Sunteți pe pagina 1din 220

Dr. GARY CHAPMAN este un cunoscut consilier matrimonial, renumit pentru seminariile sale pe probleme de familie pe care le conduce în toată lumea, ş i totodată un autor de succes. A scris mai mult de 15 căr ţi, care au reprezentat adev ărate binecuvântări pentru mii de cupluri aflate în impas. Cartea Cele cinci limbaje ale iubirii (ap ărută la editura Curtea Veche în 2000 ş i aflată acum la a doua ediţie) s-a vândut în mai mult de 3 milioane de exemplare în limba engleză ş i a fost tradus ă în 34 de limbi. La editura Curtea Veche au mai ap ărut Speran ţe pentru cei desp ăr ţiţi (2001) ş i Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor (2001), ultima scris ă împreun ă cu Ross Campbell.

Pe lâng ă activităţile de conferen ţiar ş i scriitor, Gary Chapman este de 35 de ani pastor asociat la Biserica Baptistă Golgota din Winston-Salem, Carolina de Nord. Gary ş i so ţia sa, Karolyn, sunt căs ătoriţi de 45 de ani, au doi copii ş i doi nepo ţi.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CHAPMAN, GARY D. Cele cinci limbaje ale iubirii: cum să- ţi exprimi faţă de partener implicarea trup ş i suflet / Gary D. Chapman; trad. Irina-Margareta Nistor. - Ed. a 2-a, rev. - Bucureş ti: Curtea Veche Publishing, 2007 ISBN 978-973-669-347-2

I. Nistor, Irina-Margareta (trad.)

392.6

159,925

Coperta: GRIFFON AND SWANS PRODUCTIONS www.griffon.ro

GARY CHAPMAN The Five Love Languuges

Copyright © 1994 by the Moody Bible Institute of Chicago This book was first published in the United States by Moody Press with the title of The Five Love Ltwgunges. Translated by permission. AII rights reserved.

© Curtea Veche Publishing 2007, pentru prezenta versiune românească

ISBN 978-973-669-347-2

8 CELE CINCI LIMBAJE ALE IUBIRII

ca ne iubim, dar luna de miere a fost un dezastru din care nu ne-am mai revenit niciodată. Ne cuno ş team doar de ş ase luni. Fusese o poveste de dragoste furtunoas ă. Era palpitant. Dar dup ă căs ătorie am purtat un r ăzboi continuu. In prima căsnicie, am avut trei sau patru ani buni, pân ă când s-a n ăscut copilul. Dup ă aceea, mi s-a p ărut că nu-i mai d ă aten ţie decât acestuia ş i că eu nu mai contez. Ca ş i cum singurul ei scop în viaţă ar fi fost s ă aib ă copilul. Dup ă care nu i-am mai fost de nici un folos/' „Ş i i-aţi spus asta?", am întrebat. „A, sigur că i-am spus! Mi-a r ăspuns că sunt nebun, că nu în ţeleg prin ce stres trece cineva atunci când este un soi de infirmier ă non-stop. Mi-a mai zis că ar trebui s ă fiu mai în ţeleg ător ş i s- o ajut mai mult. Chiar m-am str ăduit. Dar se pare că nu a contat. Dup ă care, ne-am înstr ăinat tot mai mult. Dup ă o vreme, nu mai r ămăsese nici urmă de iubire. Totul era mort. De comun acord, am acceptat ca această căsnicie se terminase. Ultima mea căsnicie? Am crezut sincer că va fi altfel. Divorţasem de trei ani. Am stat împreună înainte de a ne căs ători vreme de doi ani. Aveam impresia că ş tim exact ce ne aş teaptă ş i că pentru prima dată ş tiu ş i eu ce înseamn ă s ă iubeş ti cu adev ărat pe cineva. Simţeam că ş i ea mă iubeş te. Dup ă nuntă, nu cred că m-am schimbat. Am continuat s ă -i ar ăt aceeaş i iubire ca ş i înainte. Ii spuneam cât e de frumoas ă, cât de mult o iubesc ş i cât de mândru sunt că -i sunt so ţ. Dar la câteva luni dup ă căs ătorie, ea a început s ă se plâng ă. Mai întâi, din pricina unor mărunţiş uri — că eu nu duc niciodată gunoiul sau că nu-mi pun lucrurile pe cuier. Mai târziu, a început s ă -mi critice tr ăs ăturile de caracter, spunând că are impresia că nu poate avea încredere în mine ş i acuzându-mă

sunt o mulţime de talk-show-uri care tratează problema. A păstra vie iubirea în căsnicie este o treab ă serioas ă. De ce oare, cu toate căr ţile, revistele ş i ajutorul practic aflat la îndemân ă, atât de pu ţine cupluri par s ă fi descoperit secretul p ăstr ării unei iubiri treze dup ă nuntă? De ce oare cuplul, deş i merge la conferin ţe despre comunicare, unde ascultă tot felul de idei minunate despre cum s ă îmbunătăţeş ti comunicarea, atunci când se întoarce acas ă, nu reu ş eş te s ă aplice tiparele de comunicare înv ăţate? Cum se face că citim mi articol dintr-o revistă cu titlul „101 modalităţi de a- ţi exprima iubirea faţă de partenerul de viaţă", alegem dintre acestea dou ă sau trei căi ce ni se par extrem de utile, le încercăm, iar partenerul nici măcar nu- ş i d ă seama de eforturile noastre? Renun ţăm la celelalte nou ăzeci ş i opt de căi ş i ne reîntoarcem la viaţa de până atunci.

Jl rebuie s ă fim dispu ş i s ă învăţăm principalul limbaj al iubirii partenerului dacă dorim s ă fim eficien ţi în a ne face cunoscută dragostea.

R ăspunsul la toate aceste întreb ări este însu ş i scopul acestei cărţi. Asta nu înseamnă că articolele

ş i cărţile deja publicate nu sunt de nici un ajutor. Problema este că se neglijează un adev ăr fundamental: oamenii folosesc mai multe limbaje ale iubirii. Din punct de vedere lingvistic, există niş te grupe mari de populaţie care vorbesc aceeaş i limb ă:

japoneza, chineza, spaniola, engleza, portugheza, greaca, germana, franceza ş .a.m.d. Cei mai mulţi dintre noi cresc înv ăţând limba p ărinţilor ş i fraţilor, care devine limba iniţială sau matern ă. Mai târziu, putem înv ăţa ş i alte limbi, dar de obicei cu mult mai mult efort. Acestea

variante. în mod similar, în cadrul celor cinci limbaje ale iubirii, sunt multe dialecte. A ş a s-a ajuns ca articolele de revistă s ă se intituleze „10 căi prin care po ţi s ă - ţi faci partenerul/partenera s ă

în ţeleag ă că îl/o iubeş ti", „20 de modalităţi de a- ţi ţine b ărbatul acas ă" sau „365 de modalităţi de exprimare ale limbajului matrimonial". Nu sunt 10, 20 sau 365 de limbaje de bază ale iubirii. Dup ă

p ărerea mea, sunt numai cinci. Totu ş i, pot exista nenumărate dialecte. Diversitatea modalităţilor de

exprimare a iubirii în cadrul unui limbaj al iubirii este nelimitată atunci când ai imaginaţie. Important este ca tu ş i partenerul s ă vorbiţi acelaş i limbaj al iubirii. Se ş tie de multă vreme că, în prima copilărie, fiecare îş i dezvoltă anumite tipare afective. Unii copii, de exemplu, se subapreciază, în vreme ce alţii au o p ărere s ăn ătoas ă despre sine. Unii îş i dezvoltă niş te tipare emo ţionale ale nesiguran ţei, în vreme ce alţii se simt în perfectă siguran ţă. Unii copii cresc simţindu-se iubiţi, doriţi ş i apreciaţi, în vreme ce alţii se simt neiubiţi, nedoriţi ş i neapreciaţi. Copiii care se simt iubiţi de p ărin ţi ş i de semenii lor îş i vor dezvolta un limbaj emoţional principal al iubirii bazat pe această unică tr ăs ătur ă psihologică ş i pe modalitatea în care p ărin ţii ş i alte persoane importante din viaţa lor îş i exprimă iubirea faţă de ei. Ei vor vorbi ş i vor în ţelege un anumit limbaj principal al iubirii. S-ar putea ca, ulterior, s ă mai deprind ă ş i alte limbaje secundare, dar cel mai în largul lor se vor simţi tot în cel principal. Ş i copiii care nu se simt iubiţi de p ărin ţi ş i de semeni îş i vor dezvolta, la rândul lor, un limbaj principal al iubirii. îns ă va fi unul incorect, tot aş a cum mulţi copii învaţă greş it din punct de vedere gramatical anumite lucruri sau folosesc un vocabular extrem de redus. O programare defectuoas ă nu înseamn ă că ei nu pot

CUM POŢ I PĂ STRA PLIN REZERVORUL IUBIRII

I ubirea este cel mai important cuvânt dintr-o limb ă ş i cel mai derutant. Atât gânditorii laici, cât ş i cei religio ş i sunt de acord cu faptul că iubirea joacă un rol esen ţial în viaţă. Suntem înv ăţaţi că „iubirea este plin ă de splendoare" ş i că „iubirea face lumea s ă se învârtească". Mii de căr ţi, melodii, reviste ş i filme sunt condimentate cu acest cuvânt. Numeroase sisteme filozofice ş i teologice au acordat un loc de primă importanţă iubirii. Fondatorul credin ţei creş tine dorea ca iubirea s ă fie caracteristica distinctiv ă a ucenicilor S ăi. 1 Psihologii au ajuns la concluzia că nevoia de afecţiune este o nevoie uman ă primordială. Din iubire, suntem în stare s ă escalad ăm mun ţi, s ă travers ăm mări ş i oceane, s ă trecem prin nisipurile deş ertului ş i s ă îndur ăm chinuri de neimaginat. F ăr ă iubire, munţii devin de neescaladat, mările ş i deserturile de netrecut, iar chinurile, o permanen ţă. Apostolul creş tin Pavel era plin de iubire atunci când spunea că orice reu ş ită omenească nemotivată prin iubire este, în cele din urmă, zadarnică. El încheia spunând că în acea ultimă scen ă a

1 „Intru aceasta vor cunoa ş te to ţ i c ă sunte ţ i ucenicii Mei, dac ă ve ţ i avea dragoste unii fa ţă de al ţ ii." {loan 13,35) Citatele biblice sunt preluate din Biblia sau Sfânta Scriptur ă tip ă rit ă de Rditura Institutului Biblic ş i de Misiune Ortodox ă al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure ş ti, 1994. (N c ă .)

nevoi afective, cea mai importantă r ămâne nevoia de iubire ş i de afecţiune, nevoia de a simţi că este acceptat ş i dorit. Atunci când există o cantitate suficientă de afecţiune, copilul se va transforma intr-un adult responsabil. F ăr ă iubire, el sau ea vor fi niş te handicapaţi din punct de vedere afectiv ş i social. Mi-a plăcut această metafor ă de cum am auzit-o prima dată: „In interiorul fiecărui copil, există un «rezervor afectiv» care de-abia aş teaptă s ă fie umplut cu iubire. Atunci când un copil se simte cu adev ărat iubit, el se va dezvolta normal; dar când rezervorul este gol, copilul se va comporta în mod nedorit. In mare măsur ă, acest comportament necuviincios este motivat de dorin ţa arzătoare de a umple «rezervorul iubirii»." Acesta este punctul de vedere al dr. Ross Campbell, psihiatru specializat în tratarea problemelor copiilor ş i adolescenţilor. Când l-am auzit spunând asta, m-am gândit la sutele de p ărin ţi care mi s-au plâns la cabinet de comportamentul necuviincios al copiilor lor. Nu am vizualizat niciodată rezervorul gol de iubire din interiorul acestor copii, dar, f ăr ă îndoială, am constatat rezultatele existen ţei lui. Comportamentul lor necuviincios însemna, de fapt, o căutare pe un drum greş it a acelei iubiri care le lipsea. C ăutau iubirea acolo unde nu trebuia ş i cum nu trebuia. îmi amintesc de Ashley, care, la treisprezece ani, f ăcea deja tratament pentru o boală ce nu putea fi contractată decât sexual. P ărinţii ei erau disperaţi. Erau furioş i pe Ashley, erau supăraţi pe ş coală, pe care o învinuiau pentru organizarea orelor de educaţie sexuală. Altfel, cum s ă fi f ăcut fetiţa una ca asta? — se întrebau ei.

32 CELE CINCI LIMBAJE ALE IUBIRII

Sunt convins că păstrarea unui rezervor plin de iubire este la fel de importantă pentru o căsnicie ca ş i p ăstrarea nivelului corect al uleiului la un automobil. S ă încerci s ă mergi mai departe în căsnicie cu „rezervorul de iubire'' gol poate fi chiar mai r ău decât s ă încerci s ă mergi cu o maş ină

f ăr ă ulei. Ceea ce urmează s ă citeş ti poate salva, teoretic, mii de căsnicii, ba chiar poate îmbun ătăţi climatul afectiv dintr-o căsnicie reu ş ită. Indiferent care ar fi actualmente situaţia în căsnicia ta, se poate ş i mai bine. Avertisment: în ţelegerea celor cinci limbaje ale iubirii ş i înv ăţarea limbajului principal al iubirii partenerului pot afecta decisiv comportamentul lui sau al ei. Oamenii se comportă diferit atunci când rezervorul lor afectiv este plin. înainte de a examina cele cinci limbaje ale iubirii, trebuie, totu ş i, sa vorbim despre un fenomen destul de confuz: experien ţa euforică a „îndr ăgostirii".

18 CELE CINCI LIMBAJE ALE IUBIRII

naturii umane. Ea stă la baza dorin ţelor noastre afective. Am avut nevoie de iubire ş i înainte „de a ne îndr ăgosti" ş i vom avea nevoie de ea toată viaţa. Nevoia de a te simţi iubit de partener stă la baza dorin ţei de a te căs ători. Recent, un b ărbat îmi spunea: „La ce bun casa, maş inile, vila de pe plajă sau orice altceva, dacă so ţia ta nu te iubeş te?" îţi dai seama ce voia s ă spună de fapt? „Mai mult decât orice pe lume îmi doresc s ă fiu iubit de so ţia mea." Bunurile materiale nu pot înlocui iubirea omenească, plin ă de afecţiune. O so ţie spunea:

„M ă ignor ă toată ziulica, dup ă care vrea s ă se arunce în pat cu mine. Ur ăsc sistemul ăsta!" Ea nu este o so ţie căreia nu-i place sexul; este o so ţie care pledează cu disperare pentru iubirea plin ă de afecţiune. Ceva în firea noastr ă încearcă cu disperare s ă ob ţin ă iubirea celuilalt. Izolarea este distrug ătoare pentru sufletul omenesc. De aceea, una dintre cele mai cumplite pedepse este s ă fii închis undeva de unul singur. La baza existen ţei umane se află dorin ţa de intimitate ş i de a fi iubit de cineva.

C ăsnicia este aceea care ar trebui s ă satisfacă nevoia de intimitate ş i de iubire. De aceea în

străvechile scrieri biblice se vorbeş te despre soţul ş i so ţia care trebuie s ă devină „un trup". Asta nu înseamn ă că indivizii trebuie s ă - ş i piard ă identitatea, ci doar că trebuie s ă p ătrund ă în viaţa celuilalt cât mai în profunzime ş i mai intim. Cei care au scris Noul Testament i-au sf ătuit atât pe b ărbat, cât

ş i pe femeie s ă se iubească unul pe altul. De la Platon la Peck, scriitorii au pus accent pe importan ţa iubirii în căsnicie. Iubirea este importantă, dar ş i evaziv ă. Am ascultat multe cupluri căs ătorite împ ărtăş indu-mi durerile lor ascunse. Unii au venit la mine pentru că durerea sufletească devenise insuportabilă. Alţii, pentru că îş i d ăduseră seama că tiparul lor comportamental sau

„De trei s ăptămâni. Ş tiu că e o nebunie, doctore Chapman, dup ă ce de atâtea ori am fost în pragul căs ătoriei. Nici mie nu-mi vine s ă cred, dar simt eu că Da vid este ceea ce trebuie. Am ş tiut- o amândoi de la prima întâlnire. Sigur că nu am discutat asta din prima sear ă, dar după o s ăptămân ă, m-a cerut de nevastă. Am ş tiut că o s ă mă cear ă de nevastă ş i am ş tiut că o s ă -i spun da. în viaţa mea nu mai simţisem aş a ceva, doctore Chapman. Ş tii bine ce relaţii am avut de-a lungul anilor ş i cât m-am chinuit. De fiecare dată, ceva nu era în regulă. Simţeam eu că nu e cazul s ă mă mărit cu nici unul dintre ei, dar categoric că David este alesul." între timp, Janice se leg ăna pe scaun chicotind ş i spunând: „Ş tiu că e o nebunie, dar sunt atât de fericită! în viaţa mea n-am fost mai fericită." Ce se întâmplase cu Janice? Se îndr ăgostise. în mintea ei, David era cel mai grozav b ărbat pe care îl întâlnise vreodată. Era perfect din toate punctele de vedere. Avea s ă devin ă so ţul ideal. Se gândea la el zi ş i noapte. Faptul că David mai fusese căs ătorit de dou ă ori, că avea trei copii, ş i că avusese trei slujbe numai în ultimul an nu p ărea s ă conteze pentru Janice. Era fericită ş i convins ă că va fi veş nic fericită cu David. Era îndr ăgostită. Cei mai mulţi dintre noi p ăş im în căsnicie pe calea experien ţei „îndr ăgostirii". întâlnim o persoan ă ale c ărei tr ăs ături fizice ş i de personalitate creează un ş oc electric suficient pentru a declan ş a sistemul de „alarmă al iubirii". Sirenele sun ă ş i începem s ă cunoaş tem persoana respectiv ă. Primul pas poate fi împ ăr ţirea unui hamburger sau a unei fripturi, în funcţie de buget, dar, de fapt, nu mâncarea contează. Suntem în căutarea descoperirii iubirii. „Oare acest sentiment plin de căldur ă, ameţitor, care te furnică s ă fie iubirea adevărată?" Uneori, ameţeala dispare după prima întâlnire. Aflăm, de

32 CELE CINCI LIMBAJE ALE IUBIRII

iubire, ar avea probleme serioase. Unda de ş oc s-ar transmite la nivelul afacerilor, al industriei, al bisericii, al înv ăţământului ş i al restului societăţii. De ce? Pentru că oamenii „îndr ăgostiţi" îş i pierd interesul pentru preocup ările altora. De aceea se mai ş i numeş te „obsesie". Studentul care se îndr ăgosteş te pân ă peste urechi constată că notele lui simt tot mai mici. E greu s ă înveţi când eş ti îndr ăgostit. Mâine ai un examen despre R ăzboiul din 1812 2 , dar cui îi pas ă de R ăzboiul din 1812? Când eş ti îndrăgostit nimic nu mai contează. Un b ărbat mi-a spus odată: „Doctore Chapman, slujba mea se duce de râp ă!" „Ce vrei s ă spui?", am întrebat. „Am cunoscut o fată, rn-am îndr ăgostit ş i nu mai sunt în stare s ă fac nimic. Nu mă pot concentra asupra slujbei. Toată ziulica visez la ea." Euforia stării de „îndr ăgostire" ne creează iluzia că ar exista o relaţie intimă. Avem senzaţia că aparţinem unul celuilalt, că putem dep ăş i orice problemă. Ne simţim altruiş ti unul faţă de celălalt, sau cum spunea un tân ăr despre logodnica sa: „Nu pot concepe că aş fi în stare s ă -i fac vreun r ău. Unica mea dorin ţă este s ă -i aduc fericirea. A ş fi în stare de orice ca s-o ş tiu fericită." O asemenea obsesie ne las ă falsa impresie că atitudinile noastre egoiste au disp ărut complet ş i că am devenit un fel de Maica Tereza, în stare s ă facem orice pentru binele celui drag. Motivul pentru care ne purtăm

f ăr ă nici un fel de opreliş ti este că sincer credem că iubitul gândeş te la fel în ceea ce ne priveş te.

Suntem convin ş i că ş i ea este trup ş i suflet pentru satisfacerea nevoilor noastre, că ne iubeş te pe cât

o iubim ş i că nu ne-ar face niciodată vreun r ău.

2 R ă zboi între Statele Unite ş i Marea Britanie. Unul dintre cele trei r ă zboaie (al ă turi de cel din Coreea ş i cel din Vietnam) necâ ş tigate de SUA. (N. cd.)

18 CELE CINCI LIMBAJE ALE IUBIRII

gândit la faptul că cinci ani a fost sub tratament psihiatric?" Dar el r ăspunde: „Vai mamă, zău aş a! Au trecut deja trei luni de atunci." Prietenii de asemenea v ăd defectele, dar nu i le vor spune decât dacă el insistă, ş i probabil că el n-o va face, pentru că în mintea lui ea este f ără cusur ş i ceea ce gândesc ceilalţi nu contează. Visurile de dinainte de căs ătorie imaginează această perioad ă drept un veş nic extaz: „Ne vom face unul pe celălalt extrem de fericiţi. Alţii n-au decât s ă se certe ş i s ă nu se în ţeleag ă. Nu va fi cazul nostru. Noi ne iubim." Desigur că nu suntem chiar întru totul naivi. Ş tim că, în final, vor exista ş i neîn ţelegeri. Dar suntem convin ş i că vom discuta despre aceste neîn ţelegeri deschis ş i că unul dintre noi va fi întotdeauna dispus s ă lase de la el ş i că, pân ă la urmă, ne vom în ţelege. E ş i greu s ă vezi altfel lucrurile atunci când eş ti îndr ăgostit. Ni s-a dat s ă în ţelegem că, dacă suntem cu adev ărat îndr ăgostiţi, asta va ş i dura la nesfâr ş it. Vom avea mereu aceleaş i sentimente minunate ca în momentul îndr ăgostirii . Nimic nu va putea interveni vreodată între noi. Nimic nu va putea înfrânge dragostea noastr ă. Suntem îndr ăgostiţ i şi prin ş i în mrejele frumuseţii ş i farmecului celuilalt. Dragostea noastr ă este lucrul cel mai grozav pe care l-am tr ăit vreodată. Constatăm că unele cupluri căs ătorite s-au înstr ăinat de acest sentiment, dar nou ă n-o s ă ni se întâmple asta niciodată. Ra ţionamentul nostru este: „Poate că nu s-au iubit cu adev ărat." Din p ăcate, experien ţa veş nicei „îndr ăgostiri" este ficţiune pur ă, ş i nu realitate. Dr. Dorothy Tennov, psiholog, a f ăcut studii aprofundate în privin ţa fenomenului îndrăgostirii. După ce a studiat nenumărate cupluri, ea a ajuns la concluzia că durata medie a unei obsesii romantice este de doi ani. în cazul în care este vorba de

Unii cercetători, printre care ş i psihiatrul M. Scott Peck ş i psihologul Dorothy Tennov, au ajuns la concluzia că experien ţa îndr ăgostirii nici n-ar trebui s ă presupun ă sintagma „dragoste". Dr. Tennov a inventat termenul de contopire pentru îndr ăgostire, astfel încât s ă facă distincţia dintre aceasta ş i ceea ce consider ă ea că ar fi iubirea adev ărată. Dr. Peck sus ţine că îndr ăgostirea nu este o iubire adev ărată din trei motive: mai întâi, pentru că îndrăgostirea nu este un act de voin ţă sau o alegere con ş tientă. Oricât de mult ne-arn dori s ă ne îndr ăgostim, nu putem s ă o facem pur ş i simplu. Pe de altă parte, se poate prea bine nici s ă nu urmărim aş a ceva atunci când ne apucă. Cel mai adesea, ne îndr ăgostim într-un moment nepotrivit ş i de cine nu trebuie. In al doilea rând, îndr ăgostirea nu este iubire adev ărată, pentru că nu presupune efort. Tot ceea ce facem aflaţi fiind în starea de îndr ăgostire presupune foarte pu ţin ă disciplin ă sau nici un efort con ş tient din partea noastr ă. Lungile ş i costisitoarele telefoane pe care ni le d ăm unul altuia, banii cheltuiţi ca s ă ne vedem, darurile oferite, proiectele pe care le facem las ă impresia că nu ne costă nimic. Tot aş a cum pas ărea îş i construieş te cuibul din instinct, ş i starea de îndrăgostire ne împinge s ă facem lucruri nefireş ti. In al treilea rând, cel care este „îndr ăgostit" nu e cu adev ărat interesat de progresul personal al celuilalt. „Dacă avem vreun scop în minte atunci când ne îndr ăgostim, acela este de a sfâr ş i cu singurătatea noastr ă ş i s ă ne asigurăm poate prin căs ătorie de acest rezultat." 3 Experien ţa îndr ăgostirii nu se concentrează asupra progresului nostru sau al celeilalte persoane. Ne d ă mai

3 M. Sco ţ i Peck, Drumul c ă tre tine însu ţ i (editura Curtea Veche,

32 CELE CINCI LIMBAJE ALE IUBIRII

Iubirea este acea atitudine ce pare că spune: „Sunt căs ătorit cu tine ş i am ales s ă mă preocup de interesele tale." Cel care alege s ă iubească va g ăsi ş i căile potrivite pentru a- ş i exprima hotărârea. Unii ar putea contesta îns ă acest fapt, spunând: „Totul pare atât de steril." „Iubirea este doar o atitudine ce adoptă un comportament potrivit? Cum r ămâne cu stelele căzătoare, baloanele ş i emo ţiile profunde? Cum r ămâne cu anticiparea gesturilor, f ăcutul cu ochiul, magia s ărutului, palpitantul moment al sexului? Ce se întâmplă cu siguran ţa afectivă care apare atunci când ş tii că eş ti pe primul loc în mintea lui/ei?" Despre asta este vorba în această carte. Cum putem satisface nevoia afectiv ă profundă de a fi iubit a celuilalt? Dacă putem înv ăţa s-o facem ş i alegem s-o facem, atunci iubirea pe care o vom împ ărtăş i va fi minunată, mai presus de tot ceea ce am simţit vreodată fiind îndr ăgostiţi nebuneş te. Vreme de mulţi ani am discutat despre cele cinci limbaje ale iubirii în timpul conferin ţelor mele despre căsnicie, precum ş i în ş edinţele de consiliere matrimonială. Mii de cupluri sunt gata s ă ateste valabilitatea lucrurilor pe care le vei citi. Dosarele mele sunt pline de scrisori de la persoane pe care nu le-am întâlnit niciodată ş i care îmi spun: „Un prieten mi-a împrumutat una dintre casetele dumneavoastr ă despre limbajul iubirii ş i aceasta mi-a revolu ţionat pur ş i simplu căsnicia. De ani de zile ne str ăduiam s ă ne iubim, dar eforturile noastre nu ne conduseser ă la o reu ş ită afectiv ă. Acum, pentru că vorbim un limbaj al iubirii potrivit, climatul afectiv al căsniciei noastre s-a îmbun ătăţit simţitor." Când rezervorul de iubire al partenerului este plin ş i el se simte în siguran ţă pentru că -1 iubeş ti, întreaga lume pare mai frumoas ă ş i partenerul va face tot posibilul pentru a- ş i atinge poten ţialul maxim în viaţă.

18 CELE CINCI LIMBAJE ALE IUBIRII

posibilităţi: (1) suntem sortiţi unei vieţi nefericite alături de partener sau (2) trebuie s ă s ărim din barcă ş i s ă încercăm iar. Generaţia noastr ă a optat pentru această din urmă solu ţie, în vreme ce generaţia anterioar ă o alesese pe cea dintâi. înainte de a ajunge mecanic la concluzia că am f ăcut cea mai bun ă alegere, poate că ar trebui s ă examin ăm pu ţin ş i datele problemei. In prezent, în SUA, sfâr ş esc printr-un divor ţ patruzeci la sută dintre cei aflaţi la prima căs ătorie, ş aizeci la sută dintre cei aflaţi la a doua căs ătorie ş i ş aptezeci ş i cinci la sută dintre cei aflaţi la a treia căs ătorie. Aparent, posibilitatea unei a doua sau a treia căsnicii care s ă fie ş i fericită nu pare prea solid ă. Cercetările indică faptul că există, totu ş i, o a treia cale mult mai bun ă: putem recunoaş te experien ţa îndr ăgostirii drept ceea ce este — un vârf emo ţional temporar — ş i putem porni în căutarea „adev ăratei iubiri" alături de partenerul nostru. Acest tip de iubire este una afectiv ă, nu doar obsesiv ă. Este o iubire care contopeş te raţiunea ş i sentimentul. Ea presupune un act de voin ţă ş i disciplin ă, reorganizând nevoia de progres personal. Cea mai importantă nevoie afectiv ă nu este s ă ne îndr ăgostim, ci s ă fim iubiţi cu adevărat de celălalt, s ă distingem acea iubire care deriv ă din raţiune ş i alegere, ş i nu din instinct. Simt nevoia s ă fiu iubit de cineva care alege s ă mă iubească, care vede în mine ceva ce merită iubit. Acest tip de iubire presupune efort ş i disciplină. Este alegerea de a investi energie într-un efort depus în avantajul celuilalt, ş tiind că dacă persoana aceasta este îmbog ăţită prin efortul tău, ş i tu vei avea o satisfacţie — satisfacţia de a fi iubit cu adev ărat pe cineva. Asta nu presupune euforia experien ţei „îndrăgostirii". De fapt,

LIMBAJUL NR. 1 AL IUBIRII:

CUVINTELE DE ÎNCURAJARE

M ark Twain spunea cândva: „Pot tr ăi dou ă luni de pe urma unui compliment bun/' Dacă îl lu ăm pe Twain nd litteram, ş ase complimente pe an ar fi de ajuns pentru men ţinerea rezervorului nostru de iubire în stare operaţională. Partenerul tău de viaţă îns ă va avea nevoie probabil de mai mult. Una dintre modalităţile de exprimare a iubirii este folosirea acelor cuvinte care o clădesc. Solomon, un autor al în ţeleptei literaturi ebraice antice, scria: „In puterea limbii este viaţa ş i moartea." 1 Multe cupluri n-au aflat niciodată ce putere extraordinar ă poate avea încurajarea prin cuvinte a celuilalt. Solomon mai ad ăuga: „Sup ărarea se abate asupra omului, dar numai un cuvânt bun îl bucur ă." 4 5 Prin complimente sau cuvinte de încurajare, iubirea se comunică extrem de puternic. Ele se exprimă cel mai bine prin declaraţii simple, directe, cum ar fi:

„Ce Bine îţi stă cu costumul ăsta!" „Parcă niciodată nu ţi-a venit atât de bine rochia asta. Uau!" „Cred că nimeni nu g ăteş te mai bine cartofii decât tine. îmi plac la nebunie cartofii ăş tia."

4 Pilde 18,21

5 Pilde 12, 25.

„Sigur că da", spuse ea. „De nou ă luni stau pe capul lui." „S ă v ă pun o altă întrebare. So ţul dvs. a f ăcut vreodată vreun lucru bun?" „Ca de exemplu?" „A dus gunoiul, a cur ăţat gâng ăniile de pe parbrizul maş inii dvs., a pus benzină, a plătit curentul sau ş i-a pus lucrurile pe cuier?" „Da", a zis ea. „Mai face o parte dintre lucrurile astea." „Atunci aş avea două sugestii. în primul rând, nu-i mai pomeniţi niciodată de zugr ăvitul dormitorului." Am repetat: „Nu-i mai pomeniţi niciodată." „Nu-mi dau seama cum ar putea ajuta acest sistem", a spus ea.

JL elul iubirii nu este s ă ob ţii ceea ce doreş ti, ci s ă faci ceva spre binele celui pe care îl iubeş ti. Realitatea este că , atunci când suntem aproba ţi, suntem ş i mult mai motivaţi s ă reacţion ă m pozitiv.

„Tocmai mi-aţi spus că el ş tie că doriţi ca dormitorul s ă fie zugr ăvit. Deci nu mai e nevoie s ă -i repetaţi. Deja o ş tie. A doua sugestie ar fi ca prima dată când so ţul dvs. face un lucru bun s ă -i adresaţi un compliment. Dacă duce gunoiul, s ă -i spuneţi: «Bob, s ă ş tii că apreciez că duci gunoiul.» Nu-i spuneţi: «Era ş i timpul s ă duci gunoiul. Era cât pe-aci să -l ducă mu ş tele în locul tău.» Dacă îl vedeţi că plăteş te curentul, b ăteţi-1 pe umăr ş i spuneţi-i: «Bob, sunt recunoscătoare că plăteş ti tu curentul. Am auzit că există soţi care n-o fac ş i vreau s ă ş tii cât de mult apreciez asta.» De câte ori face un lucru bun, adresaţi-i un compliment."

32 CELE CINCI LIMBAJE ALE IUBIRII

Dacă totu ş i partenerul spune: „Cred că aş vrea s ă mă înscriu la o cur ă de slăbire toamna asta", atunci ai ocazia s ă îi adresezi niş te cuvinte de încurajare. Cuvintele de încurajare ar trebui s ă sune cam aş a: „Dacă te vei hotărî s-o faci, îţi spun un singur lucru: sigur vei reu ş i. Asta îmi place la tine. Când te hotăr ăş ti, reu ş eş ti. Dacă asta vrei, voi face tot ce-mi stă în putin ţă s ă te ajut. Nu- ţi face griji pentru banii necesari. Dacă asta vrei tu, o s ă facem rost ş i de bani." Asemenea cuvinte îi vor da curaj partenerului s ă dea un telefon la o clinică pentru slăbit. Încurajarea presupune empatie ş i o abordare a lumii din perspectiva partenerului. Trebuie s ă înv ăţăm mai întâi ce este important pentru partener. Numai atunci îl putem încuraja. Prin încurajări verbale încercăm s ă comunicăm ceva de genul: „Ş tiu. îmi pas ă. Sunt alături de tine. Cum te-aş putea ajuta?" încercăm s ă ar ătăm că într-adev ăr credem în persoana respectiv ă ş i în capacităţile ei. îi acord ăm încredere ş i o apreciem. Cei mai mulţi dintre noi avem un poten ţial mult mai mare decât ceea ce vom dezvolta din el vreodată. Adesea, ceea ce ne ţine pe loc este lipsa de curaj. Un so ţ iubitor poate furniza acest catalizator atât de important. •Evident, cuvintele de încurajare pot fi uneori greu de exprimat. Ele s-ar putea s ă nu apar ţină limbajului tău principal. S-ar putea s ă însemne un mare efort pentru tine s ă înveţi acest al doilea limbaj, mai ales dacă ai obiceiul s ă critici ş i s ă faci comentarii r ăuvoitoare. Dar te asigur că merită efortul.

Vorbele bune

Iubirea înseamn ă bun ătate. Dacă dorim s ă ne comunicăm iubirea verbal, trebuie s ă folosim vorbele bune.

18 CELE CINCI LIMBAJE ALE IUBIRII

curajul s ă trimită vreunul. Acum, când copiii crescuser ă ş i avea mai mult timp s ă reflecteze, Allison s-a apucat iar de scris. Keith, so ţul lui Allison, n-a dat prea multă aten ţie scrisului lui Allison la începutul căsniciei lor. Era ocupat cu propria lui meserie ş i foarte prins de posibila sa avansare în companie. Cu timpul îns ă, Keith ş i-a dat seama că împlinirea cea mai mare a vieţii nu o reprezintă realizările, ci relaţiile afective. El a înv ăţat s ă -i acorde mai multă atenţie lui Allison ş i preocup ărilor ei. A ş a încât a fost foarte firesc ca într-o sear ă s ă ia unul dintre articolele lui Allison ş i s ă le citească. După ce l-a terminat, s-a dus în cămăru ţa unde aceasta citea o carte. Cu mare entuziasm, i-a spus: „îmi pare r ău că- ţi întrerup lectura, dar trebuie neap ărat s ă - ţi spun ceva. Tocmai am terminat de citit articolul tău despre «Cum s ă profităm la maximum de vacan ţe». Allison, scrii nemaipomenit! Articolul ăsta ar trebui neap ărat publicat. Scrii clar, cuvintele descriu imagini pe care le pot vizualiza. Ai un stil fascinant. Trebuie neap ărat s ă -l prezin ţi unor reviste/' „Chiar crezi asta?", a întrebat Allison ezitând. „Ş tiu sigur", a r ăspuns Keith. „îţi spun eu că e un articol pe cinste." Dup ă ce Keith a ieş it din încăpere, Allison nu ş i-a mai continuat lectura. Cu cartea închis ă în poală, a visat vreo treizeci de minute la ceea ce spusese Keith. Se întreba dacă ş i alţii ar putea avea aceeaş i opinie despre articolul ei. Ş i-a reamintit de refuzul pe care îl primise cu câţiva ani în urmă, dar s-a gândit că acum era alt om. Scria mai bine. Avea mai multă experien ţă. înainte de a se ridica pentru a- ş i lua un pahar cu ap ă, Allison deja se hotărâse. îş i va trimite articolele la câteva reviste. Va încerca s ă vad ă dacă nu cumva o vor publica.

pentru că simte tocmai asta. Dacă i-ai greş it cu ceva, vei fi dispus s ă - ţi mărturiseş ti greş eala ş i s ă - ţi ceri iertare. Dacă motivaţia ta este diferită de ceea ce percepe, vei putea s ă -i explici totul cu blândeţe. Vei căuta înţelegerea ş i împ ăcarea ş i nu s ă - ţi impui propria percep ţie drept singura cale logică de interpretare a faptelor petrecute. Aceasta este iubirea matur ă — iubire la care ar trebui s ă aspirăm dacă vom urmări s ă avem o căsnicie împlinită. Iubirea nu ţine socoteala greş elilor. Iubirea nu scoate mereu la iveală neajunsurile trecutului. Nimeni nu-i perfect. In căsnicie, nu facem întotdeauna ceea ce e mai bine sau ceea ce s-ar cuveni. Uneori, am f ăcut ş i am spus lucruri dureroase pentru partenerii no ş tri. Nu putem ş terge trecutul cu buretele. Putem doar s ă -l recunoaş tem ş i s ă acceptăm că am greş it. Putem cere iertare ş i putem încerca s ă acţion ăm altfel pe viitor. Dup ă ce am recunoscut greş eala ş i ne-am cerut iertare, nu mai avem ce s ă facem pentru a îndrepta r ăul cauzat partenerului. Când partenerul a greş it faţă de mine, mi-a mărturisit ş i ş i-a cerut iertare, am ocazia s ă -mi fac dreptate sau s ă iert. Dacă aleg s ă -l judec ş i caut cu orice preţ s ă i-o plătesc, devin judecător, iar partenerul inculpat. Intimitatea devine imposibilă. Dacă aleg totu ş i iertarea, intimitatea poate fi reg ăsită. Iertarea este un fel de a iubi. Sunt absolut uluit cât de mulţi oameni îş i strică ziua de azi pentru ziua de ieri. Ei insistă s ă readucă în discu ţie neajunsurile zilei de ieri ş i în felul acesta distrug ş i ziua minunată care ar putea fi azi. „Nu-mi vine s ă cred că ai f ăcut una ca asta. Nu cred că am s ă te pot ierta vreodată. Nici nu- ţi dai seama cât de tare am suferit. Nici nu ş tiu cum po ţi s ă stai acolo aş a, dup ă ceea ce mi-ai f ăcut. Ar trebui s ă te târ ăş ti în genunchi ş i s ă -mi ceri iertare. Nu ş tiu dacă voi putea vreodată s ă te iert."

facă ş i, de fapt, ce trebuie s ă facă. Acest lucru este necesar deoarece la trei ani copilul nu ş tie încă s ă navigheze pe în ş elătoarele valuri ale vieţii. In căsnicie suntem îns ă egali. Parteneri adulţi. Sigur că nu suntem perfecţi, dar suntem adulţi ş i parteneri. Dacă vrem s ă dezvoltăm o relaţie intimă, trebuie s ă ne cunoaş tem unul altuia dorin ţele. Felul în care ne exprimăm aceste dorin ţe este îns ă extrem de important. Dacă le transformăm în porunci, am anulat orice posibilitate de a mai crea un climat intim ş i ne vom înstr ăina partenerul. Dacă, totu ş i, ne facem cunoscute nevoile ş i dorin ţele ca pe niş te simple cereri, înseamn ă că d ăm unele puncte de reper, ş i nu niş te ultimatumuri. So ţul care spune: „Ş tii, plăcinta aia cu mere pe care

ai putea s ă mai faci una ş i s ăptămâna asta? îmi plac plăcintele astea cu mere" îş i

sf ătuieş te so ţia în leg ătur ă cu modul în care s ă îl iubească ş i, deci, s ă creeze atmosfera de intimitate.

Pe de altă parte, so ţul care spune: „N-am mai mâncat o plăcintă cu mere de când s-a n ăscut copilul.

B ănuiesc că n-o s ă mai faci alta în următorii optsprezece ani" încetează s ă mai fie un adult ş i se

ai f ăcut-o

întoarce la un comportament adolescentin. Asemenea comenzi nu creează intimitate. Soţia care spune: „Crezi că în iueek-cnd-ul ăsta ai putea s ă cureţi rigola?" îş i exprimă iubirea printr-o dolean ţă. Dar so ţia care spune: „Dacă nu cureţi rigola, în curând o s ă ne intre în cas ă. Deja au început s ă crească copaci acolo!" a încetat s ă iubească ş i a devenit o mamă dominatoare. Cerându-i ceva partenerului, îi recuno ş ti de fapt valoarea ş i talentul. Practic, ar ăţi că are ceva sau poate face ceva de valoare pentru tine. Când porunceş ti îns ă, devii din iubit un tiran. So ţia

respectiv ă nu se va mai simţi îmb ărb ătată, ci minimalizată. Dorin ţa exprimată

sugerez s ă îţi faci un carneţel căruia s ă -i dai ş i un titlu: „Cuvinte de încurajare". Când citeş ti un articol sau o carte despre iubire, notează - ţi cuvintele de încurajare pe care le întâlneş ti. Când auzi o lectur ă despre iubire sau pe vreun prieten spunând ceva bun despre altcineva, notează. Cu timpul, vei aduna o întreag ă list ă de cuvinte ce pot fi utilizate în comunicarea iubirii faţă de partener. S-ar putea s ă doreş ti s ă adresezi ş i indirect cuvinte de încurajare, adică s ă spui lucruri bune despre partener atunci când nu este de faţă. Pân ă la urmă, cineva îi va spune ş i ţi se va recunoaş te dragostea. Spune-i mamei so ţiei tale cât de grozav ă este soţia ta. Când soacra ta îi va spune asta, lucrurile vor lua amploare. Ş i vei avea ş i mai mult de câş tigat. De asemenea, recunoaş te calităţile so ţiei tale în faţa celorlalţi atunci când ea este de faţă. Când recuno ş ti public o reuş ită, ai grijă s ă ia parte la succes ş i partenera ta. Po ţi s ă - ţi încerci talentul în a compune cuvinte de încurajare. Cuvintele scrise au avantajul că pot fi citite iar ş i iar. Am înv ăţat un lucru important despre cuvintele de încurajare ş i despre limbajele iubirii la Little Rock, în Arkansas. Eram în vizită la Bill ş i Betty Jo, mtr-o frumoas ă zi de primăvar ă. Ei locuiau într-o căsu ţă cu un gard frumos, cu multă iarb ă ş i cu o mulţime de splendide flori de primăvar ă. Era un loc idilic. Odată intrat acolo îns ă, am descoperit că idealismul se încheia. C ăsnicia lor era în ultimul hal. La doisprezece ani dup ă nuntă ş i cu doi copii se întrebau de ce Dumnezeu s-au căs ătorit. P ăreau a nu se înţelege în nici un fel. Singurul punct comun r ămânea dragostea pentru copii. Pe măsur ă ce am aflat povestea, am constatat că Bill era obsedat de munca lui ş i îi mai

r ămânea foarte pu ţin timp pentru Betty Jo. Betty Jo lucra cu jumătate de normă,

adresa celuilalt ş i i-am ajutat s ă - ş i întocmească o listă a acestor tr ăs ături pozitive. Lista lui Bill s- a concentrat asupra activităţilor lui Betty Jo ca mamă, gospodin ă ş i bucătăreas ă, iar lista lui Betty Jo s-a concentrat asupra muncii grele a lui Bill ş i a asigur ării traiului familiei. Am întocmit listele cât se poate de precis. Lista lui Betty Jo ar ăta aş a:

• N-a lipsit nici o zi de la muncă în doisprezece ani. Este foarte hotărât în ceea ce face.

De-a lungul anilor, a fost avansat de mai multe ori ş i mereu caută căi de a- ş i spori eficien ţa.

° Achită ratele la cas ă lunar.

° De asemenea, plăteş te curentul, gazele ş i apa.

° Mi-a cump ărat o rulotă acum trei ani.

• Tunde iarba sau angajează pe cineva s ăptămânal primăvara ş i vara.

• Greblează frunzele sau angajează pe cineva s-o facă toamna.

° Asigur ă bani suficien ţi pentru mâncare ş i îmbr ăcăminte pentru familie.

° Car ă gunoiul cam o dată pe lun ă.

• Asigur ă banii necesari cump ăr ării cadourilor de Cr ăciun pentru întreaga familie.

° Este de acord s ă -mi folosesc cum doresc banii pe care îi câş tig din munca mea.

Lista lui Bill ar ăta cam aş a:

° Face paturile în fiecare zi.

° D ă cu aspiratorul s ăptămânal.

• Duce copiii la ş coală în fiecare dimineaţă, dup ă ce le serveş te un mic dejun excelent.

Chapman. Sigur că mai avem încă multe de îndreptat, dar cred că suntem intr-adev ăr pe drumul cel bun." Când am vorbit cu Betty Jo, am descoperit că ea f ăcuse doar un pas mititel. Mi-a spus: „Am mai f ăcut ceva progrese, doctore Chapman. îmi face complimente aş a cum i-aţi sugerat ş i cred că este sincer. Dar, doctore Chapman, tot nu stă destulă vreme cu mine. Este în continuare foarte ocupat la serviciu ş i nu ne r ămâne deloc timp pentru a fi împreun ă." Cum o ascultam eu aş a pe Betty Jo, dintr-odată mi-a venit o idee. Mi-am dat seama că f ăcusem

o descoperire importantă. Limbajele prin care diferitele persoane îş i exprimă iubirea nu sunt

neap ărat identice. Era clar că în cazul lui Bill limbajul iubirii consta în cuvintele de încurajare. El era foarte muncitor, îi plăcea ceea ce f ăcea ş i cel mai mult dorea ca so ţia lui s ă -i recunoască munca.

Acest tipar îi fusese stabilit probabil din copilărie, ş i nevoia de încurajare era la fel de importantă ş i în viaţa sa de adult. Pe de altă parte, Betty Jo plângea după cu totul altceva. Vorbele bune nu stricau, dar tânjea în adâncul sufletului ei dup ă altceva. Ş i aş a vom ajunge la limbajul numărul doi

al iubirii.

Cuplurile căs ătorite stau ş i se uită in gol prin restaurant. Ai impresia că n-au venit acolo decât ca s ă mănânce. Când stau pe canapea cu so ţia mea ş i îi acord dou ăzeci de minute de atentie totală, iar ea face la fel, înseamn ă că, de fapt, ne d ăruim unul altuia câte dou ăzeci de minute din viaţă. Nu vom retr ăi niciodată aceste dou ăzeci de minute; ne d ăm viaţa unul celuilalt. Acest sistem este o modalitate extrem de puternică de comunicare a iubirii. Un singur leac nu poate vindeca îns ă toate bolile. în sfatul pe care l-am dat lui Bill ş i lui Betty Jo am făcut o greş eală grav ă. Am presupus că acele cuvinte de încurajare vor conta la fel de mult pentru Betty Jo ca ş i pentru Bill. Am sperat că dacă îş i vor acorda suficientă aten ţie unul altuia prin cuvinte, climatul afectiv se va schimba ş i amândoi vor începe s ă se simtă iubiţi. Pentru Bill, sistemul a funcţionat. A început s ă aib ă o părere mai bun ă despre Betty Jo. A început s ă -i aprecieze sincer munca. Dar nu a funcţionat ş i pentru Betty Jo, pentru că vorbele de încurajare nu f ăceau parte din limbajul principal al iubirii ei. Pentru ea, acest limbaj era timpul acordat. Am revenit la telefon ş i i-arn mulţumit lui Bill pentru eforturile sale din ultimele dou ă luni. I- am spus că a făcut o treab ă minunată recunoscându-i meritele lui Betty Jo ş i că ea a receptat cuvintele de încurajare. „Dar, doctore Chapman", mi-a spus el, „tot nu este fericită. Nu cred că lucrurile s-au îndreptat în vreun fel pentru ea." „Ai dreptate", i-am zis. „Ş i cred că ş tiu de ce. Problema este că am propus un limbaj al iubirii greş it." Bill n-avea nici cea mai vag ă idee despre ceea ce spuneam. I-am explicat că ceea ce face ca o persoan ă s ă se simtă iubită nu este întotdeauna acelaş i lucru cu ceea ce face ca o altă persoan ă s ă se simtă iubită.

ea p ărtaşă, dar ea priveş te lucrurile dintr-un unghi atât de negativ întotdeauna." „Acum ai în ţeles de ce este atât de r ăuvoitoare?" am întrebat. „Limbajul iubirii pentru ea presupune timp acordat. I-ai acordat atât de pu ţin, încât rezervorul ei de iubire este gol. Nu se simte în siguran ţă în raport cu iubirea ta. De aceea, în mintea ei slujba este sinonimă cu ceea ce îi fur ă timpul meritat. Nu ur ăş te propriu-zis slujba, ci faptul că are impresia că o iubeş ti prea pu ţin. Există o singur ă rezolvare ş i este una costisitoare. Trebuie s ă îţi găseş ti timp pentru Betty Jo. Trebuie s-o iubeş ti pe limba ei." „Ş tiu că aveţi dreptate, doctore Chapman. Dar de unde s ă încep?" „Ai la îndemân ă carneţelul acela în care v-aţi notat lista cu lucrurile pozitive referitoare la Betty Jo?" „E chiar lâng ă mine." „Bun. Vom mai întocmi o listă. Care sunt lucrurile pe care Betty Jo ar fi vrut s ă le faceţi împreun ă, lucruri pe care le-a men ţionat de-a lungul anilor?" Iată lista lui Bill:

• S ă ne lu ăm rulota ş i s ă ne petrecem week-end-ul la munte (uneori cu copiii, alteori numai noi doi).

• S ă mă întâlnesc cu ea la prânz (la un restaurant frumos sau uneori chiar ş i la McDonald).

• S ă angajez o baby-sittcr ş i s-o scot în oraş la o cin ă în doi.

• Când vin seara acas ă, s ă stau de vorb ă cu ea despre ce s-a petrecut peste zi ş i s ă ascult ce-mi spune ş i ea despre cum a decurs ziua (nu-i place s ă mă uit la televizor când încercăm s ă stăm de vorb ă).

„Asta este ceea ce îmi doresc cel mai tare pe lumea asta. Indiferent dacă ajung sau nu în vârf, doresc ca ea s ă fie fericită. Vreau s ă mă bucur de viaţă alături de ea ş i de copii/' Au trecut mulţi ani de atunci. Bill ş i Betty Jo au mers pân ă în vârf ş i înapoi, dar important este că au f ăcut totul împreun ă. Copiii au plecat la casele lor, iar Bill ş i Betty Jo sunt întru totul de acord că aceş tia au fost cei mai frumo ş i ani ai lor. Bill a devenit un mare amator de muzică clasică, iar Betty Jo a întocmit o listă nesfârş ită în carneţelul ei cu lucrurile pe care le apreciază la Bill. El nu se mai satur ă ascultându-le. Intre timp, ş i-a deschis propria firmă ş i este din nou în top. Slujba lui nu mai e o amenin ţare pentru Betty Jo. Ea este chiar încântată ş i-l încurajează. Ş tie că este pe primul loc în viaţa lui. Rezervorul ei de iubire este plin, ş i dacă începe s ă se golească ş tie că este suficient s ă-i cear ă lui Bill ca acesta s ă -i acorde toată aten ţia.

împreun ă

Aspectul central în ceea ce priveş te timpul acordat este ca acesta s ă fie petrecut împreun ă. Ş i

nu este suficient s ă fim alături de cealaltă persoană

aproape unul de celălalt, dar nu sunt neap ărat ş i împreună. împreun ă înseamn ă ca nimic s ă nu ne distrag ă aten ţia. Când un tată stă pe jos ş i aruncă o minge copilaş ului lui de doi ani, el se concentrează asupra copilului, ş i nu asupra mingii. Acest scurt moment, indiferent cât ar dura, este un moment petrecut împreun ă. Dacă îns ă tatăl vorbeş te la telefon în timp ce aruncă mingea, nu-i mai acord ă toată aten ţia copilului. Unii so ţi ş i unele so ţii cred că petrec mult timp împreun ă atunci când, în realitate.

Doi oameni care stau în aceeaş i încăpere sunt

celor care se plâng că partenerii lor nu le vorbesc nu se refer ă la faptul că aceş tia n-ar scoate nici un cuvânt, ci la acela că doar rareori particip ă la un dialog deschis. Dacă limbajul principal al iubirii partenerului înseamn ă timpul petrecut împreun ă, un asemenea dialog este esen ţial pentru acea senzaţie de a se simţi iubit/iubită. Adev ărata conversaţie este ceva destul de diferit faţă de primul limbaj al iubirii. Cuvintele de încurajare se concentrează asupra a ceea ce spunem, în vreme ce adev ărata conversaţie se concentrează asupra a ceea ce auzim. Dacă îmi împ ărtăş esc iubirea prin timpul acordat ş i vom petrece mai multă vreme discutând, înseamn ă că mă voi concentra s ă ascult ş i s ă în ţeleg ceea ce spui. Voi pune întreb ări, dar nu la întâmplare, ci din dorin ţa reală de a în ţelege ce gândeş ti, ce simţi ş i ce doreş ti. L-am cunoscut pe Patrick când avea patruzeci ş i trei de ani ş i era căs ătorit de ş aptesprezece ani. Nu l-am uitat, pentru că primul contact verbal cu el a fost unul plin de dramatism. Stătea pe un fotoliu de piele în cabinetul meu, iar dup ă ce s-a prezentat pe scurt, s-a aplecat spre mine ş i mi-a zis foarte emo ţionat: „Dle doctor Chapman, am fost un prost. Un mare prost." „Cum ai ajuns la această concluzie?", am întrebat eu. „Sunt însurat de ş aptesprezece ani", mi-a zis el, „ş i so ţia mea m-a p ăr ăsit. Acum îmi dau seama cât de prost am fost." Am repetat întrebarea iniţială: „în ce fel ai fost prost?" „So ţia mea venea acas ă de la muncă ş i îmi povestea despre problemele de la birou. Eu o ascultam ş i-i spuneam ce cred că ar trebui s ă facă. întotdeauna o sf ătu- iam. O înv ăţam s ă se confrunte cu problemele. «Problemele nu dispar pur ş i simplu. Trebuie s ă vorbeş ti cu cei implicaţi sau cu ş eful. Trebuie s ă dai piept cu problemele.» A doua zi venea de la slujb ă ş i îmi vorbea despre

am fost! Acum am r ămas făr ă ea. Oare de ce nu- ţi dai seama de lucrurile astea atunci când le faci?", m-a întrebat el. „Nu mi-am dat seama de nimic, parcă -mi luase Dumnezeu min ţile. Doar acum am priceput cât de mult am greş it." So ţia lui Patrick implora, de fapt, o conversaţie bazată pe în ţelegere. Din punct de vedere afectiv', ea tânjea s ă i se dea aten ţie ascultându-i-se nemulţumirile ş i frustrările. Patrick nu se concentrase asupra ascultatului, ci asupra vorbitului. Era atent doar la formularea problemei, pentru a-i g ăsi o solu ţie. El n-a ascultat destul de mult sau de bine încât s ă aud ă strig ătul prin care ea solicita sus ţinerea ş i înţelegerea de care avea nevoie. Mulţi suntem asemeni lui Patrick. Suntem educaţi s ă analizăm problemele ş i s ă g ăsim solu ţii. Uităm îns ă că într-o căsnicie este vorba de o relaţie ş i nu de un proiect ce trebuie dus la bun sfâr ş it sau de o problemă care trebuie rezolvată. O relaţie afectiv ă presupune s ă - ţi asculţi partenerul, manifestând în ţelegere faţă de gândurile, sentimentele ş i dorinţele sale. Trebuie s ă fim dispu ş i s ă

d ăm sfaturi, îns ă doar atunci când ne sunt cerute ş i niciodată cu condescenden ţă. Cei mai mulţi

dintre noi nu ş tim s ă ascultăm. Suntem mult mai buni la gândit ş i vorbit. S ă înveţi s ă asculţi poate fi la fel de greu ca înv ăţatul unei limbi str ăine, dar trebuie s ă înv ăţăm dacă vrem s ă ne comunicăm iubirea. Acest lucru este valabil în special în cazul în care limbajul principal al iubirii partenerului este timpul acordat, iar dialectul aferent — adev ărata conversaţie. Din fericire, s-au scris nenumărate căr ţi ş i articole referitoare la dezvoltarea artei ascultării. Nu voi încerca s ă repet ceea ce au scris alţii, dar aş sugera un rezumat al câtorva sfaturi practice.

2. Pă streaz ă contactul vizual atunci când partenerul îţi vorbeş te. Asta ajută s ă nu- ţi fug ă gândul în altă

timp ce vorbeş ti, mă voi ab ţine s ă mă ap ăr sau s ă aduc acuze sau s ă -mi afirm poziţia. Scopul meu este s ă- ţi descop ăr gândurile ş i sentimentele. Obiectivul meu nu este s ă mă ap ăr sau s ă te aduc pe drumul cel bun, ci s ă te în ţeleg.

Cum s ă înveţi s ă vorbeş ti

Adev ărata conversaţie presupune nu numai a asculta plin de în ţelegere, ci ş i a te destăinui. Când

o so ţie spune: „A ş vrea ca so ţul meu s ă -mi vorbească. Nu ş tiu niciodată ce gândeş te sau ce simte",

ea doreş te, de fapt, mai multă intimitate. Vrea s ă se simtă mai aproape de soţul ei, dar cum ar putea-

o face dacă nu ş tie cum reacţionează? Pentru ca ea s ă se simtă iubită, el trebuie s ă înveţe s ă se

destăinuie. Dacă limbajul ei de iubire constă în timpul acordat, ş i dialectul constă în adev ărata conversaţie, rezervorul de iubire nu va fi niciodată plin pân ă când el nu- ş i va destăinui gândurile ş i sentimentele.

acă trebuie s ă înveţi limbajul adevă ratei conversaţii, începe prin a observa emo ţiile pe care le tr ă ieş ti când eş ti departe de cas ă .

Destăinuirea nu e un lucru prea u ş or pentru unii dintre noi. Mulţi adulţi s-au format în familii în care exprimarea gândurilor ş i sentimentelor nu numai că nu a fost încurajată, ci direct condamnată. Atunci când cereai o jucărie, primeai o predică despre starea jalnică a finan ţelor familiei. Copilul se simţea vinovat pentru o asemenea dorin ţă ş i înv ăţa repede s ă nu- ş i mai exprime

terminat în trei zile, când eu credeam că am două s ăptămâni la dispoziţie?" Notează- ţi sentimentele în acest carneţel alături de câteva cuvinte care s ă te ajute s ă - ţi aminteş ti

de întâmplarea ce a generat sentimentele respective. Lista ar trebui s ă arate cam aş a:

încearcă s ă faci acest exerciţiu de trei ori pe zi ş i vei reuş i s ă - ţi con ş tientizezi natura emo ţională. Folosind carneţelul, comunică - ţi pe scurt emo ţiile ş i întâmpl