Sunteți pe pagina 1din 22

Academia de Studii Economice

Facultatea de Cibernetica Statistica si Informatica Economica

Proiect

ANCHETE SI SONDAJE STATISTICE

“Rolul tehnologiei in procesul de predare si invatare.Oportunitati de expunere international”

Profesor Coordonator: Student:


Prof. Univ. Ileana Niculescu-Aron Grigoras Ionela-Georgiana
Seria A, grupa 1055

Saptamana para, ora 12


Cuprins:
1. Obiective
2. Definirea populatiei
3. Metode de culegere a datelor
4. Elaborarea chestionarului
5. Extragerea esantionului
6. Culegerea, verificarea si centralizarea datelor
7. Prelucrarea si analiza datelor pornind de la obiectivele propuse
8. Concluzii
Obiective

Scopul acestei cercetari este de a observa atitudinea studentilor din cadrul


Ase, Bucuresti asupra modului de predare si de invatare.
Vor fi urmarite:
 Metodele de evaluare a procesului de învățare;
 Utilizarea tehnologiei în procesul de predare;
 Mediile de învățare si proporția ocupată de tehnologie;
 Metodele de utilizare a tehnologiei în învățare;
 Oportunitățile de expunere internațională;
 Metodele de predare utilizate in prezent.

Prin parcurgerea acestor obiective se doreste o descoperire a gradului de satisfactie al


studentilor in cee ace priveste modalitatile modern de predare si proportia in care acestea
sunt aplicate in facultate.

Definirea populatiei

Baza de sondaje a fost formata din studentii din ciclul de licenta. In total au fost
chestionati un numar de 150 de studenti ai Facultatii de Cibernetica Statistica si
Informatica Economica.

Metode de culegere a datelor

Pentru colectarea informatiilor am ales metoda indirecta sau in scris realizata prin
intermediul chestionarelor distribuite in cadrul facultatii, persoana intervievata
completand chestionarul pe loc sau fiind pusa la dispozitie o perioada de timp pentru
completarea acestuia.

Fiecare student din grupa a avut obligativitatea de a distribui chestionarul la cinci


respondent.
Elaborarea chestionarului

La elaborarea chestionarului am utilizate procedeul structurat de prezentare a


intrebarilor si am tinut cont de principiile generale de intocmire a unui astfel de
instrument de culegere a informatiilor. Din punctul de vedere al lungimii chestionarului
am droit ca acesta sa aiba un numar moderat de intrebari, tinand cont de timpul scurt pe
care intervievatii il aveau la dispozitie pentru completare ( nu mai mult de 10 minute-
durata pauzei dintre cursuri). Chestionarul a fost incadrat in 11 pagini si a cuprins un
numar de 73 de intrebari + 5 intrebari de identificare.

Chestionarul a urmat strict cursul obiectivelor. In cadrul fiecarei sectiuni


intrebarile au fost realizate gradual, pornind de la intrebari simple, ajungand la intrebari
complexe si continuand cu intrebari cu grad redus de dificultate.

La sfarsitul chestionarului au fost incluse intrebari referitoare la datele personale


ale respondentului, pentru a determina daca exista diferente semnificative intre
categoriile de respondenti.

Extragerea esantionului

S-a utilizat o repartizare proportional pentru sondajul stratificat din care au


rezultat conform tabelului de mai jos esantioanele necesare pentru realizarea sondajului,
inpartirea fiind facuta dupa facultatea de provenienta.

Volumul esantionului, in cazul sondajului stratificat, se calculeaza dupa relatia:

𝑧 2 +𝑆 2
n= 2 𝑧2 𝑆2
,unde:
𝛥 +
𝑥 𝑁

n= Volumul esntionului droit,


z= Valoarea testului x pentru probabilitatea dorita;
S= Varianta esantionului;
N= Volumul populatiei.
Culegerea, verificarea si centralizarea datelor

Chestionarele au fost completate de o parte din studentii celor 3 facultati.


Raspunsurile lor la intrebari au fost introduce intr-o baza de date realizata in SPSS. Aceasta
cuprinde codificarea tuturor intrebarilor. Intrebarile din chestionar cu o singura variant de
raspuns au rezultat intr-o variabila in baza de date. Pentru centralizarea intrebarilor cu
raspuns multiplu s-a hotarat ca acestea sa fie separate in “sub-intrebari” cu o singura variant
de raspuns( atatea “sub-intrebari” cate variante de raspuns sunt in cadrul intrebari). Pentru
intrebarile al caror raspuns era reprezentat de un interval s-a introdus in baza de date chiar
intervalul.

Prelucrarea si analiza datelor pornind de la obiectivele propuse

In primul rand vom realiza un profil general al esantionului extras din populatie.
Aceasta analiza se va realiza pe baza intrebarilor de identificare.

1.Sunteti integralist?
In privinta formei de finantare a invatamantului putem deduce urmatoarele din tabelul
de frecvente relative si absolute. Intr-un procent de 68% studentii sunt finantati de stat. Doar
un procent de 32% are forma de finantare taxa.:
2. Care este specializarea dvs?

In functie de facultatea pe care au ales sa o urmeze, rezopndentii se impart in


urmatoarele categorii:
Majoritatea resondentiol, 81 la numar din cei 150, reprezentand un procent valid de
55.5% urmeaza cursurile Facultatii de Cibernetica Economica.
Locul doi este ocupat de studentii ce urmeaza cursurile Facultatii de Informatica
Economica 35,6%, iar pe ultimul loc, cu cel mai muc numar de respondenti( 13) se situeaza
Facultatea de Statistica Economic, in procent de 8,9%. Exista si 4 valori numite “missing
values”, acestea sunt valori lipsa, necompletate sau nerecunoscute de codificarea bazei de
date.
3. Care a fost media anului precedent?

Astfel, prin a treia intrebari de identificare, studentii au fost intrebati care a fost
media anului precedent. Vizam cinci intervale de medii dupa cum urmeaza:

Media anului precedent


Frequenc Percent Valid Cumulative
y Percent Percent
(5-6] 10 6.7 6.7 6.7
(6-7] 34 22.7 22.7 29.3
(7-8] 47 31.3 31.3 60.7
Valid
(8-9] 47 31.3 31.3 92.0
(9-10] 12 8.0 8.0 100.0
Total 150 100.0 100.0
Putem ierarhiza studentii respondenti in functie de media anului precedent (studentii
de an I au raspuns cu media la examenul de Bacalaureat):
Studentii ce au obtinut media intre (7-8], respectiv (8-9] sunt in mod egal in numar de
47, insumand un procent de 62,6.
Cu media in intervalul (6-7] sunt un numar de 34 studenti, reprezentand 22,7% din
esantion.
Studentii cu mediile cele mai mari (9-10] sunt in numar de 12, reprezentand 8% sin
intreg esantionul.
Pe ultima pozitie se afla studentii ale caror medii au fost cuprinse in intervalul (5-6],
10 studenti reprezentand 6,7% din esantion.

Dupa cum putem observa in histograma de mai sus, distributia este una simetrica in
jurul mediei.
4. Sunteti de gen…..

Impartirea pe gen are urmatoarea forma:

Genul
Frequenc Percent Valid Cumulative
y Percent Percent
Masculin 51 34.0 34.0 34.0
Valid Feminin 99 66.0 66.0 100.0
Total 150 100.0 100.0

In urma analizei se observa ce diferenta dintre numarul studentilor de sex feminine si


studentii de sex masculine ce au completat chestionarul este una mare. Un procent de 66%
este reprezentat de respondenti de gen feminin, pe cand doar 34% din respondenti sunt de
genul masculin.
5. Mediul de provenienta

Analizand mediul de provenienta, este clar ca majoritatea respondentilor provin din


mediul urban ( 74%, 111 ca numar) iar restul din mediul rural ( 26%, 39 ca numar).

Vom realiza teste statistice asupra intrebarilor cu grad de importanta ridicat in analiza
esantionului si respective a populatiei, urmand ca mai apoi sa centralizam rezultatele intr-o
concluzie cu privire la profilul studentului la facultatea de Cibernetica, Statistica si
informatica Economica.
Estimarea unei variabile nominale:

3.6. Care este site-ul educational preferat de dumneavoastra?

❏ Google
❏ Wikipedia
❏ Coursera
❏ Altele

Valiabilele nominale –sunt acele caracteristici sub formă de nume sau simboluri, care
nu pot fi ordonate între ele.

Care este site-ul educational preferat de dumneavoastra? Astfel, din 150 de


Frequenc Percent Valid Cumulative respondenti, 86
y Percent Percent prefera motorul de
Google 86 57.3 57.3 57.3 cautare “Google”, 29
dintre ei prefera
Wikipedi
29 19.3 19.3 76.7 “Wikipedia”, 22
a
Valid prefera alte site-uri
Coursera 13 8.7 8.7 85.3 educatuonale si doar
Altele 22 14.7 14.7 100.0 13 respondenti prefera
Total 150 100.0 100.0 “Coursera”.
Estimarea unei variabile numerice:

3.7. Pe o scara de la 1 la 10 cata incredere acordati materialelor de pe internet?


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

One-Sample Test
Test Value = 0
t df Sig. (2- Mean 95% Confidence Interval
tailed) Difference of the Difference
Lower Upper
Pe o scara de la 1 la
10, cata incredere
acordati 45.698 149 .000 7.100 6.79 7.41
materialelor de pe
internet?

Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, studentii ofera nota 7 pentru
increderea materialelor gasite pe internet .

Pe o scara de la 1 la 10, cata incredere acordati materialelor


de pe internet?
Frequenc Percent Valid Cumulative
y Percent Percent
1 2 1.3 1.3 1.3
2 4 2.7 2.7 4.0
3 4 2.7 2.7 6.7
4 2 1.3 1.3 8.0
5 14 9.3 9.3 17.3
Valid 6 17 11.3 11.3 28.7
7 34 22.7 22.7 51.3
8 41 27.3 27.3 78.7
9 23 15.3 15.3 94.0
10 9 6.0 6.0 100.0
Total 150 100.0 100.0
Nota 8 a fost oferita de cei mai multi studenti, 41 la numar, reprezentand 27,3%, fiind
la polul opus notei 1, oferita de 2 studenti, ce reprezinta 1,3% din esantion.
Cu mai multa usurinta putem avea o viziune asupra notelor acordate de studenti
asupra increderii in materialele de pe internet, urmarint pie-chartul de mai sus si
proportionarea acestuia. Se observa clar ca ½ din respondenti au oferit note de 7 si
8.Estimarea unei variabile ordinale:

3.8. Raportându-vă la experiența voastră, cât de mult încurajează cadrele didactice


utilizarea Internetului pentru învățare?
❏ Deloc
❏ Putin
❏ Moderat
❏ Mult
❏ Foarte mult

Case Processing Summary


Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percen N Percent
t
Raportandu-va la experienta voastra, cat de mult
incurajeaza cadrele didactice utilizarea 150 100.0% 0 0.0% 150 100.0%
internetului pentru invatare?
Descriptives
Statistic Std.
Error
Mean 3.21 .082

Lower Bound 3.05


95% Confidence Interval
for Mean
Upper Bound 3.37

Raportandu-va la 5% Trimmed Mean 3.20


experienta voastra, cat Median 3.00
de mult incurajeaza Variance .997
cadrele didactice
Std. Deviation .999
utilizarea internetului
Minimum 1
pentru invatare?
Maximum 7
Range 6
Interquartile Range 1
Skewness .229 .198
Kurtosis .767 .394
Analizand tabelul de mai sus putem garanta cu probabilitate de 95% faptul ca
majoritatea raspunsurilor sunt cuprinse intre 3,05 si 3,37. Acest lucru se traduce prin faptul
ca studentii considera ca, in facultate cadrele didactice incurajeaza folosirea internetului
moderat spre mult.
CROSSTABLE
O analiza interesanta ar fi cea intre specializarile facultatilor si site-ul preferat in
randul studentilor.
Astfel, Studentii de la Cibernetica economica prefera motorul de cautare Google la fel
ca si studentii de la Informatica economica.

Studentii ce frecventeaza cursurile facultatii de Statistica Economica prefera sa isi


culeaga inspiratia de pe Wikipedia.

Specializarea * Care este site-ul educational preferat de dumneavoastra? Crosstabulation


Count
Care este site-ul educational preferat de Total
dumneavoastra?
Google Wikipedia Coursera Altele
Informatica
26 8 5 13 52
Economica
Specializare
Cibernetica
a 56 15 2 8 81
Economica
Statistica Economica 4 5 4 0 13
Total 86 28 11 21 146

Testarea ipotezelor privind mediile a 2 populatii. Esantioane independente

Verificam daca exista diferente in functie de modul de provenienta asupra intrebarii ce


determina daca studentii sunt integralisti sau nu.

Group Statistics
Mediul de N Mean Std. Std. Error
provenienta Deviation Mean
Sunteti Urban 110 1.25 .549 .052
integralist? Rural 39 1.36 .584 .094
Deoarece in urma testului Levene s-a obtinut F=1,14 si Sig = 0,287(>0,05), se accepta
egalitatea dispersiilor si se testeaza 𝐻0 : 𝑥̅1 =𝑥̅2 , interpretand rezultatele de pe prima linie.

Deoarece Sig(2-tailed) este 0,317(0,05) garantam cu 95% ca nu exista diferente


semnificative intre medii.

Testarea ipotezelor privind 2 medii. Esantioane Dependente

Testam diferentele intre specializarea facultatii respondentilor si faptul daca acestia


sunt integralisti sau nu.

Valoarea calculate a testului Student este t=7,244 ceea ce duce la respingerea


ipotezei diferentei nule intre cele 2 medii(sig= 0,000<0,05).
Din cate se observa exista si o corelatie foarte slaba intre cele doua variabile 0,08.
Comparare a doua sau mai multe medii. Testul ANOVA

Se testeaza daca sunt diferente semnificative pe genuri in nota acordata importantei


interactiunii dintre cadrul didactic si studenti pentru facilitarea procesului de invatare.

Pentru a putea continua analiza, mai intai se verifica indeplinirea restrictiilor de


normalitate, homoscedastice si independenta impuse unei analize ANOVA.
Una din restrictiile aplocarii ANOVA o constituie homoscedasticitatea, adica presupune
ca variantele grupelor sunt egale. Se poate verifica aceasta ipoteza cu ajutorul testului
Levene.

Cum valoarea Sig este mai mare de 0,05, se poate accepta ipoteza egalitatii.

Deoarece sig= 0,742 >0,05 se accepta 𝐻0 : 𝑥̅1 =𝑥̅2 =……=𝑥̅𝑖 =……..=𝑥̅𝑘 , pentru i=1,…,k
Si se respinge 𝐻1 : exista i≠j astfel incat 𝑥̅𝑖 ≠ 𝑥̅𝑗
Compararea a doua sau mai multe procente. Variabile calitative

În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?

Acord total Acord Nici acord nici Dezacord Dezacord


Metodele folosite de profesori sunt 1 2 3 4 5
dezacord total
adecvate materiei.

Vrem sa vedem daca exista diferente in cee ace priveste procentul celor care sunt in
general de accord si in general in dezacord in functie de sex.

S-a declarant ca nu sunt nici de accord, nici in dezacord cu afirmatia “Metodele


folosite de profesori sunt adecvate materiei”.

Analiza legaturilor dintre variabile. Variabile nominale

Metodele folosite de profesori sunt adecvate materiei * Genul


Crosstabulation
Count
Genul Total
Masculin Feminin
Dezacord total 3 3 6
Dezacord 12 28 40
Metodele folosite de
Nici acord nici
profesori sunt 20 47 67
dezacord
adecvate materiei
Acord 11 18 29
Acord total 5 3 8
Total 51 99 150
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided)
Pearson Chi-Square 4.579 4 .333
Likelihood Ratio 4.357 4 .360
Linear-by-Linear
1.028 1 .311
Association
McNemar-Bowker Test . . .
N of Valid Cases 150
Pentru a masura intensitatea acestei legaturi dispunem de urmatorii coeficienti:

Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Phi .175 .333
Cramer's V .175 .333
Nominal by Nominal
Contingency .333
.172
Coefficient

N of Valid Cases 150

Toti acesti coeficienti sunt calculate pornind de la valoarea testului 𝒳 2 a lui Cramer este cel mai
popular test din cele bazate pe chi-patrat deoarece variaza intre 0 si 1, spre deosebire de
coeficientul de cntingenta pentru care limita superioara a intervalului de valori depinde de numarul
de linii si coloane ale tabelului de contingenta.
In cazul de fata valoarea obtinuta pentru acest coeficient este 0,175 indica o legatura de intensitate
redusa. Coeficientul este semnificativ pentru un nivel de siguranta 𝛼 = 0,001 ce corespunde unei
probabilitati de 99,9%.
Analiza legaturilor dintre variabile. Variabile ordinale.Corelatia rangurilor.

Avem variabilele:
 Increderea acordati materialelor de pe internet- variabila numerica
 Gradul de încurajeare al cadrelor didactice in utilizarea Internetului pentru învățare-
varialica ordinal.

Pentru a masura intensitatea legaturii dintre cele doua variabile vom folosi un
coefficient de corelatie a rangurilor

Valoarea calculata a testului 𝒳 2 indica existenta unei legaturi cu semnificatie


statistica.

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided)
Pearson Chi-Square 71.684a 45 .007
Likelihood Ratio 42.615 45 .574
Linear-by-Linear
1.447 1 .229
Association

N of Valid Cases 150


Symmetric Measures
Value Asymp. Std. Approx. T Approx.
Errora Sig.
Ordinal by Kendall's tau-b .135 .071 1.896 .058
Ordinal

N of Valid Cases 150

Caloarea coeficientului de corelatie a rangurilor Kendall’ tau-b de 0,135 indica o


legatura directa de intensitate medie intre cele 2 variabile. Valoarea coeficientului de
corelatie are semnificatie statistica pentru o probabilitate apropiata de 1.

Analiza legaturilor dintre variabile. Variabile numerice. Coeficient de corelatie parametrica

Avem variabilele:
 Media anului precedent- variabila numerica
 Costul unei experiente de tip Erasmus- variabila numerica

Intensitatea dintre cele doua variabile se masoara cu ajutorul coeficientului de


corelatie parametrica Pearson.
Correlations
Media anului Costurile
precedent estimative
ale
experientei
Pearson
1 .031
Media anului Correlation
precedent Sig. (2-tailed) .720
N 149 136
Pearson
.031 1
Costurile estimative Correlation
ale experientei Sig. (2-tailed) .720
N 136 136

Coeficientul de corelatie este de 0,31 si are semnificatie statistica pentru o


probabilitate apropiata de 1. Ne indica o legatura directa de intensitate slaba intre cele doua
variabile.

Concluzii

Analiza esantionului ne dezvaluie profilul general al studentilor de la facultatea CSIE.


Studentii facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica economica nu sunt
repartizati aproximativ egal in functie de sex, diferenta fiind una destul de mare.
Acestia au perspective clare asupra modului de predare-invatare , cei mai multi dorind
sa imbunatateasca acest process prin studiu individual si prin cooptarea unor dispositive ce
usureaza activitatea de invatare. Totodata doresc ca profesorii sa utilizeze tehnologie dintre
cele mai noi pentru a usura procesul de predare.
Majoritatea studentilor provin din mediul urban si sunt integralisti. Acest lucru denota
ca studentii vor sa se axeze pe activitǎţi din cadrul facultatii sip e dobandirea cat mai multor
cunostinte in domeniu iar dupa finalizarea studiilor sa-si gaseasca un loc de munca. Acestia
considera ca facultatea pe care o urmeaza o sa ii ajute sa isi gaseasca locul de munca droit.
In urma analizatii datelor cu ajutorul SPSS a raspunsurilor studentilor, constatam ca
alegerea specializarii este influentata de faptul ca studentii sunt multumiti de alegerea
facuta, in schimb se asteptau ca materia predate in cadrul facultatii sa fie mai interesanta.
Activitatile din timpul liber preferate de studenti sunt cele de socializare si activitatile
in aer liber in compania prietenilor. Acestia reusesc sa echilibreze timpul liber cu cel destinat
pentru dezvoltare si in acelasi timp se dovedesc a fi deschisi spre noi Oportunitati (Programe
de studii internationale si schimb de experienta).