), caci tara lacrimi ar pierde ~i formeaza 0 retea intricata pe cea mai
inflamatiilor. transparenta ~iar deveni opac. mare parte a ochiului. In aceasta retea
Dupa stroma urmeaza 0 membrana Dupa ce trece prin comee, raza exista ~i tesut de sustinere care contine
elastica denumita Descemet. Stratul final luminoasa intra in camera anterioara a cantitati variate de pigmenti; acesta
este un endoteliu de grosimea unei celule. ochiului. Aceasta este plina cu un lichid impiedica lumina sa treaca de polul
Acesta mentine transparenta comeei ~i apos, umoarea apoasa, care este constant posterior al ochiului ~i sa formeze imagini
echilibrul hidric dintre comee ~i restul drenat ~i inlocuit. neclare.
ochiului. Odata formate, celulele acestui Corpul ciliar este 0 pOrfiune cutata a
strat nu se pot regenera ~i astfelleziuni ale Uvea uveei, situata in partea anterioara a
endoteliului pot determina defecte Uvea reprezinta tunica medie a ochiului, ochiului. Rolul ei este de a modifica forma
permanente ale vederii. alcatuita din trei structuri distincte: cristalinului prin intermediul contractiei
o pelicula de lacrimi acopera stratul coroida, corpul ciliar ~i irisul. mu~chilor ciliari, permitandu-ne
epitelial. Fara lacrimi, comeea nu ar fi Coroida este 0 foita membranoasa focalizarea vederii pe obiectele situate la
protejata impotriva microorganismelor subtire intre sclerotica ce 0 protejeaza la distanta mica ~i, de asemenea, de a
este puternica, pupila i~i mic~oreaza
dimensiunile, rara ca noi sa facem nici un
efort con~tient. La lumina slaba, i~i
mare~te diametrul. In spatele irisului se
gase~te cristalinul elastic ~i transparent,
aviind 0 putere de refractie mai mica decat
a corneel.

Umoarea vitroasii ~i retina


In spatele cristalinului este camera interna,
principala, a ochiului. Aceasta este plina cu
o substanta denumita umoarea vitroasa, ce
are un aspect gelatinos ~i da consistenta,
forma ~i elasticitatea ochiului. Prin centrul
ei trece canalul hialoid, rama~itele unui
canal arterial din cursul dezvoltarii fetale.
Pe suprafata interna, curbata, a globului
ocular se gase~te un stmt fotosensibil,
denumit retina. Acesta este, de fapt,
constituit din dous. tipuri de celule
fotosensibile, numite bastona~e ~i conuri,
datorita formei pe care 0 au. Bastona~ele
sunt sensibile la lumina de intensitate slabs.
~i nu percep culoarea, care este in schimb
perceputa de conuri. Acestea sunt
responsabile de claritatea imaginii ~i sunt
cele mai numeroase la polul posterior al Mai sus: 0 secriune verticala printr-un
ochiului, in aria denumita foveea sau ochi uman evidenfiind nervul optic.
macula. Deasupra: Vederea "petei om'be", aria
retiniana acoperita de nervul optic.

=>l'eapta: 0 secfiune prin ochi, in care


:derotica afost rulata, evidenfiaza vasele
_,::mgllineprin coroida.

:- uce umoarea apoasa, lichidul care


ula in camera anterioara, intre cristalin
= suprafata interna a corneei. Ata~ata de
crpul ciliar se afla a treia regiune
__ ializata, irisul, care formeaza peretele
: sterior al camerei anterioare. Aceasta

r
::5le structura al carui pigment cia culoarea
niior. Functioneaza ca diafragma unui
~ rat de fotografiat, fibreIe ei musculare
~ atfmd sau contractand pupila ~i
ntroland astfel cantitatea de lumina care
~_;'J11gela retina. Daca intensitatea lummii
Deasupra: Radia/iile luminoase provenite
de la un obiect apropiat se refractii ~i
5uprafafa cristalinului devine mai curbatii
(5U5) pentru a Iefocaliza. De la un obiect
indepiirtat, radiafiile Sl/nt aproape
paralele ~i cristalinul (de deasupra) este
mai pllfin solicitat pentru acomodare.

:n aceasta zona, cristalinul i~i focalizeaza


cea mai clara imagine ~i vederea noastra
esre cea mai' buna. In jurul foveei sau
:::zculei, retina imegistreaza imagini clare,
" catre inarginile sale apare vederea
. erica. Impreuna, vederea centrala ~i
Terica, ne ofera 0 imagine completa a
e',,1erioare.

_-en ul optic
:'ecare celula fotosensibila din retina se
ecteaza prin intermediul fibrelor
!:eryoase cu creierul, unde are loc sinteza
::uormafiilor despre aspect, culori ~i forme.
e aceste fibre nervoase se unesc la
?O: posterior al ochiului pentru a forma
::"-\111 optic. Acesta pleaca de la globul
ar printr-un canal osos al craniului ~i
-aunde in cavitatea craniana imediat sub
cre'er, in regiunea glandei hipofize; aici se
~te cu nervul optic centralateral.

stanga: Ochiul drept ~i cel stang au


timpllri vizuale u~or diferite. Fiecare
ciimp vizl/al se fmparte fntr-o portiune
dreapta ji una stanga. Cand radiatiile
.uminoase ating retina, ele sunt inversate.
Iiml/lii sl/nt condu~i prin nervul optic
,pana la chiasma opticii, unde are loc 0
incTl/cijare. Toate impulsurile din
wnatatea stanga a ctimpului sunt conduse
;mn tractul optic pana la corpii genicula/i
• erali ji infOlmafiile optice la cortexul
.' wI drept ji invers. Dupa aceea,
aginile sunt combinate ~i interpretate de
~ e creier.
SISTEMUL NER \-O~

Dreapta: Sase mu~chi contribuie la


Mi,carea globului ocular
i~carile globului ocular. Mu~chiul(a) il
Eplaseaza lateral; (b) il deplaseaza
.edial; (c) il rote~te superior; (d) inferior;
~J inferior ~i spre exterior ~i (j) superior ~i
=:aerior.

_-ervii de pe fiecare parte se incruci~eaza


__ el incat 0 parte din informaiiile de la
= :.' ul sUing trec in partea dreapta a
=eierului ~i viceversa. Nervii din
_ _ .unile temp orale (langa tample) ale
=xarei retine nu se incruci~eaza ~i astfel
-= d in emisfera cerebrala de aceea~i
~.e. In timp ce fibrele din pOr\iunile
e se incruci~eaza ~i merg in partea
-~.
_-enul optic nu este altceva decat un
- ~ I de fibre nervoase ce transportii
~. suri nervoase detaliate prin fibre fine,
':::":'--edin acestea fiind izolate de cealaltii
- :eaca de mielina. In centrol nervului
Q 0 artera ce 11 insoie~te pe toata
ea. Aceasta· se nume~te artera
~a a retinei. Ea se ramifica la polul
~or al ochiului ~i vasele care iau
- ~ se raspandesc pe suprafaia retinei.
~ 0 vena corespondenta care
__ eaza nervul optic alaturi de artera
-';;;~i care dreneaza retina.
-= --e e nervoase care pleaca de la retina
:e::IZoriale; spre deosebire de fibrele dreapta este din nou schimbata pe linia
.-Q motorii, care au doar 0 singura mediana. Funciia acestei conexiuni are Mai jos: Cea mai com una cauzii '~
_e pe traiectul lor de la creier, legatura cu reflexele pupilare. miopie (1) este un glob ocular cu ax;
_ tici au mai multe sinapse. Prima De la corpii geniculaii laterali, nervii se anteroposterior marit, astfe/ fnetir
- -tea se gase~te imediat dupa desfac in evantai, de fiecare parte formand radia,tiile luminoase formeaza ima<="'_ -
., care informaiiile senzoriale sunt radiaiiile optice. Acestea i~i modifica u~or inaintea retinei. Se corecteaza cu
-"Q de partea opusa. Acest punct de traiectul ~i' se adunii sub forma unui ajutorul (2) Ientile/or concave. "n
_ ~~ se nume~te chiasma optica ~i fascicul care traverseaza capsula intemii, hipermetropie (3), axu/ este scun, -
- -:e apropiat de hipofiza. Imediat unde sunt concentrate toate caile motorii ~i incat imaginea se formeaza inapoi
. i~are, este prima sinapsa sau senzoriale ale organismului. De aici, nervii retinei. 0 lentilii (4) convexiifoc . ~
::..e releu, denumita corpii geniculaii au un traiect catre partea posterioara a imaginea pe retina. (Modificarile 51
Aici, informaiia din stanga ~i creierului, la cortexul vizual. contra/ate de catre creier).
Urechile
Urechea nu asigura numai simftil nostru tudinea ~i energia acestor unde determina (urechea externa), amplificator (urechea
auditiv, ci ~i pe cel al echilibrului. Este un intensitatea, care este masurata in decibeli medie) ~i transmitator (urechea interna).
organ complex, impaI1it in trei regiuni: (dB). Numarul vibratiilor sau al ciclurilor Pavilionul, poI1iunea elastica, este cel
urechea externa, care preia sunetele pe secunda determina frecvenf/i; cu cat care coopteaza sunetele. In centrul acestuia
precum un radar; urechea medie, al carei numarul vibratiilor este mai mare, cu atat exista un canal osos ce conduce la timpan.
angrenaj osos seamana cu un aparat ce tonalitatea este mai ascutita. Frecventa Peretii canalului secreta 0 substantii
amplifica sunetele care ii sunt transmise; ~i sunetului este exprimata in cicli pe secunda ceroasa pentru a preveni uscarea ~i
urechea interna, care converte~te vibratiile sau in heI1i (Hz). descuamarea pielii. Amplificatorul este
sonore in impulsuri nervoase ~i determina La persoanele tinere, gama de frecvente reprezentat de un angrenaj format din trei
ce pot fi auzite este aproximativ intre 20 osi~oare. Acestea sunt ciocanelul, care vine
pozitia capului.
pana la 20.000 Hz pe secunda, de~i in contact cu timpanul; scarita, care este
Mesajele care rezulta sunt transmise la
sensibilitatea maxima la sunete este ata~ata de urechea interna; ~i nicovala, un
creier de-a lungul a doi nervi apropiati, cu
cuprinsa, in medie, intre 500 la 4.000 Hz. os mic, care face conexiunea intre cele
traiect comun: nervul vestibular pentru
Pe masura ce imbiitranim sau daca suntem doua. Acest sistem amplifica de 20 de ori
echilibru ~i nervul cohlear pentru sunete.
expu~i la sunete cu intensitate excesiva mi~carile timpanului.
Urechea externa ~l cea medie sunt De la urechea medie pleaca un canal
implicate in special in auz, dar structurile pentru 0 perioada de timp, sensibilitatea
pentru frecventele inalte scade. Pentru a ingust, denumit tuba Eustachio, care se
urechii interne ce interpreteaza pozitia deschide in spatele amigdalelor, ceea ce
masura gradul pierderii auzului, nivelul
capului ~i sunetul sunt separate, de~i ele se contribuie la egalizarea presiunii aerului de
normal al auzului este defmit printr-un
gasesc impreuna m acela~i organ. ambele fete ale timpanului.
standard international. Acuitatea reprezinta
diferenta in decibeli intre cel mai slab
Auzul sunet perceput ~i sunetul standard generat Urechea extemii prime$te sunetele.
Ceea ce auzim sunt unde sonore produse de un aparat special denurnit audiometru. urechea medie Ie amplificii $i urechea
prin vibratiile moleculelor de aer. Ampli- Urechea functioneaza ca un captator intemii Ie transmite la creier.

Structura urechii

a'~
Cili receptori care percep ~ o/m
vlbrajlife aih enaomn ra ~( -d' ~
membrana bazilara ~i ""'~.
transmit aceste mesaje
prin nervi la creier
Stanga: Afastoidele sum r ?=
tuate fn spatele urechii. £Ie ~
la urechea medie ~i se apreq "'_,,:
in menfinerea pozifiei verii a'" a

Pocniturile din urechi, ca:-e ~_


cand coboram rapid cu un :"-~s:::::::_
de mi~carile reduse ale timpa::~_
ca urmare a modificarilor .e ~_
urechea medie. -
POrfiunea urechii res
transmiterea este complexa.
~i mecanismul echilibrul;'
camera comuna umpluta eu
endolim:fa ~i undele de pres'
prin aces! fluid de la urec'
intermediul scaritei. POI1i n
situatii la un capat al aces' _
formeaza 0 serpentina ase=;-~-
cochilia unui melc. Este nu=:~ - -
pe toata lungimea ei, prezir.ra ~ -~
subtire - membrana bazi are - :.::
pleaca mii de fibre nervoase ::'::e.: -
nervul cohlear.· Modificari a: 0- __ --",-_~_

sunetelor sunt receptate de


membrana bazilara prin unde e :::-
prin endolim:fa, care tree in S', ::e -
intinderea cohleei. Nervul eo ~_
Celule mastoidiene
cu aer
la 0 regiune specializata a __ ~ __
denurnita aria auditiva.

Sunetul care piitrunde in conduc


extern determinii vibrafia timpanll'
Vibrafiile se transmit prin oasele m_
urechii medii, care intensifico pres'
undelor sonore lajereastra ovalii, 0
membrana ce acopero inn'area in co-
AJi~carile pulsatile simultane ale ere
rotunde stabilizeaza presiunea din
interno. Lichidul (endolimja) care
cohleea transmite undele in IUl/gul •
vestibulare ~i al scalei timpanice,
determindnd vibrafia membranei '
care Ie separa.

Celule
recepto8'8 - _
in timpul mi$carii organismului, endolimfa
din canale Ie semicirculare determina
defo17narea cililor din masa gelatinoasa.
Canale Ace$tia sunt legari cu nervul vestibular,
semicirculare - care irifo17neazacreierul asupra necesitii/ii
restabilirii echilibrului.

baza fiecarui canal exista 0 masa


gelatinoasa ovala. In aceasta masa sunt
incluse varfurile cililor senzoriali, care sunt
indoite de mi~carile fluidului din canalele
semicirculare pe masura ce corpul se
mi~ca.
Canalele semicirculare preiau informatia
despre momentul in care capul incepe ~i se
opre~te din mi~care - de 0 importanta
particulara in timpul mi~carilor rapide ~i
complexe.
Cand corpul incepe sa se mi~te mtr-un
sens, fluidul din canale tinde sa ramana
nemi~cat, actionand asupra cililor
senzoriali. Ace~tia trimiLmesaje la creier,
care actioneaza corespunzator.
Dar atunci cand capul se opre~te din
mi~care, in special cand inceteaza mi~carea
de rotatie, fluidul incepe sa se mi~te in
canalele semicirculare timp de pana la un
minut sau mai mult, racandu-ne sa ne
simtim ametiti.

Centrul de control
Partea creierului responsabila pentru
controlul actiunii mu~chilor de a mentine
corpul in echilibru este cerebelul. Ochii, de
asemenea, au un rol special in echilibru,
furnizand informatii vitale despre relatia
Modul in care undele sunt transformate substanta gelatinoasa in care sunt incluse corpului cu mediul.
in impulsuri electrice ~i interpretate de mici granule de calcar. Ochii au, de asemenea, 0 legatura
catre creier nu este complet inteles. Teoria Cand starn in plClOare, datorita importanta cu canalele semicirculare. Cand
cea mai acceptata este ca celulele cohleei gravitatiei, aceste granule preseaza cilii capul incepe sa se mi~te catre stanga, de
masoara presiunea undelor din endolimra senzitivi ai celulelor. Cilii transmit apoi exemplu, mi~carile lichidului din canalele
~i Ie transforma in impulsUri electrice semnale nervoase la creier, care indica semicirculare determina 0 mi~care la
(nervoase). De asemenea, nu este clar pozitia ortostatica. dreapta a ochilor. Dar mecanismul
modul m care urechea distinge intensitatea Cand capul se indoaie mainte, mapoi sau echilibrului determina 0 mi~care a ochilor
~i tonalitatea sunetelor. lateral, granulele calcaroase ating cilii, la stanga pentru' a se ajusta la pozitia
indoindu-i intr-un mod diferit. Aceasta capului.
Echilibrul declan~eaza noi mesaje catre creier, care Aceasta mi~care a ochilor explica partial
apoi, daca este necesar, trimit comenzi la de ce oamenilor li se face rau atunci cand
Ca un organ al echilibrului, urechea este
mu~chi pentru ajustarea pozitiei capului. mcearca sa citeasca m timp ce calatoresc
responsabila de monitorizarea in fiecare
Utricula intra m actiune atunci cand mtr-o ma~ina sau intr-un autobuz. Cititul
moment a pozitiei ~i mi~carilor capului. ~i
corpul incepe sa se mi~te inainte sau tinde sa contracareze aceste mi~cari
daca pozitia capului este corect apreciata,
inapoi. Daca un copil, de exemplu, mcepe naturale ale ochilor, ceea ce duce la
atunci organismul se poate adapta, declan~area crizelor neplacute de greata ~i
sa alerge, granulele calcaroase se mi~ca
ramanand in echilibru. inapoi, ca ~i cand copilul ar cadea pe spate. varsaturi, care constituie raul de calatorie.
Organul echilibrului se gase~te in Indata ce creierul prime~te aceasta
urechea intema, bine protejat de oasele informatie, trimite semnale catre mu~chi, invatarea echilibrului
craniului. Aici exista un labirint de canale care fac corpul sa se apIece inainte, Acesta este un proces lung, care necesita
umplute cu lichid, toate la niveluri ~i reracand echilibrul. Toate aceste reactii se aproximativ primii doi ani din viata unui
unghiuri diferite. Din aceste canale, cele inverseaza in cawl cand copilul se apleaca copil, cu mca un an pentru a dobandi
implicate direct in echilibru sunt utricula, mult pe spate de pe un scaun. deprinderea de a sta intr-un picior. Inainte
sacula ~i carialele semicirculare. de dobandirea unui echilibru perfect, atat
Utricula ~i sacula au functia de a detecta Pornirea ~i oprirea creierul, cat ~i mu~chii trebuie sa fie
pozitia capului. Fiecare din aceste cavitati Imediat deasupra utriculei se gasesc trei suficient de maturi pentru a asigura forta ~i
contine un strat de celule acoperite de 0 canale semicirculare pline cu lichid. La coordonarea necesare.
eceptorii olfactivi §i gustativi
-.:.: mirosului este probabil cel mai trebuie sa elibereze particule din compusul Umiditatea amplifica mirosul. Pe ~
ce se evapora apa dintr-o subslRI:;Z.
-::..= ~i mai putin inteles din cele cinci
~ In timpul evolu~iei, el ~i-a
chimic ce il constituie. Acest tip de
substanti'[, in general, este complex din transporta particule din acea subs~:i.
aer. Parfurnurile sunt structurate - S2- ""=.
=
::<:::::::::.1 ,t conexiunile cu acele parti ale punct de vedere chimic;. Substantele
ce" Ul care au devenit sediul chimice simple - cum ar fi sarea - nu au incat sunt substante chimice co ex~
- :wsurilor emotionale, legand intim miros sau au doar un miros slab. elibereaza cu u~urinta particule gazoa.se
__ =-_lrilelucrurilor de emotiile noastre. Particulele unei substante trebuie sa
==. mirosului joaca, de asemenea, un
:- portant in atractia sexuala, de~i
ramana in aer in forma gazoasa pentru a fi
aspirate in nari pana la mucusul ce
Substanfele gazoase sunt dizolvate in
mucusul ce fnconjoara cilii. Dupa acee
are loc reacfia chimica ce stimuleazii
=-02 s-a redus considerabil in cursul inconjoara cilii. Odata ajunse acolo, celulele olfactive, producand un potemi
;.;:;z- ~-·rii umane. Cele mai importante trebuie sa fie solubile in mucus, pentru ca electric, Ace$ti stimuli, prin os1l1etmoid.
_sunt cele de avertizare ~i culegere de aparatul olfactiv sa Ie detecteze. de-a lungulfibrelor nervoase senzoriale.
--'"-:::J.afii: mirosul ne sernnaleaza un Acele substante care volatilizeaza u~or - ajung apoi in bulbul olfactiv. riici,
_ _ ~l ne fumizeaza informatii cum ar fi petrolul - au, de obicei, un miros informafia este prelucrata $i apoi
_. ~.ante despre mediul inconjurator. foarte putemic, deoarece concentratii mari transmisa prin caile olfactive la corte:aJ:
=.=gatura stransa dintre simtul gustului ~i ale substantei pot ajunge la receptorii cerebral. La acest nivel ia na$tere 5
_.-:: mirosului este un lucru de care nu olfactivi. con$tienta de miros,
intotdeauna con~tienti. Doar atunci
~ suntem raciti realizam faptul ca nu
--..z~ca nu putem mirosi, dar ca ~i gustul
: ;:zrii se estompeaza.

suI
~i la multe alte organe din corp,
_ -~:- 1 olfactiv este duplicat, fiecare
_ . .ate actionand independent.
opwrii senzoriali pentru miros se aiM
:c _ -etele superior al cavitatii nazale,
~:at sub lobii frontali ai creierului .
•- -m se nume~te suprafata olfactiva ~i
:s:= alcatuita din milioane de celule mici,
~e olfactive. Fiecare celula olfactiva
_= aproximativ 0 duzina de cili care
~a intr-un strat de mucus, Mucusul
-2"".' e umiditatea cililor ~i actioneaza ca

_ :Z,ana pentru substantele odorante, in


==? ce cilii maresc efectiv suprafata
-=--"";rei celule ofactive, crescand astfel
~-ibilitatea la mirosuri. Nu este clar
_~:es felul in care cantitati mici de
-"-·-~nte chimice care ne produc mirosuri
_-", eaza celulele olfactive, dar se crede
:2: aceste substante sunt dizolvate in
=-:..::: '-, vin in contact cu cilii ~i stimuleaza
~, "iele care emit impulsuri nervoase.
?:' rele nervoase olfactive propaga
~ le impulsuri, trecand prin oasele
.=-etiului catre cei doi lobi olfactivi ai
:::eierului - unde informatia este stocata,
=-- esata ~i apoi transmisa printr-un circuit
plicat de fibre nervoase la cortexul
""':"ebral.Aici, mesajul este identificat ~i
= "erum con~tienti de miros. Mecanismul
=0" ecular exact al simtului mirosului este
=- mare masura necunoscut. Modul exact
re celulele receptoare pot detecta mii
~ mirosuri diferite ~i diferentele minime
. tre ele ramane un mister,

Ce mirosim?
?entru a produce un miros, 0 substanta
Mirosul, emo!iile ~i memoria aflii mugurii gustatlVl. Un adult are
Partea din creier care analizeazii mesajele aproximativ 9.000 de muguri gustativi, mai
ce sosesc la receptorii olfactivi este strans ales pe faj:a superioara a limbii, dar exista
conectata cu sistemul limbic, acea parte a un numar redus pe palat ~ipe faringe.
creierului care este implicata in emoj:ii, Fiecare mugure gustativ este alciituit din
dispozij:ie ~i memorie. Este denumit grupuri de celule receptoare ~i fiecare
creierul primitiv, uneori chiar creierul dintre acestea au proeminenj:e fine -
olfactiv. Aceastii conexiune explica de ce microvili - care ajung la suprafata limbii
mirosurile au 0 intensii semnificaj:ie prin porii fini ai papilelor. La capatul opus,
emoj:ionala. Mirosul proaspiit de ploaie celula receptoare este in contact cu 0 rej:ea
intr-o zi de 'lara ii face, de obicei, pe de fibre nervoase. Alcatuirea acestei rej:ele
oameni sa se simta fericij:i ~i revigoraj:i; de este complexii ~i exista un grad mare de
asemenea, poate evoca amintjrj placute. interconectare fntre acestea. Doua fascicule
MiO.fU'1 {Jiiml' {Jr<JiIspa"( coap(e poate nervoase diferite, care fac parte din nervul
determina senzaj:ii de foame, in timp ce facial ~i glosofaringian, transmit mesajele
mirosul unui parfum poate anticipa la creier. Mugurii gustativi sunt sensibili
placerea sexuala. doar la patru gusturi de bazii: dulce, acru,
Invers, mi.rosuri.le ne\lla.cute - ca ce\ a.e sarat \i\ amar, sea.\\\e recep\m\\or pentru
oua alterate - produc repulsie ~i chiar aceste gusturi sunt localizate in diferite
greaj:a. Dar exista ~i exceptii. Mirosul parj:i ale limbii. Mugurii care raspund la
extrem de neplacut al unei branze dulce se gasesc pe varful limbii, in timp ce
Gorgonzola fermentate atrage, de fapt, cei specializaj:i pentru sarat sunt localizaj:i
consumatorii fervenj:i. Cu cat miroase mai progresiv catre zona posterioara,
tare, cu atat este mai buna. Modulill care mugurii gustativi raspund
Unele mirosuri ne pot readuce in la stimulii chimici din hrana ~i inij:iaza
memorie evenimente speciale din trecut, de impulsurile nervoase catre creier nu este
mult uitate. Aceasta se intampla deoarece complet inj:eles, dar pentru a Ie putea
avem tendinta sa ne amintim de acele detecta gustul, substanj:ele chimice trebuie
lucruri care au 0 semnificaj:ie emoj:ionala sa fie sub forma lichida. Hrana uscata nu
specificii, fiindca ariile corticale care da 0 senzaj:ie gustativa imediatii, ci i~i Papilele linguale maresc aria care 1line fn
analizeaza amintirile ~i care sunt esentiale dobande~te gustul doar dupa ce este contact cu l1umcarea ~i, In afara de cele
in aducerea lor in memorie sunt, de dizolvata in saliva. centrale, conlin numero~i muguri gustativi.
asemenea, strans legate de sistemul limbic, In prezent, se crede ca substantele Ace~tia, la rdndullor, conlin receptorii
care, la randul lui, este legat de centrii chimice din hrana modifica sarcina gustativi, care sunt astjel distribuifi fncdt
olfactivi din creier. electrica de pe suprafaj:a celulelor diferite parli ale limbii percep dif~rite
receptoare, care, in consecinj:a, determinii gusturi: dulce, sarat, acru, amar.
Gustul formarea unui impuls nervos.
Simj:ulgustului este cel mai rudimentar din
cele cinci simturi. Este limitat amt ca Analiza gustului
aspect, cat ~i ca sensibilitate ~i ne Cei doi nervi care transporta impulsurile
fumizeaza mai putine informaj:ii despre gustative de la lirnba (nervul facial ~i
lumea inconjuratoare decat oricare alt simj:. nervul glosofaringian) trec intai ill celulele
. rolul exc1usiv al acestui simt. este specializate din trunchiul cerebral. Aceasta
In fapt,
de a selecta ~i aprecia hrana ~i bautura, zonii a trunchiului cerebral funcj:ioneazii de enj:ata in continuare de senzaj:iile olfactive,
ajutat in mod considerabil de mult mai asemenea ca 0 prima staj:ie pentru alte analizate in lobul temporal. Mare parte din
sensibilul simj: al mirosului. Acesta impulsuri venite de la gura. Dupii 0 rafinamentul senzaj:iei gustative se
nuanj:eaza cele patru gusturi de baza t>e prelucrare inij:iala in centrii trunchiului datoreazii senzaj:iei olfactive.
care mugurii gustativi Ie pot recunoa~te. In cerebral, impulsurile gustative se transmit In comparaj:ie cu alte senzaj:ii (in special
consecinj:ii, pierderea gustului - din orice intr-un al doilea set de fibre de partea olfactive), simj:ul gustului nu este foarte
motiv - reprezinta 0 problemii mai mlcii cealaltii a trunchiului cerebral ~i urca la sensibil. S-a estimat ca 0 persoanii are
decat pierderea simtului mirosului. talamus. Aici existii un alt releu, unde are nevoie de 0 cantitate de 25.000 de ori mai
loc 0 analiza suplimentarii a mesajelor mare de substanj:ii in gura pentru a 0 gusta
Mugurii gustativi gustative inainte ca acestea sii fie transrnise decat este nevoie pentru detectarea
Ca ~i mirosul, mecanismul gustului este la porj:iunea cortexului cerebral ce mirosului de ciitre receptorii olfactivi.
declan~at de conj:inutul chimic al participii la percepj:ia con~tientii a gustului. Totu~i, combinarea celor patru tipuri de
substanj:elor din mancare ~i bautura. Cortex"U1analizeazii ~i alte senzaj:ii - cum muguri gustativi sensibili la gusturile de
Particulele chimice sunt luate in gura ~i ar fi consistenj:a ~i temperatura alimentelor bazii - siirat, acru, dulce, amar - face
convertite in impulsuri nervoase care sunt - care sosesc de la limba. Aceste senzaj:ii posibilii 0 gamii largii de senzaj:ii care pot fi
transmise pe cale nervoasa la creier, unde sunt probabil asociate cu senzaj:iile detectate atunci cand creierul analizeaza
sunt interpretate. gustative de bazii, producand senzaj:iile producerea relativa a aromelor principale.
Mugurii gustativi se giisesc in centrul subtile cu care suntem obi~nuiti atunci Unul din gusturile mai putemice, cum ar fi
acestui sistem. Presarate pe suprafaj:a cand manciim. gustul "iute al manciirii", apare prin
limbii se giisesc micI proeminente Aceastii analiza, care are loc in partea stimularea terminaj:iilor senzitive dureroase
denumite papile. In interiorul acestora se inferioarii a lobului parietal, este influ- din limbii.
J clul salivar din jurul

oapilelor se umple cu saliva

Mugure gustaliv
Mugurii gustativi sunt slimulali de particulele alimentare dizolvate

Daca ne-am pierde


sim!ulolfactiv, aproape
toate senzafiile gustative
arft, de asemenea,
pierdute.lvJiincatul
scoicilor, de exemplu, la
care mirosul este atat de
important pentru a Ie
savura, ar deveni 0
experienla plicticoasa ~i
total jara "gust".
Receptorii tactili
Rasucite in jurul firelor de par de la nivelul aceea putem aprecia cu acuratete nivelul partea anterioara a lobului parietal.
pielii se gasesc terminatiile nervoase libere presiunii ~i pozitia unei atingeri, dar daca Aceasta arie senzitiva primara E
care raspund la orice atingere a acestuia. presiunea este prea mare sau prea ascutitii, cortex-ului prelucreaza informatia inain e
Ace~ti receptori tactili au structura cea mai analizatorii durero~i intra in actiune prin de a 0 transmite la ariile senzoria e
simpla, iar daca atingerea firelor de par conexiunile din maduva spinarii. secundara ~i teI1iara. In aceste din urrnR
continua, ei inceteaza sa mai trimitii arii se contureaza tabloul sediului, tipulu:
stimuli. Receptorii care se gasesc in numar Releele senzoriale ~i semnificatiilor senzatiilor tactile pe care
mai mare in zonele lipsite de par, de Indiferent daca senzatiile tactile de la piele Ie percepem ~i are loc corelarea c -
exemplu pe varful degetelor ~i buze, au au sosit pe calea directa sau dupa amintirile unor senzatii precedente, ca ~i Cll
forma unor mici discuri. Deoarece fibrele interpretarea din maduva spinarii, ele se stimulii senzoriali care sunt receptionati cie
nervoase sunt cuprinse in aceste discuri, termina in nucleul de materie cenu~ie din ochi ~i urechi.
receptorii raspund mai lent la presiune ~i talamus, unde informatiile venite de la o importanta foarte mare 0 are
continua sa transmitii stimuli atunci ciind diferitele tipuri de receptori din piele sunt coordonarea la acest nivel a senzatiilo~
presiunea este mentinuta. Alti receptori cu asamblate ~i coordonate. Aceasta permite tactile cu perceperea pozitiei in care se
structura mai complicata sunt formati din centrilor superiori din cortexul cerebral sa gasesc membrele, articulatiile ~i degetele:
membrane ce se inra~oara in jurul unei formeze un tablou al senzatiilor tactile de acest lucru este important, pentru ca ne
terminatii nervoase ca foile de ceapa ~i care noi devenim, in acest mod, con~tienti. face capabili sa determinam dimensiunile
raspund la 0 presiune mai sustinutii. In De la talamus, informatia in stare bruta ~i forma unui obiect ~i ne ajuta sa Ie
plus, transmiterea de stimuli la sistemul este transmisa la 0 arie ingusta, situata in distingem intre ele.
nervos este influentata de temperatura la
care receptorii opereaza. Aceasta explica
de ce simftil nostru tactil este diminuat la Receptorii tactili ai pielii f~i
temperaturi scazute. trimit mesajele la cortexul
cerebral prin doua ciii
Ciiile nen'oase specijice din maduva spinarii:
Unele fibre care conduc informatia tactila lIna pentru stimuli tactili bine
intra in maduva spinarii ~i, rara oprire, localizafi ~i a doua pentru
ajung direct in trunchiul cerebral. Aceste stimuli difuzi.
fibre conduc informatii de presiune ~i, in
mod particular, un anumit nivel de
presiune. De aceea este nevoie ca ele sa
trimita mesajele direct catre centrii nervo~i
superiori, astfel ca senzatia bine localizata
poate fi evaluata rara a fi diminuatii de 0
prelucrare la nivelul maduvei spinarii.
Alte fibre nervoase ce transporta
informatii asupra unor atingeri mai difuze
patrund in substanta cenu~ie a maduvei
spinarii, unde intiilnesc 0 retea de celule
care efectueaza 0 analiza initiala a
informatiilor. Aceasta este aceea~i zona
care prime~te mesaje de la receptorii
durero~i din piele ~i din alte zone ale
corpului. Mesajele tactile ~i dureroase se
transmit ~i ajung impreuna la maduva
spinarii, ceea ce face ca acestea sa fie
resimtite in acela~i timp. Trunchi
Analiza efectuata la nivelul maduvei cerebral

spinarii filtreaza informatiile care sunt


transmise ascendent la creier. Materia
cenu~ie a maduvei spinarii actioneaza ca
un organ interpus, a~a ca informatia
dureroasa poate fi suprimata aici datorita
transmiterii concomitente a unor impulsuri
tactile, limitiind cantitatea de informatii
nesernnificative care trebuie transmise.
Corpusculi Pacinii
Aceasta imparfire a cailor tactile in doua Miiduva (presiune profunda,
compartimente - unul care merge direct la spiniirii
trunchiul cerebral ~i altul care este analizat
T erminalii nervoase
de maduva spinarii - face posibila pastrarea libere (sim1ul tactil fi ~
discriminarii fine a sensibilitafii tactile. De durere)
Vorbirea
Vorbirea este una dintre cele mai complexe
~i mai delicate operafii efectuate de
organism. In final, vorbirea, limbajul ~i
infelegerea sunt controlate ~i coordonate de
catre creier. Centrii vorbirii, unde cuvintele
sunt decodificate ~i de unde semnalele ~i
comenzile sunt trimise la sutele de mu~chi
din plamani, laringe ~i gura - implicafi in
producerea vorbirii - se gasesc in corte:\."U1
cerebral.
Intregul sistem respirator ~i toate
structurile musculare de la abdomen la nas
joaca un anurnit rol in emiterea sunetelor,
dar, dintre acestea, laringele, limba, buzele
~i palatul moale sunt cele mai importante.

Laringele
Laringele este organul vorbirii confinand
corzile vocale, care vibreaza pentru a
produce vorbirea. In consecinfa, este un
instrument extrem de delicat, dar, de
asemenea, are ~i 0 funcfie mai pufin
complexa - 0 poarta de trecere spre
plamani.
Cand mancam sau bern, laringele se Cartilaj tiroid
inchide ermetic, Iacand ca hrana sau' (marullui Adam)
lichidele sa alunece in esofag, care
conduce la stomac. Cand avem nevoie sa
inspiram ~i sa expiram este, bineinfeles,
deschis.
Laringele este situat aproximativ pe linia
mediana a gatului, in partea superioara a
traheei. Este, in esenfa, 0 pOrfiune
specializata a traheei, cu un inveli~ extern
cartilaginos. Deasupra lui se gase~te
epiglota, 0 clapa care acopera comunicarea
dintre faringele inferior ~i laringe,
denumita glota.
Acfiunea epiglotei este controlata
automat de catre creier, dar, uneori, acesta ata~ata de 0 pereche de cartilaje mobile, Vedere anterioara ~i laterala a laringelui.
este inadecvat ~i atunci lichidele sau denumite aritenoide, in timp ce a doua este in interiorullaringelui se gasesc corzile
particulele de hrana patrund in laringe, ferm ancorata de cartilajul tiroid, care vocale fixate pe por!iuni cartilaginoase cu
luand deci 0 "cale gre~ita". In afara cazului formeaza marul lui Adam. Cartilajele afonna particulara. in cursul expiratiei,
in care 0 inghifitura de mancare este aritenoide i~i modifica pozifia astfel incat aerulle face sa vibreze, ceea ce produce
indeajuns de mare incat sa se opreasca in spafiul dintre corzi variaza ca forma intre sunetele. Cartilajele pot tensiona sau
laringe, ea va fi eliminata prin tuse. un V, deschis in timpul vorbirii, la 0 fantii relaxa corzile, producand sunete cu
Corzile vocale indeplinesc 0 funcfie ingustii in timpul deglutifiei. Vibrafia tonalitate fnalta sau joasa.
asemanatoare cu cea a anciei until· corzilor vocale in timpul vorbirii apare
instrument de suflat, cum ar fi clarinetul. atunci cand spafiul dintre ele se ingusteaza mi~care mai libera tind sa aibii voci mai
Cand un muzician sufla aerul prin ancie, ~i aerul din plamani este expulzat prin profunde decat femeile, care, in general, au
lemnul sau plasticul de grosime mica acest spafiu in laringe. Aceasta se nume~te un laringe mai mic decat biirbafii.
vibreaza, producand sunetul de baza, care fonafie. Amplitudinea vocii este Cavitatea bucala este pro fund implicata
este apoi modificat de conductele ~i deterrninata de fOrfa cu care aerul este in vorbire, deoarece ajuta la modelarea
orificiile instrumentului. In mod similar, expulzat, iar tonalitatea - de lungimea ~i sunetelor emise de cavitatea fonatorie a
corzile vocale vibreaza in timpul vorbirii, gradul de tensionare ale corzilor vocale. laringelui. Pronunfarea unor consoane cum
iar sunetele produse sunt modificate de Profunzimea ~i timbrul natural al vocii sunt ar fi K sau T, de exemplu, necesita ca aerul
faringe, nas ~i gura. Corzile vocale sunt determinate de forma ~i marimea faringelui ce vine de la laringe sa fie mult dirninuat
doua pliuri [me, asemanatoare ca forma ~i a laringelui, a nasului ~i a gurii; acesta de lirnba ~i palat, in timp ce vocalele A ~i
buzelor care se inchid ~i se deschid dupa este motivul pentru care biirbafii care, in E nu necesita acest lucru, ci doar 0 anumita
cum trece aerul prin ele. 0 extremitate este general, au corzile vocale mai lungi ~i cu pozifie a limbii ~i dinfilor.
ivlesajefe de fa cortexuf motor
Cortex motor - transmite instruetiuni
af creierlilui controleaza prin adecvate la buze, limba, mandibula
impulsuri ner'loase toate $i carzile vocale
aCfiunile complexe implicate in
producerea 'lorbirii. Suneilll
produs de corzile 'locale este
convertit in cuvinte de catre
buze, limbii, pafatlllmoale $i
forma cavitafii bucale.

Centrul motor al vorbirii -


formeaza un raspuns

Buzele, Iimba $i palatul


pronunja consoana "L"

Pronun\area unui sunet cu tonalitate joasa


Cartilaj tiroid

Corzile vocale
relaxate
--l _
Cartilajeie aritenoide controleaza
inchiderea $i deschiderea co~ilar --------
vocale

Fiecare sunet este determinat de 0 consoane. Calitatile rezonante ale propria vorbire, dar explica ~i de ce vocile
mi~care u~or diferita a buzelor, limbii ~i diferitelor cavitati ale gurii ~i sistemului noastre suna atat de neobi~nuit cand sunt
dintilor. Capacitatea surzilor de a citi pe respirator determina individualitatea vocii. redate pe 0 banda magnetica - sunetele pe
buze se datoreaza rolului pe care cavitatea De exemplu, a~a-numitele sunete nazale, care Ie auzim in acest caz sunt doar cele
bucala lljoaca in producerea vorbirii. cum ar fi m, n ~i ng necesita, pentru 0 transmise prin aer.
pronuntie corecta, 0 rezonanta libera a
Produce rea sunetelor nasului. Incercati sa va strangeti de nas Rolul creierului
Pentru a transforma sunetele simple emise atunci cand spuneti ceva - efectul comic Vorbirea ~i functiile asociate sunt
de corzile vocale in cuvinte inteligibile, arata cum spatiul aerian al nasului confera concentrate intr-o singura emisfera. La 0
buzele, limba, palatul moale ~i cavitatile claritate vorbirii noastre. Diferiti oameni persoana care folose~te mana dreapta,
care dau rezonanta vocii i~i au fiecare rolul au forme diferite ale nasului, toracelui ~i aceasta este de obicei emisfera stanga ~i la
lor. Cavitatile rezonante inc1ud toata gurii, de aceea sunetele vocilor sunt o persoana ce folose~te mana stanga este
cavitatea bucala, nasul, faringele (care diferite. Craniul, de asemenea, intra in emisfera dreapta. Aceasta arie a creierului
leaga cavitatea bucala cu esofagul) ~i cutia rezonanta cand vorbim ~i 0 parte din ceea se imparte in centrul motor ,al vorbirii care
toracica. Controlul acestor structuri este ce spunem se va auzi datorita transmiterii controleaza mu~chii cavitatii bucale,
realizat de catre sute de mu~chi, care prin oasele craniului, la fel ca ~i sunetele faringelui ~i laringelui ~i centrul senzitiv
conlucreaza cu 0 viteza incredibila. Deci, captate de urechi. Aceasta nu fumizeaza care interpreteaza semnalele care vin pe
vorbirea este alcatuita din \locale ~l numai un "feedback" vital in ce prive~te calea nervilor acustici.
Stanga: lvfi~carile buzelor sunt orchestrate
de cahoemu~chii aratati mai sus. Buzele
joaca un rol vital in vorbire - de exemplu,
Ridica buza cand pronuntam consoana "b ", buzele sunt
superioara intai lipite, a~a cafluxul aerian este refmut
~i apoi eliberat brusc, pentru aforma
sunetul.

Maijos: Pozifia limbii ~i a mllsculatllrii ei.


Ca ~i laringele ~i bllze!e, limba este
esenfiaIa pentrll comunicarea umana prin
enuntarea vorbirii. Diferenta dintre
pronunfia unei consoane "S" tare ~i clara
~i pronunfia acelei~i consoane Cllun ton
estompat este determinata doar de aCfiunea
limbii.

De asemenea, in apropiere se afla zone1e


creierului care controleaza auzul (prin care
in~elegem ce spun cei din jurul nostru),
vederea (prin care descifram cuvantul
scris) ~i rni~carile complexe ale mainii fo-
losite la scris, cantatulla un instrument etc.
Conversa~ia este un proces foarte
complicat ~i primul eveniment care are loc
cand auzim 0 persoana vorbind este acela
ca centrii auzului, din cortexul cerebral,
recunosc ansamblul semnalelor auditive ce
sosese de la urechi. Centrul senzorial al
vorbirii decodifica cuvintele astfel incat
celelalte zone ale creierului implicate in
proces pot recunoa~te cuvintele ~i formula
un raspuns. Odata ce 0 replica a fost
formulata, centrul motor al vorbirii ~i
trunchiul cerebral devin opera~ionali.
Trunchiul cerebral controleaza atilt mu~chii Faringe
intercostali, situa~i mtre coaste care Papile care dau textura aspra
determina expansiunea plamanilor, cat ~i a fejei superioare a limbii
mu~chii abdominali, care deterrnina
presiunea aerului inspirat ~i expirat. Pe Mu~chii palatoglo~i ~i stiloglo~i care
tracjioneaza limba superior ~iposterior
masura ce aerul este expulzat din plamani,
aria motorie comanda in acela~i timp
mi~carile corzilor vocale in fluxul de aer Mu~chiul hipoglos coboara
Iimba in pozijia de repaos
expirat, deterrninand vibratia acestora ~i
producand un sunet simplu.
Gradul presiunii aplicate asupra
plamiinilor in timpul expira~iei deterrnina
viteza de trecere a aerului printre corzile
vocale ~i, cu cat aceasta este mai mare,
sunetul produs are 0 intensitate mai mare.
Atunci cand ~optim, corzile vocale sunt
foarte indepartate, a~a ca nu vibreaza
realmente la trecerea aerului, Cl se
comporta numai ca suprafe~e de frecare.
Dar in cea mai mare parte, pronuntarea
cuvintelor este realizata de mi~carea
buzelor, limbii ~i palatului moale - con-
trolate de corte:-"lllcerebral.
Coordonare
Mi~carile suple ale unui campion de controleaza creierul aceasta sarcina aparent in fata. Aceasta modifica centrul e
gimnastica sau atletism dezvaluie cat de fin simpla? Inainte ca cea~ca de cafea sa fie greutate al corpului. Toate mecanismele C=
controleaza creierul uman sutele de mu~chi ridicata, au loc 0 serie de evenimente. echilibru trebuie controlate pentru
ai trunchiului ~i membrelor. Pentru a atin- Intiii, trebuie sa "~titi" unde sunt situate asigura modificarile corecte ale tonusul'
ge 0 secventa atM de complicatii de actiuni, cea~ca ~i mana dumneavoastra ~i relatia muscular, permitiind mi~carea peste ma~
creierul uman a dezvoltat un sistem com- dintre ele. Aceasta inseamna ca encefalul pe care creierul vostru a ordonat
plex de control ~i ghidaj, care face sa para trebuie sa fie capabil sa formeze "0 harta" Aceasta inseamna cii tonusul bazal
primitive computerele noastre sofisticate. a spatiului exterior pentru a planifica multor altor mu~chi necesita sa
Copiii se nasc cu multe reflexe. Ca un ml~carea necesara ~i este denurnita monitorizat ~i coordonat.
exemplu al acestor reflexe la adult, ganditi- perceptie spatiala. Perceptia mediului
va cat de repede va veti retrage mana de pe extern trebuie apoi interpretata de creier, Primele stadii ale coordonarii
o farfurie incinsa! Peste aceasta actiune pentru a putea rezolva problema apucarii Toate mi~carile intentionate necesita
reflexa simpla sunt suprapuse mi~carile ce~tii de cafea de pe masa. Acest plan de exercitii inainte ca ele sa devina coordo-
controlate de creier. Pentru fiecare actiune actiune trebuie apoi transformat intr-un set nate, Chiar ~i actiuni obi~nuite cum ar ;:
pe care 0 efectuati, unii m~chi se vor detaliat de comenzi care este trimis la mersul au reprezentat, odata, 0 problemi
contracta ~i cei mai multi i~i mentin mu~chi, astfel incat sa se contracte in motorie majora pentru fiecare copil 1::.
contractia pentru a stabiliza restul corpului. ordinea corecta. dezvoltare.
Procesul prin care contractiile mu~chilor Odata mi~carea inceputa, flull.'1lfi
individuali sunt sincronizate de catre creier continui de informatii sunt receptionate de Hivelul inalt de coordonare atins de
pentru a produce 0 activitate normal a este la toti senzorii (nervii) din mu~chi ~i atleli, cum arfi al acestui campion la
denumit coordonare. articulatii, care transmit pozitia ~i starea lor saritura peste garduri, este dat de
de contractie. Toate aceste informatii participarea unei mari parli din creier.
Mecanismul coordonarii trebuie sa fie integrate ~i retransrnise A1i~carile oculare sunt coordonate de arii-
Pentru a intelege acest mecanism, cel mai pentru a tine "harta" la zi ~i a face orice Ie receptoare din creier, care, apoi, prin
bine este sa analizam 0 actiune de fiecare ajustari necesare. interacliune cu nervii ~i mu~chii, fac posi-
zi, cum ar fi aplecarea peste 0 masa pentru Ca sa mi~cati mana pentru a ridica bile mi~carilefin controlate ~i precis inca-
a ridica 0 cea~ca de cafea. Cum cea~ca de cafea trebuie sa va aplecati putin drale in limp ale reslului organismului.
Aria premotorie Lobul parietal
in ariapremotorie,problemaeste Lobulparietalprime~teinformajiilede
analizata~irezolvata~iun plande la organelede simt,care Iipermitsa
acjiuneeste transmiscatrearia motorie, construiasca0 imaginea pozijiei
corpuluiIn raportcu cea~cade cafea,
Creierultrebuiesa rezolveapoi
problemamoduluide mi~carea mainii
pentruridicareace~tiide cafea, Lobultemporalce co-r-e
ariileauditive

Cerebelul
Aria motorie
Pe totparcursulmi~carilor,cerebelul
Ariamotorietrimitemesaje la mana,
verificamesajelecare au fosttrimise
comandandridicareace~tii.
catre mana~iIecorecteazadaca este
necesar,

Ganglion! bazali
Pozitiarestuluicorpuluiesle ajustata,
pentrua permitemi~careamainii.

Schema aratii clar modul in care aCfiuni imbunatatesc, paro cand nici un obiect de actiunii, dar acesta este din ce l:.:. -~ =-
simple, pe care Ie efectuiim zilnic sunt de la nivelul solului nu scapa razei de actiune putin un eveniment con~tien. J2 ~ -
fapt compuse din numeroase activita!i care a copilului, Cand copilul descopera ca problema este introdusa in sis
implicii creierul, nervii $i mU$chii - toate poate sta intr-o pozitie verticala, cerebelul fi schimbarea posturii .
putand fi realizate intr-o fracfiune de trebuie sa analizeze un nou set de determinata de purtarea tocuri 0:- '-", - -
secunda, informatii venit de la centrii echilibruhii este necesara 0 oarecare reprogn:-"'= :--
din trunchiul cerebral. Mersnl este 0 noua concentrare in timp ce corte),.lll mo: ~
Pe masura ce creierul copilului se aptitudine ce trebuie mvatata, necesitand instruit in acest mod,
maturizeaza ~i interconexiunile sale se multe incercari, in timpul carora cerebelul
multiplica, reflexele primitive cu care s-a coopereaza cu cortexul motor pentru a Coordonarea avansata
nascut (cum ar fi reactia de aparare ce transmite comenzl corespunzatoare la Aceasta implica coordonarea
determina desfacerea mainilor) sunt mu~chi, Elementele separate ale fiecarei oculare cu centrii receptori -.z'~-
inlocuite cu tipuri de mi~care de 0 actiuni invatate in acest mod sunt creier ~i apoi cu mi~carile resrul ,:
complexitate progresiva, Acestea apar ca preprogramate in maduva spinarii, dar ele Este evident ca acest tip de coc::;:.::::==-
rezultat al cre~terii sensibilitatii copilului, trebuie sa formeze un sistem coerent ce utilizeaza cea mai mare parte - ~~
o jucarie ii poate atrage privirea, deoarece pentru a produce 0 mi~care coordonata, este ultima care se mal i"lO"';:

culoarea stralucitoare produce un semnal asemarotoare cu modul in care 0 orchestra copilarie, F ormeaza baza =--:=._-_
putemic in c~ntrii vizuali, dar copilul afla trebuie sa aiba un dirijor inainte de a mi~carilor complexe necesare .- ~~-:
ca a intinde mana nu este suficient pentru a produce un sunet melodios prin actiunea sporturi sau alte aptitudini, :.::r:: ~ .::.
ajunge la obiect, astfel ca este fortat sa se concertata a tuturor instrumentelor sale, cantatulla un instrument muzi a •.
mi~te spre el. Primele incercari de mi~care Odata ce aceste aptitudini relativ simple Creierul unor oameni pare a .- -
ale membrelor nu sunt coordonate, acestea au fost perfectionate, creierul devine atat na~tere mai bine echipat pe::1=-': :=: -:
nefiind corelate mtre ele, Dar acest lucru de bine programat incat nu mai este dezvolta intr-o directie partic am.
permite dezvoltarea conexiunilor cerebrale necesara concentrarea - corte)"lll premotor in mare masura, difere :e~e ~
necesare pentru aparitia unui set de actiuni transmite comanda din mers ~i setul corect aptitudinile oamenilor in tip
care fac posibil un tara~ coordonat. Odata de instructiuni intra in actiune pentru a de coordonare depind de grad
ce aceasta etapa a fost atinsa, mesajele produce mi~carile implicate ~i complexe, pot concentra pentru a-~l deZYO~2 -
trimise de la creier la mu~chi se Cerebelul controleaza desIa~urarea programe.
CAPITOLUL 5

SISTEMUL
ENDOCRIN
Multe din functiile organismului sunt
controlate de glandele endocrine, care
ajuta la mentinerea conlucrarii armonioase
dintre diferitele parti ale organismului.
Prin secretarea in sdnge a unor substante
chimice denumite hormoni, ele sunt
capabile sa transmita mesaje la organe $i
stimuleaza indeplinirea unor functii
specifice cum ar fi cre$terea $i
reproducerea. Deoarece toti hormonii sunt
implicati in metabolism, ei au tendinta de a
interactiona intre ei pentru obtinerea
rezultatului dorit.

Hidrogen
I
Hormonii
Hormonii sunt mesagerii chimici ai
organismului. Ei sunt sintetizati in glande
speciale situate in diferite locuri din corp ~i
circula prin sange catre celule ale
organismului - denumite celule tinta - unde
Hipotalamus
i~i exercita efectul. Glandele responsabile in Pupile dilatate
(recePlioneaza mesajele de stres)
cea mai mare masura pentru producerea ~i Fala devine palida
eliberarea majoritalii hormonilor sunt
grupari de celule denurnite glande endocrine
datorita faptului ca i~i descarca produ~ii
direct in fluxul sanguin, ~i nu prin
intermediul unui duct, cum fac glandele
exocnne.

Modul de actiune al hormonilor Inima


in comparati~ cu nervii, hormonii tind sa (tensiune arteriala,
actioneze mai lent ~i, de asemenea, sa aiM 0 frecven!a cardiaca ~i
pulsul sunt crescute
actiune prelungita in timp. Nu toti hormonii
actioneaza atat de lent, dar multi din cei cu
actiune prelungita sunt implicati in activitati Rinichi
\'itale fundamentale, cum ar fi cre~terea ~i Ficat
reproducerea. In general, hormonii (cre~terea
actioneaza controlfmd sau influentand glucozei ~i a
metabolismul celulelor tinta, de exemplu, acizilor gra~i)
prin determinarea gradului in care ele Stomac
utilizeaza substantele nutritive ~i elibereaza (se contracta 0 data/
cu scaderea aportului sanguin)
energie sau daca aceste celule ar trebui sa
produca sau nu lapte, par sau orice alt
produs al metabolismului corpului.
Deoarece au efecte pe 0 arie larga, Vasoconstric!ie superfciala
hormonii produ~i de glandele endocrine (scaderea aportului sanguin)

Stanga: J10delul unei molecule steroidice.


Honnonii suntfie proteine sau derivafi
proteici,fie steroizi. Cei din urma includ
hormonii sexuali ~i cei secretafi de
corticosuprarenale. TOfisteroizii au aceea~i
structura moleculara de baza. l\1olecula
este compusa din atomi de hidrogen,
oxigen, carbon, form and IIn mode I de 17
atomi de carbon dispu~i in patru lanfuri
legate. Compozifia chimica a diferifilor
steroizi prezintii modificiiri doar la nivelul
ramurilor at~ate de inele.

Dreapta: Adrenalina secretata de


medulosuprarenala este cunoscuta ca fiind
hormonul care determina reacfia de
agresivitate ~i apiirare. Odata eliberata din
glanda, are efecte instantanee asupra
organismullli. Acest hormo17 actioneaza
asupra unei parfi a sistemului nervos
alltonom. astfel incat fntr-o sitllafie de
urgenfa organismul ia 0 atitlldine de atac
sail aparare. Adrenalina nu este produsa majore sunt denumili hormoni generali; duoden ca raspuns la prezenta hranei.
l7umai infafa unlli pericol fizic, dar ~i in caz ace~tia inc1ud insulina ~i hormonii sexuali. Hormonul parcurge 0 mica distantll prin
de stres psihologic. Cand secrefia este Organismul produce multi alti hormoni care sange catre pancreasul din vecinatate ~i
crescuta pentru 0 perioada mai lunga de actioneaza mult mai aproape de locul unde stimuleaza eliberarea unui suc apos
timp, ea poate avea efecte adverse asupra sunt produ~i. Un astfel de hormon continand enzime (catalizatori chimici),
organismlllui local este secretina, care este produsa in esential pentru digestie.
Proteinele ~i steroizii
Toti hormonii sunt activi In cantitiiti foarte
mi~i. In multe cazuri, mai putin de 0
Purpuriu - hormoni hipofizari care infiuenleaza direct organismul
rnilionime dintr-un gram este suficientii Ro~u - hormoni hipofizari care infiuen\eaza alte glande
pentru Indeplinirea unei actiuni. Galben HORMONUL DE CRE$TERE
Ca structurii chimicii, hormonii se Impart Portocaliu - secretia hormonala controlata de hipofiza regleaza cre~terea corpului
[
in douii categorii: cei care sunt proteine sau PROLACTINA
M~ro
controleaza secrelia laptelui
derivati proteici ~i cei care au 0 structurii OXITOCINA
Verde - hormoni secretali independent
steroidicii ce contin inele steroidice. ~ Ibastru Iniliaza procesul na~terii
Hormonii sexuali ~i hormonii produ~i de HORMONUL ANTIDIURETIC
portiunea extemii sau cortexul glandei Menline volumul apei in organism
suprarenale sunt toti hormoni steroizi.
Insulina este 0 proteinii, iar hormonii
tiroidieni sunt produ~i pe baza unei
proteine ~i sunt derivati proteici.
Cand fiecare hormon ajunge la celula HORMONUL TIROIDIAN
tintii, poate actiona doar dacii se fixeazii de Menline toate sistemele
un receptor al acesteia. Odatii ce s-a legat corpului in activitate
de receptor, hormonul actioneazii prin
stimularea formiirii unei sub stante
denumitii Al\1P-ciclic (adenozin monofos- HORMONUL PARATIROIDIAN
fat ciclic). Se crede cii actiunea AMP-ciclic Menline nivelul sanguin al calciului
se datoreazii activiirii unui numiir de
sisteme enzimatice din interiorul celulei,
astfel incat reactiile specifice sunt ADRENALINA
Slimuleaza actiunile
stimulate, obtinandu-se produ~ii necesari. organismuui .
Reactiile fieciirei celule tintii depind de
procesele chimice specifice. Astfel, AMP-
ciclic, produs de prezenta insulinei, CORTIZON
deterrninii prelucrarea ~i utilizarea glucozei Ajula la controul situajiibr de stress
.de ciitre celulii, ill timp de glucagonul, de ALDOSTERON
Controleaza nivelul sodiului in sange
asemenea produs de pancreas, determinii
eliberarea glucozei din celule ~i cre~terea
nivelului ei In sange pentru a putea fi
folositii ca substrat energetic pentru INSULINA
activitatea fizicii. Menline nivelul glucozei
Dupii ce ~l-au illdeplinit functia, in sfmge
hormonii sunt inactivati de insii~i celulele
tintii sau sunt transportati la ficat pentru
inactivare, apoi degradati ~i fie executati, ESTROGENII $1
fie folositi pentru producerea unor nO! PROGESTERONUL
Controleaza menstrualia ~i
molecule hormonale.
menline sarcina
(testosteronul controleaza
RoluI hipotalamusului caracterele sexuale
Hipotalamusul realizeazii coneXlUnea masculine)
dintre sistemul nervos ~l glandele
endocrine. Una din functiile sale majore
este cea de releu pentru impulsurile dintre
creier ~i alte organe cum ar fi rinichiuL Pe langa producerea honnonilor proprii.
Efectele asupra emoliiIor
Acest lucru se realizeazii prin intermediul hipofiza are 0 influenfa enOmla asupra
Legiitura stransii dintre creier ~i hipofizii
unora dintre mediatorii chimici eliberati de multor glande endocrine. HomlOnii
explicii In mare miisurii existenta unei
celulele nervoase din creier ~i, ca riispuns conexiuni bine definite illtre hormoni ~i hipofizari influenfeaza activitatea
la stimulare, se elibereazii hormoni. emotii. Multe femei, de exemplu, observii glandelor suprarenale, tiroida ~i de
Cei doi hormoni produ~i In hipofiza cii, dacii sunt nelini~tite sau triste, reproducere. Hipofiza controleaza. de
posterioarii, hormonul antidiuretic, ADH ~i regularitatea ciclului menstrual se asemenea. secrefia de homlDn
oxitocina, sunt eliberati din hipofizii sub modificii. De asemenea, nivelul hormonilor paratiroidian.
controlul direct al impulsurilor nervoase estrogeni ~i progesteron care
generate ill hipotalamus. Existii de controleaza ciclul menstrual poate avea nale ridicate de la mijlocul ciclului dau
asemenea 0 legaturii lntre celulele nervoase efecte profunde asupra stllrilor emotionale na~tere unei senzatii de confort. De
din hipotalamus ~i secretia hipofizei ale unei femei. asemenea, soar putea sa nu fie Intamplator
anterioare. La fel, celulele nervoase Sciiderea bruscii a nivelelor hormonale faptul ca acesta este momentul In care
specializate din hipotalamus produc factori ce apare chiar Inaintea menstruatiei este femeile sunt mai fertile ~i mai expansive
de eliberare care trebuie sii actioneze consideratii a juca un rol important In sexual. Nivelele hormonale pot sa fie de
asupra celulelor hipofizei anterioare Inainte producerea simptomelor sindromului asemenea modificate de factorii
ca acestea sii-~i elibereze hormonii. premenstrual, In timp ce nivelele hormo- emotionali.
Dreapta: Doi honnoni hipofizari sunt
responsabili pentru produclia laptelui:
prolactina stimuleaza sdnul pentru a
produce lapte ~i oxitocina declan~eaza
fluxullactat. Laptele de san este secretat
de celulele care delimiteaza acinul
(deasupra). Pe masura hranirii copilului,
laptele curge prin ducte, de unde este supt
prin mamelon.

In timpul preludiului sexual, de


exemplu, se crede ca nivelele de estrogeni
~i progesteron cresc ca un rezultat direct al
stimularii placute a creierului, In timp ce
insu~i gandul de a avea contact sexual cu
cmeva care iti repugna fizic este
literalmente un inhibant, deoarece inhiba
productia de hormoni.
La sIar~itul perioadei reproductive, adica
la perioada menopauzei, femeile pot
prezenta man tulburari emotionale.
Aceasta se datoreaza, in parte, faptului ca
ovarele nu mai raspund la hormonul
foliculino-stimulent, astfel incetand
productia de estrogeni ~i progesteron.
Aceste modificari de temperament se pot
datora, de asemenea, ~i factorilor
psihologici. Este interesant de observat ca,
dupa 0 na~tere, seaderea brusca a
hormonilor din sistem poate avea efeete
emotionale similare eu eele de la
menopauza.
Glandele endocrine
Glanda pituitara (hipofiza) este principala proces patologic al glandei, impunand functiile lor se coreleaza foarte strans.
glandii. a organismului. Ea nu numai ca i~i investigafii. Intrucat hipofiza anterioara nu are ca:
produce proprii hormoni, dar influenteaza, Glanda este impartitii. in doua portiuni, nervoase directe cu hipotalamusul, ea
de asemenea, secretia hormonala a altor fiecare cu 0 functie relativ independenta de depinde de 0 serie de factori de eliberare ~:
glande. Glanda hipofiza se gase~te la baza a celeilalte. Jumatatea posterioara sau inhibitie ce controleaza eliberarea
creierului. Ea este conectatii. cu hipofiza posterioara este conectatii. cu hormonilor. Unii dintre ace~ti factori sun
hipotalamusul printr-o tija de tesut nervos hipotalamusul prin tija hipofizara. Ea are ei in~i~i hormoni specializati eliberati de
~i functioneaza in stransa le~atura cu doar doi hormoni principali, care, de fapt, hipotalamus ~i care actioneaza asupra
aceasta zona a creierului. Impreuna, sunt produ~i de hipotalamus. De acolo, ei hipofizei aflata la cativa milimetri distanta.
hipofiza ~1 hipotalamusul controleaza sunt transportafi de-a lungul fibrelor Ei sunt transportati printr-un sistem special
multe aspecte ale metabolismului, nervoase specializate la hipofiza de vase sanguine denumit sistemul port-
intelegand prin aceasta diferitele procese posterioara ~i sunt eliberati cand hipofizar. Acest sistem se intinde intre
chimice al caror rol este de a mentine in hipotalamusul prime~te mesajele adecvate hipotalamus ~ihipofiza.
functie fiecare parte a organismului. despre starea organismului. De aceea, din De~i multe dintre comenzile de eliberare
mai multe puncte de vedere, hipofiza a hormonilor vin de la hipotalamus,
Structura ~ifuoctie posterioara ~i hipotalamusul pot fi hipofiza anterioara are un grad de control
Glanda hipofiza e~te situata in interiorul considerate ca 0 unitate. independent asupra eliberarii lor. Secretia
unei "~ei" osoase protective denumita sella Hipofiza anterioara produce hormonii unor hormoni est inhibata de substante care
turcica (0 expresie latina ce inseamna ~aua care activeaza alte glande importante din circula in sange. Un exemplu in acest sens
turceasca). ~aua turceasca poate fi corp ca ~i unul sau doi hormoni ce este hormonul ISH (tireo stimulant), care
observata clar pe 0 radiografie a craniului, actioneaza direct asupra tesuturilor. De~i stimuleaza productia glandei tiroide,
marirea acesteia indica existenta unui nu este legata direct de hipotalamus, situata la baza gatului. Eliberarea de ISH
de catre hipofiza este inhibata atunci cand
in sange se gasesc nivele crescute de
hormoni tiroidieni. Acesta este un
principiu important in controlul secretiei
multor hormoni hipofizari ~i este denumit
"feedback negativ". Aceasta inseamna ca
nivelele hormonilor finali produ~i in
glande situate la distanta de hipofiza (dar
dependente de ea) nu pot cre~te niciodata
prea mult, deoarece feedback-ul negativ va
stopa producerea hormonilor stimulanti.
I
Corpul mamilar

Hipofiza este situata in partea inferioara a


creierului, protejata de 0 ~a osoasiJ nllJnitiJ
sella turcica.
....-
....--[
~ --- -·--Artera pulmonara

in pliimdnul nonnal (sus), oxigenul din aer


este transferat in capilarele care
inconjoarafiecare alveolii (stanga).
Afectiunile pulmonare (in medalion) includ
pneumonia, cand alveolele sunt umplute cu
lichid; emfizemul, cand peretii cailor
aeriene sunt distru§i; astmul, in care apare
spasmul musculaturii bron§ice; tumora
canceroasa a unei bronhiole §i bron§ita, in
care bronhia se fncarca cu mucus.
Respiratia
In stare de veghe sau de somn, respiram in energie. Produ~ii rezultati din aceasta ~i dioxidul de carbon. Oxigenul este
medie de 12 ori pe minut ~i in 24 de ore reactie chimica. sunt asemanatori atat 1n preluat de hemoglobina din sange ~i
inspiram ~i expinlm mai mult de 8.000 litri celulele corpului, cat ~i la automobil - globulele ro~ii descarca dioxidul de carbon
de aer. In cursul efortului fizic intens, dioxidul de carbon ~i apa. De~i unele din 1n alveole, pentru a fi elirninat 1n cursul
frecventa respiratorie va cre~te celulele organismului sunt capabile sa expiratiei. Expiratia are loc prin simpla
considerabil: pana la 80 respiratii pe minut. functioneze tara oxigen pentru un tirnp, relaxare a mu~chilor mtr-un mod
Scopul acestui flux aerian inspre ~i in creierul nu este capabil. asemanator cu eliminarea aerului dintr-un
afara corpului este de a abilita plamanii sa In cursul respiratiei, functia principalii balon care se dezumfla.
efectueze doua functii: de a extrage este 1ndeplinita de diafragm, un perete Ca orice alt mu~chi, diafragmul prime~te
oxigenul necesar pentiu mentinerea vietii compus din tesut muscular ~i fibros care stimuli de contractie sau relaxare de la
~i de a elirnina din organism dioxidul de separa toracele ~i abdomenul. Coastele sistemul nervos. Nervii diafragmului sunl
carbon, produsul de degradare al formeaza portiunea superioara a cavitatii denumiti nervul frenic stang ~i drept. in
proceselor chimice interne. care 1nconjoara inima ~i plamanii, iar mod ciudat, ace~ti nervi 1~i au originea ill
Oxigenul reprezinta aproximativ a diafragmul formeaza baza. segmentul superior al maduvei spinarii ~i
cincea parte din aerul pe care 11respiram ~i Daca am privi diafragmul de SUS, am din aceasta cauza trebuie sa parcurga un
activitatea plamanilor, inimii ~i vaselor observa 0 formatiune fibroasii centralii traseu lung de la gat pana la baza toracelui.
sangume are drept scop principal conectata prin fibre musculare de fata Nervii frenici pot fi afectati de diverse
transportul oxigenului din aer la tesuturi, interna a ultimelor ~ase coaste. Acestea au leziuni sau boli.
unde este necesar pentru producerea o dispozitie radiara catre cutia toracica
energiei de care organismul are nevoie pentru a ancora diafragmul. Privit din fata, Frecventa respiratorie
pentru mentinerea vietii. diafragmul apare ca 0 cupola ata~atii prin Frecventa respiratorie este controlata de
in acela~i mod in care un automobil arde corzi musculare de fata interna a coastelor. catre centrul respirator din bulb ~i eSle
benzina cu ajutorul oxigenului ~i soba cu Fibrele musculare ale diafragmului se reglatii 1n functie de nivelul de dioxid de
carbuni utilizeaza atat carbunele, cat ~i contracta in timpul inspiratiei ~i carbon din sange, mai degrabii decat de
oxigenul din camera .pentru a produce aplatizeaza "cupola" diafragmatica, concentratia de oXlgen. Creierul va
caldura, celulele organismului folosesc tragand portiunea centrala in abdomen. raspunde unui nivel crescut de dioxid de
oxigenul exact m acela~i mod:. ele i~i Acest fapt cre~te volumul plamanilor ~i carbon, ca atunci cand organism
degradeaza substratul energetic - care, de atrage aerul m ei prin gura, nas ~i trahee. efectueaza un efort fizic, ~i va adopla
obicei, este sub forma de glucoza - cu Odatii patrons in plamani, aerul. ajunge la corespunzator frecventa respiratorie.
ajutorul oxigenului, pentru a produce alveole, unde are loc schimbul1ntre oxigen Respiratia va deveni mai ampla .~i mai
rapida, astfel incat mai mult oxigen. va fi
inspirat, stimuland biitiiile inimii, flm,Ll
sanguin va cre~te ~i dioxidul de carbon ya
fi elirninat. 0 data cu mcetarea efortului,
nivelul dioxidului de carbon scade ~i
frecventa respiratorie va reveni la normal.
Modificari voluntare ale frecventei
respiratorii apar 1n timpul vorbirii,
cantatului ~i hranirii. Cascatul, ofratul,
tusea ~i sughitul produc alte tipuri de
respiratie. Rasul ~i plansul, reprezentand
inspiratii profunde urmate de expiratii in
cascada, sunt modificari respiratorii
Pozilia diafragmului datorate stimulilor emotionali. .
in expiratie Tinerea respiratiei, fie deliberat (can'
Pozitia diafragmului motam sub apa), fie 1mpotriva vointe'
in inspiralie noastre (ca in cazul unor leziuni
neurologice), modifica de asemenea tipul
de respiratie. Nivelul dioxidului de carbo
______ Icoaste scade dupa primele respiratii adanci, care
apoi sunt retinute ~i stimularea creierulu'
Inima inceteaza. Aceasta poate duce la 0 sincopii
~i, 1ncursul1notului sub apa, la moarte prin
1necare, daca persoana nu se poate intoarce
imediat la suprafatii.

Diafragm
Vena cava
Aorta Diafragmul separa toracele de abdomen ~i
regleaza volulI/ul pulmonar fn cursul
inspirafiei ~i expirafiei.
Atriul
drept
f

Ventric I I
stang

Fluxul de oxiger "


interiorul celuie co
organismului

Sus: inimii ~i expulzat de aorta. Sdngele circula Acesta este transportat prin vene /a. ;:;
Aerul inha/at prin trahee, bronhii ~i apoi in tot organismul prin artere catre dreapta a inimii ~i, injinal, sange/e ,E-
bronhio/e ajunge in alveole, unde oxigemil capilare. Oxigenul transportat de prin artera pulmonara pana /a p/am-
din aer este transferat la capilare/e globu/ele ro~ii este oferit celule/or tisu/are La nivelul alveole/or, sangele circu
a/veolare. Sangele oxigen at intra in venele care transfera produsul metabolic, elibereaza dioxidul de carbon care er"'
plllmonare ~i de aici in parte a stanga a dioxidul de carbon, catre globulele ro~ii. expirat ~i preia'din nou oxigenll/.
CAPITOLUL 7

SISTEMUL
CARDIOVASCULAR
Sistemul cardiovascular este alcatuit din
inima §i re/eaua de vase sanguine. Compusa
aproape in intregime din /esut muscular,
inima este responsabila pentru pomparea
sdngelui in organism. Sdngele nu numai ca
transporta substan/e nutritive, oxigenul §i
dioxidul de carbon de la 0 parte a corpului la
alta, ci actioneaza, de asemenea, ca un
)

mijloc de comunica/ie prin transmiterea


mesajelor chimice hormonale de la
glande Ie endocrine la organe §i
tesuturi.
)

Ramuri ale arterei pulmonare

I~
(,

Valva
pulmonara

Sept
interventricular

Dreapta: Secfiune prin inimii care evidenfiazii


aorta ~i ramurile ei ~i principalele valve ~i
cavitiifi.
Sangele
Sangele este esen~ial pentru func~iile Probabil, cele mai importante globuline fiecare are aproximati\' ei
organismului. El este pompat de catre sunt cele care actioneaza ca anticorpi micron reprezinta a mia re:-~ ..:-.--
inima in re~eaua intema de artere ~i vene impotriva infectiilor. In plus, unele milimetru). Plachetele au 0 i~-~ -
inca dinaintea na~terii ~i pana la moarte, globuline sunt active in formarea de baza: formarea cheagu .: .: __
fumizand oxigen, hrana ~i alte substan~e cheagurilor de sange, impreuna cu celulele. hemoragia trebuie stopatii. Recer..:. .::
esentiale pentru tesuturi ~i, la intoarcere, au devenit interesati de mod'
extragand dioxidul de carbon ~i al~iprodu~i Plachetele plachetelor, deoarece exisUi '0 cZ: ~ ~
de degradare care ar putea deveni toxici Plachetele sunt cele mai micl celule din pot juca un rol important in ate:- .;<:> ~ -
pentru sistem. Sangele ajuta, de asemenea, organism. Un mililitru de sange con~ine ingro~area arterelor " 0 boa'a ~:3---Z :-
la distrugerea microorganismelor patogene aproximativ 250 milioane plachete ~i ~arile vestice.
~i, datorita capacita~ii de coagulare, joaca
un rol important in mecanismele naturale
de aparare ale organismului.
Sangele nu este doar un lichid.
Vascozitatea sa proverbiala se datoreaza
prezentei milioanelor de celule ale caror
activitii~i 11 fac sa tie un tesut al
organismului, la fel ca oasele sau m~chii.
Este constituit dintr-un lichid incolor in
care plutesc globule ro~ii (cunoscute ~i ca
eritrocite), globule albe sau leucocite ~i
celule foarte mici numite plachete.
Ca majoritatea organismului, plasma
consista, in principal, din apa. Fiind un Vena
lichid, ea poate difuza prin peretii vaselor
sanguine mici, cum ar fi capilarele. Este
astfel in directa legatura cu lichidul
extracelular - lichidul prezent in spatiile
pulmonara

Venele hepatice

Vena cava
I
I
Inima
ena cefalica

Artera renala
dintre celulele corpului. Aceasta inseamnii inferioara IJ Vena bazilica
ca mineralele ~i alte substante pot fi Artera brahial" Vena renala
transportate de la celula la celula in tot Rinichi ~ Artera mezente'c2 .'; ~;.
organismul, prin plasma. Aorta abdominala
Artera fl
spermatica
Plasma Arterele radiala
~i '
Plasma reprezinta un vehicul pentru ulnara
transportul substantelor energetice Vena safena
importante, cum sunt glucoza ~i grasimile. mare
Alte substante transportate de plasrnii
includ fierul, care este esen~ial pentru
sinteza hemoglobinei ce transporta
oxigenul ~i a unui numar de hormoni
importanti, cum ar fi cei tiroidieni. In
consecinta, plasma reprezintii 0 solutie
apoasa de minerale, substan~e nutritive ~i
mici cantitati de componente esentiale,
cum ar fi hormonii, plus un alt component
esential - 0 proteina care reprezinta un
element major.
Fiecare litru de plasma contine
aproximativ 75g (2 1/2 unci i) de proteine. Stanga: Sistemul
cardiovascular este compus ;c.....
Acestea se impart in doua tipuri principale:
albumina ~i globulinele. Albumina este vase Ie sanguine ~i inima,
amtindouii avtind rollll de a
sintetizata in ficat. Fiind, pe de 0 parte, 0
asigura circulalia stingellii fn
sursa nutritiva pentru tesuturi, ea asigura,
organism. Circulalia sdngel ,
de asemenea, ~i presiunea osmotica, care
are dOllapiirfi: circlilalia
men~ine partea fluida a sangelui in
pulmonara, care vehiclile
interiorul vaselor sanguine' ~i opre~te
stingele intre inimii ~i plam -
ie~irea lui catre tesuturi ~i apoi catre celule.
~i circulalip sistemicii, prin :
Albumina ar putea fi considerata ca un fel
se asiguriilcirculalia sdnge 1;"
de burete circulant, care mentine volumul
tot organismul ~i intoarcerea
necesar de apa in flull:ulsanguin.
din nou la inimii.
Intrucat exista atiit de multe plachete in succesive, in timpul carora nucleul devine circula~ie in func~ie de necesitafi. Daca 0
sange, ele vor fi prezente intotdeauna la progresiv mai mic ~i, in final, este pierdut cantitate mare de sange este pierduta, cia .=
locul oricarei hemoragii. Pere~ii vaselor de definitiv. Pentru producerea celulelor ro~ii, pOI1iuni ale maduvei osoase sunt distruse
sange sunt delimita~i cu un inveli~ fin, organismul are nevoie de fier, vitamina sau daca aportul de oxigen la ~esuturi este
alunecos de celule epiteliale. Odata ce Bu, acid folic ~i proteine. scazut prin insuficien~a cardiaca sa
acesta a fost lezat, componentele sangelui In circula~ia sanguina, globulele ro~ii deoarece 0 persoana se gase~te la mare
\Tin in contact cu alte paqi ale peretelui sunt supuse unei uzuri enorme, necesitand altitudine, maduva osoasa reac~ioneazZ
sanguin. Acest contact stimuleaza astfel 0 reinnoire constanta. Fiecare celula prin cre~terea producfiei de celule rO~L
plachetele sa adere de perete ~i intre ele, are 0 via~a medie de 120 zile. Dupa aceea, Chiar ~i un efort fizic zilnic importa :
astfel inciit se formeaza un cheag ce celulele din maduva 'osoasa ~i splina stimuleaza producerea de globule ro~ii,
opre~te sangerarea. Dupa aceea, alte distrug globulele uzate. Dnii dintre deoarece organismul are nevoie de a
componente ale sangelui interac~ioneaza constituen~ii chimici se intorc imediat in cantitate suplimentara de oxigen.
pentru a forma fibrina, care repara definitiv plasma pentru a fi reutiliza~i, in timp ce
leziunea. al~ii, inclusiv hemoglobina, ajung in ficat, Globulele albe
Capacitatea sangelui de a se coagula, unde sunt degrada~i. Globulele albe din sange, leucocitele, a'
prevenind astfel 0 hemoragie fatala in Organismul are 0 capacitate remarcabila dimensiuni mari ~i sunt diferite de ceie
cazul unei leziuni severe a unui vas de a controla nUmarul globulelor ro~ii din ro~ii. Spre deosebire de globulele ro~ii..
sanguin, provine din ac~iunea combinata a cele albe nu au toate acela~i aspect ~i sun:
plachetelor ~l a until numar de Mai jos: in cazul unei rani, vasele de capabile de rni~care. Ele sunt implicatei::
douasprezece substan~e chimice, denumite sange lezate sangereaza ~iplachetele (mici apararea organismului irnpotriva bolilor ~:
factori de coagulare, intre care un rol celule sanguine Cll proprietate de sunt clasificate in trei grope principale:
important n are protrombina. Ace~tia se agregare) se deplaseaza in acelloc pentru polimorfonucleare, limfocite ~i mono cite.
afla in plasma. Defectele procesului de a inchide leziunea (A). Factorii de Polimorfonuclearele, care reprezinta 50 -
coagulare sunt de doua tipuri coagulare tisulari sunt eliberafi ~ifactorii 75% din globulele albe, sunt subdivizate ll:
imposibilitatea formarii cheagului ~i plasmatiei ajung la loculleziunii (B). trei tipuri. Cele mai numeroase sunt cele
tromboza, in care cheagurile se formeaza Interacfia dintre plachete, ambele tipuri de denumite neutrofile.
intravascular. . factori ~i alfifactori de coagu lare Cand organismul este afectat de 0 boale
convertesc fibrinogenul (0 proteina) in produsa de bacterii, acestea intra ll:
Globulele ro~ii filamente defibrina. Astfel se formeaza acfiune. Atrase de produ~ii chimicl
Globulele ro~ii ac~ioneaza ca transportori cheagul (C). Plachetele ~i celulele eliberafi de bacterii, ele se deplaseaza parra
ai oxigenului de la plamani la ~esuturi. sanguine incluse in cheag elibereaza serul la locul infec~iei ~i incep sa inglobeze
Dupa ce elibereaza oxigenul, ele preiau (sangefarafactori de coagulare), care bacteriile. Pe miisura desfii~urarii acestui
dioxidul de carbon, un produs de degradare qjuta lafonl/area unei cruste (D). Aceasta proces, granulele din interioru:
al metabolismului celular, ~i n transporta previne agresiunea bacteriana ~i aparifia neutrofilelor incep sa producii substame
inapoi la plamani, unde este eliminat prin unei infecfii chimice ce distrug bacteriile capturate.
expira~ie. Ele sunt capabile sa faca acest
'lucru deoarece con~in milioane de
molecule de hemoglobina.
In plamani, oxigenul se combina foarte
rapid cu hemoglobina, dand globulelor
culoarea ro~ieaprinsa, de unde deriva
numele lor. Acest sange oxigenat ajunge la Factorul
~esuturi, fiind transportat de artere. Cu tisular al
ajutorul enzimelor din globulele ro~ii, coagularu
dioxidul de carbon ~i apa, care este un alt
produs rezidual al activita~ii celulare, sunt
preluate de globule ~i transportate inapoi la
plamani, prin vene.
Producerea globulelor ro~ii incepe din
primele saptamani dupa concep~ie ~i, in
primele trei luni, se desfii~oara la nivelul
ficatului. Nurnai dupa ~ase luni de
dezvoltare fetala, produc~ia este transferata
catre maduva osoasa, unde continua pentru
tot restul vie~ii. Pana la adolescen~a,
maduva din toate oasele produce globule
ro~ii, iar dupa varsta de aproximativ 20 de
ani, producerea este limitata la maduva
osoasa a coloanei vertebrale, coastelor ~i
stemului.
cl ~ ...-.
Dezvoltarea globulelor ro~ii incepe de la
celulele cu forma neregulata, relativ
9·..
Cll -"8 () •. 6,.. • 8-
('!J •

rotunda, denumite entrobla~ti, cu nuclei •........


- • &---$
.~V'. .
----=S .•
mari. Aceste celule trec prin diviziuni •• 121 8. --.!..
Puroiul ce apare la locul infectiei este aicl, din celule numite mie10cite, printr-o milioanele de plachete m mea:~
rezultatul actiunii polimorfonuclearelor ~i serie de diviziuni celulare. Durata de viata patru zile. De~i hemoragia, fie :::.::..---=:
este constituit, in cea mai mare parte, din a polimorfonuclearelor este, in medie, extema, este intotdeauna 0 -;--'0_=
celule moarte. de 12 ore ~i doar de doua sau trei ore cand trebuie tratata cu seriozitate, c.~
AI doilea tip de po1imorfonucleare este celulele sunt implicate in lupta impotriva de supravietuire ale organism 1':=, ~-
cunoscut ca eozinofil, deoarece granulele ~ei invazii bacteriene. In aceste persoana sa poata pierde pana 2. :::: ~
lor devin roz prin colorare cu eozina. circumstante, producerea tuturor globulelor din volumul de sange lara a s-.:..=e:: ~-
Reprezentand doar unu pana la patru la albe cre~te, pentru a satisface necesitatile pe termen lung, chiar daca ::;e :2:-
suta din globulele albe, eozinofilele organismului. Limfocitele cu 0 durata transfuzie de sange. Deoarece se-~-2=- ~
combat agresiunea bacteriana, dar au ~i un medie de viata de 200 zile se formeaza in linia de aprovizionare inspre i ..:_~
alt rol vital. Atunci cand orice proteina splina ~i in zone cum ar fi amigdalele ~i in tesuturi, nu este surprinziitor -~=-
straina sau antigen patrund in sange, are ganglionii limfatici raspanditi in tot afectiunile organismului =z--
loc producerea anticorpilor care se organismul. Atat monocitele, cat ~i modificari ale sangelui.
combina cu antigenul ~i Ie neutralizeaza plachetele se formeaza in maduva osoasa. Pe langa faptui ca re ec;;
efectul. In acela~i timp, se elibereaza Durata de viata a monocitelor este mca un saniitate a organismuiui, -" ~e:e _ -~..:
compusul chimic histamina. Eozinofilele mister, deoarece ele par sa-~i petreaca 0 sediul unei game largi .
inhiba efectele histaminei deoarece, daca parte din viata in tesuturi ~i 0 parte in interesand globulele ro~ii,
este produsa in cantitate mare, rezultatul plasma. In cazul unei productii normale, plachetele ~i plasma, fie Ie - •..
poate fi 0 reactie alergica. Odatii format organismul reu~e~te sa-~i inlocuiasca diagnostic ~i tratament.
compleJ\.lll antigen-anticorp, eozinofilele
indeparteaza compu~ii chimici rezultati.
AI treilea tip de polimorfonucleare sunt
bazofile1e. Ele reprezinta mai putin de unu
la suta din toate globulele albe, dar sunt
esentiale pentru viata, deoarece granulatiile
lor produc ~i elibereaza heparina, care are
functia de a impiedica coagularea
intravasculara a sangelui.

Limfocitele
Limfocitele reprezinta 25 la sutii din
globulele albe, avand toate nuclei den~i,
sferici. Limfocitele j oaca un rol vital,
asigurand organismului imunitatea naturala
fata de boli. E1e realizeaza acest lucru prin
producerea de antitoxine ce contracareaza
efectele nocive potentia Ie ale unor toxine
putemice (otravuri) ;;u compu~i chimici
produ~i de unele bacterii. Cealalta functie
esentiala a limfocitelor este producerea
anticorpilor ~i a substantelor chimice care
previn distrugerea celulelor organismului
ca urmare a unei invazii bacteriene. Un alt
tip de globule albe sunt monocitele, care
reprezinta pana la opt la suta. Ele contin
nuclei mari ~i inglobeaza bacteriile,
eliminand detritusurile celulare rezultate in
urma agresiunii bacteriene.
Activitatea polimorfonuclearelor ~i a
monocite10r declan~ate de afectiunil~
bacteriene este denumitii raspuns
inflamator inflamatia reprezentand
Celulele sanguine sunt prodllse in -t?r:-:-'"
raspunsul organismului fata de 0 leziune la
nivellocal. Activitatea limfocitelor legata locuri in tot organismul. De!ji a 5 "'~
variaza la copii !jiadolescenti,
de invazia microbiana ~i de alte substante
hematopoeza are un sedill const.all/ I
este denumita raspuns imun. (Aceasta este
adul!i, awind loc, in principal, in cr: -
discutata mai detaliat m Capitolul 8).
coloana vertebralii, coaste, stem, !:JOE-;
Amandoua tipurile de raspuns pot fi
bazinullii !ji la capetele oaselor lung;.
activate in acela~i timp.
ar ji humerusul. Aici, maduva osom-
produce toate tipurile de hem alii,
Formarea globulelor albe leucocite!ji trombocite. LeucocileL
Maduva osoasa este sediul producerii unei produse, de asemenea, in splina ~I
paqi din globulele albe. Toate cele trei ganglionii limjatici.
tipuri de polimorfonucleare sunt produse
Inima
Inima este un organ muscular cavitar de Dupa aceea, ventriculul stang se Valvele
dimensiuni mari, situat in regiunea contracta ~i, in acest timp, valva mitrala se Ca multe sisteme de pompare, functia
mediana a toracelui. De~i de obicei este inchide, astfel incat sangele poate trece normala a inimii depinde de 0 serie de
considerata ca fhnd situata in partea stanga numai catre aorta prin valvele aortice valve. In partea dreapta a inimii exista
a corpului, ea trece linia mediana spre deschise. valvele pulmonare ~i tricuspida, la cea
dreapta, cea mai mare parte ramanand, Sangele ajunge la tesuturi, unde stanga se afla valvele aortice ~i rnitrala.
totu~i, in stanga. Are 0 greutate de elibereaza oxigen. Cele patru valve se deschid ~i se inchid
aproximativ 340 g (12 uncii) la biirbati ~i Sangele se reintoarce la inima din automat pentru a prirni ~i descarca sangele
ceva mai putin la femei. jumatatea inferioara a corpului prin vena de la ~i catre camere, astfel incat el poate
Marginea dreapta a inirnii se gase~te, cava inferioara, iar din jumiitatea curge doar intr-o singura directie.
mai mult sau mai putin, in spatele marginii superioara a corpului prin vena cava Valvele pulmonara ~i aortica au 0
drepte a sternului. Proiectia la suprafata a superioara. Patrunde in atriul drept, acesta structura similara. Ele au trei cuspide sau
inimii de partea stanga a sternului are se contracta ~i sangele trece in ventriculul foite alcatuite din tesut fibros dens, dar
aproximativ forma unui triunghi cu varful drept prin valva tricuspida. subtire. Valvele mitrala ~i tricuspida sunt
rotunjit, acesta fiind imediat sub Contractia ventriculului drept mai complicate, de~i ~i structura lor este
mamelonul stang. Pulsatia sa poate fi expulzeaza sangele in artera pulmonara asemanatoare. Valva rnitrala are douB.foite
palpata la fiecare bataie a inimii. Aceasta prin valvele pulmonare, catre plamani, de (cuspide); valva tricuspida are trei foite.
poarta numele de ~oc apexian. uncle preia 0 nouB.cantitate de oxigen. Se Valvele sunt prevazute cu un inel situat
Functia inimii este de a pompa sangele intoarce apoi la inima prin venele intre atriu ~i ventricul. Bazele foitelor se
in douB.circulatii separate. In prirnul rand, pulmonare, pentru un nou ciclu. Acest ata~eaza de inel, in timp ce marginile libere
pompeaza sangele catre artere prin aorta, proces este repetat de 50 - 60 de ori in vin in contact ~i asigura inchiderea
principala artera a organismului. fiecare minut. comunicarii intre ventricule ~i atrii.
Sangele ajunge la organe ~i tesuturi,
furnizandu-Ie oxigen ~i substante nutritive.
Dupa aceea, sang~le se reintoarce la inima
prin vene, oxigenul din el fiind complet
absorbit.
Inima pompeaza sangele in al doilea
circuit, de aceasta data catre plamaru,
pentru a inlocui oxigenul. Dupa aceea,
sangele incarcat cu oxigen este retrimis
catre inima.
Inima are patru camere principale, care
asigura functia de pompa. Fiecare dintre
ele are pereti musculari care se contracta
pentru a asigura circulatia sangelui. /,f /\
Grosimea peretilor musculari depinde de \
sarcina pe care fiecare camera 0 are de '\,
indeplinit. Ventriculul stang are cei mai Vena cava Valva tricuspida \ I

inferioara
gro~i pereti, intrucat pompeaza cea mai Atriile se contracta \ j

mare cantitate de sange. ~iventriculele se


Camerele inirnii sunt aranjate in perechi, umplu cu
fiecare avand un atriu cu perete subtire, ce sange
prime~te sangele de la vene. Fiecare atriu Valva
pompeaza sangele printr-o valva in pulmonaia
ventricul, ce are peretii mai gro~i, care, la
randul lui, 11 pompeaza intr-o artera
principala.
Cele doua atrii se gasesc in spatele ~i
deasupra celor doua ventricule. AmandouB.
atriile ~i amandoua ventriculele sunt
alaturate. Portiunile din perete care Ie
separa sunt denumite septuri: interatrial ~i
interventricular.

Mecanismul de function are


Sangele revine la inim~ de la plamani prin
venele pulmonare, aducand 0 noua
cantitate de oxigen. Patrunde in atriul
pompeaza sangele la
stang, care se contracta ~i impinge sangele,
plamani ~i in tot
printr-o valva denumita valva mitrala, in organismul
ventriculul stang.
Aceste margini libere sunt legate de 0 serie
de corzi fine, denumite cordaje tendinoase Vedere superioara a valve lor
(Chordae tendineae), care se prind de
peretele ventricular ~i impiedica prolabarea
valvelor in atrii.

Ritmul cardiac
Cu fiecare bataie a inimii, cele doua atrii se
contracta impreuna ~i incarca ventriculii cu
sange. Dupa aceea are loc contrac~ia
ventriculelor. Sincronizarea acestor
contrac~ii este dependentii de un sistem
electric de control al ritrnului. Principalul
centru de control este nodul sinoatrial, din
atriul drept. De aici, impulsurile sunt
conduse la cele doua atrii, determinand
contracfia acestora. Exista ~i un alt nod,
atrio-ventricular, situat la jonc\:iunea dintre
atrii ~i ventriculi. Acesta intarzie impulsul
de contrac\:ie, dupa care 11 conduce prin-
tr-un fascicul de fibre denumit fasciculul
His. Dupa ce a fost condus prin fascicul,
impulsul se raspande~te prin ventriculi,
determinand contrac\:ia acestora imediat
dupa cea a celor douii atrii.

Pozitia
,
valvelor vizute din fati'

Vena cava
superioara

( I ! Valvele asigurii circzilafia unidire


Arterele sdngelui prin inimii, prevenind re
pulmonare
sunt formate din douii sau treifoije. -~
inchzd dupii ce sdngele a trecut f Oh.- '"
mitrale §i aortice controleaziifluxul
sdnge oxigenat la nivelul piirfii sl- <: ~
Valva aortica, ~ inimii; valve/e tricuspidii §i putmon <'
controleaza circulafia sdngelui ne E-
Atriu stang in cea dreaptii.
Atriu drept ) Valva
mitrala

Valva \~
tricuspida ,

Vena cava \
Inferioara ---
,
Vasele sanguine
Arterele ~i venele sunt cele doua tipuri de
vase sanguine mari din organism. Arterele
transporta sangele de la inima la tesuturi,
in timp ce venele transporta sangele pe
drumul de intoarcere.
Principala cavitate a inimii, ventriculul
st~ng, expulzeaza sangele in principala
artera din organism - aorta. Primele ramuri
ale aortei se desprind din ea imediat ce
parase~te inima. Ele sunt arterele coronare,
ce asigura aportul de sange la inima.
Aproape imediat dupa desprinderea din
aorta, artera coronara stanga da na~tere la
doua ramuri. De aceea, de fapt, exista trei
artere coronare: cea dreapta ~i cele doua
ramuri ale arterei coronare stangi. Traiectul
lor acopera aproape toata suprafafa inimii,
asigurand aportul de sange la fiecare zona.
Restul arterelor transporta sangele la toate
celelalte paI1i ale organismului, dand
na~tere, mai inmi, unor ramuri denumite
arteriole ~i, in final, capilarelor.
Ventriculul stang produce 0 presi:me
considerabila pentru a impinge sangele
prin reteaua arteriala. Presiunea pe care 0
atinge man~onul tensiometrului folosit la
masurarea presiunii arteriale este aceea~i mod, asigura circulatia' continua a sangelui Acest mula} evidenfiaza refeaua vitaM de
cu presiunea maxima aparuta in ventriculul in sistemul arterial. vase care asigura aportul sanguin al
stang la fiecare biitaie a inimii. Pulsul poate fi palpat illtr-o serie de creierului. Neuronii mor in ciiteva minute
artere situate aproape de suprafata in /ipsa siingelui oxigenat
Structura arterelor corpului. Cea mai obi~nuita este artera
Deoarece arterele sunt supuse acestei radiala, care poate fi palpata pe suprafata sanguina. Fiecare capilar este constituit
presiuni cu fiecare contractie a inimii, ele interna a antebratului, imediat sub police. dintr-un strat foarte subtire de tesut
trebuie sa aibii un perete solid pentru a Se obi~nuie~te palparea pulsului cu unul endotelial inconjurat de 0 membrana la fel
rezista. Peretele extern al unei artere este sau doua degete mai' degrabii decat cu de subtire. Toti peretii capilarelor sunt
un strat de tesut fibros lax. Sub acesta policele, care are pulsul sau propriu ~i de destul de subtiri pentru a permite trecerea
existii straturi elastice ~i musculare groase, aceea poate duce la confuzii. substantelor in ambele sensuri. Reglarea
care confera rezistenta arterelor. Exista, de Artera brahiala de la nivelul bratului are circulatiei capilare este asigurata de
asemenea, fibre musculare ill interiorul un puIs care poate fi, de asemenea, u~or de mu~chi.
mucoasei, care prezinta la suprafata ei un palpat, pe interiorul articulatiei cotului, In plus, fata de schimbul de substante,
strat celular neted care permite circulatia aproape pe aceea~i linie cu degetul mic. capilarele localizate in piele au un rol
continua ~i libera a sangelui. Un doctor poate, de asemenea, examina special ill reglarea temperaturii corpului.
Peretii elastici sunt foarte importanti pulsul arterei carotide la nivelul gatului. Cand temperatura este crescuta,
pentru functionarea sistemului vascular. 0 Acest puIs este localizat la aproximativ 2,5 capilarele tegumentare se dilata, Iacand
mare parte din foI1a fiecarei contractii este cm (1 inci) sub unghiul mandibulei. 0 posibil ca un volum mai mare de sange sa
preluata de peretii elastici ai arterelor mari. artera majora cum ar fi carotida poate fi ajunga la piele, unde poate fi racit.
Ace~tia continua sa impinga sangele in ascultata cu stetoscopul, permitand Avand un perete subtire, capilarele pot fi
pauza dintre doua biitai ale inimii. descoperirea unui suflu - un zgomot ce u~or lezate ~i cele din piele prezinta cel
apare regulat, cu fiecare bataie a inimii. mai mare risc.
Pulsul arterial Acesta poate indica 0 obstructie paI1iala a Daca pielea este taiata, zgariata sau
Cand un doctor ia pulsul, el percepe arterei chiar daca pulsul pare relativ supusa unei lovituri, sangele iese din
actiunea inimii ce pompeaza sangele in tot normal. Pulsatiile pot fi, de asemenea, capilare. 0 contuzie reprezinta 0
organismul cu fiecare bataie prin palpate la nivelul fosei poplitee, pe partea consecinta a acumularii sangelui capilar i11
intermediul arterelor. posterioara a genunchiului sau pe fata piele. Capilarele pot fi distruse de arsuri,
F0I1a fiecarei contractii cardiace se interna a gleznei ~i pe fafa dorsala a dar au 0 oarecare capacitate de regenerare.
trans mite de-a lungul peretilor arteriali la piciorului. La batrani sau ca rezultat al excesului de
fel cum 0 unda se transmite la suprafata alcool pe 0 perioada lung a de timp,
unui lac. Peretii arterelor sunt elastici ~i se Capilarele capilarele se pot colaba, producand
destind pentru a prelua foI1a initialii a Masurand aproximativ a opta mla parte telangiectazii (pete purpurii sau linii ro~ii).
batailor cardiace. Mai tarziu, in cursul dintr-un milimetru, capilarele sunt doar Dupa trecerea prin capilare, sangele se
ciclului cardiac, ei se contracta ~i, in acest putin mai largi decat 0 singura celula illtoarce la inirna prin vene.
Venele
Venele se aseamanii cu arterele prin aceea
cii au 0 distribu~ie similarii - arterele ~i
venele unui anumit organ sau 1:esut au,
deseori, un traseu comun. Totu~i, existii
diferen~e majore. De exemplu, multe vene
au valve in interiorul lor care nu se
intalnesc la artere, iar perefii unei artere
sunt intotdeauna mai gro~i decat cei ai unei
vene de 0 miirime coresplU1Ziitoare,in timp
ce canalul central, sau lumenul, va fi mai
mare la vene decat la artere. Direcjia fiuxului
Venele sunt alciituite din ~esut muscular sanguin
~i fibras. Peretele venelor prezintii un strat
extern - tunica adventiiia ., un strat mediu
de fibre musculare - tunica medie - ~i un
strat intern - tunica intima. Unele con~in
Artera coronara
doar un strat foarte sub~ire de mu~chi. dreapta

Dreapta: Arterele coronare


aprovizioneaza miocardul cu oxigen Ji
nutrimentele necesare. Exista trei artere
principale - cele doua ramuri ale arterei
coronare stdngi Ji artera coronara
dreaptiJ.

Jos: Pere!ii arteriali sunt alcatui!i din


mai multe straturi, ce asigura curgerea
continua a sdngelui de-a lungul arterelor
dupafiecare contractie a inimii. Aceasta
funcfie poatefi perceputafoarte uJor, prin
palparea pulsului radialIa nivelul
articula!iei pumnului.

lnveli~ul extern
(tunica adventitia)
Sistemul extern elastic

Stratul muscular (tunica media)

Stratul intern elastic

'-t---
Structura ,i funetionarea arterelor
Circulatia sangelui
Sangele i~i Incepe circuitul prin organism prin yenele pulmonare (singurele vene care Odatii ce sangele de la intestin ajunge la
para sind ventriculul stang prin aorta. In transporta sange oxigenat) In partea stanga ficat, trece printre celulele hepatice, prin
acest stadiu, sangele este bogat In oxigen, a lTIunn. capilare speciale denumite sinusoide ~i,
substante nutritive ~i alte substante Circulatia catre plamani este denumita apoi, patrunde Intr-un alt sistem de vene
importante, cum ar fi hormonii. circulatie pulmonara, iar cea catre restul denumite vene hepatice. Acestea, In final,
Dupa ce da na~tere arterelor coronare, organismului este denumitii circulatie se varsa In vena cava inferioara ~i, apoi, la
aorta are un traiect ascendent Inainte de a sisternica. Existii artere pulmonare ~i inirna. Acest sistem asigurii In modul eel
se curba, pentru a forma arcul aortic. In sisternice care transporta sangele In afara mai eficient transportul la ficat al hranei
acest arc I~i au originea cele doua artere inirnii ~i vene pulmonare ~i sistemice care care patrunde In sistemul venos din
principale ale corpului, arterele carotide II aduc Inapoi. intestine. Alte zone unde existii un tip
stanga ~i dreapta, ~i cate 0 artera pentru special de aranjament venos sunt la nivelul
fiecare brat. Artera aorta coboara apoi prin Derivatii extremitatilor: mainile, picioarele, urechile
torace In abdomen. Parasind intestinele, sangele nu se Intoarce ~i nasul. Aici este posibila existenta unor
La nivelul abdomenului exista trei artere direct la inima, ci este drenat In sistemul comunicatii directe Intre arterele ~i venele
principale catre intestine ~i ficat ~i cate una venos port-hepatic. Ace~ta permite mici, prin care sangele poate trece de la
pentru fiecare rinichi, Inainte ca aorta sa se sangelui, care poate fi bogat In hrana una la cealalta rara a trebui sa treaca prin
divida In arterele iliace stanga ~i dreaptii, digerata, sa fie transportat direct la ficat. sistemul de capilare din tesuturi.
care duc sangele la pelvis ~i membrele
inferi oare.
De la artere, sangele curge prin arteriole
care conduc la fiecare organ sau tesut din
organism, incluzand chiar ~i inima, ~i apoi
pa!runde In vasta retea de capilare.
In capilare, celulele sanguine se a~aza pe
un singur strat, cedand oxigenul ~i alte
substante ~i preluand dioxidul de carbon ~i
produ~ii metabolici.
In repaus, sangele are tendinta sa curga
.prin a~a-numitele cai preferentiale. Acestea
sunt capilarele care au dobandit un calibru
mai mare decat media. Dar daca exista 0
nevoie sporita de oxigen In orice zona a
corpului, sangele circula In aproape toate Artera coronara stanga
capilarele din acea zona. Artera mezenterica
Aorta
superioara
Dupa trecerea prin capilare, sangele intra
in sistemul venos. El patrunde Intai In vase
foarte mici denumite venule, care
reprezinta echivalentul venos al
arteriolelor. Trece apoi In venele mici ~i
Inapoi la inima prin vene care au
dirnensiuni destul de mari pentru a putea fi
observate sub piele. Venele de acest
calibru contin valve care previn curgerea
sangelui Inapoi spre tesuturi. Valvele au 0
forma semilunara care proemina In
lumenul venei ~i fac ca sangele sa circule
Intr-o singura directie.
Toate venele din diferite parti ale
organismului se varsa, in final, In doua
mari vase de sange, una denumitii vena
cava superioara ~l alta vena cava
inferioara. Prima prime~te sangele de la
cap, brate ~i gat ~i cea de a doua prime~te
sangele din partea irlferioara a corpului.
Amandoua venele transporta sangele la
partea dreapta a inimii ~i de aici el este
pompat In artera pulmonarii (singura artera
care transporta sange rara oxigen). Aceasta
artera duce sangele la plamani.
Faza finala a circulatiei este reprezentata
de transportul sangelui bogat In oxigen
dupa rnasa, apare procesul invers. Acesta creierului denumita cen -;---
este favorizat de 0 serie de derivatii care controleaza circulatia
circulatorii denumite anastomoze. implicit, presiunea arten22
sanguine responsabile jA."r..::-C: --
Distribu!ie ~i flux acesteia sunt arteriolele localizz:e :..... _
Sangele nu este repartizat uniform in tot sistemului circulator intre are:-e~e
organismul. In orice moment, aproximativ capilare. Centrul vasomo"o:- _
12 la suta se gase~te in arterele ~i venele informatii despre presiunea ane..-""~ ::.=
care 11 transporta la ~i de la plamani. receptorii de presiune din aort" ~: "'- =- =
Aproximativ 59 la suta se gase~te in vene, carotide ~i apoi trimite co e::z: "
15 la sum in artere, 5 la sutii in capilare ~i arteriole.
restul de 9 la suta in inima. De asemenea,
sangele nu curge cu aceea~i viteza in toate
regiunile organismului. El este expulzat
din inima prin artera aorta cu 0 vitezii de Mai jos: in ilustratie, venele pro..-
33 em (13 inci) pe secunda, dar in membrului inferior sunt colorofR -
momentul eand ajunge in eapilare viteza albastru fnchis ~i cele superjici ","
scade la 0,3 cm (aproximativ 0 zeeime de albastru deschis. 0 serie de valk
inei) pe secunda. fnchid §i se deschid, ca riispw15.~
Viteza cireulatiei venoase de intoareere schimbarea continua a presiuni; •
cre~te astfel ineat sangele este transportat circulant, asigura unflux COllSt
inapoi la inimii eu 20 em (aproximativ 8 jos, cu litere mici) . ..4ceasta ani' 1.E
inci) pe secunda. efectele gravitatiei. Sectillnea fr,
prin portiunea inferioara a gam -
Controlul circulatiei raporturile dintre venele profimti... ...
Exista 0 zona in' pOI1iunea mferioara a sllperjiciale.

Principala functie a acestor conexium


arterio-venoase este controlul temperaturii
corpului. Cand sunt deschise, cre~te
pierderea de caldura ~i temperatura
corpului scade.

;\\1ecanismele compensatorii
In unele parti ale corpului, cum ar fi
mflinile ~i picioarele, arterele ~i ramurile
lor sunt conectate astfel incat se pot suplini
una pe cealalta, formand 0 cale altemativa
pentru sange daca una dintre ele este
Vena tibiala posterioara
lezata: aceasta se nume~te circulatie
Vena peroniera
colaterala.
Cand exista 0 leziune a unei artere,
ramura celeilalte artere, care a preluat
fluxul sanguin, i~i mare~te calibrul. Dadi
organismul se gase~te intr-o stare de stres
fizic, ca atunci cand incepem brusc sa
alergam, vasele sanguine din mu~chii
membrelor inferioare i~i maresc calibrul ~i
cele din intestine se lnchid, astfel incat
sangele este dirijat in locurile in care
necesitatile sunt crescute. Cand va odihniti,
CAPITOLUL 8

SISTEMUL
VASCULAR
LIMFATIC
Sistemul vascular limfatic este
un alt sistem de vase care
transportafluidele in tot
organismul. Vasele limfatice
realizeaza transportul excesului
de lichid, particulelor straine §i
altor materiale de la tesuturile §i
celulele corpului. De aceea acest
sistem este, deci, implicat in
vehicularea reziduurilor §i a
particulelor cu potential
daunator. Pentru aceasta
conlucreaza indeaproape cu
sangele §i, in special, cu
globulele albe, cunoscute sub
numele de limfocile, care sunt
atat de esentiale pentru apararea
organismului impotriva
fmbolnavirii.

Dreapta: Sistemullimfatic este compus dintr-o relea


de vase fine ce colecteaza surplusu I de lichid (limfa) de
la celulele $i tesuturile organismului $i fl retumeaza
fluxului sanguin. Vasele limfatice dreneaza in venele
din vecinatatea inimii prin intermediul ductului
limfatic drept $i al ductului toracic. Medalionul (pag.
97) arata 0 secliune printr-un ganglion limfatic, ce
reprezinta 0 masa de fesut, $i care se afla pe traseul
vase lor limfatice, in diferite regiuni ale corpului.
Vasele limfatice
Sistemul vascular limfatic sau sistemul aceea, bogata in proteine, Totu~i, limfa din
limfatic este compus din vase limfatice, intestine contine multe grasimi sub forma
organe ~l tesuturi limfoide foarte de chil, care au fast absorbite din intestin
specializate, incluzand timusul, splina ~i in timpul digestiei, Aceasta limfa are un
amigdalele, aspect laptos,
Vasele limfatice mici - cele mai mici In diferite puncte pe traseul lor, \'asele
denumite capilare limfatice - urmeaza limfatice se unesc cu 0 formatiune
traiectul arterelor ~i venelor corpului, Ele nodulara de tesut denumita ganglion
colecteaza surplusul de lichid denumit limfatic, Acesta este locul din care
limra de la tesuturi, Peretii capilarelor limfocitele ajung in tot organismul atat
limfatice sunt foarte subtiri ~i permeabili, prin circulatia sanguina. cat ~i prin cea
astfel incat moleculcle man ~l alte limfatlca, Ganglionii limfatici sunt situati
particule, incluzand bacteriile, care nu pot in jurul arterelor mari ~i pot fi palpati in
patrunde in capilarele sanguine, sunt de punctele in care acestea sunt situate
asemenea indepartate prin limra, superficial sub piele, De exemplu, pot fi
Unele vase limfatice contin un mu~chi palpati la nivelul fosei poplitee, axilelor ~i
involuntar, care se contracta ritmic intr-o gatului, La nivelul ganglionilor limfatici,
singura directie, determinand circulatia bacteriile ~i alte particule straine prezente
limfei, De asemenea, ele au valve pentru a in limra ~i care intra in ganglion sunt
preveni refluxullimfei, filtrate ~i, apoi, distruse, Pe masura ce
Vasele limfatice se gasesc in toate limfa parase~te ganglionii, ea prela
regiunile corpului, cu exceptia sistemului limfocitele ~i anticorpii - sub stante proteice
nen'os central, al oaseloL cartilajelor ~i care inactiveaza particulele straine,
dintilor, Compozitia limfei din vasele Toate vasele limfatice se unesc, formand
limfatice este dependenta de localizarea doua ducte principale, ductul toracic ~l
acestora, De exemplu, vasele care dreneaza ductul limfatic drept, care dreneaza in
membrele contin surplusul de fluid fata de venele brahiocefalice stanga ~i dreaptii, In
necesitatile organismului, care parase~te consecinta, limfa este drenata de la tesuturi
celulele ~i vasele sanguine; .limfa este, de in sange prin sistemullimfatic,

Imunoglobuline
(anticorpl)

--- Celule Killer -


Sttmga: Limfocitele sunt
responsabile de imunitatea
organismului. De!ji sunt un tip
de leucocite, au, de asemenea,
un rol fn sistemullimfatic!ji
sunt fntolnile in multe organe
limfoide, incluzond amigdalele
!jisplina.
Organe §i tesuturi (hipocondrul stang). Splina se mi~ca cia
Splina este 0 parte integranta a sistemului bacteriilor din organism, pentru a da do~r
limfatic. Functia ei principala este de a un exemplu. De asemenea, are 0 funct1e.m pacientul respira, a~a ca trebuie ceru
filtra sangele ~i de a produce anticorpi. In producerea anticorpilor - proteine sangume pacientului sa respire adanc, astfel incB
plus, 0 splina marita, care poate fi simtitii. circulante care se leaga de 0 protema aceasta mi~care sa poata fi simtitii..
la palparea abdomenului, reprezinta strainS. $i 0 imobilizeaza, astfe~ inciit Miirirea splinei poate fl, de asemeneJ
""-""- .•.•.
=t...<»~<!.;.,,"-"-..,;.,,"-"-'»."h"-;.,,"-t:."-~;.,,'=-;.,,'».~'Z.... 'bt...~ ••.•
t...
••.•.••.t...~ <!.."h'=>."'''' .•..••..•.."6~"'''''''- ~
••.• ~'" 'fu
<h~~\.•.•• ••••<&~ •.••
"P"'>.Th "'>. ~~~ ""'b.~ llli
in organism ~i necesitii.teste suplimentare. distruge. Corpusculii Malpighi produc scmtigrama cu izotopi radioactivi.
Splina este situata imediat sub diafragm, anticorpi. In anumite circumstante, splirla
~ partea stanga superioara a abdomenului. are un rol foarte important ill producerea Timusul
In conditii norma Ie, ea este de aproximativ unor noi celule sanguine. Acest lucru nu se In ultimele doua decenii, a devenit c1ar
13 cm (5 inci) lungime ~i se intinde de-a intampla la adultul normal, dar la timusul se gase~te in centrul remarcab"
lungul coastei a zecea. Splma are 0 gre- persoanele cu afectiuni ale maduvei retele de organe ~i tesuturi aflate
utate de aproximativ 200 g (aproximativ osoase, splina ~i ficatul sunt sediile interconexiune pentru a constitui siste:::
1/2 livre) la adulti, dar in cazulin care este principale de producere a globulelor ro~ii. limfatic ~i care sunt implicate in rasp
marita poate atinge 0 greutate de pana la 2 In plus, splina produce 0 mare parte din imun - adica apararea noastra in ::..
kg (4 1/2 livre) sau mai mult. celulele sanguine ale ratului, cand acesta se surselor de infectie. Mecanismul exact _
Daca splina este examinata cu ocruul gase~te in uter ill cursul sarcmii. care timusul i~i exercita actiunea este ,-
liber, ea va aparea ca 0 capsula fibroasa ce mcomplet cunoscut, dar se ~tie acum
inconjoara 0 mas a amorra de pulpa ro~ie. Palparea splinei este esential pentru 0 dezvoltare optin:s
Este posibila chiar distingerea unor mici Splina nu poate fi palpata la 0 persoana sistemului lirnfatic ~i ca functia sa
granulatii denumite corpusculi Malpighi; sanatoasa, dar exista diverse boli ce illdeplmita ill primii ani de viata.
acestea sunt aglomerari de limfocite. determina marirea splmei, care astfel
Aportul sanguin la acest organ se devine palpabila prin peretele abdominal. Mai jos: Splina este situata in regiunea
realizeaza prin artera splenica, care se stanga superioara a abdomenului, imed
Tehnica este simpla: cu pacientulintins pe
divide in artere mai mici ~i apoi ill sub diajragm. Se gase~te intr-o pozitie
spate, doctorul incepe sa palpeze din
arteriole. Arteriolele splenice au relativ expusa ~i de aceea este jrecvem
regiunea inferioara a abdomenului illspre lezata in accidente, in umw cGrora eSle
particularitatea de a fi illconjurate de tesut partea superioara stanga a abdomenului
limfatic pe masura ce trec prin pulpa necesara indepiirtarea ei.
splinei. Arteriolele mai prezintii. 0
caracteristica unica: ill loc de a fi conectate
cu 0 retea de capilare, ele par sa se
goleasca direct ill parenchimul splmei.
Caracterele particulare ale circulatiei
splenice fac posibila indeplinirea a doua
funetii fundamentale. Mai intai, faptul ca
arteriolele sunt inconjurate de tesut limfoid
implica faptul ca limfa intra imediat in
contact cu orice proteina anormala din
sange ~i produce anticorpi impotriva
acesteia. In al doilea rand, modul ill care
sangele se varsa direct ill pulpa splinei
permite celulelor reticulare ale acesteia sa
vina in contact direct cu sangele care ar
trebui sa fie filtrat. In acela~i timp, asigura
eliminarea din sange a oricaror celule
imbatranite sau uzate ale acestuia.

Functiile sJllinei
Splina reprezinta unul din principalele
organe care filtreaza sangele. Celulele
reticulare nu numai ca indeparteaza
celulele sanguine imbiitranite sau uzate,
dar ele pot indeparta, de asemenea, orice
celule anormale. Acest lucru este valabilin
special in cazul globulelor ro~ii, dar
globulele albe ~i plachetele sunt filtrate
selectiv de catre splina atunci cand acest
lucru este necesar,
Splina va elimina, de asemenea,
particulele straine din fluxul sanguin, de
aceea ea joaca un rol major in eliminarea
Lobii drept ~i stang
ai timusului

un adult tanar, are ca~iva centimetri In interiorul glandei se gase~te 0 zona


lungime ~i cantiire~te aproximativ 15 g (1/2 nurnita medulara care con~ine limfocite ~i
uncie). Totu~i, aceasta afirma~ie simpla alte tipuri de celule tirnice.
ascunde cea mai remarcabila caracteristica Exista pu~ine dubii asupra faptului ca, in
a timusului, ~i aceasta este modul in care, primii ani de viata, timusul participa la
spre deosebire de orice alt organ, atinge programarea modului in care organismul
dimensiunile maxirne la varsta puberta~ii, rezista la infec~ii ~i, in particular, se pare ca
cand poate avea 0 greutate de pana la 45 g timusul este responsabil de stoparea
(1 1/2 uncie). posibilita~ii ca sistemul imun sa-~i exercite
La copil, timusul are, intr-adevar, activitatea impotriva propriului organism.
dimensiuni foarte mari in compara~ie cu Exista doua tipuri principale de celule
restu1 corpului ~i poate ocupa un spa~iu imune in corp, ele fiind doua tipuri de
intins in torace, in spatele sternului. EI limfocite. Limfocitele T (derivate din
cre~te destul de rapid pana la varsta de timus) sunt sub controlul timusului ~i sunt
aproxirnativ ~apte ani; dupa aceasta, responsabile pentru recunoa~terea
timusul i~i continua cre~terea, dar mult mai antigenului ~i pentru multe din caile prin
lent, pana la pubertate. care organismulle distruge. Celalalt tip de
Dupa varsta pubertii~ii, timusul incepe celule imune - limfocitele B - este
sa-~i mic~oreze dimensiunile - un proces responsabil de producerea efectiva a
nurnit involu~ie - astfel incat, la 0 persoana anticorpilor fata de antigene.
Mai sus: Dimensiunile relative ale aduIta, ~esutul tirnic poate sa nu mai fie Mecanismele exacte prin care timusul
timusului la adult ~i la copil demonstreaza prezent decat ca 0 forma~ie alcatuita din realizeaza controlul limfocitelor T nu este
importanfa acestuia fn stabilirea grasime ~i~esutconjunctiv. cunoscut, dar un mecanism important a
mecanismelor imune ale organismului. La fost identificat.
adult, se miqoreaza. Structurli ~ifuoctie Se pare ca aproximativ 95 la sutii din
Timusul contine multe din limfocitele care noile tipuri de limfocite produse de timus
Sus: 0 marire la putere mica a unei au un rol important in apararea sunt, de fapt, distruse aici, inainte de a
secfiuni printr-un timus normal arata organismului impotriva imbolnavirilor. avea prilejul de a ajunge In organism.
aspecte ale structurii sale.lvfasele violacee Aceste celule se gasesc in sange, maduva Motivul probabil pentru aceasta este ca ele
pe care Ie putefi vedea reprezintii lobii osoasa, ganglionii limfatici ~i splina ~i ar putea avea un potential autoimun
acestui organ vital. migra~ia lor catre tesuturi poate fi (posibilitatea de a ataca structurile
observata in cazul unei reac~ii inflamatorii organismului) ~i singurele celule carora
Timusul este situat in partea superioanl a (vezi pag. 89). Stratul extern al timusului, timusul Ie permite dezvoltarea sunt cele
toracelui, imediat in spatele sternului. La denumit cortex, contine multe limfocite. care vor ataca substantele straine.
Amigdalele acestora cu zone purulente pe suprafatii. la na~tere, dar, in genere, dispar inain~
Amigdalele fac parte dintr-un inel de fesut Din fericire, infectia riispunde bine la pubertate. Ele sunt evidente intre unl
(inelul Waldeyer), care circumscrie antibioticele obi~nuite ~i ameliorarea poate patru ani. De aceea, intre aceste vfu
intrarea spre caile aeriene ~i alimentare. fi a~teptatii in 36-48 de ore. Simptomele copilul este expus continuu la noi infi
De~i sunt prezente incii de la na~tere, ele pot fi u~urate prin ingestia de hrana calda cu diferite tipuri de bacterii ~i virusuri.
sunt relativ mici, dar cresc rapid in cursul ~i multe lichide, iar analgezicele cum ar fi se cunoa~te prea mult despre modul in I
primilor ani de viafii, pentru a involua dupii aspirina indepiirteazii durerea ~i reduc amigdalele faringiene se infecteazii,
pubertate. Totu~i, ele nu dispar complet. temperatura corpului. orice germen cu poartii de in
Funcfia exactii a amigdalelor nu este Amigdalele faringiene (adenoizi) sunt respiratorie Ie poate infecta. Dacii infe
cunoscutii, dar s-a sugerat cii ele joaca un organele limfoide situate posterior de este recurentii, amigdalele tind sa se ill
rol semnificativ in menfinerea apiiriirii cavitatile nazale, exact in locul in care ~i aceasta poate fi simptomaticii.
organismului impotriva bolilor. Ele au 0 ciiile aeriene se deschid in faringe. Ele sunt
pozifie idealii pentru a depista substanfele implicate in sistemul de aparare al Raspunsul imun
care reprezintii 0 ameninfare pentru organismului impotriva infectiilor; Raspunsul imun reprezintii rellJ
organism. Aceastii proprietate este con- ganglionii limfatici, ca ~i arnigdalele organismului fata de 0 agresiune a
feritii de limfocitele care se giisesc la acest faringiene, contin globulele albe ce luptii genicii prin mobilizarea limfocite
nivel. Amigdalele produc ~i anticorpi cu impotriva infectiilor. Amigdalele Limfocitele produse inifial in madi
rolin apiirarea impotriva infecfiilor locale. faringiene sunt astfel plasate incat orice osoasii circulii in intregul organism I
Aproape fiecare persoanii a avut 0 infectie cu poartii de intrare nazalii este prin vasele sanguine, cat ~i prin (
amigdalitii intr-un anumit moment al viefii. filtratii ~i, cu putinii ~ansii, ucisii. Uneori, lirnfatice ~i sunt, de asemenea, prezentc
Microorganismul care produce de obicei lucrurile pot lua insa 0 intorsiiturii ganglionii lirnfatici. De aceea,
infectia este un streptococ. Infectarea negativii. reprezintii componente ale ambt
amigdalelor produce miirirea ~i inflamatia Amigdalele faringiene sunt prezente de sisteme: cardiovascular ~i limfatic.

Stanga: Amigdalele incercuiesc


intrarea in ciiile alimentare §i
respiratarii. sugerdnd un ral de
apiirare impatriva infecfiilar.
Atunci cdnd se infecteazii - cea
mai camunii infecfie fiind
amigdalita - dimensiunile lar se
miiresc §i devin inflamate, fiicdnd
inghifirea §i chiar respirafia
dificile §i dureraase.
Infectie cu bacterii,
micr~bi ~i virusuri
Produce rea de

.,
limfocite B
(plasmocite) in
maduva osoasa

---'
Celule Helper
care transmit mesaJe la ganglionii
Produc\ie de limfatici
limfocite T in
ganglionii
limfatici

Limfocitele sunt reprezentate de doliA sunt, in consecintii, capabile sii recunoascii 8us: Plasmocitele, care se dezvolta din
tipuri celulare. Primul tip, care produce antigenul atunci cand apare 0 agresiune limfocitele B, produc imunoglobulinele
anticorpi, sunt limfocitele B sau celulele B. ulterioarii cu acela~i germene. Cand acesta care patrund in siinge pentru a indeparta
Cel de-al doilea, cu un aspect asemiiniitor, se produce, limfocitele T ~i B se atacul microbilor, bacteriilor $i
dar cu 0 functie diferitii, sunt limfocitele T multiplicii, producand alte celule T ~i B, virusurilor. Ca $i limfocitele B, limfocitele
(sau celulele T derivate din timus). Existii care au capacitatea de a combate antigenul T, produse in ganglionii limfatici, sunt
douii tipuri de celule T: cele care ajutii ~i a-I face inofensiv. In acest mod, stimulate sa distruga tesuturile straine $i
celulele B in producerea anticorpilor ~i organismul i~i construie~te 0 imunitate fafii virusurile de catre celulele Helper, care
celulele supresoare, care impiedicii de antigeni specifici. transmit stimulul antigenic la limfocitele in
producerea de anticorpi de ciitre celulele B. Limfocitele B care ~i-au dobandit dezvoltare. Acestea memoreaza structura
Limfocitele B ~i T, care distrug orice tesut imunocompetenfa se diferenfiazii in chimica a proteinei, denumita antigen, a
sau organism invadator, sunt, uneon, plasmocite, care produc gamaglobuline, agentului patogen $i, la 0 noua expunere,
denumite limfocite killer. numite anticorpi. Ace~tia se combinii cu limfocitele Ie pot recunoQ$te $i distruge
Mai existii multe lucruri de inviitat antigenul ~i il distrug. Acest proces este dupa ace ea. In acest mod, organismul i~i
despre natura ~i mecanismul riispunsului cunoscut sub numele de riispuns imun construie$te imunitatea fata de virusuri.
imun, dar noi informatii au fost descoperite umoral. Producerea de celule T capabile sii
in ultimii ani. Se pare cii atunci cand un aCfioneze impotriva organismelor striiine incercarea de a giisi un donator cu un tesut
agresor piitrunde in corp, el este preluat fie este denumitii riispuns imun celular. compatibil cu cel al primitorului sau prin
de un ganglion limfatic situat in apropiere, tratament hormonal.
fie de splinii, prin vasele limfatice. Alergia ~i respingerea tesuturilor La fel, riispunsul imun umoral poate sii
Aici, monocitele se diferentiazii ~i dau Riispunsul imun celular poate produce actioneze impotriva propriului organism.
na~tere unor celule numite macrofage, care aspecte adverse in cazulm care un tesut de Uneori, va da na~tere alergiilor. In astfel de
inconjoarii ~i inglobeazii (fagociteazii) la 0 altii persoanii este grefat sau cazuri, substanfele inofensive in mod
microbii ~i 11prezintii pe agresor celulelor transplantat m organism. Aici, fesutul care normal, cum ar fi granulele de polen,
B ~i T. Acestea dobandesc 0 "memorie a fost introdus este recunoscut drept striiin stimuleazii producfia de anticorpi care sunt
chimicii" a proteinei specifice, denumitii de ciitre limfocite, care reactioneazii prin diiuniitori, deoarece declan~eazii eliberarea
antigen, a organismului invadator. Drept invadarea acestuia ~i distrugerea sa, un unor sub stante cum ar fi histamina, in
urmare, aceste celule se numesc proces denumit respingere de greta. Au 1esuturi. Odatii eliberate, aceste substan1e
imunocompetente. fost racute incerciiri de a mvinge aceastii au efecte nocive asupra vaselor sanguine ~i
Limfocitele imunocompetente T ~l B problemii la pacienfii cu transplant prin a altor 1esuturi.
CAPITOLUL 9

SISTEMUL
DIGESTIV
Digestia produce nutrimente Ie §i
substanteIe furnizoare de energie
necesare celulelor§i tesuturilor
organismului. Pentru a transforma hrana
ingerata in componente separate, care pot
fi pre luate cu u§urinta de catre sdnge din
intestinul subtire pentru a fi transportate
in vederea utilizarii imediate sau· a
stocarii lor, sistemul digestiv conlucreaza
cu un numar de organe, glande §i
enzimele lor.

Mu~chlul
temporal

Mu~chiul
buccinator

Dreapta: Masticafia implica 0


serie de mu~chijaciali, care
aCfioneaza impreuna cu dinfii,
glandele salivare ~i limba.
Mu~catul este controlat de doi
mu~chi, maseterul ~i
temporalul; masticafia de
contracfia buccinatorilor care
comprima obrajii ~i
pozifioneaza hrana in gura.
AIu~chiul pterigoid intern
deplaseaza mandibula lateral,
in timp ce pterigoidul extern 0
Localizarea
deplaseaza inainte ~i inapoi.
glandelor salivare
Digestia
Digestia este procesul care descompune
hrana in substan~e ce pot fi absorbite ~i
utilizate de organism pentru energie,
cre~tere ~i regenerare.
Digestia depinde de ac~iunea unor
substan~e denumite enzime asupra hranei
ingerate. Acestea sunt produse de organe
ata~ate la tractul digestiv ~i ele sunt
responsabile pentru multe din reac~iile
chimice implicate in digestie.
Aceste modificiiri lncep In gurii. Cand
hrana este mestecatii, glandele salivare de
la nivelul cavitii~ii bucale i~i incep secre~ia
~i ptialina, 0 enzimii produsii de ele, incepe
sii descompunii 0 parte din hidrocarbonafi
(glucide) in molecule mai mici, cum ar fi
maltoza ~i glucoza.
Hrana traverseazii apoi esofagul,
ajungand in stomac, unde un complex de
substan~e chimice - mucus, acid clorhidric
~i enzima pepsina - acfioneaza asupra ei.
Ac~iunea ptialinei inceteazii, dar lncepe 0
noua serie de reactii chimice declan~ate de
stimuli nervo~i. Cantitatea de suc gastric
eliberat este controlata atat aici, cat ~i in
intestin de impulsuri nervoase, prezenfa
hranei ~i secretiile hormonale.
Gastrina, un hormon, stimuleaza
eliberarea de acid clorhidric ~i pepsinii din
celulele gastrice dupa ce hrana a ajuns in
stomac, astfel incat aceasta poate fi
degradatii parra la peptone. Secretia de
mucus previne lezarea mucoasei gastrice
de catre acidul clorhidric. Cand aciditatea
atinge un anumit nivel, producerea de
gastrirra inceteazii.

Intestinul subtire
Hrana care pa;ase~te stomacuI - 0 pasta
consistenta, acidii, numitii chim - intra apoi
in duoden, portiunea inifiala a intestinului
subfire. Duodenul produce ~i elibereazii Intestin
cantitafi mari de mucus, care 11protejeaza subiire
impotriva lezarii de catre acidul clorhidric
~i de enzimele din chim. Duodenul
prime~te, de asemenea, sucuri digestive de
la pancreas ~i cantitiiti importante de bila,
care este produsa in ficat ~i stocatii in
vezica biliara, pana cand este nevoie de ea.

Dreapta: Canalul alimental' este un


conduct muscular lung de aproximativ 10
m (33 picioare), care fncepe de la gura ~i
se tennina la anus. Canalul este, defapt, .
compus din doua sisteme diferite. Primul,
sistemul digestiv, include structurile dintre Cecul -{
gura ~i capatul intestinului subtire. Cel de
al doilea, de la intestinul gros la amlS, are
roful de a expulza alimentele nedigerate
din organism ~i este 0 parte a sistemului
excretor.
Secretia sucului pancreatic este
declan~ata de doi hormoni. Secretina
stimuleaza producerea unor cantitati mari
de sucuri alcaline care neutralizeaza Glanda salivara
Glucoza
aciditatea chimului partial digerat. parotida
Enzimele pancreatice se produc ca raspuns Glicogen (forma de
stocare a glucozei)
la eliberarea unui al doilea hormon,
pancreozimina. Bila este, de asemenea,
eliberata in duoden din vezicula biliara,
pentru a fragmenta particulele de grasimi.
Enzimele pancreatice ajuta la digestia
Glande salivare
submandibuiare
~i
D Amiiaze
(enzime)

hidratilor de carbon ~i a proteinelor pe sublinguale


langa cea a grasimilor. Aceste enzime
includ tripsina, care desface peptonele in
componente mai mici, peptidele; lipaza
care des face grasimile in molecule de
glicerol ~i acizi gra~i; amilaza care desface
hidratii de carbon pana la maltoza.
Hrana digerata piitrunde apoi in jejun ~i
ileon, portiuni ale intestinului subtire
situate in continuarea duodenului, unde au
loc stadiile finale ale modificarilor
chimice. Enzimele sunt eliberate de
celulele unor mlci indentatii numite
criptele Lieberkuhn,
Cea mai mare parte a absorbtiei are loc
in ileon, care pe peretele interior prezinta
milioane de proeminente minuscule,
denumite vilozitati. Fiecare vilozitate
contine un capilar ~i 0 mica ramura
limfatica, chili fer. Cand hrana digeratii
vine in contact cu vilozitatile, glicerolul,
acizii gra~i ~i vitaminele dizolvate intra in
chilifere ~i sunt transportate in sistemul
limfatic ~i, apoi, in flull:ulsanguin.
Aminoacizii rezultati din digestia
proteinelor ~i zaharurilor din hidratii de
carb'~, plus vitamine ~i minerale
importante cum ar fi calciu, fier, iod, sunt
absorbite difect, in capilarele vilozitatilor.
Aceste capil~re duc la vena port-hepatica,
care transporta hrana direct la ficat. Acesta,
la randul lui, retine unele sub stante pentru
necesitatile proprii ~i pentru stocare, iar
restul acestora sunt trecute mai departe in
circulatia generala a organismului.

Degradarea amidonului
Una dintre functiile sistemului digestiv
este degradarea alimentelor ce contin mult
amidon, cum ar fi cartofii sau painea, pana
la monozaharide. Acest proces incepe in
cavitatea bucala, unde existii 0 enzima (sau
ferment chimic) denumita amilaza, care se
gase~te in saliva ~i care degradeaza
amidonul.· 0 cantitate mai mare de amilaza
vine in contact cu hrana atunci cand
aceasta trece prin stomac catre intestin.
Amilaza desface amidonul in dizaharide
(perechi de molecule de zahar), care apoi Sus: in timpul digestiei, amidonul este de- conversia glucozei in glicogen, care este
sunt desfacute de alte enzime in intestinul gradat pdna la glucoza de cafre amilaza. stocat injicat. Cdnd nivelul glucozei
subtire, astfel incat numai moleculele Glucoza este transportata de sdnge la sanguine scade, pancreasul elibereaza un
individuale de monozaharide sunt jicat. Daca nivelul glucozei este crescut, all homlOn, glucagonul, care determiniJ
absorbite. insulina, hormon pancreatic, determina scoaterea glucozei din glicogenul stocat.
.•• Glucoza

• Fructoza

• Lactoza
•••••••••• Amidon

•••• Sucroza

•• Lactoza

Surse energetice de urgenlli


Rezervele de glicogen care fumizeaza
glucoza din corp nu sunt foarte mari ~i
dacii ele scad, ca rezultat al postului, alte
surse energetice devin necesare.
Organismul are doua solutii pentru aceasta
problema. Mai intiii, poate illcepe sa
Excesul de glucoza stocata Tn grasimi
converteasca proteinele principalul
component structural al corpului - in
in timpul digestiei, enzimele descompun pancreas, din insule speciale de tesut glucoza. In al doilea rand, poate incepe sa
hidrocarbonafii in glucoza, frnctoza §i Langerhans. Dar, spre deosebire de arda grasimile din tesuturi in locul
galactoza, care sunt absorbite in sange din amilaza, este secretata in sange, nu ill glucozei. Grasimile reprezinta sursa de
intestinul subfire. Ficatulle transforma in intestin. Cand glucoza piitrunde ill celule, energie la fel de eficienta ca glucoza, dar
glucoza; ea este stocata ca glicogen in este arsii impreunii cu oxigenul pentru a in acest proces apar produ~i finali numiti
flcat §i mu§chi §i eliberata catre celule ca produce energie. Dioxidul de carbon ~i apa cetone (vezi pag. 116).
sursa de energie (apa este un produs sunt produ~ii finali ai acestui proces.
secundar) sau stocata ca ATP. Hormonii Dioxidul de carbon este transportat prin Controlul nivelului glucozei
Deoarece glucoza reprezinta un substrat
controleaza concentrafia glucozei in sange la plamani, unde este eliminat in
energetic atat de important, nivelul sanguin
sange. timp ce apa ramane ill organism, repre- trebuie sa fie mentinut in limite precis
zentand aproximativ 70 la sutii din acesta. definite, pentru mentinerea sanatiitii. Un
In final, ele sunt transportate la ficat prin Precum ficatul stocheazii glucoza sub nivel inalt al glucozei produce diabetul.
sange. Ficatul transforma toata fiuctoza ~i forma de glicogen, la fel energia produsii Daca nivelul glucozei scade prea mult,
alti compu~i asemanatori in glucoza. prin arderea glucozei trebuie sa fie stocata creierul nu mai poate functiona
Organismul are multe mecanisme care in fiecare celula, pentru a fi utilizatii putin corespunzator ~i apare pierderea con~tiintei
asigura un nivel adecvat de glucoza in cate putin pentru reactiile chimice - stare denumitii hipoglicemie.
sange pentru a fi utilizata la nevoie. intracelulare. Celulele realizeaza aceasta Nivelul glucozei sanguine este mentinut
Acestea sunt dependente de declan~area prin crearea de compu~i fosfatici constant prin echilibrarea efectelor
sau oprirea eliberarii glucozei stocate in macroergici care pot fi u~or desfiicuti insulinei (care scade glucoza prin
ficat. Glucoza este depozitata sub forma pentru a utiliza energia. Ace~ti compu~i favorizarea intrarii ei in celule) cu 0 gama
unui compus denumit glicogen, care este 0 fosfatici (adenozin trifosfat sau AIP este larga de alti hormoni, care au toti tendinta
sa creasca nivelul glucozei in sange prin
retea de molecule de glucoza. Glicogenul denumirea chimica a celui mai obi~nuit)
eliberarea ei din ficat. Cei mai importanti
este, de asemenea, stopat ill mu~chi. sunt asemaniitoare unei baterii care poate fi
sunt adrenalina ~i cortizonul, ambii produ~i
Odatii ce glucoza a fost eliberata in utilizata ~i reincarcata dupa dorinta, pentru de glanda suprarenala. Un altul, denumit
sange, este preluata de catre celule. Pentru a fumiza cantitiiti mici de energie, in SIH, este produs de glanda hipofiza.
acest proces este esentiala insulina. functie de necesitati. Reincarcarea rezulta Acesta, de asemenea, are tendinta sa
Insulina, ca ~i amilaza, provine din din arderea glucozei. creascii nivelul glucozei in sange.
Cavitatea bucala
Guraomului este un fel de cavema ce impinge bolul catre faringe, de unde el
contine limba ~i dintii Este delimitatii de patrunde in esofag, care il transporta in
buze, in timp ce la parte a posterioara se Limba stomac.
deschide in caile ce conduc la tractul Limba are 0 forma asemanatoare unui
digestiv ~i la plamani. Datorita acestei triunghi - cu 0 baza larga ingustandu-se Glandele salivare
conexiuni cu doua din circuitele vitale ale treptat catre varf. Este ata~ata 1a baza, sau In fiecare zi, noi producem in mod obi~nuit
organismului, gura este implicata inevitabi1 radacina, de maxilarul inferior, sau aproximativ 1,7 1 (3 pinte) de saliva - 0
atat in digestie, cat ~i in respiratie. Are, de mandibula, ~i de osul hioid. Pe pafiile secretie apoasa a1catuitii din mucus ~i
asemenea, un rolin vorbire. lateraIe, radacina limbii este unita cu lichid. Ea contine ptialina, cu rol in
Buzele sunt cele care dau expresia gurii. peretii faringelui, cavitate ce formeaza digestie, ~i 0 substan\i'i chimica denumita
Ele sunt alcatuite din fibre musculare partea posterioara a gurii. lizozim, care actioneaza ca un
intretesute cu fibre elastice ~i au 0 inervatie POfiiunea mijlocie a limbii are 0 dezinfectant, protejand mucoasa bucala de
bogata, care Ie confera 0 sensibilitate suprafata convexa superior, In timp ce fata infectii. Saliva are 0 actiune u~or
deosebita. La suprafata buzelor se gase~te inferioara este legata de plan~eul bucal antiseptica.
o forma particulara de tesut epitelial cu 0 printr-o banda subtire de tesut, numitii Saliva este produsa de trei perechi de
structura intermediara intre pielea fetei ~i frenul limbii. Varful limbii are mi~cari glande situate la nivelul fetei ~i al gatului:
membrana ce delimiteaza cavitatea bucala. libere, dar cand 0 persoana nu mananca sau glandele parotide, submandibulare ~l
Spre deosebire de piele, buzele nu au peri, nu vorbe~te, el se afla in mod normal in sublinguale. Exista, de asemenea, multe
glande sudoripare sau sebacee. repaus inapoia dintilor. glande mici raspandite la nivelul cavitatii
Cavitatea bucala este captu~ita cu 0 Mi~carile limbii sunt determinate de bucale. Fiecare glanda salivara se compune
membrana mucoasa ce contine glande mu~chii ce intra in alcatuirea sa ~i de care din ducte ramificate, care se unesc ~i sunt
producatoare de mucus. Secretia continua a este conectata ~i de modul in care este delimitate de celule secretorii. Funqia
acestor glande mentine umiditatea cavitatii pozitionata limba in gura. acestor celule variaza de la 0 glanda la alta
bucale, impreuna cu secretia glandelor Limba contine fibre musculare dispuse ~i secretiile lor sunt diferite.
salivare. Mucoasa obrajilor este supusa atM in plan longitudinal, cat ~i transversal, Glandele parotide sunt cele mal
unei uzuri permanente ~i are 0 remarcabila care sunt capabi1e sa produca mi~carea, dar voluminoase glande salivare situate la
capacitate de regenerare. contractia unui numar de mu~chi situati pe nivelul unghiului mandibulei, intinzandu-
Cavitatea bucala este delimitata superior pafiile laterale ale mandibulei pot conferi se superior pana la nivelul oaselor
de palatul dur, care se continua posterior mi~carilor limbii 0 mobilitate remarcabila. obrazului, imediat anterior de ureche.
cu palatul moale. Palatul dur, format de Mu~chiul stiloglos, de la nivelu1 gMului, de Saliva produsa de parotide este eliminata
baza osului maxilar, permite ca limba sa exemplu, mobilizeaza limba in sus ~i prin ducte ce se desprind din glande. In
preseze asupra unei supra fete ferme ~i, inapoi, in timp ce hiog1osul, de asemenea comparatie cu celelalte glande salivare,
astfel, face ca hrana sa fie inmuiata ~i de 1ani,-elul gatului, aduce limba in pozitia parotidele produc 0 secretie apoasa cu un
mixata. Sensibilitatea palatului moale este normala de repaus. continut mare de ptialina - enzima ce
esentiala. deoarece ii favorizeaza mi~carea In timpul hranirii, una din functiile degradeaza amidonul.
supenoara cand hrana este inghititii, principale ale limbii este de a prezenta De~i parotidele sunt cele mal
prevenind astfel refluxul hranei in nas, care hrana dintilor pentru masticatie ~i in voluminoase glande, ele produc doar un
seAdeschidein partea posterioara a gurii. formarea bolului alimentar, pregatindu-l sfert din volumul total de saliva. Glandele
In m~ilocul palatului moale se gase~te 0 pentru inghitire. Aceste actiuni sunt subrnandibulare, dupa cum sugereaza ~i
formaiiune numita uvula sau "a treia realizate printr-o gama de ml~cari numele, se gasesc sub maxilarul inferior,
amigdala". Functia ei reprezinta un mister, ondulatorii: in sus ~i in jos. Cand aceastii sub dintii posteriori ~i glandele sublingua1e
dar unii cred ca are un rol in inchiderea actiune a fost indeplinita (sau cand 0 (au 0 denumire adecvata), sunt situate sub
cailor aeriene in timpul deglutitiei, persoana mananca in grabi'i), limba limba, pe plan~eul cavitatii bucale.

Papile
Papile valate de la Papile filiforme (in
fungiforme
baza limbii forma de frunza) Artera, vena ~i
(in forma de nervullingual
ciuperca Frenul lingual ce ata~eaza
Iimba de plan~eu

Dreapta: Aceste ilustrafii


demonstreaza modul in care
limba este plasata in
interiorul cavitafii bucale
(extrem dreapta ~i. de
asemenea. un detaliu al Muguri gustativi
structurii sale (dreapta),
incluzdnd papilele de pe
suprafafa sa ~i mugurii
gustativi. glandele salivare ~i
fesutul muscular subiacent.
Membrana mucoasa
Dinte
Buza
Palatul moale Limba
Ulvula Palatul dur

Ambele perechi de glande i~i descarca confortul gurii in timpul hranirii ~i ajuta la Mai sus: Vedereafrontala (stanga) arata
conp.nutul pe paI1ile laterale ale frenului umectarea hranei uscate, facilitand ce vede!i cdnd va deschidefi gura ~i va
limbii (un cordon de tesut care pome~te de mestecarea ~i inghitirea. Mucusul din uita!i in oglinda. in ilustra!ia de sus sun!
la baza limbii ~i se une~te cu plan~eul saliva inconjoara bolul alimentar ~i prezentate structurile anatomice mai
gurii). Saliva secretata de glandele actioneaza ca un lubrifiant ce ne ajuta sa profunde.
sublinguale este de consistenta vascoasa, inghitim.
cu mult mucus. Glandele submandibulare Ptialina secretata in saliva incepe primul Saliva ne permite, de asemenea, sa
produc 0 saliva care contine cantitati stadiu al digestiei. Ea incepe degradarea simtim gustul mancarii ~i al bauturilor.
aproape egale de mucus ~i ptialina ~i hranei ce contine amidon catre zaharuri Senzatia gustativii este produsii de miile de
aceasta completeaza volumul de saliva simple, dar actiunea ei este inactivata de muguri gustativi care sunt situaj:i, in
secretata in gura in orice moment. acidul din stomac. Totu~i, daca bolul principal, pe mucoasa linguala. Mugurii
alimentar este destul de mare ~i bine gustativi, totu~i, sunt sensibili numai fata
Rolul saliyei mestecat, atunci acidul nu penetreaza in de lichide, iar hrana solida nu produce nici
Functia majora a salivei este de a ajuta centrol bolului pentru 0 perioada de timp ~i o senzatie gustativa pe 0 mucoasa uscatii;
procesul de digestie. Mentine umiditatea ~i degradarea amidonului continua. este necesar ca hrana sa fie dizolvata in
este 0 reactie reflexa produsa de sistemul
nervos parasimpatic: fibrele nervoase ce
conduc stimulii gustativi la creier
stimuleaza producerea salivei cand hrana
se afla in gura. Acesta este un reflex
innascut, dar un debit salivar crescut poate
fi produs doar prin simplul fapt ca ne
gandim la hrana. Este adevarat ca doar
privitul hranei poate declan§a secretia
salivara, acest lucru fiind cunoscut sub
numele de reflex conditionat.

Dintii
Din{ii sunt structuri osoase dure,
implantate in cavitatile maxilarului §i ale
mandibulei. In timpul vietii apar doua
seturi succesive de dinti.
Fiecare dinte prezinta doua portilmi:
coroana, care este putin vizibila in gura, §i
radiicina, care este partea incorporata in
Deschiderea maxilare. Radacinile dintilor sunt, de
ductului
obicei, mai lungi decM coroana. Dintii
glandei
sublinguale
frontali au doar 0 radiicina, in timp ce
dintii situati mai in spate au doua sau trel
radacini.
Elementul structural major al dintelui
este format dintr-un tesut calcifiat denumit
dentina. Dentina este 0 substanta dura,
asemaniitoare osului, care contine celule
vii. Este un tesut sensibil, care da senzatia
de durere cand este stimulata de excitanti
termici sau chimici. Dentina coroanei este
acoperita de un strat protector de smaIt, 0
structura acelulara extrem de dura §i de
sensibila. Riidacina este acoperita cu un
strat de cement, 0 substantii asemanatoare
dentinei §i care ajuta la fixarea dintelui in
alveola.
Centrul dintelui este 0 cavitate umpluta
cu un tesut conjunctiv sensibil, numit
pulpa dentara. Aceasta se extinde de la
coroana pana la extremitatea radiicinii care
prezinta un orificiu in punctul cel mai
adanc al dintelui. Prin acest orificiu, vasele
sanguine §i nervii ajung la pulpa dentara.

Fixarea dintilor
8us: Saliva patrunde in gura pe calea prealabil de catre saliva. Acest fluid, ce Fiecare dinte 'este ata§at prin radacina sa de
ductelor glandulare. Acestea se deschid In contine particule de hrana, intra in contact oasele maxilare; partile din maxilare care
por!iunea superioara a obrazlllui ~i in cu mugurii gustativi care sunt stimulati contin dintii sunt denumite procese
plan~eul bucal in mai multe locuri. Saliva chirnic §i toot mesaje la creier, dupa alveolare. Modul de fixare al dintilor este,
ajuta la men!inerea umiditafii gurii ~i, de aceea creierul interpreteaza aroma hranei. totu§i, complex, iar din~ii sunt ata§ati prin
asemenea, inmoaie hrana solida. Ptialina Saliva este produsa constant in timpul fibre ce formeaza ligamentul periodontal.
este 0 enzima prezenta in saliva care zilei §i al noptii in cantitate mica; Acesta este alcatuit dintr-o serie de fibre de
declan~eaza proceslll de digestie prin cantitatea ei este reglata de sistemul nervos colagen rezistente, care se intind de la
degradarea amidonului. Efectul enzimei autonom, care controleaza toate activitatile cementul ce acopera radiicina la osul
asupra amidonului inceteaza in stomac, incon§tiente. In diferite momente, debitul alveolar adiacent. Aceste fibre sunt
unde este inactivata de sucul gastric. salivar este modificat de stimularea intretesute cu fibre de tesut conjunctiv §i
nervoasa. Stimularea sistemului nervos contin, de asemenea, vase sanguine §i fibre
simpatic reduce debitul salivar; aceasta nervoase.
produce uscaciunea gurii in situatii Modul de fixare al dintilor are drept
emotionale, vorbirea poate deveni dificila rezultat un grad foarte mic de mobilitate
deoarece buzele §i limba nu sunt suficient spontana. Acesta are rolul unui tampon
lubrifiate pentru a avea 0 mi§care libera. Pe care poate proteja dintii §i osul in timpul
de alta parte, cre§terea debitului salivar masticatiei.
o zona de importanta cruciala se afla la Dentifia deciduala (sau de lapte) incepe sa
nivelul colului dentar, unde fuzioneaza apara aproximativ lajumatatea primului
coroana cu radacina. In aceastii regiune, an de viafa - un proces dureros pentru
gingia intra in contact strans cu dintele, mulfi copii. Primii dinti sunt incisivii
protejandu-l fata de infectii ~i alte influente inferiori (dintii pentru taiat), urmati rapid
nocive. de incisivii superiori, canini ~i molari,
rezultand setul complet de 20 de dinti
Tipuri de dinli deciduali. Dintre dintii permanenti,
Omul are doua serii de dinti. Dintii molarii erup primii - injurul wirstei de 6
deciduali (de lapte) sunt cei prezenti in ani - ~i pe masurii ce dinfii de lapte sunt
tirnpul copilariei ~i, de obicei, sunt pierduti, treptat, cei permanenti incep sa
eliminati. Dintii deciduali pot fi impartiti apara. in juru I Val'S tei de 20 de ani,
in trei categorii: incisivi, canini ~i molari. majoritatea oamenilor au un set complet
Dintii permanenti ii inlocuiesc ~i sunt in de dinti permanenti. TOftl~i,aproximativ
numar mai mare decat seria initiala. Ace~ti 25 la sutii din adulti nu dezvolta molarul
dinti pot fi impartiti in acelea~i tipuri ca de minte.
dintii deciduali ~i completeaza seria initiala
cu 0 aM categorie, denumitii premolari,
care sunt intermediari atat ca forma, cat ~i
ca pozitie intre canini ~i molari.
Incisi.•..
ii se caracterizeaza printr-o
margine ascutitii ca 0 lama, iar incisivii de
pe maxilare opuse functioneaza glisand
unii peste altii, ca lamele unei foarfeci.
Caninii sunt dintii ascutiti ~i bine adaptati
la sIa~iere, in timp ce premolarii ~i molarii
au rol in triturarea hranei.
Dintii formeaza 0 arcada ovalara altii pot sa apara doar dupa varsta de un an.
uniforma, cu incisivii in partea anterioara Dupa aparitia incisivilor inferiori, apare
~i caninii, premolarii ~i molarii localizati eruptia incisivilor superiori, ace~tia fiind
propriu-zis spre partea posterioara. urmati de canini ~i molari, de~i secventa
Arcadele dentare, de obicei, se potrivesc sau ordinea aparitiei poate varia.
una peste alta, astfel incat in timpul Problemele dentare pot fi asociate cu
masticatiei dintii opu~i se suprapun unii oricare din dintii deciduali.
peste altii. In jurul varstei de doi ani ~i jumatate
pana la trei ani, copilul va avea, in mod
Dezvoltarea dintilor obi~nuit, un set complet de 20 de dinti de
Primul semn de dezvoltare a dintilor apare lapte. In caz ideal, ace~tia ar trebui sa fie
cand ratul are doar ~ase saptiimani. In acest spatiati, in a~a fel incat sa asigure un loc
stadiu, celulele epiteliale primitive cresc ca pentru dentitia permanenta.
numar $i formeaza 0 banda groasa, ce are Consecutiv, dupa varsta de ~ase ani,
),()1TIl?1?11"~\~) ~'t;ll\'b.'I.. k ~\'J;,'tJ;'\,t..~w..~w..~~t..<:. incisi\rii deciduali inferiori $i superiori sunt
ce corespund dezvoltarii individuale a Je).x-v);) oe iJ).JJij) pC.JJJJ1JncnjL )J.wJaiiJ
fiecarui dinte, aceasta banda produce permanenti nu se dezvolta pe locul
mugurii dentari primitivi in tesutul ce este molarilor de lapte, ci posterior fata de
acoperit de epiteliu. Ace~ti muguri capatii ace~tia. Primul molar permanent apare la
o forma finala a jonctiunii dintre smalt ~i varsta de 6 ani, cel de al doilea la varsta de
dentina. UneJe ceJuJe evolueaza pentru a 12 ani ~i al treilea molar sau maseaua de
forma dentina, in timp ce altele dau na~tere minte, in jurul varstei de 18 ani. Exista,
smaltului. totu~i, 0 varia tie considerabila in momentul
Marginile mugurilor dentari continua sa aparitiei dintilor. La aproximativ 25 la sutii
\:;tea",ca \"1:\.~'I:()fum.\m.e ~\., ill fmal, tormeaLa din populatie nu apare maseaua de minte
'l:aa.ac·m\\e a.\"I:\.\\\()'I:, a.e~\ ace",\ ~'I:()ce", "I:\.\l n.'w.\oc\a \2..
e",\e \\"1:\.'0.\\7.'0.\
a.eca\ a~'I:()i.1.'ffi'O.\\.'\!\l!I.. '0."1:\.
a."\l~a \.l\,<::1\\."\I\l\~<::I'O.\e\\ \e%a\ a.e e"\1()\\l\\'e', ~e
eruptia dintilor deciduali. La na~tere, mas\lTh ce ma'l'i\are\e s-a\l m\\'}'l()r'<l\'
singurul semn de ocluzie este semnalat de numarul dintilor a scazut. Maselele de
mucoasa gingivala ingro~ata. In jurul minte pot sa nu erupa niciodata prin gingie
varstei de ~ase luni, primii incisivi inferiori ~i, daca ele intra in contact cu molarii
incep sa apara prin gingie, acest proces alaturati (exercitand 0 presiune reciproca
fiind denumit eruptie dentara. Varsta la asupra gingiei), pot impune extractia lor.
care acesta apare este variabila: foarte Aceasta se intampla la 50 la suta din
putini copii au dinti la na~tere, in timp ce oameni.
Modificarile dispunerii dintilor
POIfiunea maxilarelor ce sustine dintii de
lapte cre~te foarte putin in dimensiuni de la
varsta la care to~i din~ii de lapte au erupt.
Dintii de lapte sunt mai mici dedit cei
permanenti ~i forma definitiva a: arcadei
dentare devine evidenta doar dupa apari~ia
incisivilor permanenti. Incisivii permanenti
AI doilea premolar superiori dau un aspect PropoIfionat fetei
(10-12 ani) copilului in momentul aparitiei, dar acest
lucru devine mai putin evident pe masura
Primul molar
(6-7 ani)
ce fa~ai~i mare~te dimensiunile, in timp ce
din~ii ramiin la aceea~i dimensiune. Grice
J \ tendin~a de protruzie a incisivilor superiori
Incisivi centr~1i -Ik 1 AI doilea molar
(6-7 ani) devine de obicei evidenta cand din~ii de
(6-8Iuni) ~.~
lapte sunt lnlocui~i: din~ii permanen~i cu 0
Incisivi laterali
Maseaua de minte dimensiune mai mare vor exagera orice
(8-10Iuni)
(peste 17 ani) anomalie a pozi~iei lor. In mod similar,
Canini
(16-20Iuni) suprapunerea din~ilor devine evidenta dupa
Molar anterior aparitia dintilor permanen~i.
(12-16Iuni) In timpul celor aproximativ ~ase ani
necesari pentru inlocuirea dintilor de lapte
Molar posterior
(20-40 lun!) cu cei 32 de dinti permanenti, apare in mod
freevent un spaiiu intre incisivii superiori.
Acest spatiu are tendinta de a se inchide 0
data cu erupiia caninilor permanenti, care
exercita 0 presiune asupra incisivilor,
impingandu-i unul catre celalalt.

r
avltatea/ -~~.,
pulpara,,4 -
/
{

Coroan \

Molar
in prineipiu, noi tofi avem 32 de din!i
permanen!i. Dispunerea aeestora este
exact aeee~i pe maxilarul superior ~i
pe eel inferior. Pe fieeare maxi/ar exista
4 incisivi, 2 canini, 4 premolari ~i 8
molari - in totall6. Copiii mici au
numai 20 de dinfi deciduali: din nou pe
fieeare maxilar 4 incisivi, 2 canini ~i 4
molari - totall O.Incisivii taie
mtincarea, caninii 0 sfcqie, premolarii
~i molarii 0 miirun!ese. Pe miisura
evolu!iei omului, din!ii s-au modifieat;
eaninii au devenit mult mai pu!in
ascu!i!i, iar multi oameni nu au
maseaua de minte.
Esofagul §i stomacul
Faza orala a digestiei se termina atunci limbii, degluti~ia este un act involuntar, inspre palatul dur, astfel incat hrana nu
cand limba impinge bolul alimentar de automat. reflueaza in gura; ei produc 0 mi~care
palatul gurii spre ca"itatea musculara a Bolul alimentar este propulsat activ de 0 superioara a palatului moale, prevenind
faringelui mainte de a intra in esofag. serie de contrac~ii ondulatorii - un proces intrarea hranei m nazofaringe, ~i mchid
POI1iunea inferioara a faringelui este denumit peristaltism. Trecerea hranei prin epiglota, astfel mcat hrana nu poate
implicata in intregime in degluti~ie. organism este, de aceea, un proces activ ~i patrunde in trahee ~i plamani. Cand aceasta
Aceasta poI1iune este situata imediat nu doar un mecanism pasiv, dependent de se intampla, substanta inghitita este
posterior fa~a de laringe ~i mucoasa ei se gravita~ie; a~a se explica faptul ca noi imediat expulzata prin tuse - senza~ie
continua cu cea a cartilaj elor cricoid ~i putem manca sau bea, daca dorim, la fel de cunoscuta drept "a luat-o pe partea
tiroid, ale caror mi~cari contribuie la bine stand in cap sau stand pe scaun. cealalta".
emiterea sunetelor. Ac~iunile acestor Odata ce hrana ajunge m faringe, au loc
mu~chi ajuta la propulsarea alimentelor mai multe evenimente m cursul a catorva Esofagul
prin aceasta zona a faringelui pe tractul secunde, pentru a preveni interferen~a Partea superioara a esofagului se gase~te
digestiv. dintre degluti~ie ~i respira~ie. Mu~chii imediat posterior de trahee. Sub nivelul
Primul timp al degluti~iei este un act faringelui se contracta, propulsand bolul manubriului sternal, esofagul are un traseu
voluntar asupra caruia avem un control alimentar catre esofag. In acela~i timp, al~i u~or catre stanga ~i trece in spatele
con~tient. Odata ce hrana a depa~it baza mu~chi ai fe~ei ~i gatului ridica limba bronhiei stangi. Dupa aceea, traverseaza
diafragmul ~i se deschide in pOI1iunea
superioara a stomacului,
Esofagul este un tub elastic cu 0 lungime
de aproximativ 25 cm (10 inci) ~i 2,5 cm (1
inci) m diametru. La fel ca ~i restul
tractului alimentar, esofagul este alcatuit
din patru straturi - 0 membrana mucoasa ce
permite trecerea alimentelor, un strat
submucos care ii men~ine pozi~ia, un strat
muscular relativ gros ce con~ine atat fibre
circulare, cat ~i longitudinale ~i, in sIar~it,
un strat extern protectiv

Orofaringe I

Palatul moate
-:'1

Epiglotci! JJ
;

Laringofaringe, -

Palatul moale se mi~ca in Stanga sus: Rejluxul esofagian in cursul


Palatul moale se mi~cil plan inferior sarcinii este foarte frecvent in timpul
inferior, inchizand
ultimelor luni. Uterul miirit impinge fundul
stomacului in sus in interiorul cavitafii
toracice. determindnd rejluxul confinutului
Bolul alimentar
gastric in esofag.
Epiglota se indoaie in jos
inchizand traheea
Stanga jos: in timpul deglutifiei, hrana
Bolul alimentar este transportata catre esofag de catre
Esofag
in faringe, mu~chii orofaringelui. Palatulmoale se
Trahee mi~ca in sus pentru a bloca comunicarea
cu cavitafile nazale ~i epiglota se i'nchide
peste trahee.
Stomacul este situat in corp mai sus decelt
4i inchipuie majoritatea oamenilor - de
fapt, se giise~te imediat sub diafragm. Este
o pungii muscularii care funcfioneazii ca
un rezervor pentru hranii, cu un ilTVeli~
extern neted ~i alunecos ~i unul intern
cutat, care este protejatfafii de propriile
secretii acide printr-un strat de mucus.
Sucurile digestive degradeazii alimentele
din stomac intr-o masii piistoasii, care apoi
trece in duoden printr-un inel muscular
Plamani
numit sjincterul piloric.
--I

alte sisteme. Refluxul continutului acid din


stomac in esofag este intalnit in mod
obi~nuit De fapt, fiind atat de frecvent,
poate fi privit ca un eveniment normal, dar
daca este excesiv poate determina
probleme cum ar fi indigestia.
Reflul\-uleste foarte frecvent, in copilarie
~i la varste inaintate, de~i apare ~i la varsta
medie. Poate determina probleme ~i in
timpul sarcinii, deoarece uterul are tendinta
de a impinge continutul abdomenului in
sus.

Stomacul
Stomacul este un organ muscular situat in
partea superioara a abdomenului. Este
legat la extrernitatea superioara de esofag
~i la cea inferioara de duoden (portiunea
initiala a intestinului subtire). Peretele
stomacului este alcatuit dintr-un strat
muscular gros, cap~it cu 0 membrana
speciala, denumita epiteliu.
In primul rand, stoma cui actioneaza ca
un rezervor pentru hrana. Membrana
Pliurile epiteliale gas trice ce
cantin celule care secreta
delirnitanta produce 0 secre!ie specifica, ce
sucurile digestive ~i contine acizi ~i enzirne care degradeaza
mucusul hra~a ~i astfel ajuti'i digestia. In stomac,
hrana este amestecati'i cu sucurile digestive
pana cand se formeaza 0 masa pastoasa,
care este trecuta apoi in duoden. La
Straturile musculaturii jonctiunea dintre stomac ~i duoden exista
longitudinale ~icirculare un inel muscular, sfincterul piloric, care se
relaxeaza intermitent, permitand hranei sa
treaca in duoden. Hrana este apoi
transportata prin intestine pentru a fi in
continuare digerata ~i absorbita.
Evacuarea din stomac este reglati'i de un
Nu exista un sfincter (un inel muscular acest mecanism functioneaza inadecvat, va mu~chi, sfincterul piloric, foarte
constrictiv, cum ar fi cel de la anus) care sa aparea un reflux gastro-esofagian. Medicii asemani'itor cu mecanismul de trecere din
separe esofagul de stomac; sucul gastric utilizeaza denumirea de reflux pentru a esofag in stomac, cu exceptia faptului ca
este !inut in mod normal in stomac datoriti'i descrie orice imprejurare in care un anumit nu este niciodata complet inchis. Pe
actiunii concomitente a tunicii musculare a tip de lichid al organismului circula in sens masura ce undele peristaltice propulseaza
esofagului ~i a faptului ca esofagul prezinta gre~it De~i reflmml continutului acid al chimul prin stomac, sfincterul permite
o ingustare la trecerea prin diafragm in stomacului este cea mai comuna problema trecerea unor cantitati mici catre intestinul
traiectul sau de la torace la abdomen. Cand de acest tip, conditii similare pot aparea in subtire.
Intestinul subtire
,
Unit cu partea superioara a stomacului.
duodenul este portiunea initiala ~ Criptele LieberkQhn secreta enzime digestive ~i sucuri
alcaline care neutralizeaza aciditatea gastrica
intestinului subtire cu rol in digestia
eficienta a hranei. Are 0 forma de potcoava Glandele Brunner secreta mucus protectiv
ce inconjoara capul glandei pancreatice. Submucoasa
Peretele duodenal are douii straturi Straturile musculare imping
hrana prin duoden
musculare care se contracta ~i se relaxeaza
alternativ, contribuind la deplasarea
continutului alimentar in timpul digestiei.
Deasupra stratului muscular se gase~te
submucoasa ce contine multe glande
(glande Brunner) care secreta mucusul
protectiv. Acesta previne autodigestia
duodenului sau lezarea lui de catre
compu~ii acizi veniti din stomac.
In stratul supe~ficial al duodenului,
mucoasa, se gasesc glande care secreta un
suc alcalin ce contine unele dintre
enzimele necesare pentru digestie. Sucul
actioneaza, de asemenea, pentru a.
neutraliza secretia gastrica acida. Celulele
mucoasei necesita 0 remnoire constanta.
Ele se multiplica mai rapid dedit orice alte
celule ale organismului: din 0 suta de
celule, una este inlocuita la fiecare ora pe
tot parcursul vietii.

Digestia
Hrana partial digerata care ajunge in
duoden contine mult acid clorhidric. In
duoden, aciditatea este neutralizata de catre
secretiile proprii ale duodenului ~i de
Duodenul
actiunea bilei ~i a sucurilor pancreatice, conecleaza
care se'varsa in duoden din vezicula biliara stomaculla prim
~i pancreas. Aceste trei secretii continua parte a intestlnului
subjire Uejun)

Intestinul subtire ~i
gros

Sus: Duodenul, 0 structura


procesul de digestie.
tubulara, este prima portiune
Duodenul masoara aproximativ 25 cm
a intestinului subtire, primind
(10 inci). In continuarea duodenului se
hrana din stomac ~i
gase~te jejunul, care se intinde pe 0
continucind procesul de
lungime de aproximativ 2,5 m (8 picioare)
Jejun digestie prin secrefia
inainte de jonctiunea cu ileonul. Nu exista
Colon enzimelor care descompun
hrana in continI/are. diferentiere neta intre jejun ~i ileon, ci mai
mult 0 schimbare graduala. Jejunul are un
diametru in jur de 3,8 cm (l 1/2 inci) , in
Stanga: Duodenul,jejzl1lul ~i
timp ce ileonul are un diametru mai mic.
ileonulformeaza intestinul
subfire, structurajinala a Jejunul are, de asemenea, pereti mai gro~i
sistemului digestiv. Intestinul dedlt ileonul, de~i ambii au peretele format
gros face parte din canalul din doua straturi musculare ~i structuri
alimentar. dar are fimcfie mucoase interne care delimiteaza lumenul
doar in procesul de excretie. intestinal.
Jejunul se at~eaza de peretele abdominal
posteerior prin mezenter, constituit din
doua straturi peritoneale. Jejunul este
locul in care are loc absorbfia elementelro
nutritive din hrana in sdnge. Din acest
motiv, jejunul are 0 vascularizafie bogata,
reprezentata de numeroase artere ~i vene.

Ve ica biliara
Fica!
]

Colon
Duoden
Vena
Mezenterul mezen!erica Jejun Intestin
Spre deosebire de duoden, care este mai sub1ire
Artera mezenterica
mult sau mai putin ferm fixat de peretele
abdominal posterior, jejunul ~i ileonul sunt
sustinute de 0 membrana numita mezenter.
Vezica
Aceasta structura este alcatuita din doua
urinara
straturi de peritoneu. Are 0 lungime de
aproximativ 15 cm (6 inci) ~i este ata~ata
de peretele posterior al abdomenului.
Foita care acopera intestinele are 0 vilozitati. Fiecare vilozitate are altor sub stante nutritive in sange.
suprafata de 5,5 m2• Adarrcimea aproximativ un milimetru. Fiecare vilozitate are un vas limfatic
mezenterului, masurata de la baza parra la Suprafata de contact cu hrana digerata central sau"chilifer", care face posibila
intestine, este de aproximativ 20 cm (8 cre~te ~i mai mult, deoarece inveli~ul absorbtia. Acest tip particular de fluid
inci), ceea ce permite atM jejunului, cat ~i celular al fiecarei vilozitati are 0 structura limfatic ce contine grasimi ~i care dreneaza
ileonului sa se mi~te relativ liber in specifica, cu "margine in perie". din intestin este denumit chi!.
cavitatea abdominaIa.
Absorbtia hranei lleonul
Rolul jejunului Intrucat 'jejunul are rolul de a permite Ileonul reprezinta portiunea terminala a
Jejunul reprezinta sediul de absorbtie al trecerea hranei din intestin in sange, intestinului subtire, in care hrana ajunge, in
alimentelor nutritive utilizabile din hrana, necesita 0 irigatie eficienta. Arterele ~i drumul ei, de la stomac la colon. Are 0
lasand sa treaca apa ~i produ~ii de venele ce transporta sangele catre ~i de la lungime de 3,5 m (12 picioare) - conectand
degradare. Procesul de absorbtie este peretii jejunali trec prin mezenter. Venele duodenul ~i jejunul cu intestinul gros - ~i
finalizat in ileon. care dreneaza jejunul, ca ~i venele care reprezentand aproximativ jumatate din
Pentru a indeplini acest rol, jejunul are 0 dreneaza restul intestinului, nu ajung direct lungimea totala a intestinului subtire.
structura specializata, pentru a asigura 0 la inima, ele conflueaza pentru a forma Ileonul are 0 structura asemanatoare cu
suprafata maxima de contact cu lumenul, vena porta, care ajunge la ficat. celelalte doua segmente ale intestinului
astfel incat sa poata asigura 0 absorbtie Aceasta inseamna ca substantele subtire. Suprafata externa este protejata de
crescuta. nutritive absorbite in sange sunt peritoneu - 0 membrana care ciiptu~e~te
Mucoasa jejunala prezinta 0 serie de transportate intai la ficat, pentru cavitatea abdominala. Peretele este
pliuri circulare. Observand la microscop metabolizare, inainte de a ajunge in restul alciituit, in principal, din straturi musculare
suprafata interna, se vede ca intreaga organismului. responsabile pentru transportul hranei
suprafata este alcatuita din mici Grasimile din alimente sunt absorbite in digerate ~i straturi mucoase care
proeminente digitiforme, denumite sistemullimfatic concomitent cu absorbtia delimiteazii lumenu!.
Stratul
muscular
Stratul
mucos
Celule epiteliale

lleonul (sLlsjeste ultima parte a interna (meda/ionj este acoperita ell mici suprafala ileonului. pemlitand astfel
intestimiTui subtire pe care 0 parcurge proeminenle denumite vilozitali (stanga absorblia rapida a hranei in capilare
hrana in drumul ei catre colon. Suprajala josj. Rolul acestora este de a mari (dreaptajosj.
Ficatul
Ficatul are doua roluri vitale: producerea asemaniitoare in orice moment al activitatii sunt degradati pentru a produce mai muM
(sau metabolizarea) unor noi substanre lor - un proces ce necesita oxigen. Ficatul glucoza. Totu~i, deoarece toate rezervele
chimice ~i neutralizarea produ~ilor de joaca un ro1 vital in transformarea acestui proteice (in principal, cele din mu~chi) se
degradare ~i a celor toxici. substrat energetic in forme utilizabile. vor epuiza rapid, multe tesuturi vor utiliza
Acest organ reprezinta un loc de tranzit Ficatul realizeaza aceasta prin produ~ii de degradare a grasimilor ca 0
pentru fiecare picatura de sange care transformarea hidrocarbonatilor in douii sursa de energie. Ace~tia sunt denumili
sose~te de la intestin - sange ce transporta substante inrudite cu zahiiru!. Una este cetone.
toate substanrele nutritive din hrana. Cu glucoza, care furnizeaza instantaneu Exista trei tipuri de cetone: doi corpi
alte cuvinte, sangele sa intoarce inapoi la energia. Cea de a doua este 0 substanta cetonici (acidul acetoacetic ~i acidu
inima ~i plamani din stomac numai trecand similara glucozei, care stocheaza energia, betahidroxibutiric) ~i acetona. Acetona,
printr-un sistem venos hepatic, denumit denumita glicogen. Deficitul de glucoza care este un produs de degradare al
sistemul port. determina rapid leziuni cerebrale ~i, deci, grasimilor, este produs in acela~i timp cu
Ficatul este eel mai mare organ al nivelul glucozei in sange trebuie sa fie corpii cetonici, dar nu are nici un rol uti!.
corpului, avand 0 greutate intre 1,36 - 1,81 mentinut constant; de aici nevoia de a Corpii cetonici, pe de alta parte, sunt
kg (3-4 livTe). Este situat sub diafragm, stoca glucoza pentru diferite necesitati, utilizati imediat ca 0 sursa de energie.
fiind protejat de traumatisme de catre cum ar fi efortul fizic sau denutritia. La Cand glucoza este in cantitali
coastele inferioare. Are doua parri sau lobi, fel, daca in sange se afla prea multii insuficiente, cetonele sunt produse ~i
denumiri lobul stang ~i drept, eel drept glucoza, un hormon produs de ficat poate transportate in sange din tesutul gras la
fiind eel mai mare ~i care ocupa in stoca excesul de glucoza sub forma de ficat, unde se formeaza corpii cetonici.
intregime partea superioara dreapta a glicogen. Cetonele sunt apoi eliberate in circulatie,
abdomenului. Lobul stang este mai mic, Metabolismul grasimilor: Grasimile sunt, fiind preluate ~i utilizate pentru obtinerea
uneori trecand peste linia mediana in de asemenea, esentiale pentru organism. energiei de catre mu~chi, inima, creier ~i
partea stanga. De obicei, ficatul nu poate fi Ele su..'1ttransfonnate de catre ficat in multe alte tesuturi.
palpat, dar cand este marit, ca rezultat al forme care pot fi convertite pentru Cetonele nu apar in sange decat la cateva
unei boli, depa~e~te rebordul costal ~i producerea sau reinnoirea tesutului adipos, ore dupa 0 masa normala. In momentul in
poate fi u~or simrit. denumit in general resut adipos subcutanat, care ne sculam dimineara, suntem putin
care are un rol de izolator ~i de absorbtie a cetozici: mici cantitati de cetone sunt
Functii ~ocurilor. In plus, grasimile reprezinta un prezente in sange ~i urinii. 0 mare parte
Ca i~ orice aha parte a organismului, mijloc de stocare a energiei. din energia necesara pentru activitatea
celulele sunt cele care efectueaza Eliminarea de~eurilor: La nivelul musculara matinala va fi fumizata m~-
activitatile vitale la nivelul microscopic. ficatului se gasesc celule specializate chilor de catre aceste cetone, care dispar
Celulele din ficat sunt denurnite denumite celule Kiippfer, dupa numele din circulatie dupa un mic dejun bun.
hepatocite. Ele sunt specializate pentru descoperitorului lor, care "curata" sangele In timpul unei cure de slabire sau in
manipularea substanrelor de baza pe care de impuritari, cum ar fi bacteriile. Aceste cazul Imei subalimentatii extreme, va
organismul nostru Ie \'ehiculeaza celule inliitura, de asemenea, globulele aparea un nivel moderat de cetoza.
proteine, hidrati de carbon ~i grasimi. ro~ii produse in exces (0 supraproductie a Femeile gravide, in timpul travaliului,
Metabolismul proteinelor: Proteinele acestor celule) ~i Ie transmite hepatocitelor prezinta frecvent cetoza. Totu~i, nivelele
sunt esentiale pentru reinnoirea ~i pentru procesare. crescute ale cetonelor in sange pot intarzia
diviz;iunea celulara oriunde in organism, Din toate sursele mentionate - sange, travaliul, interferand capacitatea de
pentru formarea hormonilor, care proteine, grasimi ~i, in mai mica masura, contractie eficienta a uterului ~i de aceea se
reprezinta mesagerii chimici ai hidratii de carbon, rezuha produ~i fmali in adrninistreaza intravenos glucoza, pentru a
organismului, ~i pentru sinteza enzimelor. urma metabolismului ce are loc in inhiba formarea cetonelor.
Proteinele sunt ingerate sub diferite hepatocite. Unele, cum ar fi amoniacul Cand glucoza scade, tesutul adipos este
forme, atat de origine vegetala, cat ~i (produs in urma metabolismului proteic), degradat pana la acizi gra~i ~i transportat
anima1a ~i din proteinele initiale, ficatul sunt toxice ~l celulele hepatice Ie prin fluxul sanguin la ficat, unde se
trebuie sa sintetizeze proteine specifice neutralizeaza, trimitand ureea, un produs formeaza corpii cetonici.
pentru organism, degradandu-1e intai pe inofensiv, inapoi in circulatie. Produ~ii de Ficatul are 0 capacitate uimitoare de
cele absorbite ~i apoi sintetizandu-le. degradare ai grasimilor ~i ai sangelui trec regenerare - un intreg lob indepartat pe
In esenta, acest proces de sinteza in bila. cale chirurgicala poate fi inlocuit in cateva
inseamnii ca proteinele preluate din Acela~i lucru este valabil pentru unele saptiimani. Totu~i, in unele situatii,
sangele adus de vena porta la hepatocite droguri - cum ar fi alcoolul ~i chiar distrugerea celulelor hepatice depa~e~te
sunt sintetizate de enzimele hepatice ~i medicamentele. Daca este nevoie ca un rata regenerarii ~i aceasta duce la
apoi eliberate in noua lor forma. medicament sa aiM 0 actiune prelungita, insuficienta hepatica acuta. Consecintele
Reziduurile, totu~i, nu se intorc in fluxul trebuie sa fie rezistent la actiunea insuficientei hepatice sunt u~or de
sanguin. enzimelor hepatice sau sa nu treaca prin imaginat, avand in vedere functiile pe care
Metabolismul hidrocarbonatilor: Ace~tia ficat. ficatul trebuie sa Ie indeplineasca. Nivelui
sunt 0 clasa importanta de substante glucozei scade ~i, rara un nivel adecvat,
chimice, alcatuite din trei tipuri de atomi, Cetonele pot aparea leziuni cerebrale. Scaderea
constituentii de baza ai oricarei substante Avem nevoie de Ull aport continuu de sintezei proteice, inc1uzand-o ~i pe cea a
organice: carbon, hidrogen ~i oxigen. . glucoza prin sange pentru a duce la bun proteinelor de coagulare, determina
Acestea apar tipic in hrana ce contine srar~it functiile organismului ~i pentru a hemoragii la traumatisme mmrme;
zaharuri sau amidon ~i avem nevoie de ele fumiza energie la tesuturi. Cand aportul de conduce, de asemenea, pnn diferite
pentru energie. Mu~chii no~tri ard pur ~i glucoza este scazut - de exemplu, in timpul mecanisme, la complicatii cum ar fi
simplu zaharurile sau substanrele unei diete -, proteinele ~i hidratii de carbon acumularea de lichid in abdomen, ascita.
Nutrimentele patrund inficat prin
vena porta, iar sangele oxigenat
prin artera hepatica. Dupa
metabolizare, sangele este colectat
de venele hepatice ~i se intoarce la
inima. Reziduurile dreneaza prin
ductul biliar comun,fiind stocate in
vezica bi/iara.

Vena intralobulara ce
conduce la vena
colectoare

Lobii hepatici sunt imp,arfifi in lobuli incojura!i de vene ~i artere


(centru ~i stangajos). In interiorullobulilor, ramurile venei porte
~i ale arterei hepatice elibereaza nutrimentele ~i sdngele oxigenat
Ramura din artera hepatica (vezi mai sus) catre sinusoide - rezervoare ce inconjoara
Duct biliar cordoanele de celule hepatice (hepatocite). Acestea proceseaza
Ramura din vena porta nutrimentele ~i reziduuri/e. Substanfele preluate se reintorc in
sinusoide ~i ajung in vena centrolobulara. Produsele de
degradare Sl/nt eliminate prin caniculele biliare (in detaliu, mai
ios).

De la artera hepatica ~i vena porta


Produ~ii de degradare din hepatocite
intra in caniculele biliare

vezica
biliara

Hepatocitul elibereaza
Nutrimentele ~I de~eurile substan\ele sintetizate
intrand din sinusoide
-------",..--------',....-
---------..".---
----.",
Bila crede ca sarurile biliare favorizeaza Coloratia bilei
Bila este un fluid consistent, amar, de absorbtia griisirnilor prin peretele Culoare~ bilei se datoreaza pigmentului
culoare galben verzuie, produs in ficat ~i intestinal. Ele transporta de asememia denurnit bilirubinii. Una din functiile
stocat in vezicula biliara. Este eliberata din vitaminele A, D, E, K. principale ale ficatului este de a lisa
vezicula in intestinul sub~ire, ca raspuns la Organismul i~i conserva sarurile globulele ro~ii uzate. In cursul acestui
prezen~a alimentelor, ~i este esen~iala biliare.Ele nu sunt distruse dupa utilizare, proces, hemoglobina, pigmentul din
pentru digerarea grasimilor. 80-90 la sutii dintre ele fiind transportate eritrocite, este descompus chimic ~i
Face parte, de asemenea, din sistemele inapoi la ficat prin sange, unde stimuleaza formeaza biliverdina, un pigment verde
excretorii ale corpului, deoarece contine secretia de bila ~i sunt refolosite de care este rapid convertit in bilirubina' de
produ~ii de degradare a celulelor uzate. organism. culoare galben-maro.
in fiecare zi, ficatul produce aproximativ
un litru (1,7 pinte) de bila. De~i con~ine
peste 95 la sutii apa, are in compozi~ie 0
gama larga de substan~e chimice ce inc1ud
saruri biliare, saruri minerale, colesterol ~i
pigmenti biliari ce ii confera culoarea ca-
racteristica. Este produsa. continuu in
cantita~i mici de catre fiecare celula
hepatica. Pe masura ce este produsa de ce-
lule, este colectatii in mici canale prezente
intre cordoane de celule hepatice, denumite
canalicule biliare, care se varsa in ductele
biliare pIasate intre lobulii hepatici.
De la ductele biliare, bila dreneaza in
ductele hepatice. in afara de cazul in care
bila este necesara imediat pentru digestie,
ea se scurge in vezicula biliara, care este
un loc de stocare situat imediat sub ficat.
Bila ramane in vezicula biliara pana
cand devine necesara in procesul de
digestie. Pe masura ce hrana - ~i in special
cea care con~ine grasimi - patrunde din
stomac in duoden (prima po~iune a
intestinului), duodenul produce un hormon
denumit colecistochinina.
Acest hormon ajunge pe cale sanguina la
vezicula biliara ~i determina contrac~ia
pere~ilor acesteia, astfel inciJ.t bila este
eliminata. Dupa aceea, bila se scurge
printr-un alt duct, ductul biliar comun
(coledoc) ~i printr-un orificiu ingust,
sfincterul Oddi, care permite sa patrundii in
intestinul sub~ire.

Functia bilei
Sarurile minerale din bila, ce includ ~i
bicarbonatul, neutralizeaza aciditatea
hranei pa~ial digerate in stomac.
Sarurile biliare, substan~e chimice
denumite glicocolat de sodiu ~i taurocolat
de sodiu, descompun grasimile astfel incat
enzimele digestive i~i pot exercita
ac~iunea.
Pe langa actiunea de emulsionare, se

Fara bili:i,organismele noastre nu ar putea


digera grasimile. Ea este produsa inficat,
depozitata fn vezicula biliara §i actioneaza
la nivelul intestinului. jnfiecare;i,
ficatul produce aproximativ 1 litru (1,76
pinte) de bila, care parase§te ficatul prin
ductl/rile hepatice. Sarurile biliare au 0
circulafie hepatica dub/a in
timpul digestiei.
Tenta verzuie a bilei este data de
cantitatea de biliverdina care a ramas
netransformata. Pe Hinga faptul ca
pigmenteaza bila, bilirubina coloreaza ~i,
partial, deodorizeaza fecalele ~i, de
asemenea, stimuleaza functia intestinului.
Pigmentii biliari sunt partial responsabili
pentru culoarea galbena a urinii. In
intestin, bilirubina este convertita de catre
bacterii1e intestinale intr-o substanta
numita urobilinogen, care este transportata
la rinichi ~i eliminatii prin urina.
In afectiuni hepatice sau ale veziculei
biliare, bilirubina tinde sa se acumuleze in
sange, iar pielea ~i albul ochi10r capata 0
culoare galbuie.
Deoarece in aceste cazuri 0 cantitate
mica de bila ajunge in intestin, fecalele
sunt decolorate, avand 0 nuanta cenu~ie.

Calculii biliari
Chiar daca productia hepatica de bila este
normala, uneori pot aparea anomalii la
nivelul veziculei biliare. Cea mai
cunoscuta afectiune a veziculei biliare sunt
calculii biliari.
Ace~tia sunt aglomerari de c01esterol cu
consistenta dura, care se formeaza chiar in
vezicula biliara.
Exista trei tipuri diferite de calculi
biliari. Cei mai frecventi sunt denurniti
calculi mic~ti, deoarece sunt alcatuiti din
biliverdina ~i colesterol, care este 0
substanta chimica produsa in organism in
cursul metabolizarii grasimilor. Se pot dimensiuni de 1,2 cm (1/2 inci) in Vezica biliara poate stoca pana la 0,41
forma pan~ la 12 calculi in acela~i timp ~i diametru, fiind destul de mari pentru a litri (1/4 pinte) de bila. Aceasta este
suprafala fatetata Ie permite aglomerarea in placa ductul biliar comun. Calculii
eliminata in intestin printr-o deschidere in
vezicula biliara. pigmentari sunt compu~i, in principal, din
Calculii colesterolici, dupa cum peretele duodenal ori de cate ori
pigmentul verde din bila, apar in numar
sugereaza numele, sunt formati, in cea mai mare ~i sunt, de obicei, rnici. Ei au tendinta alimentele grase sosesc din stoll/ac. Bila
mare parte, din colesterol ~i rareori apar de a se forma ca rezultat al unor boli care poate emulsiona grasimile lafel ca
mai mult de unul sau doi ~i pot ajunge la afecteaza compozitia sangelui. detergentii.

Stanga: Bila este 'un lichid


verzui, ilustrata aici pentru a
arata modul in care sarurile
biliare actioneaza ca
detergent!i. in timpul digestiei,
ele fragmenteaza particulele de
grasimi.
CAPITOLUL 10

SISTEMELE
EXCRETOARE
Organismul are mai multe metode de a elimina
produ§ii de degradare - substante care tl"ebuie
fndepartate datorita toxicitatii lor pentru
organism. Acest lucru este realizat prin diferitele
sisteme de excretie care depind de diverse organe
§i glande pentru eliminarea de~eurilor:
sistemul urinal"ale carui componente
principale sunt rinichii §i
vezica urinara; colonul
sau intestinul gros;
glande Ie sudoripare
din piele.

Dreapta: Sistemul urinar reprezinta unul


din principalele mecanisme de excre!ie ale
organismului. Este alcatuit din rinichi,
vezica urinara Ji uretra prin care se
elimina urina din corp.
Veziea
urinara

Duel
deferent

Gla da
prostata

Excretia :I
Excrefia este procesul prin care organismul mortii. Aceasta este denumita insuficienta Aparatele urinare fa biirbari $i femei. La
elimina produ~ii de degradare. Diferitele respiratorie ~i poate reprezenta stadiul final ambefe sexe, vezica este 0 cavitate in
componente ale corpului genereaza in al bron~itei cronice. forma de pdlnie, asemanatoare cu 0
continuu produ~i secundari specifici ~i piramida rasturnata. Baza piramidei
ace~tia trebuie eliminafi, pentru a nu Sistemul urinar reprezinta 0 suprafara care, lafemeie, este
deveni toxici pentru organism. Diferite Majoritatea celulelor organismului in raport cu uteruf $i, fa barbafi, cu ansefe
organe - incluziind plamiinii, rinichii, utilizeaza unele proteine in reactiile lor intestinale. Uretra masculina • calea de
ficatul ~i colonul - vegheaza la buna chirnice ~i, ori de cate ori 0 proteina este trecere a urinei - masoara aproximativ 20
desra~urare a acestei acfiuni. degradata, produ~ii secundari confin azot. cm (8 inci) in fungime, dar fafemeie este
Pare ciudat sa ne giindim la plamiini ca Rinichii sunt responsabili pentru filtrarea considerabil mai scurta.
la un organ de excretie, dar dioxidul de acestor produ~i ce contin azot - dintre care
carbon este cel mai important produs de cel mai comun este ureea - in afara fluxului la capatul unuia din tubii renali - cate doua
degradare care trebuie' eliminat .din sanguin. Rinichii regleaza, de asemenea, milioane in fiecare rinichi - unde este
organism. Daca dioxidul de carbon este cantitatea de apa elirninata din organism ~i filtrat, astfel incat componenta apoasa a
dizolvat in siinge in· cantitati mai mari mentin echilibrul corect al sodiului. sangelui (plasma) trece in tubii renali, in
deciit cele normale, atunci siingele devine Rinichii au 0 actiune complexa. Ei timp ce restul ramane in fluxul sanguin.
foarte acid. Acest lucru, la riindul sau, primesc aproximativ un litru (0 pinta ~i trei Lichidul filtrat traverseaza tubii renali ~i 0
poate paraliza multe reactii chi.mice din sferturi) de sange in fiecare minut. Acest mare parte din api!, sodiu ~i alti compu~i
corp, mergand pana la posibila aparitie a sange ajunge in final la filtrul situat sunt reabsorbifi in sange.
apa, uree ~i a1ti produ~i diluatii. Exista un sistem foarte asemanator abdomenului, avand apoi un traiect
sunt transportati de urina prin pentru mentinerea echilibrului, in care ascendent ~i curbat in potcoava inainte de a
=- .~ u:e ere a yezica urinara. aldosteronul, secretat de glandele se termina la anus. In timpul pasajului prin
intestinul gros, resturile alimentare se
::<=':~:i.i produc in mod continuu urina suprarenale, care se gasesc imediat
___ = timpul zilei, cat ~i al noptii. deasupra rinichilor, actioneaza la mvelul solidifica gradat ~i apa este absorbita de
influxul sanguin prin peretele intestinal.
_~ .: atiy doi litri (3 1/2 pinte) de urina tubilor ~i determina reabsorbtia unei
~i in 24 de ore, dar acest volum cantitati mai mari sau mai mici de sodiu, in Consistenta finala a reziduurilor alimentare
:- :.e -aJ'a foarte mult. Controlul delicat al concordanta cu necesitatile organismului. - fecalele - depinde de cantitatea de apa
. hidric al organismului este absorbita. Dupa ce substantele nutritive au
::=;::':22 e bii renali care pot absorbi mai Vezicula biliara fost absorbite, majoritatea substantelor din
=::::: 52::' ma' put in din lichidul filtrat care Bila este depozitata in vezicula biliara. fecale sunt reziduuri alimentare. Se poate
_---=2 ~e myelul lor. Stimularea pentru care 0 elimina in intestin. Datorita discuta daca acest proces ar trebui denumit
ei cantitati mai mari de apa, excretie, dar colonul contine in mod sigur
substantelor pe care Ie contine, bila desface
-.--;: _= :smul devine deshidratat, vine produ~i de excretie, intrucat contine
picaturile mari de grasimi in picaturi mai
compu~i de degradare ai celulelor sub
-== 2. .Dti ormonul antidiuretic) secretat rnici - proces denurnit emulsionare -
forma bilei.
::..: ::"--:1 hipofiza. Cantitatea totala de u~uraHd absorbtia acestora. Bila furnizeaza
re este eliminata ramane o cale utila de eliminare a produ~ilor de
-=-:- :crm,-",' aceea~i, dar, fiind dizolvata degradare hepatici ~i, de asemenea, joaca
Glandele sudorillare
Intr-o zi calduroasa, corpul pierde 0 mare
-- ~ -itate variabila de apa, are drept un rol important in digestia hranei.
:'2"':'::a: 0 urina mai concentrata sau mai
cantitate de sodiu ~i apa prin transpiratie.
Aceasta este produsul glandelor sudoripare
Tractul intestinal
din piele ~i unicul rol al ei este de a regIa
Cand hrana patrunde in stomac, este
temperatura constanta a corpului, intrucat
desfiicuta ~i degradata pana cand devine
fluida. Patrunde apoi in intestinul subtire, caldura se pierde 0 data cu evaporarea
unde are loc, de fapt, adevaratul proces de transpiratiei de la suprafata pielii. Daca
digestie ~i toate substantele nutritive cmeva nu ar transpira deloc, atunci orice
dezirabile din hrana sunt· absorbite. In exces de sodiu ~i apa ar fi eliminat cu
final, ajunge in colon, denumit ~i intestinul u~urinta de catre rinichi. De aceea,
gros. Acesta este un organ lung ~i larg, transpiratia nu are 0 functie esentiala in
care incepe in partea inferioara dreapta a eliminarea produ~ilor metabolici. .

Acestea sunt metodele sau sistemele prin care


organismul se elibereazii de produ§ii de
degradare - rezultap In principal din digestie §i
diversele procese chimice necesare pentru
menpnerea viepi

Pielea elimina apa ~l saruri pnn porii glandelor


sudoripare

Plamanii elimina dioxidul de carbon rezultat din


arderea glucozei ca substrat energetic ~i 0 cantitate
de apa prin trahee ~i cavitatea bucala

Ficatul ~i vezica biliara elimina bilirubina prin


degradarea hepatica a hemoglobinei din globulele
ro~ii, prin intermediul bilei eliminate 0 data cu
materiile fecale

Rinichii excreta ureea . in urma utilizarii proteinelor


de catre celule ., apa ~i saruri minerale pe calea
vezicii urinare ~i a uretrei

Colonul elimina materiile fecale, resturile alimentare


nedigerate dupa absorbtia nutrirnentelor pe cale
anala
Intestinul gros
Anatomi~tii impart intestinul gros in patru
regiuni: cecul, colonul, rectul ~i canalul
anal, care se deschide prin anus. Cecul ~i
apendicele vermiform, care se desprinde
din el, sunt ambele cai oarbe, lara nici 0
funqie cunoscuta la om.
Prima parte a intestinului gros este
denumita colon ascendent. Are un traiect
ascendent catre partea dreapta superioara a
cavitafii abdominale. La aproximativ doi-
trei centimetri de extremitatea inferioara
exista 0 joncfiune in forma de T cu ileonul
(porfiunea finala a intestinului subfire).
La nivelul hipocondrului drept, colonul Colon
ascendent
face 0 curbura catre stanga, imediat sub
ficat. Traverseaza cavitatea abdominal a Coloana
sub stomac ~i, apoi, ia un traiect vertebrala
descendent in partea stanga a corpului,
pana ill pelvis, unde se continua cu rectul.
Curbura colonului din partea stanga este
denumita flexura hepatica; cea de a doua,
cand capata un traiect descendent, se
nume~te fle:\l1ra splenica. POrfiunea
colonului ce traverseaza cavitate a
abdominala este denumita colon transvers
~i, bineinfeles, segmentul cu traiect
descendent se nume~te colon descendent.
Colonul reprezinta, de departe, cea mai
mare pOrfiune a intestinului gros, masurand
1,3 m (4 1/2 picioare). Func\ia colonului
este de a transporta materia Ie solide la anus
prin procesul de peristaltism ~i de a absorbi
sodiul ~i apa, care ajung la el din intestinul
subfire. Apa este absorbita in sange din

Sus ~i In stanga: Colonul §i rectul.


Colonul asigura deplasarea materiilor
jecale cafre anus, prin rect. Aceasta parte
a sistemului excretor este destul de
susceptibila la inflamafii care pot duce 1a
colita ulcerativa (medalion stdngaJ.

resturile lichide ale digestiei.


Colonul ascendent, impreuna cu
pOrfiunea terminala a intestinului subtire,
este vascularizat de artera mezenterica
superioara. l\Itera mezenterica inferioara
iriga restul colonului. Amandoua vasele
sunt ramuri ale aortei. Ramuri ale venei
porte aduc sangele de la intestin la ficat.

Colita
Colon Colita este 0 inflama\ie a mucoasel
descendent colonice. Exista doua tipuri: colita acuta
este frecvent rezultatul unei infecfii sau al
unei alergii ~i nu dureaza mult timp; colita
cronica sau ulcerativa este mult mai
severa. Poate avea complicafii serioase ~i
necesita tratament prelungit. Colita cronica
este mai frecventa la persoanele in varsta
de la 20 la 40 de ani, dar poate aparea la
orice varsta.
gros, este un tub muscular delirnitat de un Fecalele contin ill mod obi~nuit
tre rect ~i anus determina epiteliu caracteristic. La nivelul rectului, aproximativ 75 la suta apa ~i 25 la suta
ie ill randul persoanelor acest epiteliu contine glande care produc materii solide. 0 parte din apa provine din
'ul reprezinta doar un canal mucus ce lubrifiaza fecalele ~i u~ureaza mucusul ce lubrifiaza canalul alimentar ~i
=-== ~: scurt, illconjurat de un inel tranzitul. Partea musculara a rectului se u~ureaza elirninarea materiilor fecale din
___ :0_- face jonctiunea cu rectu!, contracta in timpul defecatiei pentru a orgamsm.
~erioara a intestinului gros, pe expulza fecalele, dar in alte ocazii se poate Dintre materiile solide, aproximativ 0
eX-lema. Principala functie a dilata. Aceasta capacitate de cre~tere a treime sunt bacterii, 0 treime grasimi ~i
~_ eSle mentinerea continentei dimensiunilor face ca rectul sa fie capabil proteine nedigerate ~i 0 treime celuloza -
~ imp ce rectul functioneaza ca sa functioneze ca un rezervor. componenta vegelala nedigerata.
'- _ pentru acestea. Functionarea Culoarea fecalelor se datoreaza
anusului ~i a rectului permite Anusul pigmentilor biliari (compu~i chimici de
_ ~..z-ez inlestinului atunci cand Anusul sau canalul anal are 0 lungime de degradare a globulelor ro~ii) denumiti
. . ::::..:.- . e sociale 0 permit ~i nu doar aproximativ 10 cm (4 inci) ~i reprezinta stercobilina ~i bilirubina.
~ :=Ji-eriile fecale au traversat intregul orificiul prin care de~eurile solide din Ace~ti pigmenti biliari ajuta, de
organism . denumite fecale - sunt asemenea, la sterilizarea ~i deodorizarea
excretate. fecalelor.
este '0 parte inutila a inzestinu/ui gros CII
funcfie necunoscuta. Intestinul gros este
contro/at de creier, care semnaleaza
mu§chilor sfincterului extem sa ramana in
stare de contraclie pana in m07llentul
defecafiei. Impulsurile supri7lla necesitatea
actului §i ilinhibii pentru cateva ore,

cec. Poate avea pana la 10 cm in lungime


~i apraape 1 cm in diametru, Este intalnit
doar la oameni, unele specii de maimufe ~i
la marsupia Ie, Alte animale au un organ in
aceea~i poziiie cu apendicele care
acfioneaza ca un stomac adifional, unde
celuloza, componenta fibroasa a plantelor,
este digerata de catre bacterii, Se pare ca,
pe masura ce inaintam in varsta ~i incepem
sa consumam mai pUiina celuloza in
favoarea carnii, nu mai este necesar un
organ pentru digerarea acesteia, Din acest
motiv, apendicele a fost considerat 0
relicva evolutiva,

Apendicita
Datele despre apendice par sa fie
contradictorii, Pe de 0 parte, se pare ca a
reprezentat un organ adaptat pentru
pratecfie impotriva infecfiilor la
extremitatea inferioara a intestinului, Ca ~i
amigdalele, confine, in acest scop, 0
cantitate mare de fesut lirnfoid; daca
apendicele devine inflamat, rezulta 0
afecfiune denumita apendicita, ceea ce
poate necesita excizia organului, Pe de alta
parte, apendicele nu pare sa fie esenfial
Mirasul fecalelor se datoreaza, in primul Jos: Singurul moment in care devenim pentru starea de sanatate, Ne putem lipsi de
rand, acfiunii bacteriiIor intestinale care con§tienli de prezenfa apendicelui este el de la 0 varsta mica, tara nici 0
produc 0 varietate de compu~i azotafi ~i atunci cand acesta se inpameaza consecinfa aparenta, iar in jurul varstei de
hidragen sulfurat, cu miros de oua stricate, (medalionJ. Pentru majoritatea oamenilor, 40 de ani se sclerozeaza,

Mecanismul de function are


Odatii ce fecalele se 'apropie de punctul
final al calatoriei lor prin intestine, devin,
treptat, mai compacte pe masura ce
lichideie sunt absorbite de organism, iar
reziduurile solide sunt transportate la rect.
La extremitatea canalului anal se gasesc
doua inele musculare - sfincterele intern ~i
extern, in mod normal, cele doua sfinctere
meniin anusul inchis, dar in cursul
defecafiei ele se relaxeaza, pentru a
permite expulzarea acestora, Sfincterul
intern sesizeaza prezenia fecalelor ~i se
relaxeaza, permifand intrarea acestora in
canalul anal. Sfincterul e:o..1ern este
menfinut inchis In mod deliberat pana cand
apare un moment convenabil pentru
defecafie, Pentru a u~ura eliminarea
fecalelor din anus, mucoasa canalului anal
secreta un fluid numit mucus,

Apendicele
Apendicele este 0 pO[fiune ingusta de Intestin subtire
intestin asemanatoare unei cozi, localizata Colon
la capatul intestinului gras, Varful acestuia sigmoid
este inchis: celalalt capat se deschide in
Rinichii
Fiecare om are doi rinichi, situati pe rinichilor, glomerulii se inflameazii ~i conditii cum ar fi diabetul insipid (care n
peretele posterior al abdomenului. Din filtrarea nu mai este atilt de selectivii, trebuie confundat cu diabetul zaharat),
interiorul fiecarui rinichi coboara pe permitand unor molecule mai mari sii acest hormon lipse~te complet. Cand se
peretele posterior al cavitatii abdomina Ie ajungii in urinii. Una dintre cele mai mici intamplii acest lucru, pacientul nu poate
un conduct, numit ureter, ce se deschide in molecule proteice eliminatii prin urinii este retine apa, pierzand astfel mari cantitii .
vezica urinara. Conductul care pleaca de la albumina. Acesta este motivul pentru care prin mina, care trebuie mlocuita pri
vezica urinara se nume~te uretra. La femei, medicul vii testeazii urina, pentru a vedea ingestie de apii.
aceasta se deschide in fata vaginului ~i la dacii functia renalii este corespunziitoare. Un alt hormon, aldosteronul, secretat de
barbati - la extremitatea distala a penisului. Tubii renali pomesc de la glomeruli glandele suprarenale, raspunde de
Rinichii contin mii de mici unitati ciitre un sistem colector care, in final, schimbul dintre ionii de sodiu ~i potasiu -
filtrante - nefronii. Fiecare nefron are doua dreneazii in vezica urinarii. Fiecare contribuind la controlul presiunii arteriale
componente principale - parte a filtrantii glomerul este inconjurat de capsula ~i al echilibrului sodiuluidin organism.
sau glomerulul ~i tubii, unde apa ~i Bowman, in care i~i au originea tubulii. Parathormonul, un hormon produs de cele
nutrimentele esentiale sunt extrase din Aici sunt reabsorbite aproape toatii apa ~i mai mici glande situate in spatele glandei
sange. Glomerulul reprezintii un ghem de sodiul care au fost filtrate, astfel incat urina tiroide, regleazii reabsorbtia calciului,
mici capilare sanguine cu pereti foarte devine mai concentratii. Pentru a reabsorbi constituent principal al oaselor ~i dintilor.
subtiri. Apa ~i reziduurile dizolvate in ea aceastii cantitate de apii, organismul are un
pot difuza prin ace~ti pereti in sistemul sistem foarte sofisticat, in care intervine un Cre~terea presiunii alieriale
tubilor colectori, situat de cealaltii parte. hormon eliberat in sange de hipofiza (presiunea sangelui)
Aceastii retea de capilare este atat de posterioarii, modificand permeabilitatea Rinichii regleazii cantitatea de sodiu din
intinsii incat poate contine - in orice tubilor (capacitatea de reabsorbtie a apei). organism ~i secretii un hormon numi
moment - aproximativ 130 ml de sange in Cat timp acest hormon este prezent in reninii. Nivelul reninei este dependent de
fiecare minut. sange, tubii permit reabsorbtia unei mari nivelul sodiului, care, la randul lui, este
Porii peretilor capilari formeazii 0 "sitii cantitiiti de apii. Cand, totu~i, hormonul controlat de actiunea la nivelul tubilor al
biologicii" ~i sunt atat de mici, incat scade, tubii devin mai putin permeabili hormonului suprarenalion - aldosteronu.
moleculele peste 0 anumitii dimensiune nu pentru apii, care este eliminatii in exces Renina activeazii un alt hormon,
pot trece. Cand apare 0 infecfie a prin urinii - proces denumit diurezii. In angiotensina. Aceasta are douii efecte: mai
intai, determinii constrictia arteriolelor ~.
cre~te presiunea siingelui; in al doilea rand,
determinii cre~terea secretiei de aldosteron
din glandele suprarenale.

Stanga: Rinichii secreta renina, care


produce angiotensina in condi/ii de
presiune sciizuta; aceasta produce
vasoconstric/ie ~i cre~terea presiunii. in
acel~i timp, glandele suprarenale produc
aldosteron, determinand 0 reten/ie
crescuta de sare, care, de asemenea, cre~te
presiunea ~i oprqte producfia de renina.
Sange cu Dreapta: Rinichiul ~i componentele sale.
presiunea Retentie cu sare
la nivelul tubilor
Artera renala transporta sangele la rinichi
scazuta ~i se divide in arterele arcuate ~i, injinal,
renali
in arteriole Ie aferente. Fiecare din aces tea
se sfar~e~te fntr-un glomerul (medalion).
Presiune arteriala
crescuta Sange Ie esteji ltrat prin pere teIe
glomerular ~ipatrunde in tubii renali.
Componentelefimdamentale ale sangelui
(plasma, proteinele, globulele ro~ii ~i albe)
sunt prea mari pentru a trece prin
membrana semipermeabila a
glomerulului; dar multe alte substan/e (de
exemplu, apa, siiruri ~i hormoni) 0 pot
traversa. Urmatorul stadiu este denumit
reabsorb!ie selectiva (extrema dreapta).
Substantele esenfiale pentru organism sun!
reabsorbite in arteriolele eferente prin
'it Renina
Constricjia arteriolelor peretele tubular. Odata ce sangele afost
~i cre~terea preslunii meticulos jiltrat, el piiriise~te rinichii prin
o Angiotensina arteriale vena renala. iar produ~ii de degradare
e A!dosteron sunt excretati in urina.
SISTEMELE EXCRETOARE/127
Sistemul de filtrare al rinichiului

Glomerul

Arteriola aferenla
Vezica urinara
Vezica urinara este un organ muscular a veZlcn urinare. In mod normal, aceastii Urina
cavitar, cu perefi gro~i, situat in regiunea comunicare este menfinutii inchisa de un Compozifia fluidului din celule es e
inferioara a bazinului, intre oasele pubice sfmcter, un mu~chi circular care se menfinuta in limite foarte stricte. Une e
~i rect. Este 0 cavitate in forma de palnie contracta pentru a inchide pasaju!. In substanfe toxice, cum ar fi ureea ~i aciz':.
asermlnatoare unei piramide rasturnate. timpul mictiunii, acest sfincter se relaxeaza se formeaza in mod constant ~i trebuie
Baza piramidei reprezinta suprafafa care simultan cu contracfia mu~chilor vezicali eliminafi pentru a menfine 0 concentraf e
vine in raport cu intestinul subfire sau, la care determina eliminarea urinei. Uretra sanguina acceptabila. Alte substante, cue
femei, cu utem!. masculina, la un barbat matur, masoara in ar fi sodiul ~i apa, trebuie de asemenee
Peretii vezicii urinare sunt alcatuiti din- medie 20 cm (aproximativ opt inci) in menfinute in limite precise ~i acest proce-.
tr-un numar de straturi musculare care sunt lungime ~i are trei pOrfiuni. Prima, sau homeostazia, este una din functiile majore
capabili de relaxare in timp ce vezica se uretra prostatica, are 2,5 cm (1 inci) ale rinichilor. In mod clar, estenecesar ur.
umple ~i, apoi, de contractie pentm a 0 lungime ~i se intinde de la sfincteml sistem extrem de flexibil - mai ales datorita
goli. Rinichiul elimina un flux continuu de colului vezical prin mijlocul glandei faptului ca aportul de lichide variaza de a
urina catre vezica. Totu~i, vezica urinara prostatice. POrfiunea mijlocie a uretrei zero pana la 10 litri (2 1/2 galoane) pe zi.
nu se comporta ca un balon, a carei masculine are aproximativ 12 mm (1/2 Compozitia urinei excretata in fina~
presiune cre~te constant in timpul umplerii, inci) in lungime ~i este frecvent denumita depinde de natura substanfelor toxice
fibreIe musculare ale vezicii fiind capabile uretra membranoasa. POrfiunea finala - produse in organism. Virtual, once
de extensie considerabila, adaptandu-se la masoara aproximativ 15 cm (6 inci), cea componenta a urinei este prezenta •
volumul de urina parra cand vezica este mai lunga este denumita uretra sange: doar concentratiile difera, cele din
aproape plina. Cand aceasta capacitate este spongioasa. Se gase~te In penis ~i se urina fiind extrem de variabile pentm a e
depa~ita, apare necesitatea de a urina. deschide prin meatul uretra!. menfine pe cele din sange In limite precise.
Cele doua uretere - conductele prin care La femei, uretra este mult mai scurtii ~i Intregul mecanism este extrem de subti:
urina ajunge de la rinichi la vezica - singura funcfie pe care 0 are este de a ~i complex, dar rezultatul final este
patrund prin partea posterioara. La nivelul elimina urina. Are un diametm de 1 cm reprezentat de formarea unui fluid in care
deschiderii ureterelor in vezica urinara (1/3 inci) ~i este inconjurata de glande produ~ii de degradare ~i cantitati e
exista valve care previn refluxlll urinii mucoase. Datorita faptului ca este atM de variabile din alte substante cum ar fi sodi
inapoi catre rinichi, daca vezica este prea scurtii ~i se deschide intr-o zona relativ pot fi indepartate din organism.
plina. expusa, care poate fi u~or contaminata, se Aproximativ 1.200 litri (250 galoane) cie
Urina este eliminata din corp prin uretra, explica frecvenfa mai mare a infecfiilor sange trec prin rinichi zilnic ~i se formeaza
care i~i are originea In pOrfiunea inferioara urinare la femei. aproximativ 110 litri (25 galoane) de
filtrat. Aproape tot filtratul este reabsorbit,
rezultand doar un litm (2 pinte) de urina.
Aceasta curge continuu de la rinichi prin
uretere la vezica urinara ~i este cantitatea
medie de urina produsa pe zi.

Uretra Controlul vezicii urinare


prostatica In mod normal, vezica adulta poate retine
aproximativ 250 ml de urina inainte de a
aparea orice disconfort ~i golirea e
(mictiunea) apare inainte de retinerea une:
cantitati ce atinge 0 pinta intreaga (500
ml). Pe masura ce vezica urinara se umpie,
distensia peretilor musculari transmite
Vezica semnale la miiduva spinarii.
urinara
La un copil mic, aceasta determine
Ii golirea automata prin mecanism reflex. Pe
parcursul vietii, acest reflex este suprimat
treptat de catre controlul centrilor nervo;i
superiori. Daca senzatia de umplere apare
intr-un moment neconvenabil, creien:
comanda relaxarea mu~chilor vezicali.
permifand astfel 0 umplere sup limen tara
inainte de reaparitia senzatiei de micfiune.

Stanga: Uretl'a masculina ~ifeminina sun!


desenate la scara. Observati distanta
vezicii urinare fata de orificiuluretralla
fiecare sex: lafemeie, uretra este mult mai
scurta ~i, de aceea, mult mai expusa ~i
vulnerabila la infecfii.
Glandele sudoripare
Temperatura normala a corpului este,
traditional, de 37" C (98,6° F), de~i exista
variatii ~i fluctuatii zilnice de la persoana
la persoana. Totu~i, este esential ca
temperatura normala sa fie mentinuta mai
mult sau mai putin constanta. Daca
temperatura mediului extern cre~te
excesiv, temperatura corpului este
mentinuta datorita pierderii de caldura prin
glandele sudoripare, prin perspiratie.
o cantitate mica de caldura se pierde
direct in fiecare zi prin plamani ~i prin
piele, rara a implica direct glandele
sudoripare. Dar, dupa cum ne putem
imagina, acesta este un mod ineficient de a
pierde caldura. Nu este un mecanism
flexibil, deoarece nu putem cre~te
frecventa respiratorie daca suntem
supraincalziti.
De fapt, majoritatea caldurii pierdute
zilnic rezulta din perspiratie. Totu~i,
sudoarea se evapora de la suprafata pielii
inainte de a putea fi observatii. ~i din acest
motiv este denumita "perspiratie
insensibila". Aceasta evaporare permite
pierderea de caldura. Functioneaza pe
principiul ca lichidul are nevoie de energie Sus: Produ~ii de degradare sunt preluafi
pentru evaporare - la fel cum are apa cand de vasele sanguine care vascularizeaza
fierbe ~i se transforma in vapori. La glandele sudoripare ~i secretafi ca
oameni, aceasta energie provine din pie Ie transpirafie prin celulele glandei.
~i efectul sudorii care se evapora se Transpira!ia este evaporata, ell excepfia
realizeaza prin utilizarea unei parti din cazului in care procesele sunt prea rapide
energia ~i caldura pielii, scazand prin ~i pie lea devine saturata.
aceasta temperatura corpului. Odatii. ce
temperatura corpului a crescut atat de mult, ~i al areolelor mamare. Nu sunt asociate cu elirnina mai putina sare.
incat transpiratia devine excesiva, acest sistemul nervos, secretia laptoasa ~i densa Daca adaptarea nu este completa la 0
mecanism a atins un nivel care nu mai pe care 0 produc determina mirosul clima foarte calda, 0 persoana poate
poate face fata - el lucreaza la capacitatea specific al corpului, daca nu ne spalii.m cu prezenta riscul de a suferi un ~oc termic.
maxima, in a~a-numitul stadiu "insensibil". regularitate. Aceasta se intiimpla deoarece Aceasta este 0 conditie foarte grava in care
secretia glandulara interactioneaza cu organismul nu mai transpira deloc, iar
Tipurile de glande sudoripare bacteriile de la suprafata pielii, ceea ce are temperatura cre~te dramatic. Daca
Organismul este acoperit de glande drept rezultat mirosul neplacut. temperatura corpului nu este restabilita
sudoripare ce produc transpiratia. Inaintea rapid, pot aparea leziuni cerebrale ~i, in
pubertatii, doar unul din tipuri Hipertermia final, moartea - din fericire, acest lucru se
functioneaza - glandele ecrine intalnite pe Secretia glandelor ecrine nu este numai apa intampla foarte rar.
tot corpul, cu exceptia buzelor ~i a unor - ea este constituita dintr-o gama larga de Hipertermia poate fi observata atunci
regiuni ale organelor sell.l.lale.Existii. multe substante chimice care se gasesc in corp, cand oamenii au febra. Bacteriile ~i
glande de acest tip in zone cu tegument cea mai irnportanta fiind sarea. Persoanele virusurile produc substante toxice la care
gros, cum ar fi palmele ~i plantele, ~i care transpira abundent in urma unui efort corpul reactioneaza prin activarea centrului
activitatea lor este controlata atat de fizic sau a faptului ca traiesc intr-un mediu termoreglator. Acesta cre~te temperatura,
sistemul nervos, cat ~i de hormoni. Aceasta supraincalzit pot pierde pana la 5 litri (9 astfel incat persoanele febrile transpira
inseamna ca la fel de bine cum raspund la parti) de lichid pe zi. In acest caz, este mult.
modificarile de temperatura, tot a~a necesara inlocuirea atat a lichidului
reactioneaza ~i in alte conditii, aparand pierdut, cat ~i a sarii - tabletele de sare Menpnerea temperaturii
prin urmare transpiratia palmelor in emotii sunt, de obicei, recomandate. In caz ca Principiul perspiratiei ca sistem de scadere
sau bufeele de la menopauza. acest lucru nu se poate face, situatia va a temperaturii corpului functioneaza foarte
Glandele apocrme sunt mult mai avea drept rezultat crampe musculare eficient intr-o atmosfera relativ uscata.
complicate decM cele ecrine. La severe ~i cefalee, 0 conditie cunoscuta sub Daca atmosfera este umeda ~i calda,
mlCroscop, au un aspect serpentiform. Se numele de epuizare de caldura. Este transpiratia nu poate duce la scaderea
dezvolta ~i incep sa functioneze in timpul posibila, totu~i, adaptarea la viata intr-un temperaturii ~i pelicula de perspiratie ce
adolescentei ~i se gasesc la nivelul axilelor mediu cald; prin adaptare, organismul acopera pielea impiedica acest lucru.
CAPITOLUL 11

SISTEMULDE
REPRODUCERE·
Activitatea sexualii este 0 funcfie de bazii care nu
se fntdlne$te doar lafiinfele umane, ci $i la
celelalte vietuitoare. Este necesarii datoritii nevoii
}

speciei de a se reproduce pentru a supraviefui. La


oameni, organele $i glandele de reproducere incep
sii se dezvolte in timpul pubertiifii. Lafemei,
evenimentele majore implicate in procesul de
reproducere sunt sub controlul unor mecanisme
reglatoare deosebit define, acest lucrufiind
evident in procesul menstruafiei, concepfiei $i
sarcinii.

Dreapta: Organele genitale


masculine cuprind penisul,
scrotuI, glanda prostaticii,
veziculele seminale $i diversele
conducte care leagii tractul
genital. Testiculele (singular,
testicul) nu fac parte din
organele genitale, dar
reprezintii gonadele care
secreta hormonul sexual
masculin, testosteronul. Prepu1
Corp
sponqios
Uretra
Glanda Ureter
Cowper Orificii ale ductelor Vezicule semina!e
eiaculatoare

Organele de reproducere
Organele de reproducere la cele douii sexe abdominale. Aparatul genital masculin este Sus: 0 vedere detaliata a penisului (mai
- masculin ~i £'eminin - sunt de doua tipuri: proiectat pentru producerea spermatozo- sus) aratdnd toate partite sale. Ilustratia
organele genitale interne ~i externe; ~i izilor ~ipentru fecundare. din centru este 0 sectiune transversali'i prin
gonadele. Gonadele sunt reprezentate la Penisul are un conduct central - uretra - penis, demonstrdnd cele trei tipuri de
sexul masculin de testicule ~i la sexul de-a lungul ciiruia se scurge urina tesuturi responsabile pentru erecfie.
feminin de ovare. (mictiune sau urinare) sau lichidul seminal Ilustra!ia de la baza reprezintii 0 sec!iune
Pubertatea este momentul in care incep in timpul actului sexual. Uretra se intinde longitudinala prin penis, in care traiectul
sa creascii gonadele ~i devin active sub de la vezica urinarii, unde este depozitatzi uretrei poate fi clar observat.
influenta hormonilor gonadotropi produ~i urina, panii la ostiul uretral e;o"iern,situat la
de glanda hipofiza. Ace~ti hormoni, la nivelul glandului. Sperma piitrunde in
randul lor, stimuleaza productia uretra in timpul actului sexual prin
hormonilor sexuali: testosteronul sau intermediul unor ducte seminale sau vase
androgenii - la barbati - ~i estrogenii ~i deferente care se deschid in ea dupii
progesteronul - la femei. Ace~ti hormoni emergenta din vezica. Un inel muscular este ~antul coronar; cea mai mare parte a
stimuleazii cre~terea glandelor genitale, ca strans la nivelul colului vezical mentine penisului este corpul sau, iar zona in care
~i a caracterelor sexuale secundare, cum ar pasajul inchis, astfel incat urina este se conecteaza de abdomenul inferior se
fi cre~terea laringelui la sexlll masculin eliminata doar atunci dnd este nevoie. nume~te riidiicina.
(care determinii ingro~area vocii) ~i Penisul este situat, in mod normal,
aparitia menstruatiei sau menarha - la sexul anterior fata de scrot, 0 punga tegumentarii Erectia
feminin. ce contine testicule, intr-o stare flascii. Cea 'mai mare parte a penisului este
Lungimea lui variaza intre 6 - 12 cm (2 1/2 alciituitii din trei grupe de tesuturi
Sexul masculin - 5 inci). In timpul stimularii sexuale, responsabile pentru erectie. Aceste zone
La biirbati, organele genitale sunt scrotul ~i devine turgescent ~i intra in erectie, de sunt bogat vascularizate ~i, cand un barbat
penisul, situate in exteriorul corpului, ~i obicei cu varful in sus. Atunci atinge 0 este excitat sexual, cantitatea de sange care
glanda prostatica, veziculele seminale ~i lungime de 10-20 cm (4-8 inci). Glandul ajunge in aceste zone cre~te enorm, in
diferitele conducte ale tractului genital care penisului este cea mai sensibila arie. $antul acela~i timp fiind impiedicatii sa
sunt situate in interiorul cavitatii care separa glandul de corpul penisului paraseasca zona.
Cordon
spermatic

Epididim
Celule interstitia Ie

8us: Testiculele suntformate din tubi


seminijeri in care este produsa sperma §i
celule interstifiale care produc
testosteronul. Sperma este depozitata in
epididim inainte de a trece prin ductul
deferent in timpul ejaculiirii. jn medalion
este 0 ilustrafie simpla a modului de
conexiune dintre testicule §i penis.

Aceasta lncarcare cu sange face penisul


mai lung, mai gros ~i mai rigid; ea cre~te,
de asemenea, presiunea intema. Dupa ce
ejacularea a avut loc ~i excitatia sexllala a
scazut, flUXlllsanguin scade pana la nivele
normale ~i penisul revine la starea flasca
pe masura ce sangele care a determinat
erectia este drenat.

Preputu1 ~i glandul
Glandul este protejat de un phu tegumentar
denumit preput. Pe masura ce penisul se
mare~te in timpul erectiei, acesta se
retrage, lasand glandul expus stimuhlor
care, in final, conduc la orgasm.
Jos: Aceste ilustrafii puncteazi'i cinci stadii Tegwnentul ce acopera glandul produce abdomenului. Cand testiculele s-au format,
in dezvoltareaflzici'i a bi'irbatilor ~i scot in o substan~ grasoasa denurnitii smegma, ele coboara treptat in interiorul
evidenfi'i apari!ia ~i dezvo/tarea care ac~ioneaza ca un lubrifiant, facilitand abdomenului, astfel incat in momentul
caracterelor sexua/e secundare, cum arfl mi~carea prepu~lui pe gland. Indepartarea na~terii fiecare testicul ajunge la pozifia
parul pubian. Este, de asemenea, acestei substan~e prin igiena locala prezinta finala din scrot.
interesant de observat diferenfe/e dintre importan~a: la unii barba~i, smegma tinde Testiculele au 0 functie dubla. Mai intai,
proporfiile relative ale penisului ~i sa se acumuleze, formand un produs reprezinta sediul de producere al
scrotului in timpul puberti'ifii ~i mirositor cu consisten~a branzoasa, care spermatozoizilor; fiecare spermatozoid
adolescenfei. Poate fl, de asemenea, poate produce dureri sau inflama~ii la con~ine toata informa~ia genetica a
observati'i schimbarea treptati'i afonnei nivelul prepu~lui - 0 stare denurnita individului respectiv. In al doilea rand,
corpului. balanita. Balanitele repetate sau persistente testiculele con~in celule care secreta
reprezinta, uneori, un moti v medical pentru testosteronul, hormon sexual masculin, ~i
efectuarea circumciziei - care este, in mod determina, in consecin~, caracteristicile
normal, 0 practica sociala sau religioasa. masculine cum ar fi vocea profunda,
distributia tipica a parului ~i a tesutului
Testiculele adipos, Aceste douii func~ii sunt indeplinite
Adultul normal de sex masculin are doua de doua seturi de celule complet diferite;
testicule care se dezvolta in embrion din- una din functii poate sa fie deficitara, rara
tr-o creasta de ~esut in partea posterioara a ca cealalta sa fie afectata.
apul
, spermatozoidUI~itocondrii

-Piesa intermediara (mediana)

Tubii seminiferi
Spermatozoidul - produsul
final al diviziunii celulare

Spermatide - dupa al doilea


stadiu al diviziunii celulare

Spermatocitul- dupa primul


stadiu al diviziunii celulare

Testiculele sunt structuri ovalare. In rand, conduce spermatozoizii nou formati Singura functie a flagelului este de a
partea posterioara a fiecaruia este ata~ata 0 de la testicule. propulsa spermatozoidul, rol pe care 11
structura mai mica, in forma de virgula, indepline~te printr-o mi~care ondulatorie,
care se nume~te epididim. Epididimul este SJlerm~tozoizii determinand 0 viteza de aproximativ 3 -
format dintr-o serie de microtubuli care Acesta este numele conferit celulelor 3,5 mm pe minut.
colecteaza sperma de la testicule. Ace~ti reproductive masculine. Singura lor functie
tubuli se unesc pentru a forma un duct este de a realiza fertilizarea (fecundatia)
umc, ductul deferent, care transporta prin unirea cu celula feminina, ovulul.
spermatozoizii catre baza vezicii urinare. Fiecare spermatozoid are 0,05 mm
Toate aceste structuri, cu excepfia ductului lungime ~i 0 forma de flagelat. Are trei
secfiuni principale reprezentate de cap,
deferent, sunt de dimensiuni micrascopice. 8us: De la pubertate, spennatozoizii sunt
sectiunea mediana ~i coada (flagelul).
Fiecare testicul este suspendat in scrat de produ$i constant in tubii seminiferi. Pentru
Partea anterioara a capului - acrozomul -
catre cordonul spermatic, care contine a produce spermatozoizii, celulele
contine enzime specifice, care permit
ductul deferent, artera ~i vena testiculara. spennatice de bazo. tree prin trei stadii de
penetratia spermatozoidului in ovul,
Aceste trei structuri sunt inconjurate de realizand astfel fertilizarea. Partea mediana diviziune celulara (medalion) inainte de a
fibre musculare care formeaza mu~chiul contine structuri denumite mitocondrii, patrunde in tuba $i in epididim, unde sunt
cremaster. De aceea, cordonul spermatic care fumizeaza energia necesara pentru a stoca/i. Un spemwtozoid matur normal
indepline~te doua funetii: mai intai, asigura asigura mobilitatea spermatozoidului catre (dreapta sus) are un cap, 0 pies a mediana
aportul sanguin la testicule; in al doilea' ovul. $i 0 coada.
Spermatozoizii sunt alcatuiti din diferite
substante chimice ~i material genetic.
Acestea sunt cromozomii care poarta
amprenta genetica a tatiilui ~i care vor
determina caracteristicile mo~tenite pe cale
paterna de catre copil. Spermatozoizii
transporta mesajul genetic care determina
sexul copilului.

Producerea spermatozoizilor
. Producerea eficienta a spermatozoizilor
necesita 0 temperatura cu aproximativ 30 C
mai scazuta dedit a restului corpului. Ca
urmare, producerea lor are loc in afara
organismului, In scrot. Tesuturile
inconjuratoare ajuta la reglarea
temperaturii testiculelor situate in scrot
prin contractii in conditii de frig ~i printr-o
cre~tere a aportului sanguin ce disipeaza
caldura cand temperatura devine prea
ridicata.
Productia de spermatozoizi - la 0 valoare
de 10 paDiila 30 miliarde pe luna - are loc
in tubii seminiferi din testicule.
Spermatozoizii nou formati intra apoi prin Sus: Diagrama reprezinta a vedere deferente - doua canale care ajung de la
tubii seminiferi in epididim, care este Iaterala, aratdnd gianda prostatica ~i testicule la glanda prostatica - ~i intr-o
localizat in parte a posterioara a raportllrile eifata de aite organe. in zona de depozit suplimentar, numita
testiculelor. Aceasta este 0 zona de stocare meda/ion este reprezentata mai clar in ampula. Aici, sperma prime~te 0 secretie
~i de dezvoltare, spermatozoizii necesitand raport cu vezica urinara. Observati pozitia suplimentara de la veziculele seminale,
intre 60-72 ore pentru maturatia completa. ductlilui deferent ~i a ureterului. doua glande care se deschid in ampula.
De fapt, epididimul poate fi golit prin trei Aceasta secretie, denumita lichid seminal,
sau patru ejaculari pe parcursul a 12 ore; stimuleaza mobilitatea - capacitatea de a se
sunt necesare aproximativ doua zile pentru mi~ca spontan - a spermatozoizilor ~i
reumplerea sa. Daca nu apare nici 0 favorizeaza supravietuirea lor in secretia
ejaculare, spermatozoizii se dezintegreaza vaginala. Glanda prostatica - prin care
~i sunt reabsorbiti spermatozoizii trec in timpul ejacularii -
Jos: Aceasta diagrama ilustreaza produce 0 cantitate mica de lichid, ce
Ejacularea palparea rectului. Aceasta este tehnica confera ~i ea spermatozoizilor 0 mobilitate
Inainte de aparitia ejacularii, spermato- medicala simpla de examinare a prostatei mai mare. In momentul ejacularii,
zoizii se mi~ca de-a lungul ductelor pentru orice simptome evidente. spermatozoizii ~i lichidul seminal sunt
expulzati din ampula ~i epididim In uretra
printr-o serie de contractii musculare.
Odatii ajun~i in vagin, datorita mobilitatii
lor, spermatozoizii trec prin cervix in uter,
de unde i~i continua drumul spre tubele
Fallopio. La acest nivel are loc fecundatia
daca este prezent un ovul.

Glanda prostaticii
Glanda prostatica are 0 forma de nuca ~i
este intalnita numai la barbati. Este situata
la baza vezicii urinare ~i inconjoara uretra.
Aceasta glanda produce 0 secretie ce se
adauga lichidului spermatic, impreuna cu
care formeaza lichidul seminal. De~i
functia exacta a lichidului prostatic este
necunoscuta, se crede ca unul din rolurile
sale este de a mentine mobilitatea
spermatozoizilor, favorizand fecundatia.
Datorita pozitiei sale in organism,
problemele asociate cu aceasta glandii pot
afecta frecvent functia vezicii urinare, dar
acest aspect particular apare in mod
obi~nuit la barbatii In varsta.
Functionarea clitorisului in erectie - fie
datorita mi~carii penisului in timpul actului
se>-'llal,fie prin alte mijloace - conduce, de
obicei, la orgasm. Alte parfi ale \ulvei
raspund de asemenea la stimularea
sexuala: labiile contin tesut erectil ~i devin
frecvent turgescente in timpul actului
sexual; iar glandele Bartholin intra in
activitate.
Exista doua perechi de glande situate la
nivelul vulvei. Primele sunt glandele
Skene, care se gasesc imediat inferior de
clitoris ~i au 0 secretie alcalina ce reduce
aciditatea normala a vaginului. Celelalte se
gasesc la baza vestibulului. Acestea sunt
glandele Bartholin ~i ele i~i elimina
secretia atunci cand 0 femeie este excitata
sexual, astfel incat orificiul vaginal devine
mai umed ~i permite intrarea penisului.
Aceste glande sunt, in mod normal, de
marimea unui bob de mazare ~i nu
proemina la suprafata. Ele sunt sensibile,
totu~i, la infectii venerice sau de alta
natura, marindu-~i volumul ~i devenind
sensibile. Aceasta conditie (Bartholinita)
necesita tratament cu antibiotic. In unele
cazuri, se formeaza un abces la nivelul
acestora - abcesul Bartholin - ceea ce poate
necesita 0 mcizie pentru eliminarea
puroiului.

Vaginul
Vaginul este canalul care une~te vulva de
uter. In timpul vietii unei femei, vaginul
sufera mai multe modificari. Vaginul unei
fetite este, in mod evident, mai mic decat
cel al unei femei mature. Mucoasa
Sexul feminin 8us: Situata la intrarea £nvagin, vulva vaginala este mai subtire in copilarie ~i la
Sistemul de reproducere al femeii are 0 este constituita, £nprincipal, din buzele menopauza decat la femei de varsta fertila.
dubla functie: prime~te spermatozoizii ~i externe §i interne denumite labii. Aceste Aceste modificari sunt influentate, in mare
produce ovulele care pot fi fertilizate, dand pluiri ale pielii acopera §i protejeaza masura, de catre hormonii secretati de
na~tere unui copil. . interiorul sensibil incluzdnd organul major ovar; ace~tia sunt denumiti estrogeni.
Organele genitale exteme ale femeii sunt al excitafiei sexuale - clitorisul. Vaginuljoaca un rol important in timpul
clitorisul ~i labiile, care, impreuna, actului sexual ~i al na~terii. In cursul
formeaza vulva. Parfile proeminente ale na~terii are loc un rol relativ pasi\',
vulvei sunt cele doua perechi de labii. Cele sexuale, acest spatiu este inchis de himen, formand pOrfiunea inferioara a canalului
situate in exterior ~i cu dimensiuni mai un semn al virginitatii. Acesta este variabil na~terii, fiind capabil sa se dilate suficient
mari - labiile majore - sunt pliuri ca forma, marime ~i grosime. Resturile pentru a permite expulzia copilului. Doar
tegumentare care acopera ~i protejeaza himenului intalnite la multe femei in jurul recent am inceput sa intelegem unele din
celelalte structuri. La baza, ele devin mai vestibulului sunt numite caruncule modificarile ce apar in vagin in timpul
subtiri ~i fuzioneaza cu perineul. La actului se>-.llal.
mirtiforme. In partea posterioara a labiilor
extremitatea superioanl, labiile majore se minore se afM fur~eta care se rupe frecvent
continua cu pielea ~i parul, care acopera in timpul primei na~teri Structura
straml de tesut adipos situat deasupra Vaginul este un canal cu 0 lungime de 7
osului pubian, muntele pubian sau veneric cm (2 3/4 inci) pana la 9 cm (3 1/2 inci),
Clitorisul ~i glandele
inconjurat de tesuturi fibroase ~i
- denumit frecvent muntele lui Venus. Clitorisul are, de fapt, 0 structura similara
musculare, dar captu~it cu un strat celular
Intre labiile majore sunt situate labiile cu penisul, pana acolo incat prezinta gluga
numit epiteliu scuamos. Peretii canalului
minore. Ele se unesc deasupra clitorisului, epiteliala formata de catre labii, sunt de obicei alipiti unul de celalalt ~i
formand 0 gluga protectoare pentru echivalenta cu preputul ~i 0 banda prezinta multe pliuri. Aceste caracteristici
clitorisul sensibil, divizandu-se in pliuri ce conectoare ce se nume~te fren. Reprezinta, u~ureaza distensia vaginului in tirnpul
il inconjoara. De asemenea, ele protejeaza in principal, un organ cu rol in excitatia actului sexual ~i al na~terii. Vretra este
deschiderea uretrei. Aria dintre labiile sexuala. Este extrem de sensibil ~i, cand situatii pe peretele anterior al vaginului, iar
minore este ocupata de un spatiu denumit este stimulat tesutul sau spongios, se rectul - posterior de treimea superioara a
vestibul. Inainte de debutul activitatii umple cu sange ~i devine erectil. peretelui vaginal.
Anusul este separat de vagin printr-un contracta involuntar. .Daca 0 femeie are 0 lungime ~i este strabatut de un canal prin
Tesut fibro-muscular denumit centrul stare particulara de tensiune sau anxietate care se deschide superior in uter ~i inferior
perineal. in timpul actului se:\llal, ace~ti mu~chi se in vagin. La palpare, cervixul poate fi
In timpul perioadei fertile din via~a vor contracta. Aceasta determina simtit ca 0 mica gropi~a.
femeii, secretiile vaginale sunt u~or acide. ingustarea vaginului ~i actul sexual devine La 0 femeie nulipara, orificiul extern al
Acest lucru inhiba cre~terea bacteriilor dureros. Aceasta stare se nume~te colului este circular ~i de dirnensiuni rnici.
patogene in vagm, dar in perioada vaginism. Poate fi tratatii eu ajutorul unui In ti.lnpul na~terii, acesta se dilata pentm a
prepubertal a ~i in anii de dupa menopauza, consilier psihosexual, clar, de obicei, sunt permite trecerea copilului ~i, dupa na~tere,
vaginul devine moderat alcalin. In aceste necesare mai multe luni pana cand femeia capata 0 forma de fanta.
circumstanTe, bacteriile se dezvolta ~i, se poate bucura pe deplin de ,iata sexuaIa. In timpul sarcinii, uteml se destinde,
ocazional, determina dureri ~i disconfort, 0 permitand cre~terea fatului ~i asigurandu-i
condiTiedenumita vaginita atrofica. Utend protecTia ~i nutritia. In aeela~i timp, este
PereTii vaginului sunt bine lubrifiati de Uterul este compus din doua parti majore - impiedicata contractia fibrelor musculare.
secreTiile canalului cervical ~i al glandelor corpul organului ~i cervi;ml sau colul - ~i Cand fatuI este matur, uteml i~i modifica
Bartholin. In timpul actului sexual, ele se este capabil de schimbari majore in timpul rolul ~i incepe sa se contracte, pentm a
preling pe toata suprafaTa epiteliului perioadei fertile a unei femei. De la permite expulzia copilului ~i a placentei.
vaginal. Prezenta unei anumite cantitati de pubertate la menopauza, endometrul este Dupa aceea, uteml se contracta strans,
secretie este normala la toate femeile. eliminat in cursul menstrua~iei ~i este pentm a inchide vasele mari care au
Aceasta cantitate cre~te in timpul ovulatiei inlocuit treptat, In cursul urmatorului ciclu aprovizionat placenta. Dupa na~tere, el
~i al excitatiei sexuale. menstrual. revine rapid la starea anterioara, devenind
Himenul, sau semnul virginitaTii, a fost Cervixul are 0 forma relativ cilindrica ~i capabil sa adaposteasca un alt ou. Rareori,
denumit dupa zeul grec al casatoriei - portiunea inferioara proemina in vagin. s-a raportat aparitia acestui eveniment
Hymen. Cervixul are aproximativ 2,5 cm (l inci) in chiar la 36 de zile dupa na~tere
Himenul nu are nici 0 func~ie fiziologica
cunoscuta, dar a dobandit 0 mare
importanTa in aproape toate culturile, ca un
semn al virginitaTii. Totu~i, himenul
prezinta diferite forme ~i marimi ~i nu
poate fi considerat un indicator sigur al
virginitatii.
De obicei, este de grosime mica, cu
orificii multiple ~i poate fi u~or lezat in
timpul exercitiilor fizice, cum ar fi
alergarea sau calaria. Masturbarea ~i
implantarea tampoanelor poate produce
ruptura himenului.
De~i condi~ia In care se afla himenul nu
este 0 dovadii a virginitatii, cel mai
frecvent, himenul este rupt in timpul
contactului sexual. In contradic~ie eu
eredinTa populara, un himen intact nu
previne sarcina. Spermatozoizii care vin In
contact cu zona genitala pot travers a
orificiile himenului pana in canalul
vaginal.

¥unctiile vaginului
In timpul excitaTiei sexuale, organele
genitale, in special labiile minore ~i
vaginul inferior, devin turgescente ~i
cantitatea secreTiilor locale cre~te. In
timpul orgasmului, m~chii pelvisului,
incluzand pe cei ee inconjoara vaginul, se

Dreapta: Vaginul este un organ muscular


Cll perefi gro~i, situat frltre uteI' ~i vulva.

Structura sa pliata este adaptata specific


pentru afitrniza elasticitatea uimitoare
necesara pentru na~terea unui copil.
Modifidiri normale ale uterului
Stanga: Lafatul de sexfeminin, cre~terea
uterului se accelereaza m cursul ultimelor
doua luni dinaintea na~terii datorita,
probabil, ]livelului crescut al hormonilor
matemi. In cateva zile de la na~tere,
cre~terea se fntrerupe ~i ramane i'n acest
stadiu pana cu un an sau doi fnainte de
menarha, cand ovarele fncep sa produca
hormoni. Ace~tia stimuleaza cre~terea
uterina, astfel mcat la vdrsta de
aproximativ 15 ani ajunge la miirimea
normalii. Graviditatea mare~te
dimensiunile uterului, dar acesta se
retracta dupa menopauza. Uterul adult
negravid este, de obicei, fnclinat anterior,
fntr-un unghi de aproximativ 90 de grade
fata de vagil1. Peretii sai sunt gro~i3i
cavitate a este de dimensiuni mici. In timpul
sarcinii, ei se extind mult pentru a gazdui
fatui ~i sacul amniotic.
Uterul pare sa nu aiba aproape mci 0 prevenirea raspandirii infecfiilor pe aceasta controleaza, de asemenea, ~i transformarile
funcfie inainte de pubertate ~i dupa cale pana in cavitatea abdominala. Astfel, endometrului. In prima jumatate a ciclului
menopauza, cand ar fi evident mucoasa uterina este eliminata la menstrual al unei femei, endometrul i~i
neconvenabil, mental ~i fizic, ca 0 femeie menstruafie, cervixul secreta anticorpi mare~te grosimea pana in momentul
sa aiM un copil. protectori ~i aciditatea naturala a vaginului eliberarii ovulului. Cre~terea inceteaza
Toate aceste modificari in funcfionarea inhiba dezvoltarea bacteriilor patogene. dupa aceea, dar apare 0 secretie bogata in
uterului sunt orchestrate de hormonii Fafa anterioara a utemlui este a~ezata pe substante nutritive, 0 transformare in
eliberati de glanda hipofiza ~i de ovare ~i_ vezica urinara, iar cea posterioara pe recto continuare, daca ovulul a fost fertilizat.
de substanfe asemanatoare denumite Uteml este susfinut in pelvis de mu~chii Daca ovulul nu a fost fertilizat, endometrul
prostaglandine, care sunt eliberate de plan~eului pelvin ~i de benzile de fesut este eliminat in timpul menstruatiei.
tesutul uterin. Felul in care acfioneaza conjunctiv ~i vase sanguine care 11ata~eaza
aceste substanfe nu este complet infeles. de peretii laterali ai pelvisului.
In timpul sarcinii, uterul i~i rniire~te
Ovarele
Pozilia dimensiunile, astfel incat, aproximativ
Ovarele sunt componente ale sistemului de
La 0 femeie adulta, uterul este un organ dupa 12 saptamani, poate fi palpat la
reproducere feminin, care au rolul de a
cavitar aproximativ de marimea ~i forma nivelul cavitatii abdominale, deasupra
produce ~i elibera o"1l1ul matur (sau oul).
unei pere mici, situat in interioml oaselor pubisului. La aproximativ 38 de saptamani,
atinge in mod normal marginea inferioara a Momentul cand ovulul este fertilizat de
centurii pelvine. Extremitatea inferioara a
utemlui, cervixul, "proemina in vagin. coastelor (rebordul costal) ~i la catre un spermatozoid marcheaza inceputul
Uteml prezin:a doua tube uterine, tubele aproximativ doua saptiimani dupa na~tere, unei noi vieti umane. De la prima
Fallopio, ce transporta lunar ovulul eliberat tot in mod normal, nu mai poate fi palpat menstrua tie pana la menopauza, ovarele
de unul din onre. In acest mod, uteml in abdomen. Dupa menopauza, uteml se elibereaza un ovulin fiecare lUc'la.Ele sunt,
reprezinta 0 parte dintr-un traiect ce leaga atrofiaza. de asemenea, componente esentiale ale
cavitatea abdominala de mediul extern. Variafiile in dimensiune sunt controlate sistemului hormonal sau endocrin a1
Exista mecamsme speciale pentru de secrefia honnonilor se:\llali, care organismului.
Ovarele sunt doua structuri de culoare Dupa ce un folicul s-a maturat ~i rupt,
gri-roz, in forma de migdala, fiecare avand eliberand ovulul, un alt hormon hipofizar,
aproximativ 3 cm (1/2 inci) in lungime ~i I luteinizant sau LH, intra in actiune ~i
cm (0,4 inci) in grosime. Ele sunt situate in declan~eaza dezvoltarea corpului galben
pelvis, 0 regiune a corpului delimitata de (corpus luteum) in foliculul gol.
oasele pelvine, fiind situate fiecare lateral Funetia corpului galben este aceea de a
fata de uter. Pozitia ovarelor este ajuta mentinerea sarcinii; el produce
mentinuta de ligamente puternice ~i propriul sau hormon - progesteronul. Daca
elastice. o\·'Ulul nu a fost fertilizat, in aproximativ
Deasupra fiecarui ovar se deschide doua saptiimani, corpul galben se atrofiaza, Jos: OVal"elesunt acoperite cu un strat
infundibulul. tubelor Fallopio, prevazut cu secretia de progesteron se opre~te ~i celular. Celulele care vor deveni ovule tree
franjuri, care face legatura cu uterul. De~i mucoasa uterina este eliminata prin in stroma ovariana, unde sunt inconjurate
sunt foarte apropiate, nu exista 0 de membranafoliculara. Injiecare luna,
menstruatie lunara.
conexiune directa intre ovar ~i deschiderea are loc matura/ia unui singurfolicul §i este
Producerea de FSH reincepe ~i ciclul se
tubei. eliberat un singur ovul, prin ruperea
reia. Daca ovulul a fost fertilizat, atunci capsulei ovariene. Daca este fertilizat,
La 0 femeie matura, ovarele au un aspect
corpul galben i~i continua functia panii la corpul galben - care apare in locul
relativ neregulat. Motivul acestei
formarea placentei ~i menstruatia nu mai foliculului - se dezvolta §i secreta hOl7l1onii
neregularitati poate fi dedus pnn
examinarea la microscop a structurii apare. care ajuta la men!inerea sarcinii.
interne. Inveli~ul ovarului este un strat de
celule denumit epiteliu germinativ. Din
celulele acestui strat delirnitant se Lo.:alizarea, structura ~i
formeaza ovulele; mii de ovule imature functia ovarelor
aflate intr-un inveli~ sferic, sau folicul, pot
fi observate la peri feria ovarului.
Mai u~or de observat sunt foliculii ce
contin ovule aflate in diferite stadii de
maturatie. Pe masura ce ace~ti foliculi se
maresc ~i dupa eliberarea ovulului, produc
aspectul neregulat caracteristic al
suprafetei ovarului. Centrul ovarului este
ocupat de un tesut elastic fibros ce
functioneaza ca un suport pentru stratul
extern ce contine foliculii.

Ovula!ia Tuba FaIiOPiO/


La mlCroscop, foliculii ovariem in Foliculi primari
maturatie apar ca ni~te sfere ce contin mici
aglomerari de celule. In centrul acesteia se
Corpul aib (corpul
gase~te o'V'Ulul in stadiile [male de
galben in
maturatie. Cand foliculul este complet nerare) ~
dezvoltat ~i ovulul este matur, celulele "::''<_ I
tesutului folicular permit ie~irea ovulului.
Mecanismul exact prin care acest proces
are loc este inca un mister. Ovulul este
apoi preluat de catre terminatiile franjurate,
sau fimbrii, ale tubei Fallopio.
Pe langa rolul de a produce ovulele,
ovarele functioneaza, de asemenea, ca
glande endocrine.
Functia ovariana este sub controlul
glandei hipofize. Ea produce mai intai un
hormon denumit foliculinostirnulant
(FSH), care ajunge, prin fluxul sanguin, la
ovare. FSH declan~eaza, de asemenea, ~i
secretia hormonilor estrogeni. Sub
influent a estrogenilor, mucoasa uterina se
ingroa~a, pregatindu-se pentru primirea
oului. Corp galben in
Estrogenii stimuleaza ~i sinteza dezvoltare
proteinelor din organism ~i retentia de
lichide.
Menstruatia
,
Dezvoltarea ovarelor este incheiata atunci Menarha vaginale, Acestea insotese alte modifieari
cand wtul de sex feminin este in varsta de Debutul hemoragiei uterine periodice interne ~i externe, pe masura ee organismul
3 luni ~i pana la pubertate se petrec putine (menstruatia) este denumita menarhii ~i ajunge la maturitate se)o,,"ualii, In interior,
schimbari majore, La na~tere, ovarele reprezinta doar 0 faza a ciclului menstrual ere~terea ~i desere~terea estrogenilor ~i a
fetitei contin aproximativ 40,000 pana la ce este controlat de hormonii produ~i de hormonilor hipofizari formeaza UIl
300,000 de foliculi priman, fiecare glanda hipofiza ~i de ovare, meeanism de interaetiune ce mentine eiclul
continand un o\ul imatur, Cel mult 500 Cu patru sau cinci ani inainte de menstruaL Prima menarhii apare eand
dintre ace~tia vor fi eliberati ~i nu mai mult menarhii, hipotalamusul stimuleaza nivelul estrogenilor seade, lasand mueoasa
de 0 jumatate de duzina - in cel mai bun secretia hipofizara a hormonilor de uterina wra suportul ei vitaL Aceasta se
caz - vor deveni noi fiinte umane, cre~tere, ceea ce duce la 0 cre~tere brusca desprinde, iar sangele ~i celulele sunt
Cand ovarele i~i incep productia de in inaltime, Aceastii secretie atinge un eliminate, prin colul uterin, la exterior.
estrogeni, nu sunt capabile inca de a maxim cu aproximativ doi ani inainte de De~i menarha prezinta acela~i tip de
elibera ovule mature, Estrogenii menarhii ~i scade dupa aparitia ciclului, sangerare ea ~i urmiitoarele eieluri
declan~eaza schimbarile fizice ce apar la Hormonii hipofizari stimuleaza, de
pubertate, cum ar fi cre~terea sanilor, a asemenea, secretia de estrogeni a ovarului, Evolufia sexuluifemininla pubertate, Fetei
parului pubian ~i largirea bazinului, Aceste hormonii sexuali, care sunt responsabili in de maijos is-au dezvoltat parul pubian!ji
modificari debuteaza cu cel putin un an mare masura de cre~terea sanilor, de sdnii /n acela!ji ritm, Aceasta nu este
inainte de aparitia primului ciclu menstrual stimularea cre~terii parului pubian ~i valabi! In toate cazurile,: 0 fata ar puteaji
~i reprezinta un semn ca estrogenii au pentru dezvoltarea mueoasei uterine, /n al treilea stadiu de dezvoltare a sanilor
inceput sa stimuleze eliberarea ovulelor Cu aproximativ un an inainte de aparitia !jidoar /n primul stadiu al apaririei parului
mature, menarhei, fetitele pot observa miei scurgeri pubian.
Zilele 25/26
Corpul galben degenereaza in
absenta sarcinii
Ziua 1 a ciclului:
Foliculul ovarian in cepe
sa se dezvolte.

Zilele 4/5
Foliculul in maturare

Ziua 12/13
Foliculul ovarian este complet dezvoltat

menstruale, ovarul nu este capabil inca sa hraneasca viitorul ou. hipofiza elibereaza 0 cantitate mare de LH,
produca ovule mature. Sunt necesare mai Acest ciclu de activitate este controlat de care, dupa aproximativ 36 de ore,
multe luni, chiar un an, ca ovarul sa un centru din creier denumit hipotala- stimuleaza eliberarea ovulului. Ovulul este
funcfioneze pe deplin ~i pentru ca tanara sa mus, care acfioneaza ca "un ceas transportat la uter prin tuba Fallopio.
atinga pubertatea, momentul cand sistemul menstrual". EI opereaza prin intermediul Fertilizarea ovulului are loc, de obicei, in
ei reproductiv este complet maturat, de~i, unei mici glande numita hipofiza, situata la aceste tube Fallopio.
din punct de vedere fizic ~i emotional, baza creierului. Aceasta glandii elibereaza Celulele ovarului care au format
dezvoltarea nu este completa. mai mul~i hormoni, din care doi sunt, in foliculul Graaf sufera modi ficari care
mod special, importanfi in reproducere. includ mcarcarea cu grasime. De acum, li
Ciclul menstrual Unul stimuleaza cre~terea ~i maturarea se va spune corpus luteum. Ele produc inca
Intervalul de timp dintre pnma Zl a ovulelor, iar celalalt elibereaza ovulele estrogeni, dar apare ~i secrefia de
menstruafiei pana la prima zi a mature. progesteron.
menstruafiei urmatoare este cunoscut sub Ovulele care se matureaza in cursul Progesteronul indepline~te doua functii
numele de ciclu menstrual. In timpul ciclului menstrual sunt inconjurate de principale in ciclul menstrual. Prima este
acestui ciclu, organele de reproducere celule cu secretie hormonala. Ovulul, de a modifica structura mucusului cervical,
sufera 0 serie de modificari care fac impreuna cu aceste celule, poarta numele Iacandu-l prea dens pentru patrunderea
posibila eliberarea unui ovul din ovar ~i de foliculul Graaf. spermatozoizilor; a doua este de a stimula
patrunderea acestuia in uter. Daca o"ulul Principalul hormon produs de acest secretia glandelor mucoasei uterine ce
este fertilizat de catre un spermatozoid, el folicul este estrogenul. In timpul ciclului, hrane~te oul.
va fi hranit de catre secrefia mucoasei valul de estrogeni produ~i este responsabil Daca ovulul nu este fertilizat, corpul
uterine pana se cuibare~te (nideaza) m pentru cre~terea ~i diferenfierea glandelor galben degenereaza. Vasele mici ce iriga
aceasta ~i este hranit de aparatul sanguin mucoasei uterine. El modi fica, de mucoasa uterina se contracta, astfel incM
matern. asemenea, secrefiile colului uterin, u~urand celulele acesteia nu mai primesc oxigen ~i
Daca o"ulul nu este fecundat (fertilizat), patrunderea spermatozoizilor in uter ~i mor. Dupa aceea, sunt eliminate impreuna
mucoasa uterina este eliminata prin ciclul fecundarea ovulului. cu 0 cantitate de sange ~i ciclul este
menstrual. Aceasta perrnite cre~terea unei Cu aproximativ 15 zile mainte de complet. Tofi hormonii eliberati In timpul
noi mucoase uterine, pregatitii sa aparitia urmatoarei menstruatii, glanda ciclului pot influenfa hipotalamusul.
Concep!ia ~i reproducerea
Conceptia reprezinta unirea dintre un
spermatozoid ~i un ovul. Este un proces
complex, pentru succesul caruia sunt
necesare 0 multitudine de conditii.
Dad. actul sexual se petrece in perioada
ovulatiei, conceptia este foarte probabila,
Un barbat produce aproximativ 400
milioane de spermatozoizi la fiecare
ejaculare. Ace~tia sunt inconjurati de
lichidul seminal, care protejeaza sperma-
tozoizii impotriva aciditatii vaginale.
Odata depu~i in vagin, spermatozoizii
incep sa se deplaseze de-a lungul vaginului
~i, prin cervix, la uter. Mobilitatea este
asigurata de mi~carile viguroase ale
flagelilor. 0 parte din spermatozoizi nu Vilozita\i coriole
ajung sa faca acest traseu ~i ei VOl' fi (proeminente ale
distru~i de mediul acid din vagin. Acesta ~r- Tnvell~ului blastocisi _
/'~7'
este un mod natural de selectie pentru a /
asigura inlaturarea de la fertilizarea ovu-
lului a spermatozoizilor lezati sau bolnavi, Trofoblastul (Tnveli~ul
blastoclstulul) --(
d
Fertilizarea (fecundatia)
Mugure embrionar I
Milioanele de spermat~zoizi care au ajuns
in uteI' sunt hriiniti de mucusul alcalin al l~
canalului cervical. Dupa aceea, ei
calatoresc pana in tubele Fallopio, Acest \
traseu de aproximativ 20 cm (8 in.)
dureaza 45 de minute ~i doar in jur de
2.000 de spermatozoizi VOl' supravietui in
final. Spermatozoizii pot trai in tubele
Fallopio cel mult trei zile, fiind gata de a
fuziona cu un ovul, daca ovulatia are loc.
Daca un ovul este prezent deja in tuba, umana (BCG) , care informeaza ovarul ca 8us: Ovululfertilizat se divideJormand
fertilizarea are loc imediat. fertilizarea a avut loc ~i care mentine morula. Aceasta se divide in continuare
Fertilizarea este realizata atunci cand un fluxul sanguin al mucoasei uterine, astfel pentru afonna blastocistul, care nideaza
spermatozoid penetreaza suprafata incat oul i~i poate continua dezvoltarea. in mucoasa uterina.
ovulului, Fiecare spermatozoid transporta
o enzima (0 substanta responsabila pentru Placenta la rat la mama; oxigenul, nutrimentele
catalizarea proceselor chimice ce sustin Placenta se formeaza atunci cand 0 parte (hidratii de carbon simpli, grasimile, ami-
viata), care ajuta la lichefierea inveli~ului specializata a oului, denumita trofoblast, noacizii) ~i hormonii - de la mama la rat.
extern al ovulului, facilitand penetratia nideaza in peretele uterului matern. Pfma in Placenta actioneaza, de asemenea, ca 0
unui singur spermatozoid. Odata ovulul saptamana a 12-a, placenta devine un bariera ce protejeaza ratul de substantele
fecundat, restul spermatozoizilor mor. organ separat; in momentul na~terii, potential nocive, de~i multe medicamente
Ovulul ~i spermatozoidul (care ~i-a cantare~te aproximativ 500 g (putin mai pot, totu~i, travers a placenta, daunand
pierdut flagelul) fuzioneaza, formand un mult de 0 livra) ~i este de culoare ro~ie ratului. Unii anticorpi materni pot, de
singur nucleu (centru), care, apoi, incepe inchis, spongioasa ~i de forma discoidala. asemenea, travers a placenta.
sa se divida in doua celule. Timp de 72 de Doua straturi de celule mentin separata In sIar~it, placenta produce 0 sene de
ore, celulele continua sa se divida, pana circulatia sangelui fetal de a celui matern hormoni, care impiedica noi ovulatii sau
cand se produce un ou cu 64 de celule, Oul din interiorul placentei, dar multe sub stante aparitia de noi cicluri in timpul sarcinii, Ii
calatore~te catre uteI' in aproximativ 7 zile pot trece de la mama la rat. stimuleaza, de asemenea, dezvoltarea
(ziua a 21-a a unui ciclu de 28 de zile). In sanilor in vederea hranirii nou-nascutului
acest timp, dezvolta mici proiectii care Funqia placentei ~i depozitarea grasimilor pe coapse,
ajuta la nidarea in mucoasa uterina, unde Toata hrana ~i oxigenul de care ratul are abdomen ~i fese, ca 0 viitoare sursa de
poate fi hranit ~i astfel debutand 0 sarcina, nevoie sunt primite de la mama ~i el este energie. Alti hormoni stimuleaza marirea
o data cu nidatia, s-a produs procesul de capabil sa elimine orice produ~i de dimensiunilor uterului ~i, probabil, inhiba
conceptie complet. degradare inapoi in corpul matern. Aceasta contractiile inainte de inceperea travaliului,
Oul poate fi hranit acum de catre reteaua functie vitala de schimb este indeplinita de Exista dovezi ce sugereaza ca nivelul
vasculara bogata a mucoasei uterine. Din placenta, de care ratul este ata~at prin hormonilor eliberati de placenta poate fi un
momentul formarii, oul produce un cordonul ombilical. Dioxidul de carbon, factor important, ce determina debutul
hormon denumit gonadotrofina corionica produ~ii de degradare ~i hormonii trec de na~terii.
Dezvoitarea fiitului Coloana vertebrala ~i sistemul nervos exista inca 0 fata propriu-zisa, exista mici
"Fat" este numele atribuit copilului incep sa se formeze in embrion, care are depresiuni in care se vor forma ochii ~l
nenascut din momentul in care poate fi acum injur de 7 mm (0,28 in.) in lungime. urechile. Gura ~i maxilarele sunt la
recunoscut ca 0 fiinta umana in dezvoltare -Saptlimana a 5-a: Se formeaza primele inceputul formarii, iar sistemul nervos ~l
(de la aproximativ doua luni dupa organe. Capul cre~te, adiipostind creierul in coloana vertebrala continua sa se dezvolte.
fertilizarea ovulului). Inainte de aceasta dezvoltare, care este legat de maduva Saptamana a 6-a: Dezvoltarea eapului se
data, o\.ulul fecundat (oul) este denumit spinarii rudimentara. Bratele ~i picioarele aceelereaza. Partile interne ale urechilor ~i
embrion. apar ca mici muguri, iar inima ~i sistemul oehilor sunt in continua formare (ultimii,
Un doctor trebuie sa dateze inceputul circulator sunt bine conturate. acoperiti eu tegumentul ce va forma
sarcinii din prima zi a ultimului ciclu Vasele sanguine ale embrionului se pleoapele). Incepe dezvoltarea narilor.
menstrual, adaugand noua luni unesc cu cele ale placentei in dezvoltare Creierul ~i maduva spinarii sunt aproape
calendaristice ~i inca ~apte zile pentru a pentru a forma cordonul ombilical. formate. Dezvoltarea sistemelor digestiv ~i
estima data na~terii. Sarcina este divizata Vilozitatile coriale continua sa creasca la urinar continua, de~i ficatul ~i rinichii nu
in trimestre (perioade de trei llL'li in \iata nurnar ~i se ramifica, ata~and ferm sunt capabili sa functioneze. Mugurii
embrionului ~i a ratului), dar, de fapt, embrionul de peretele uterului. membrelor au crescut ~i este posibila
conceptia are loc probabil intre a zecea ~i a In interiorul embrionului, acum in observarea rudimentelor mainilor ~l
paisprezecea zi a ciclului menstrual, cand lungime de 10 mm (0,3 in.), a inceput sa se picioarelor. Pana la sfaqitul saptamanii a
o\ulalia este cea mal probabila ~l formeze sistemul digestiv, incepand cu 6-a, embrionul are injur de 1,3 em (0,5 in)
fertilitatea femeii este maxima; de aceea, stomacul ~i parti din intestin. De~i nu in lungime.
sarcina incepe, de fapt, in cea de-a doua
saptamana a primului trimestru. In acest
stadiu, sarcina este reprezentata de 0 celula
fertilizata sau ou. Timp de aproximativ trei
zile dupa fertilizare, oul se deplaseaza de-a
lungul tubei Fallopio, divizandu-se ~i
redivizandu-se, formand un mic grup de
celule numit morula.

Primul trimestru
Pentm inca aproximativ trei zile, morula
plute~te in utero Se divide ~i redivide
Sangele din spajiul ce
pentru a forma blastocistul, de-abia vizibil
separa vasele materne ~i
cu ochiulliber. fetale
Saptamana a 2-a: Blastocistul se
ingroapa in endometru; aceasta se nume~te
nidatie. Vilozitatile coriale, proeminente
ale inveli~ului sau, patnmd in mucoasa
uterina pentru a as:gura nutritia
embrionului. Din inveli~ul extern al blasto-
cistului, trofoblastul, incepe sa se dezvolte
placenta. Incepe formarea celulelor
sanguine ~i diferentierea celulelor cardiace.
Saptamana a 3-a: Modificarile hormo-
nale determina ingro~area endometrului ~i
vasele sanguine din el hranesc blastocistul.
Saptlimana a 4-a: Sacul amniotic este
bine dezvoltat. Embrionul ~i, mai tarziu,
ratul vor fi adapostiti in el pe tot parcursul
sarcinii, suspendati confortabil in lichidul
Artere ombilicale
amniotic, la 0 temperatura constanta ~i
Vena ombilicala
protejati impotriva ~ocurilor. Inima incepe
deja sa bata la inceput neregulat, dar in
cunlnd cu un ritm regulat ~i mai rapid
deeM eel al mamei.

Placenta este COllstituitadin vasele


sanguine materne din peretele uterin $i
vase Ie sanguine fetale din cordonul
ombilical. Schimbul de hrana, oxigen $i
produ$i metabolici are loc in sinusurile
placentare. Sdngele dezoxigenat (albastru)
pleaca de lafiit prill arterele ombilicale $i
sdngele oxigenat (ro$u) ajunge lafiit prin
vena ombilicalii.
Saptlimana a 7-a: Placenta, prin care
ratul i~i ia hrana din circulatia materna in
propriul sau organism ~i i~i elimina
produ~ii de catabolism, este acum bine
dezvoltata. Acesta este un moment
important pentru dezvoltarea ochilor ~i a
unor parti din urechea interna, iar inima
bate mai puternic. Formarea sistemului
digestiv continua, iar multe din organele
interne exista, de~i doar sub 0 forma
rudimentara. Pliimanii cresc, dar, in acest
moment, sunt compacti. Apar mi~cari
reduse ale coloanei vertebrale, iar fata
continua sa se formeze, pana la punctul in
care este posibila observarea gum.
Membrele continua sa creasca ~l apar
articulatiile ~oldului, genunchiului ~i
cotului.
Siiptlimana a 8-a: Ochii sunt aproape
complet dezvoltati, dar sunt inca acoperiti
cu pielea ce va forma pleoapele. Fata
continua sa se formeze ~i se pot observa
rudimentele nasului. Acum este
identificabila separatia degetelor de la
maini ~i membrele sunt capabile de
oarecare rm~care. Capul, mare in
comparatie cu restul corpului, este aplecat
peste torace. Fatui este acum de
aproximativ 4 cm (1,6 inci).
Saptlimana a 9-a: Cordonul ombilical
este complet format ~i aprovizioneaza cu
sange sistemul circulator al ratului.
Urechea interna este completa; incepe
formarea partii externe. Toate organele
interne majore ale corpului i~i continua
dezvoltarea, iar uterul cre~te in dimensiuni.
In acest moment, fatui are aproximativ 4,5
cm (1,9 inci) lungime.
Siiptlimana a to-a: Sistemul circulator
incepe sa propulseze sangele in corpul
fatului. Sistemul de reproducere a inceput
sa se formeze, dar numai in interiorul
In a opta saptamana, degetele ~i policele, cu Pana In saptamana a treisprezecea, extremitajile se
organismului: organele genitale externe nu
extremitaji proeminente, devin separate. mic~oreaza, patul unghiallncepe sa se dezvolte ~i se
formeaza pliurile palmare.

Dreapta: Fatul/ntre saptamimile trei $i $apte


ale dezvoltarii. In acest timp scurt, f$i
tripleaza dimensiunile $i i$i dobdnde$te Jonna
umana.
sunt inca vizibile. Fa~a continua sa se varsta ~i ingrijiti corect au supravietuit.
dezvolte, iar membrele sunt acum clar Greutatea fatului este in jur de 570 g (20
conturate, iar mugurii digitali sunt vizibili. unci i), iar lungimea de 33 cm (12,7 inci).
Mi~carile mainilor ~i picioarelor sunt mai Sliptlimana a 28-a: Acesta' este
viguroase, dar nu pot fi inca percepute de momentul in care se apreciaza ca fatuI este
catre mama. Pana la sfar~itul saptiimanii a viabil, deoarece are 0 ~ansa de 5 la suta in
10-a, fatuI masoara 5,5 cm (2,1 inci). cazul unei na~teri premature. Este acoperit
Sliptlimana a ll-a: Fa~ este aproape cu un lichid grasos numit vernix, care 11
complet formata ~i pleoapele s-au protejeaza de lichidul din sacul amniotic, ~i
dezvoltat. Incepe formarea mu~chilor ~i a are aproximativ 37 cm (14,5 inci) lungime.
organelor genitale ell."teme.Placenta este de
acum un organ separat, 0 masa de ~esut Trimestrul at treilea
moale. Volumul de fluid in sacul amniotic Ritmul de cre~tere al organismului fetal
cre~te continuu intre a 11-a ~i a l4-a atinge ritmul de cre~tere al capului ~i fatuI
saptamana de sarcina. are proportiile fizice ale unui nou nascut.
Sliptlimanile 12-14: Aproape toate Corpul este mult mai slab, deoarece
organele interne sunt acum formate, dar nu grasimea subcutanata nu a inceput sa se
pot func~iona independent de organismul dezvolte. Cantitatea de vernix cre~te.
matem. Uterul poate fi sim~it deasupra Lungimea corpului este acum in jur de 45
oaselor pelvine, dar sarcina nu este inca cm (17,7 inci) ~i copilul nascut prematur in
vizibila. acest stadiu are ISla sutii ~anse de
supravie~ire.
Tlimestrul at doilea Sliptlimana a 36-a: in acest moment,
La acestfiit fn varsta de noua saptanuini,
Sliptlimanile 14-16: Continua formarea ~ansa de supravie~ire cre~te pana la 90 la
toate piirfile corpului sunt prezente, de~i
membrelor ~i articulatiile sunt mobile. Se suta, deoarece plamanii sunt complet
nu sunt complet fonnate. Zona opaca va da
dezvolta unghiile degete10r ~i un par fin ~i formati.
na~tere organelor interne. Observafi
moale denumit lanugo acopera in
dimensiunea mica de la maini ~i de la
intregime fatuI.
picioare.
Dupa saptamana a 14-a, placenta este
complet formata. Incepe cre~terea rapida in
dimensiuni: fatui cantare~te acum in jur de
135 g (4 3/4 uncii) ~i are aproximativ 12
cm (5 inci) in lungime. Dupa saptamana a
i6-a, rinichii incep sa produca 0 urina
diluata. continua cre~tere: toate substantele
Sliptlimana a 20-a: De acum, fatui este nutritive necesare, inclusiv oxigenul, trec
capabil de mi~cari viguroase, pe care prin ea de la mama la fat ~i produ~ii de
mama Ie va putea simti. Mu~chii se degradare trec prin ea in circulatia
dezvolta rapid ~i parul de pe cap incepe sa materna, fiind excretati. Circulatiile
creasca. FatuI va avea acum aproximativ materna ~i fetala raman relativ separate.
21 cm (8,4 inci) in lungime. fatui nu este capabil inca de a exista
Sliptlimana a 24-a: Musculatura este independent de mama, de~i in foarte rare
aproape complet formata. Placenta este in ocazii copiii nascu~i prematur la aceastii
In multe cazuri, pozitia copilului se evite orice ar putea produce malformatii simptome ~i, de asemenea, va da sfaturi
modifica, astfel mcat capul ajunge m fetale. Medicul trebuie consultat mainte de referitoare la dieta ~i la suplimentele de
partea inferioara a uterului, dar la femeile administrarea oricaror medicamente ~i vitamine ~i fier care pot fi necesare m
care au nascut deja un copil aceasta toate femeile sunt sratuite sa renunte la timpul sarcinii. Miisurarea cu regularitate a
mi~care poate avea loc mai tarziu. fumat ~i alcool, de indata ce sunt gravide. presiunii arteria Ie ~i testele de urina ajuta
Testiculele copilului de sex masculin Inainte de a ramane gravida, 0 femeie la evaluarea periodica a stiirii de sanatate a
sunt coborate in scrot ~i cantitatea de trebuie sa fie sigura ca este imuna la marne!.
vernix cre~te. Greutatea copilului se rubeola ~i, daca nu este, sa se vaccineze In timpul celui de-al doilea trimestru,
mare~te cu aproximativ 28 g (0 uncie) pe impotriva acesteia. Contractarea rubeolei mama va incepe sa simta mi~carile fetale
zi. Unii copii se nasc cu un par fm lanugo pe timpul sarcinii poate duce la ri.a~terea in special mainte de a adormi. Propriul ei
pe brate, picioare ~i umeri; de obicei, unui copil cu malformatii grave. sistem circulator a suferit modificari,
acesta dispare m ultimele saptiimani ale Este important pentru mama sa consulte respectiv 0 cre~tere continua a produetiei
sarcmll. medicul pentru un examen fizic meticulos de celule sanguine.
Na~terea se va produce in aproximativ a ~i pentru stabilirea unui program de Multe femei observa ca au nevoie de 0
40-a saptiimana, de~i travaliul la unele ingrijire prenatala. Controlul cre~terii cantitate mai mare de lichid decat de
femei se poate declan~a mai tarziu sau mai ratului reprezinta 0 parte importanta a obicei, iar unele ar putea avea nevoie de un
deueme. Dupa ce copilul s-a nascut, vor acestuia. Metodele utilizate pentru aceasta supliment de fier pentru a ajuta procesul de
mai exista inca pete de vernix pe corp, dar variaza de la simpla masurare a uterului producere a celuielor sanguine.
nu pe ochi ~i gura. Copilul va avea 50 cm matern la examinarea cu ultrasunete. Pana in saptiimana a 20-a, glandele
(20 inci) in lungime ~i 0 greutate de 3,4 kg Inainte cu aproximativ 0 saptiimana mamare sunt pregatite pentru alimentarea
(7,7 livre). mainte de data la care un nou ciclu la san. Unele femei observa ca
menstrual ar trebui sa inceapa, poate exista mameloanele producun fluid galbui numit
Mama o mica hemoragie datoritii formarii noilor colostru, dar aceasta nu se intampla in
Deoarece primul trimestru este perioada m vase de sange care vor hrani embrionul m toate cazurile ~i cele la care nu apare nu ar
care are loc formarea organelor esentiale perioada de cre~tere. Medicul trebuie trebui sa fie ingrijorate asupra capacitatii
ale ratului, este important pentru mama sa informat de aceasta ~i de orice aite lor de a alimenta la san.

Dreapta: FatuI de Ia a opta Ia a 40-a 30 saptamani


saptiimdna de gestafie. in timpul acesta el 40 em
cre~te de peste 12 ori ~i se maturizeaza
28 saptamani
pdna Ia momentul in care ~i po ate susline 37 em
propria viala in afara uteruIt(i matern.

20 saptamani
21 em

8 saptamani
4em
In acest stadiu al sarcinii, unele marne au Trimestrul al treilea pentru a pregati na~terea copilului. Con-
indigestie, dureri cardiace ~i constipatie ~i Pana in al treilea trimestru, uterul ~i-a tractiile puternice, ruperea sacului amniotic
trebuie sa tina seama de toate acestea marit dimensiunile foarte mult ~i multe sau 0 mica hemoragie uterina sunt printre
atunci cand i~i planifica dieta. Pe masura femei prezinta dificuItati la mers daca nu primele semne ale na~terii. Cervixulincepe
avansarii sarcinii, cre~terea in greutate ~i se apleaca pe spate, ceea ce poate sa se dilate ~i na~terea incepe.
presiunea pe organele interne pot determina dureri lombare. Pot exista La na~tere, greutatea medie a copilului
contractii ocazionale nedureroase ale este de 3,4 kg (7,7 livre), dar 0 greutate
determina hemoroizi la nivelul rectului ~i
uterului, care sunt normale ~i ajum intre valorile 2,8 kg (6,2 livre) ~i 4 kg (8,8
varice la nivelul membrelor inferioare.
circulatia placentara. livre) este considerata absolut normala.
Hemoroizii pot fi preveniti partial prin
StatuI pe burta va deveni inconfortabil. Parul de pe capul nou-nascutului variaza ca
evitarea constipatiei ~i iritatia provocata de Totu~i, dupa ce capul copilului SMa dimensiuni, fiind uneori abia vizibil, iar
ace~tia poate fi u~urata prin unguente sau "angajat" - a coborat in pelvis -multe femei alteori lung de 4 cm (l,5 inci) , unghiile
supozitoare prescrise de doctor. Purtarea .se simt mult mai bine, deoarece presiunea ating extremitatile degetelor de la maini ~i
ciorapilor elastici reprezinta 0 masura care pe stomac ~i diafragm este mult mai picioare sau chiar Ie depa~esc putin, iar
poate preveni formarea varicelor, dar este redusa. La un moment dat, in cursul celei ochii sunt aproape mtotdeauna de culoare
esential ca ace~tia sa fie aplicati dimineata, de-a 40-a saptamani va incepe travaliul. albastra-cenu~ie, deoarece culoarea ochilor
inainte de scularea din pat. Oasele pelvisului mamei s-au separat deja nu este complet definitivata.

38 saptamani
36 saptamani
50 em
47 em

34 saptamani
32 saptamani 45 em
43 em
Glosar ARIA BROCA - Zona din creier la care este dizolvat in sange ~i controleaza contractia
ABDOMEN - Cavitatea abdominala care se
gase~te intre diafragm ~i pelvis ~i contine toate transmis limbajul descifrat ~i care elaboreaza un muscularii.
organele digestive, rinichii, ficatul, pancreasul. raspuns. De aici, un mesaj motor este transmis
Peretele anterior este muscular, suprafata catre fats. prin intermediul cortexului motor, CAPILARE - Vasele mici de sange ce
interna este delimitata de membrana peritoneala care stimuleaza mu~chii buzelor, limbii, conecteaza arteriolele (portiunea terminala a
(comparati cu craniul ~itoracele). maxilarelor ~i gatului, pentru producerea arterelor) de venule (poqiunea initiala a
vorbirii. vene1or), permit8.nd componentelor sangelui sa
treaca prin tesuturi.
ACETILCOLINA Substanra chimica
eliberata din terminatiile nervoase ~i care este ARTERA. - Vas mare de sange ce transporta
sangele oxigenat de la inimii la tesuturi (de CARBOHIDRA'f1 - Una din cele trei
"transmiratorul" nervilor parasimpatici. Printre
exemplu, aorta). substante nutritive de baza. Ei sunt zaharuri ~i
alte functii, determina contractia mu~chilor ~i amidon (0 combinatie chimica de
bronhoconstrictia. monozaharide), prezente In paine, raina ~i
ARTERA CAROTIDA - Artera care se
divide intr-o ramura interna ~i una externii, ce cartofi.
ACTH - Hormonul adrenocorticotrop. Un
iriga extremitatea cefalica. Cea externa
hormon hipoftzar ce stimuleaza productia de CARPI ENE - Cele opt oase aproximativ
transporta sangele la fats. ~i scalp, iar cea interna
corticosteroizi. ACTH poate fi administrat prin cubice care formeaza legatura dintre oasele
la creier.
injectii. antebratului ~i metacarpiene.
ARTERA FEMURALA - Artera
ADENOIZI - Colectie de tesut limfatic vascularizeaza membrul inferior (coapsa). CARTILAJ - Substanta ata~ata de os ce
(asemanatoare amigdalelor) inmlnita in faringe, delimiteaza cavitatile articulare. In genunchi
in spatele cavitatii nazale. Se pot inflama la ARTERA ILIACA - Cele doua mari ramuri exista douii cartilaje libere, care pot fi u~or
copii. ale aortei (care se divide la nivelul bazinului) ce lezate necesimnd indepartarea lor.
asigura aportul de sange la extremitatile
ADRENALINA - Hormonul organismului inferioare. Se continua cu arterele femurale ~i CARTILAJ ELASTIC - Contine fibre de
implicat in reactia de "atac ~i aparare"; tibiale. elastina ~i de colagen (comparati cu cartilajul
stimuleaza actiunea inimii, plamanilor ~i a altor fibros). Este rezistent ~i suplu ~i formeaza
tesuturi. Este produsa de medulosuprarenala. ARTERA SUBCLAVICULARA. - Fiecare epiglota, poqiunea medie ~i externii, tuba lui
din arterele care asigura irigatia membrului Eustachio ~i par? din laringe.
ALBUMINA - 0 proteina simpla, sintetizata superior. Una dintre ele se desprinde direct din
in ficat ~i prezenta in plasma sanguina. Este amt arcul aortei, cealalta din trunchiul brahiocefalic. CARTlLAJ HIALIN - Un tesut translucid
o resursa nutritivii pentru tesuturi, cat ~i Se continua cu artera brahiala care se divide in de culoare alb-albastruie. Intra In componenta
alimentul principal in determinarea presiunii arterele radiala ~i ulnara. scheletului embrionului ~i permite cre~terea
pana la dimensiunile adulte, dupa care se reduce
osmotice ce mentine fluidul sanguin in
ARTERA TIBIALA Artera ce la un strat subtire, la exteriorul oaselor. Este, de
interiorul peretilor vasculari.
asemenea, lnmlnit In nas, trahee ~i bronhii.
vascularizeaza gamba. Are doua ramuri ~i se
ALDOSTERON - Un hormon produs de desprinde din artera femurala, care se divide la
nivelul genunchiului. CECUL - Punga oarba din partea initiala a
corticosuprarenala. Regleaza excretia de sodiu intestinului gros. I1eonul, ultima portiune a
prin rinichi, mentine echilibrul dintre sodiu ~i intestinului subtire, se deschide in cec. Din
potasiu ~i are un rol in utilizarea hidratilor de ATP Adenozin trifosfat. Un compus
acesta porne~te apendicele.
carbon de catre organism. macroergic fosfatic produs de celule pentru a
furniza energie pentru reactiile chimice de care
depinde celula. Acest ATP este stocat in celule, CELULA - Unitatea de baza a organismului
ALERGIE - Reactie adversa - cum ar fi uman ~i a tuturor fiintelor vii. Fiecare celula
WHEEZING sau RASH - la 0 substants. striiinii pana cand este nevoie de energie, atunci fiind
contine un nucleu ~i citoplasma - material
care declan~eaza mecanisme imune. De obicei, degradat prin arderea glucozei.
esential pentru dezvoltare; celula se divide
alergenul este inhalat sau vine in contact cu pentru a forma tesuturi.
pielea. Apar, de asemenea, alergii alimentare. ATRIUL - Atriile drept ~i smng sunt doua
cavitati ale inimii cu presiune scazuta. Ele
pompeazii sangele la ventriculii corespondenti.
CEREBEL Portiune a creierului
ALVEOLE - Mici saci aerieni in plamanii responsabila cu coordonarea mi~carilor ~i
lnconjurati de capilare. Aici are loc schimbul mentinerea echilibrului. Este situat in partea
BACTERII - Mici organisme unicelulare, posterioara a craniului, sub emisferele cerebrale.
dintre oxigen ~i hidrogen.
dintre care unele produc infectii.
AMIDON - Termen general pentru hidratii de CERVIX - Colul uterului. Canalul cervical
BICEPS - Mu~chiul flexor din partea central se dilata In timpul travaliului pentru a
carbon care formeaza baza dietei umane. anterioara a bratului. Impreuna cu tricepsul, permite na~terea copilului.
faciliteaza mi~carile cotului ~i umarului
AMIGDALE - Doua grupari de tesut limfoid (observatie: combinatia dintre biceps ~i triceps
situate in partea posterioara a orofaringelui, de CETONE - Produ~i de degradare aCIZI,
este denumita "antagonista", adica au functie
ambele parti. I~i maresc dimensiunile in infectii. rezuhati din arderea grasimilor in celulele
opusa). corpului. Cetonele sunt produse in diabetul
necontrolat, In care celulele utilizeaza grasimile
ANTICORP - 0 substants. transportata de BILA - Fluid produs de ficat ~i care este ca sursa de energie in locul glucozei.
sange, care se fixeaza pe organismele depozitat In vezicula biliara ~i ajunge In intestin
invadatoare (sau alte substante straine), ajumnd prin ductele biliare. CILI - Structuri minuscule ale unor celule
astfella apiirarea corpului impotriva infectiilor. specializate (de exemplu, cilii celulelor urechii
CALCANEU - Un os care face parte din tars interne care plutesc in endolimra, receptand
APENDICE - 0 portiune lngusta In forma de (formeaza bolta piciorului). Este denumit mi~carile corpului; sau cilii din cavitatea nazala,
deget a intestinului care porne~te din cec. Nu obi~nuit osul "calcaiului". care opresc particulele de prat)o
are nici 0 funetie aparenta In organism (de~i soar
putea sa fi avut In trecut); se poate inflama, CALCIU - Un mineral esential pentru CLAVICULA
necesitand excizia. asigurarea soliditatii oaselor. Este, de asemenea, scapula
CRANIU - Portiunea scheletului capului care mici pentru cre~tere, reproducere sau apararea
adaposte~te creierul. (Cavitatea craniana este impotriva infectiilor.
CLITORIS - Un organ genital feminin extrem una dintre cele trei cavitiiti ale corpului:
de sensibil, alcatuit din tesut erectil spongios ~i compara cu abdomenul ~i toracele). EPIDIDIM - 0 aglomerare de tubuli
localizat la jonctiunea labiilor minore. Excitatia localizati in zona posterioara a fiecarui testicul.
acestuia duce, de obicei, la orgasm. CREIERUL MARE - Este divizat pe linia Acesta este nivelul la care vin spermatozoizii,
mediana in doua paqi, denumite emisfere care au fost produ~i in tubii seminiferi, i~i
CLORURA. DE SODIU - Numele chimic al cerebrale, cele mai mari ~i mai evoluate ca~tiga maturitatea ~i mobilitatea (capacitatea de
sarii. componente ale encefalului. a se mi~ca). Ace~ti spermatozoizi sunt
depozitati in epididim pana inaintea ejacularii,
COAGULAREA - Procesul prin care sangele CRIPTELE LIEBERKUHN Mici cand ei merg pe calea vasului deferent, la
se solidi fica pentru a forma un cheag. depresiuni ale duodenului ce secretii enzime glanda prostatica, unde li se vor adauga secretii
digestive ~i suc alcalin ce neutralizeaza formand lichidul seminal. Acest fluid este
COAGULAREA SANGELUI - Mecanism aciditatea gastrica. eliminat apoi prin uretra.
vital in cadrul caruia componentele sanguine se
solidifica dupa orice leziune, stopiind astfel CRISTALIN - Mediul transparent al ochiului, EPIGLOTA - 0 clapa de tesut la intrarea in
hemoragia. cu consistenj:ii moale, elastica, situat imediat in laringe sau calea aeriana. Cand hrana este
spatele irisului. Rolul sau este de a focaliza fin inghititii, aceastii clapa acopera deschiderea,
COCCIS - Cele cinci vertebre fuzionate la razele luminoase. astfelincat hrana nu poate ajunge la plamani.
baza coloanei vertebrale. Reprezintii rama~ita
cozii, care a fost pierduta in cursul evolutiei. CROMOZOM - Una din formatiunile cu EREDITATE - Transmiterea informatiei
aspect de bastona~ din interiorul nucleului genetice de la parinti la copii.
COHLEA - Poqiunea in forma de melc a celular ce conj:ine gene - ce determina
urechii interne, ce contine endolimta ~i este transmiterea caracterelor ereditare. Exista 23 ESOFAG - Poqiune a tubului digestiv ce
tapetatii cu cili ~i prin care are loc transmiterea perechi de cromozomi, din care 0 pereche este leaga cavitatea bucala de stomac.
undelor sonore pe calea nervului cohlear la formata din cromozomii ce determina sexul.
creier, unde ele sunt interpretate. ESTROGEN - Unul dintre cei doi hormoni
DIABET - Incapacitatea insulinei de a mentine feminini importanti. Variatii ale nivelului sau
COLESTEROL - 0 substanta lipidica, nivelul glucozei sanguine. Duce la sete ~i pot aparea in cursul ciclului lunar ~i pot explica
componenta esentiala a structurii peretelui pierdere ponderala. Poate fi controlat prin tulburarile de dispozitie ce apar in aceastii
celular. Cand este prezenta in sange in cantitiiti injectii cu insulina sau, in unele cazuri, prin perioada.
excesive, se depune pe peretii arterelor, dietii ~i medicaj:ie.
producand ateroame. EXCRETIE Eliminarea lichidelor ~i
DIAFRAGM - Mu~chiul ce separa organele de~eurilor solide din organism.
COLON . Intestinul gros, un canal ce se cavitiitii toracice de cele abdominale.
intinde de la intestinul subtire pana la rect. FASCICULUL HIS - Un fasciculingust de
DIOXID DE CARBON - Oxigenul este tesut cardiac, ce se intinde de la atriul drept la
el\.1:rasdin aer de catre plamani ~i folosit in ventriculele drept ~i stang, conducand impulsuri
CONCEPTIE - Fertilizarea ovulului de catre
spermatozoid; duce la formarea embrionului. reactiile celulare care produc energie. Produsul de contractie. Acesta este 0 parte a procesului ce
de degradare al acestor reactii este dioxidul de mentine un ritm cardiac normal. (vezi nodul
carbon, pe care plamanii 11 elimina inapoi in aer. sinoatrial ~i atrio-ventricular).
CONJUNCTIVA - Membrana mucoasa ce
captu~e~te pleoapele ~i se continua pe 0 poqiune
a globului ocular.
DISC - Structura circulara aplatizatii, alcatuitii FAT - Numele care este dat unei tiinte in
dintr-un strat extern fibros ~i un nucleu dezvoltare (In uter), de obicei in al doilea ~i al
gelatinos. Discurile se gasesc intre vertebre, pe treilea trimestru. Inainte de aceasta, este un
CORDON OMBILICAL - Legatura vitala care Ie tapeteaza. Ele i~i modifica forma in
dintre mama ~i tat, ce asigura necesitiitile de "embrion".
functie de mi~carile coloanei vertebrale ~i,
nutrimente ~i oxigen ale acestuia.
uneori, pot fi deplasate de aceste mi~cari.
FECALE Reziduul rezultat in urma
CORNEEA - Mediul transparent din partea absorbirii substantelor nutritive din hrana, din
DNA (ADN - Acid dezoxiribonucleic) - intestinul subtire. Apa este absorbita in colon ~i
anterioara a ochiului.
Materialul genetic de baza transmis din fecalele sunt eliminate prin anus.
generatie in generatie prin cromozomi. DNA se
CORPUS LUTEUM (Corpul galben) - Cand gase~te in nucleii celulari ~i controleaza sinteza
ovarul elimina un ovul la mijlocul ciclului FEMUR - Osul lung al jumatatii superioare a
proteinelor celulare.
menstrual, corpul galben ramane pe loc. membrelor inferioare, care formeaza 0

Produce progesteronul. articulatie de tip sferoidal la nivelul ~oldului ~i


DUCTUL BARTHOLIN - Ductul prin care
se intinde pana la articulatia in balama a
este eliberata secretia glandelor Bartholin, rolul
CORPUS CULl - 0 denumire demodatii genunchiului. Denumit comun "osul coapsei",
ei fiind lubrifierea vaginului.
pentru globulele ro~ii ~ialbe ale sangelui. femurul este cel mai lung ~i mai voluminos os
din organism.
DUODEN - Primii 25 cm (10 inci) al
CORTEX CEREBRAL . Stratul el\.1:ernal intestinului subj:ire de la stomac.
creierului. FERTILIZARE Procesul prin care
ECZEMA 0 erupj:ie cutanata ro~ie, spermatozoidul penetreaza ovulul ~i fuzioneaza
CORTIZON - Hormonul produs de cortexul descuamativa ~i pruriginoasa. Formele care apar cu acesta, formand oul care se va implanta
suprarenalian (zona ce inconjoara portiunea la copilincep, de obicei, in spatele genunchiului (nida) ~i se va dezvolta.
interna) al glandelor suprarenale. Este esential ~i la plica cotului. Alte forme pot rezulta dupa
pentru viata ~i controleaza raspunsul un contact alergic (dermatitii). FIBROCARTILAJ - Compus, in principal,
organismului la stres. din fibre de colagen, care Ii confera consistenta
ENZIMA - Oricare din multele sub stante ~i capacitatea de a rezista la presiune. Se
produse de organism care au actiune catalitica intalne~te la nivelul discurilor vertebrale ~i al
COSTAL - Termenul se refera la 0 structura in procese vitale, cum ar fi digestia. Ele sunt conexiunii dintre oase ~i ligamente.
ce are legatura cu coastele (de exemplu, spatiile capabile atat de desfacerea moleculelor mari in
intercostale sunt spaj:iile dintre coaste). unele mai mici, cat ~i de utilizarea moleculelor
PLEURA - Membrana subtire ce tapeteaza
plamanii ~i cavitatea toracica ~i faciliteaza
PARASIMPATIC - Parte a sistemului mi~carile respiratorii. ("Pleurezia" reprezinta RETINA - Tunica muItistratificata, sensibila
nervos controlata de creier ~i de partea inflamatia membranei pleurale). la lumina, a ochiului ce acopera camera
inferioara a maduvei spinarii, ce interactioneaza posterioara a acestuia. Are doua tipuri de celule
cu sistemul nervos simpatic (controlat de PLEX SOLAR - Nu este un termen medical; senzoriale - bastona~e ~i conuri -, care impreuna
maduva spinarii) pentru a mentine echilibrul este folosit pentru a desemna 0 zona din partea interpreteaza imaginile.
functiilor vitale controlate involuntar (de superioara a abdomenului.
exemplu, respiratia, digestia ~i ritmul cardiac). SAC - 0 punga delimitata de 0 membrana (de
POTASIU - Unul din cele mal Importante exemplu, sacul pericardic al inimii; alveolele,
PATELLA - Osul, in forma de "lacrima", minerale din corp. Celulele men tin un echilibru saci aerieni de la nivelul plamanului; un sac
situat in fata articulatiei genunchiului, pe care 0 intre potasiul situat intracelular ~i sodiul (sarea) determinat de un chist sau 0 tumoare).
protejeaza, denumit obi~nuit "rotula". din exteriorul celulei.
SACRU - Osul triunghiular din partea
PAVILION - Partea externa a urechii, al carei PRESIUNE ARTERIALA. - Presiunea cu posterioara a pelvisului, format din cinci
scop este de a capta undele sonore din aer ~i de care sangele circula in sistemul arterial. vertebre fuzionate. Este localizat deasupra
a Ie transmite prin conductul auditiv. coccisului ~i sub cele cinci vertebre lombare.
PROSTATA - Glanda situata sub vezica
PELVIS - Structura asemanatoare unui bazin, urinara la barbati, implicata in producerea SALIVA - Lichid secretat in cavitatea bucala
formata de inelul osos de la baza trunchiului ~i spermei ~i care se poate mari 0 data cu de catre glandele salivare.
de care se articuleaza membrele inferioare. Este inaintarea in varsta ~i poate obstruction a fluxul
alcatuit din sacru ~i coccis, osul iliac (osul urinar. SARE - Una din substantele de baza necesare
~oldului), ce contine acetabulul in care se organismului. Nivelul sarii este esential pentru
articuleaza femurul; ischionul (ce formeaza PROSTAGLANDINA 0 substanfii sustinerea proceselor vitale.
baza pelvisului) ~i cele doua oase pubiene ce produsa de organism, implicata in contractia
formeaza pubisul, unite printr-un disc musculara ~iin perceperea durerii. Analgezicele SCLERA - Tunica e;-..1:ernaa ochiului, de
cartilaginos, denumit disc interpubian. (ce calmeaza durerea) actioneaza prin inhibarea consistenfii fibroasa, ce incepe de la periferia
productiei de prostaglandina. corneei. Acest strat reprezinta ceea ce in mod
PEPSINA - 0 enzima digestiva, cu rol in obi~nuit este denumit "albul ochiului".
degradarea proteinelor, secretata de mucoasa PROTEINA - 0 substanfii fundamentala
gastrica. Impreuna cu acidul clorhidric, pentru organism. Este alcatuita din lanturi de
SCROT - Punga ce contine testiculele, situata
formeaza sucul gastric. posterior de penis.
molecule de aminoacizi.

PERCEPTIE - Informatiile asupra mediului SEBUM - Substanta grasoasa produs8. de


PUBERTATE - Stadiul in care are loc
e;-..1:ern
sunt receptate prin organele de simt (in glandele sebacee.
maturarea sexuala, cu modificari fizice ~i
special, ochii ~i urechile) ~i asamblate pentru a emotionale.
forma 0 imagine a lumii exterioare. Acest SECRETINA - Un hormon produs de duoden
proces este denumit perceptie. in prezenta hranei ~i care stimuleaza secretia
PULS - Forta de contractie a Il1Imll este
enzimelor pancreatice.
resimtita ca 0 unda de presiune de-a lungul
PERI CARD - Membrana fibroasa ce acopera peretilor arteriali. Termenul se refers., in
inima ~i care secreta un lichid pentru lubrifiere. SECRETIE - Produs al unei glande de orice
particular, la pulsatiile arterei radiale.
tip, ce actioneaza la distanfii de glanda
respectiva.
PERISTALTISM - Contractii musculare PUNTEA - Masa ovoidala de fibre nervoase
ritmice, ce determina progresia hranei prin tubul la baza creierului ~i superior de bulb. Aici este
SFINCTER - Un inel muscular in jurul
digestiv in cursul digestiei. releul pentru stimulii corticali care sunt
oricarui organ cavitar, asigurand continenta
transmi~i in partea opusa cerebelului.
acestuia.
PERITONEU - Membrana transparenta ce
delimiteaza abdomenul ~i acopera organele RADIUS - Osul lung al antebratului ce se SINUS - Oricare din cavitatile sau canalele
abdominale. articuleaza cu ulna atat la nivelul pumnului, cat
situate la nivelul craniului ~i care se pot inflama.
~i al cotului.
Cel mai bine sunt cunoscute sinusurile frontale,
PIRIFORM - Mu~chi situat sub gluteus care amortizeaza loviturile la nivelul fetei.
maximus ~i minimus, ce se intinde de la sacru RATA METABOLISMULUI BAZAL - Aceste sinusuri se deschid in cavitatea nazala.
pana la femur, permitand mi~carile laterale ale Un mod de a masura nivelul bazal al proceselor
~oldului. metabolice (chimice) ale corpului. Aceasta rata SISTEM IMUN - Sistem complex prin
este crescuta de hiperactivitatea tiroidei ~i intermediul carula organismul se apara
PITUITARA. (HIPOFIZA) - 0 glanda scazuta de hipotiroidism. impotriva infectiilor.
situata la baza creierului, ce controleaza
activitatea altor glande din organism ~i secreta REFLEX. - Sistemul nervos are muIte reactii SISTEMUL NERVOS SIMPATIC
hormoni ce controleaza cre~terea ~i echilibrul automate fata de diver~i stimuli; acestea sunt Componenta simpatica a sistemului nervos
hidroelectrolitic. denumite reflexe. De exemplu, cand un mu~chi autonom controlata de maduva spinarii, ce
este intins sau lovit cu un ciocan de reflexe, interactioneaza cu sistemul nervos parasimpatic
PLACENTA - Placenta este ata~ata de uterul contractia se produce automat. (controlat de creier ~i de maduva spinarii)
matern ~i prin ea ratul prime~te toate substantele pentru a men tine echilibrul functiilor vitile ale
nutritive ~i oxigenul prin cordonurombilical. REFLEX. ROTULIAN - Un reflex produs corpului, controlate incon~tient (de exemplu,
prin contractia mu~chilor coapsei, ca urmare a respiratia, digestia ~i ritrnul cardiac).
PLACHETE - Mici celule sanguine esentiale intinderii bru~te a tendonului rotulian in urma
in coagulare. aplicarii unei lovituri u~oare asupra sa (cu un SISTEMUL VASCULAR LIMFATIC
ciocan de reflexe). Un sistem circulator secundar, ce transporta
PLASMA - Componenta de culoare galbuie a grasimile la tesuturi, colecteaza ~i fiItreaza
sangelui, alcatuita in principal din apa, care REFLUX - 0 componenta fluida din organism lichidele prin ganglionii limfatici ~i are un rol
vehiculeaza, printre aItele, globulele ro~ii ~i curge intr-o directie inversa fata de cea normala. central in activitatea sistemului imun al
plachetele. Trecerea sucului gastric din stomac in esofag organismului.
SNA - Componenta a sistemului nervos ce structuri tisulare vii dintr-o parte a organismului vaginali poate determina durere ~i dificultati in
controleaza functiile automate, cum ar fi ritmul in alta. Totu~i, se refera mai frecvent la cursul actului sexual.
cardiac ~i transpiratia. Este constituit din transferul organelor de la un individ la altul.
sistemul nervos simpatic ~i parasimpatic. VALvA. - Un mecanism ce asigura curgerea
Fiecare din aceste sisteme separate are propriul TRICEPS - Mu~chiul extensor din regiunea unidirectionala a unui fluid printr-o structura
sau "transmitiitor" chimic sau hormon ~i posterioara a bratu1ui. Impreuna cu bicepsul, tubulara. Cele mai importante valve controleaza
actioneaza antagonic (de exemplu, unul faciliteaza mi~carile cotului ~i umarului flUh-U1sanguin la nivelul urinii.
'controleaza inspiratia, altul expiratia, amandoua (compara cu bicepsul).
la un loc respiratia). VALvA. AORTICA. - Valva ce separa aorta
TRUNCHIUL CEREBRAL - Regiunea de ventriculul smng. Permite trecerea sangelui
SPERMA - Lichid eliminat de barbat in cursul care leaga creierul cu maduva spinarii ~i din ventriculul stang in aorta ~i de aici la
ejacularii. Contine spennatozoizi ~i secretii ale cuprinde 0 parte din creierul posterior, tot tesuturi.
altor glande, cum ar fi prostata. creierul mijlociu ~i 0 parte din creierul anterior.
VALvA. MITRALA. - Valva situata intre
SPERMATOZOIZI - Fertilizarea ovulului se TUBA EUSTACHIO Conductul ce ventriculul smng ~i atriul smng, ce permite
produce' prin fuzionarea cu un spermatozoid conecteaza urechea medie (portiunea ureehii trecerea sangelui oxigenat catre ventriculul
masculin. Spermatozoizii sunt produ~i de dincolo de timpan) cu poqiunea posterioara a smng. Are rolul de a preveni retlull."ulsangelui
testicule ~i eliminati prin sperma. faringelui. Ea permite egalizarea presiunii in plamani in timpul contractiei ventriculare.
aerului de ambele paqi ale timpanului.
SPLINA - Organ situat in partea posterioara VAS (DUCT) DEFERENT - Vasul ce
stanga a abdomenului. Este responsabila de TUBELE FALLOPIO (OVIDUCTE) - transportii spermatozoizii de la testicule la
filtrarea celulelor sanguine imbatranite. Cele doua tube ee iau na~tere din uter ~i se uretra. Este sectionat in vasectomie, stopand
sIar~esc in apropierea ovarului. Ovulele produse astfel pasajul spermatozoizilor prin duct.
STERN - Osul situat in partea anterioara a de ovare, in mod normal, tree prin aeeste tube in
cavitatii toracice, de care se ata~eaza toate uter. VENA. - Un vas sanguin ce transportii sangele
coastele, cu exceptia coastelor 11 ~i 12. Popular, de la tesuturi la inima.
este denumit "osul pieptului". l'ESUT ADIPOS - Un tip de tesut conjunctiv
utilizat pentru stoearea grasimilor. VENA PORTA. - 0 vena de calibru mare, cu
STEROIZI - Molecule chimice complexe. rolul de a furniza sange la alta zona decat la
Hormonii sexuali ~i cortizonul au 0 structura l'ESUT CONJUNCTIV - Prineipalul tesut inima. De exemplu, vena portii hepatica, ce
steroidica. In mod obi~nuit, termenul este folosit de legatura din corp, care mentine pozitia transportii sange de la organele sistemului
pentru a desemna cortizonul - produs de glanda organelor ~i umple spatiile dintre ele. Fibrele digestiv la ficat in vederea metabolizarii.
suprarenala - ~i medicamentele cu efect proteice de colagen furnizeaza rezistenta, iar
cortizonic. elastina asigura elasticitatea. VENE CAVE - Vene mari, prin care sangele
se intoarce la inima; din partea inferioara a
SUBCUTANAT . Pur ~i simplu inseamna ULNA - Os lung al antebratului, care se corpului, pe calea venei cave inferioare; de la
"sub piele". articuleaza cu radiusul la nivelul artieulatiei cap prin vena cava superioara. Sangele ajunge
pumnului. in atriul drept al inimii.
TENDON - Cordoanele fibroase ce leaga
mu~chii de oase ~i transmit forta de contractie. UMOAREA APOASA. - Un lichid apos ee VENELE JUGULARE . Doua vene ce
umple camera anterioara a ochiului, dintre dreneaza sangele de la cap. 0 leziune
TENOSINOVITA. - 0 inflamatie a tecilor cornee ~i cristalin. aeeidentala a jugularelor poate permite intrarea
sinoviale ale unor tendoane, de exemplu cele ale aerului in circulatie ~i, de aceea, poate fi fatala.
articulatiei pumnului. ; UMOAREA VITROASA. Substanta
gelatinoasa ce umple camera principala a VENTRICUL - Fiecare din cele doua camere
TESTICULE - Organele sexuale masculine ochiului ~iii confera consistenta elastica, ferma. ale inimii ce pompeaza sangele de la atriile de
responsabile pentru producerea aceea~i parte. Ventriculul stang pompeaza in
sperrnatozoizilor §i a hormonilor seh-uali URETER - Ductul ce leaga fiecare riniehi de organism siingele proaspat oxigenat prin
masculini. Se gasesc in scrot, la baza vezica urinara. intermediul aortei; ventriculul drept trimite
abdomenului ~i posterior de penis. sangele, prin intermediul arterei pulmonare, la
URETRA - Duetul ce porne~te din vezica pl~man~ unde va fi reoxigenat.
TESTOSTERON . Hormonul urinara ~iprin care se elimina urina.
sexual masculin produs de testicule. VEZICA URINARA. - Urina produsa de
URINA. - Produsa de rinichi, urina contine rinichi este colectata in vezica urinara, care este
TIMUS . 0 glanda mica la baza gatului, a mare parte din produ~ii de degradare acumulati golita voluntar. Se gase~te in pelvis.
carei importanta pentru dezvoltarea sistemului in organism.
imun in primii ani de viatii a fost doar recent VEZICULA BILIAR.A Un organ
evaluata. UTER - Organ in forma de para, situat intre sacciform, ata~at de ficat ~i care colecteaza bila
rect ~i veziea urinara, eonectat de ovare prin ~i apoi 0 elimina in intestinul subtire, ca raspuns
TIROIDA - Glanda situata la nivelul regiunii tubele Fallopio. Daea are loc coneeptia, fatui va la 0 alimentatie bogata in grasimi.
anterioare a gatului, al carei hormon (tiroxina) fi hranit ~i se va dezvolta in utero In eaz contrar,
are un rol important in controlul global al mucoasa uterina (endometrul) va fi eliminata VITAMINA. - 0 substantii nutritiva esentiala,
utilizarii energiei in organism. impreuna cu 0 cantitate de sange. necesara orgallismului in cantitati mici.
Vitaminele intervin in multe din procesele
TORACE - Segmentul corpului dintre gat ~i UVULA - 0 parte a palatului moale, situata in chimice (metaboliee) ale corpului.
abdomen. Cavitatea toracica este sustinuta de regiunea posterioara a cavitatii bucale. Nu are
coaste ~i mu~chii intercostali. Contine inima ~i nici 0 functie evidenta, dar se crede ca joaea un VULVA - Organul genital feminin extern, ce
plamanii. rol in prevenirea inecarii. include labiile, clitorisul ~i meatul uretra!.
Inflamatia sau infectia vulvei este denumita
TRAHEEA - Calea aeriana ce conecteaza VAGIN - Canalul genital feminin ce pleaca din vulvita.
plamanii de laringe ~i, astfel, cu mediul extern. utero
WERNICKE, ARIA - Aria din creier unde
sunetele sunt descifrate.
Biliar Coloanii vertebralii 25, 26, 26, 27, Eustachio, tuba 54, 54, 56, 78, 81,

Index - canalicul117, 118


- duct 75
Bilirubina 118, 119
31,43
Colon IS, 103, 104, 122,123,123
Condil femural 28
81,107
Excretie 121-2
Numerele scrise cu caractere
Biliverdina 118, 119 Con~tientii 48
ita/ice se refer! la ilustratie
Blastocist 142, 143 Conjunctiv! 50
F
Falange 29
Bowman Conuri 51
Fallopio, tuba 14, 137, 138, 139,
A • capsula 126, 127 Coordonare 64, 64, 65, 65
142
Acetabul28, 28 - strat 50 Cordon ombilicall44 Faringe 61, 62, 80-1, 80, 81, 107,
Acetilcolina 40, 67 Brat 26, 40 Comee 50, 50, 51 111,111
Achilian, tendon 36, 40, 41 Bronhie 12, 14, 82, 83 Coroidii 50, 50 Fertilizare 142
Acini 74,75 Bronhiole 82, 83, 85 Coroid, plex 46 Fetus 17, 142-146
Acrosom 134, 134 BroJ1~ita83 Corpus calosum 47, 48 Fibrina 88
Actina, filamente 38, 39, 40 Brunner, glande 30,31,31 Corpul ciliar 50 Fibre motorii 44
Adenozin monofosfat, AMP 68 Bursa 30,31,31 Corpus luteum 139, 139, 141 Fibre senzoriale 44
Adenozin trifosfat, AlP 40, 105, Corp geniculat lateral 53 Fibre tendinoase 41,41
105 Corp mamilar 47
Adrenalina 67, 68, 74, 76, 76
C Cortex cerebral 18, 38, 47,49, 57,
Fibroblast 25-26
Calculi biliari 119 Ficat 14, 15, 15, 18, 20, 27, 103,
Albumina 87, 126 57,58,62 104, 116-19,117-19
Canal hialoid 50,51
Alergie 101 Cortex premotor 65, 65 Focalizare 52
Canale semicirculare 56, 56
Alveole 69, 82, 83, 84,85 Cortex vizual 52, 53 Foliculi pilo~i 33, 33, 34, 35
Cancer pulmonar 83
Aminoacid 20,104 Corzi vocale25, 61, 61, 62,62,63, Foramen magnum 13,14
Canini 109, 11 0
Amigdale 58, 80,81, 89, 100, 100,
Capilare 92, 94
80
107 Cot 26, 28, 32
Amigdaloid, corp 47
Carbohidrati 20, 116
Cuticul! 34, 35
G
Cartilaj 24, 26 Ganglion 43, 44
Amilaza 104, 104 Cowper, glande 128, 131
- aritenoid 25, 61, 62 Ganglioni autonomi 43
Amniotic, sac 17
- articular 24-26 Ganglioni limfatici 89, 96, 97
Ampula 56
- cricoid 25 D Gastrina 103
Anabolism 20
- de cre~tere 24, 25 Degete 29, 30, 35 Gene 18-19
Androgeni 131 Genunchi30-1,31,32,40
- elastic 26 Dendrite 43, 43
Anticorpi 89 Glande
- fibros 25, 26 Derm 33,33
Antigen 89 - apocrine 33, 33, 34
- hialin 25 Descemet, membrana 50
Apa, continutul organismului In - ecrine 33
- tiroid 25, 61, 61, 62, 72, 73, 81, Dezoxiribonucleic, acid (ADN) 18,
21,21 19,19 - endocrine 70, 77
81
Apendice 103,125,125 - epifiza 24
Catabolism 20 Deshidratare 21,21
Arahnoida 13, 46 - hipofiza 47, 68, 68, 70-2, 70, 71,
Cavitate Diabet 20, 70-5, 77
Aria olfactiva 57, 57 77, 140, 141
- abdominala 7,14,15,15 Diaftzi24
Artere 92, 93, 94, 94 - hipofiza posterioarii 21
- craniana 13, 14 Digestie 103-5, 113
- aorta 12,14,15,85,87,94 - pancreas 15, 15, 67, 68, 74-5, 74,
- nazala 14, 37, 78 Dinti: 107, 108-10,109, 110
- arcuata 127 103,113
- toracica 12, 14 -Iapte (deciduali) 109, 110,110
- bazilara 70 - parotide 106, 107
Cec 103, 123 Duct lacrimal 79
- brahiala 87, 94 - prostata 121,128,131, 135
Celule 18, 19, 19,72 Duct limfatic 96, 97
- coronar! 93, 94 - salivare 102, 104, 106-7, 106,
- alfa 75 Duct pancreatic 75
- carotida comuna 87 108
- beta 75 Duct toracic 96, 97
- femurala 87, 94 - sebacee 33,33,34, 129
- diviziune 19, 19 Dura mater 13, 14,46,70,71
- hepatica 117 - sublinguale 106, 107, 107
- epiteliale 88 Duoden 113, 113
- hipofizara 70, 71 - submandibulare 106, 107, 107
- gliale (nevroglii) 43 Durere 60, 60
- iliaca 94 - sudoripare 33,33, 122, 129, 129
- hepatice 116, 117
- linguala 106 Glandul penisului 130, 131, 131,
- macrofag 101
- mezenterica 94 132-3
- mastoide 55 E
- pulmonara 85, 94 Glicerol20
- melanocite 33, 35, 35 Echilibru 56
- renala 84, 87, 94, 118, 121, 127 Glicogen 38, 76, 104, 105, 116
- monocite 88, 89, 89 Elastin! 25, 26,31
- spermatica 75, 98, 98 Globulina 87,101
- nervoase 18, 43 Elastice, fibre 33, 33
- subclaviculara 87, 94 Globule albe 88-9,89
- neutrofile 88, 89
- tibiala 87 Emfizem 82 Globule ro~ii 18, 85, 87, 88, 89,
- olfactive 57, 57
Articulatii 17, 17,30,31,30, 31 Emotiile 98,116, 118
- osteoblaste 25
Articulatii mobile 30 - hormonii ~i 68-9 Glomerul120, 126,127
- osteocite 24
Articulatii pivotante 30 • mirosul ~i, 58 Glota 25,61,61
- polimorfonucleare 88-9
Articulatii fibroase 31 Endolimfa 54, 55,55, 56, 56 Glucide 74-5, 116
Cerebel20, 42, 46, 47, 48, 56, 65
Articulatia pumnului 28, 30 Endometru 17, 137 Glucoza 20, 77, 87, 103, 104, 105,
Cerebrospinal, lichidul 3, 46, 46
Artrita reumatoida 30 Endoteliu 50 105, 116
Cerebrum 42,47
Astm83 Energie 105 Gonade 71,130, 131
Cervix 137, 137
Auz 46, 54-56, 54-56 - metabolicii 20 Graviditate 137-8, 142-7
Chiasma optica 52, 70
Axon 42, 43 Enzime 18,20,67,103,104, 116 Graat: foliculul141
Chim 103, 112
Eozinofile 89, 89 Gura (cavitate bucal!) 106-10
Chordae tendinae 90-1,91
Epicraniu 34 Gust 58, 58-9
B Ciclic AMP 68
Gu~a endemica 72
Bartholin, glande 136, 137 Citoplasma 18, 18 Epiderm 33, 33, 35
Bastona~e 51 Clitoris 136, 136 Epididim 130, 132, 134,135
Bazali, ganglioni 47, 48, 65 Clorura de sodiu 76-7, 77 Epiglota 25, 26, 58, 61, 61, 80, H
Bazofil 89, 89 Cohlee 54, 55, 56 107, 111,111 Havers, canale 24
Bila 103, 104, 113, 118, 118, 119, Colagen 25, 31, 50 Epimisium 41 Hemoglobina 88
122 Colita 132 Epiteliu 50, 124 Hemoroizi 147
Henle, ansa 127 Laringe 12, 25, 25, 26, 61-2, 61, - cardiac 37,37,38,39,40 - calcaneu 29
Heparina 89 80,107, III - ciliari 50, 50 - capitat 28
Himen 136, 136, 137,137 Lichid sinovial25, 30, 30, 31 - cremaster 132, 134 - clavicula 27, 28, 32, 82
Hipoglicemie 105 LieberkUhn, criptele lui, 104,113 - deltoid 36 - carpiene 29, 30
Hipofaringe 80, 81,81 Ligamente 30,31-2,32 - diafragm 12, 14,14, 15,82, 84 - coccis 26
Hipotalamus 21. 21, 44, 44, 48, 68, Ligamentul anular 26,32 - dreptul abdominal 36 • cuboid 29
70, 70, 72, 141 Limba 58, 58,69,62,62, 106,106 - frontal 34, 36 - cuneiform 29
His, fascicul 91 Limfatice 56 - erectori 33 - etmoid 57
Histamina 89 Limfokine 97 - gastrocnemian 31, 36, 40 - fibula 28, 28, 29, 51
Homeostazia 21 Lipide 20,87, 16, 118 - genioglos 63 - fata 23,26
Hormoni 20, 66-9,67-77,87, 104 Lizozim 106 - gluteus maximus 36, 37,38 - hamat 28
• adrenocorticotrop (ACTH) 71, Lizozomi 18 - hioglos 63, 106 - hioid 61, 63, 106
71,77 Lobi - iliac 40 - lacrimal 23
• aldosteron 68,76-7, 77, 122, 126 - frontali 46 - infraspinat 36 - humerus 26, 28, 32
• antidiuretic (ADH) 21, 68, 68, - occipitali 46, 49 - intercostali 14, 42, 47, 63 - ilion 28, 28
71, 71, 122, 126 - parietali 46, 49, 58, 60, 60, 65 -latissimus dorsi 27, 36 - incus 54, 54, 55
- cortizon 68, 71, 71, 74, 76, 77 -temporali 46, 49 - maseteri 102 - ischion 28, 28
- de cre~tere 71, 72 - occipitali 34, 36 - malleus 54, 55
- de eliberare TSH (TRH) 72 - orbicularul ochiului 36 - maxilar 23
M
- foliculinostimulant (FSH) 71, 71, - orbicularul gurii 36 - mandibula 14, 23, 26, 108
Macula, vezi fovea
139 - palatoglos 63 - metacarpiene 29
Maleola28
• glucagon 68,74,104 - pectoralul mare 36, 38 - metatarsiene 29
Manubriu 27
- glucidici 68, 74, 104 - pectoralul mic 27 - navicular 29
Malpighi, corpuscul 98
- gonadotrofine 71 - psoasul mare 40 - nazal23
Maltoza 103
- gonadotrofina corionica umana - pterigoizi 102 - radius 26, 28
Mamelon 69
(HCG) 142 - sartorius 30, 40 - patella 28
Masticatie 102
• insulina 18, 20, 67, 68, 68, 74-5, - semitendinos 36, 41 - piramidal 28
Maduva spinarii 13, 14, 26, 26, 43,
75,77 44, 46-8, 60, 60 - serratus anterior 27 - pisiform 28
-luteinizant (LH) 71, 71, 139, 141 - sternocledomastoidian 37, 80 -pubic 15
Marui lui Adam, vezi cartilajul
- oxitocina 68, 68, 69, 71, 71 - stiloglos 63, 106 - sacral 28, 28, 123
tiroid
- parathormon 68, 126 - solear 40 - scafoid 28
Maseaua de minte 109
- progesteron 68, 68, 69, 71, 131, - temporali 102 - stapedius 54, 54, 55
Mana 28-9, 30, 41, 44
139 Meaturi 79 - trapez 36 - stern 12
• prolactina 68, 69, 71-2, 71 - tensoru1 fasciei lata 40 - talus 29
Medulla oblongata 47, 48
- sexuali 67, 68, 77, 131, 138 Meissner, corpuscul 33 - teres major 36 - tars 28
• stimulator tiroidian (TSH) 70, 71, Melanina 35,35 - trapez 36 - tibia 28, 28, 29
72,73 - triceps 36, 38, 40 - trapezoid 28
Membrane 17, 17
• steroizi 66, 68, 76-7 Mu~chi netezi 37, 38, 39, 40 - ulna 26, 28, 32, 32
- bucala 106
• steroizi anabolizanti 77 - mucoase 17, 17 Mu~chi voluntari 37, 38, 39, 40 - zigomatic 23
- tiroxina (tiroidian) 68, 72-3 Ochi 50-3, 51-3, 56
- nazala 78, 79, 79
• testosteron 68, 77, 131, 133 Oddi, sfincterullui, 118, 118
- sinoviala 17, 17,26, 30, 30, 31 N
- tetraiodotironina (T4) 73 - timpanica 56 Nas 79,79 Oment 15
- triiodotironina (T3) 73 Membre 28, 28-9 Na~tere 146, 147 Organe 13-5
Membre inferioare 28, 28, 40 Nefroni 126 Organe sexuale 5
Memorie, miros ~i 58 Nervi - coccigieni 42 Orofaringe
I Osicule 54
Ileon 103, 103, 104,114,115 Menarha 140 - cohleari 54, 54, 55, 55
Meninge 17, 17,46,47 - cervi cali 42, 45 Ovare 14,137,138-40,139
Imunoglobuline 97 Ovulatie 72, 139, 139
Incisivi 109, 109 Menopauza 69 - cranieni 44, 45
Merkel, corpuscul 60 - frenici 84, 84 Oxigen 84, 87, 88, 94
Interneuroni 43, 46, 47
Intestine 122 Metabolism 20 - glosofaringieni 58, 81
Intestinul gros 123·5, 123-5 Metabolismul amidonului 104-5, - lombari 42, 45 p
Intestinul subtire 103-4, 103-4, 104 - motori 38, 46, 46 Pacini, corpuscul33, 60
113-15,113-15 Mezenter 15,15,114,114 - olfactivi 57, 57 Palat dur 106,107
Iod 72 Microtubuli 40 - optici 50, 51, 52-3, 52 Palat moale 80, 80, 106, 107
Iris 50, 50, 51, 51 Miofibrile 38, 38 - parasimpatici 44, 44 Pavilionul urechii, 54, 54
Miopie53 - sacrali 42, 45 Pancreozimina104
Miozina, filarnente 38, 39,40 - senzitivi 43, 46 Par 33, 34-5, 34
J Miros 57-8, 57 - simpatici 44, 44 Pelvis 22, 24, 28, 28
Jejun 103, 104, 113, 114,114 Mi~cari, coordonare, control 64-5, Penis 121,128,128,130-3,131-3
- spinali 44, 45
64-5 - toracici 42, 45 Pepsina 103
K Mitocondrii 18, 18, 38, 40,- 134, - vagi 44, 45, 80 Peptide 104
Keratina 33, 34, 35 134 - vestibulari 56 Peptone 103
Krause, corpuscul33 Mitoza 19 Neuroni42,43,46,47 Pericondru 25
Kuppfer, celule 116 Molari 109, 110 Neuroni motori 43, 44 Pericraniu 34
Mucus 57 Nidatie 142 Perimisium 41
Muguri gustativi 58, 59, 106, 107· Perineu 128,136,136
L 8
Nivelul sodiului, control 76-7, 77
Periost 24, 32
Labie 136, 136 Noradrenalina 76
Mu~chi 16, 18, 32, 36, 41, 36-40, Nucleol18 Peristaltism 11, 37, 123
Lacrimi 30 105 Peritoneu 15, 114, 115
Lactatie 69, 71, 72, 146
- adductor 40 Peritoneu visceral 15, 15
Langerhans, insulele lui, 74, 105
Lapte matern 69, 72, 146
- biceps 37, 38, 40 o Pia mater 13, 46
- buccinator 102 Oase 23-4, vezi articulatii, schelet Picior 29, 40, 41
Piele 33-5,33-5, 129,129 Sinoviala 30 Umoarea vitroasa 50,51-2
- culoare 35 Sinusoide 95,117 Urechi 26, 54-6, 54-6
- tact 60, 60 Sinusuri 14, 78, 79 - echilibru 56
Piele de giisca 35 Sinus sfenoidal 78 - auz 54-6
Placa neuromusculara 38 Sistem Ureter 14,15,118, 121, 126,127
Placenta 142, 144 - cardiovascular 16, 86, 96 Uretra 120,121, 126,128,128,131
Plachete sanguine 87-8, 86, 89 - digestiv 16, 102-19 Urina 71, 119, 122, 126, 128
Plasma sanguina 87, 121 - endocrin 16, 21,48,66, 77 Urobilinogen 119
Plamiini 12, 14,28,63,82-5,82-5 - excretor 16, 120-9 Uter 14, 15, 15, 17, 17,71,121,
- respirafie 84, 85 • limbic 47, 58 137-8, 137-8
Pleura 12,14,17,82,82 - muscular 16, 30-40 Utricula 56, 56
Pleurezie 14, 82 - nervos 16,21,42,65 Uveal, tract 50
Plex faringian 81 - nervos autonom 21,44 Uvee 50-1
Pneumonie 82 - nervos periferic 44, 44-5 Uvula 80,106, 107
Premolari 109, 110 - neuroendocrin 21
Prepuf 132 - osos 16, 22, 23
Prostaglandine 138 - port hepatic 94
V
Vagin 121, 128, 136, 136, 137,
Proteine 20,68,87, 116 - reproducere 16, 30, 47
137,138
Protrombina 88 - respirator 16, 78-85
Valve 136, 136
Ptialina 103, 108 - reticulat activator 47, 48
- cardiace 90, 90, 91
Pubis 28,29, 121, 130 - somatic 43, 44
- ileocecala 103
Puis 92 - vascular limfatic 16, 96-101
- mitrala 90, 90, 91
Punte 47,48 - urinar 120, 121-2, 121
- pulmonare 90,90, 91
Pupila 51, 51 Skene, glande 136
Vase chilifere 104
Somn 48,48
Vas deferent 121, 130, 131, 132,
Spatiu sinaptic 38
Q Sperma 131
134, 135,135
Quadriceps femoris 36 Vase limfatice 96, 97, 97, 114, 115
Spermatozoid 71, 133-5,134, 142
Vedere 46, 50-3, 50-3
Splina 131
R Vedere la distantii 53
Stomac 15, 111, 112, 112
Radiatii optice 52 Vedere periferica 52
Stroma 50
Ranvier, nod 42 Vene 93,94,95
Substanta alba 46, 47
Rani, leziuni 88, 88 - cava 14,15,87,95,95
Substanta cenu~ie 46, 47, 48
Raspuns imun 77,88, 100-1, 101 - coronare 95
Substantia nigra 47
Raspuns inflamator 89 - bazilica 87, 95
Rect 15,103,123, 124,124 - femurale 95
Reflexe 37,64-5 S - hepatice 15,87,95,95,104,117
~antu1 coronar 131, 131 - hipofizare 70, 71
- actiuni 40, 46, 47
Reflux 112 - iliace 94
Rejet tisular 101 T - jugulare 12,80,87,95
Renina 77,126 Tact 46, 49, 60, 60 - mezenterice 75
Reproducere 142-7 Talamus 47, 48, 58, 60, 60 - peroniere 95
Respiratie 27, 28, 84, 85 Teaca de mielina 42, 43 - poplitee 95
Reticul endoplasmic 18, 18 Tendon 17, 31, 31,40,41,41 - porta 117
Retina 50, 50, 51-2, 53 Tendon - calcaneean 41 - pulmonare 83, 85, 87, 94,95
Retea de fesut fibros 23 - ehiensor 36, 40, 41 - renale 14, 87, 118, 121, 124
Ribozomi 18, 18 - flexor 36, 40, 41 - safene 87, 95
Rinichi 14, 15, 15,21,21, 71, 77, Tenosinovitii 41 - spermatice 87
118,119 Terminatii nervoase 33,33,60,60 - subclavie 95
Ruffini, corpuscu133 Testicule 121, 130, 132, 133-5, - tibiale 95
134 • varicoase 147
Timpan 54, 54, 55, 55 Venus, muntele lui, 136, 136
S Timus 14, 61, 82, 98-9, 99 Vertebre 26, 26, 27, 43
Sacula 56, 56 Vertebre cervicale 13
Saliva 59,59, 106-8 Tiroida 61,71,72-3, 72
Tirozina 35 Vertebre lombare 26
Siinge 21, 25, 87-9, 88, 89, 98, Vezicula biliara 15, 103, 103, 113,
116, 126 Torace 12,14
Toxine 89, 116 113,118,118,119,119,122
Scala timpanica 55 Vezicule seminale 180
Scala vestibulara 55 Tract optic 52
Viscere 15
Scalp 34 Tract respirator 17
Trahee 12, 14,61,61,81,81 Vitamine 118
Schwann, teaca 43
Sclera 50, 51 Tricuspide, valve 90, 90-1
Scrot 130,132, 135 Trofoblast 142, 143 W
Sebum 34 Waldeyer, inel100
Secretina 67, 104
Sella turcica 70, 70
T
Tesut epitelial 16 X
Seroase 17, 17 Tesut fibros 23 Xifoid, proces 27
Setea 21,21 T esut nervos 16
Sfincteranal103, 124, 125
Sfincter piloric 103, 112
Sigmoid, colon 123 U
Simfiza pubiana 28 Umori 22,32
Sinapse 43, 47 Umoarea apoasa 50,51