Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România

STANDARDUL PROFESIONAL
nr. 21
Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea prezentarea situațiilor financiare
Ghid de aplicare -
Ediția a IV-a, revizuită și adăugită

Editura CECCAR, București, 2011

1
Editor: Editura CECCAR
Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, București
Tel.: 021/330.88.69 / 70 / 71
Fax: 021/330.88.88
E-mail: edituraceccar@yahoo.com
www.ceccar.ro
Redactor: Nadia MARINESCU

Tipărit: Tipografia EVEREST 2001 București

Tel.: 021/433.07.01 / 02 / 03 www.everest.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI ȘI CONTABILILOR AUTORIZAȚI DIN
ROMÂNIA (București)
Standardul profesional nr. 21: misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare: ghid de aplicare / Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din
România Ed. a 4-a, rev. și adăugită București: Editura CECCAR, 2011
ISBN 978-973-8414-89-1 657

2
 CUPRINS
I. Standardul profesional nr. 21: Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și
prezentarea situațiilor financiare.............................................................................................
II. Ghid pentru aplicarea Standardului profesional nr. 21: Misiunea de ținere a
contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare...............................................
III. Norme generale de bază aplicabile tuturor misiunilor expertului contabil....................

NOTĂ:
1) În cuprinsul prezentei lucrări, următorii termeni au următoarele semnificații:
– standard = normă;
– conturi anuale = situații financiare;
– cabinet profesional = persoana fizică sau juridică membră a Corpului.
2) Normele și comentariile la norme se înțeleg împreună și au aceeași autoritate.
3) Standardele de bază sunt aplicabile în orice misiune a experților contabili și contabililor
autorizați, chiar și atunci când un standard specific nu menționează acest lucru.
4) Standardele profesionale constituie criterii de apreciere a calității serviciilor prestate de
membrii CECCAR.
5) Clasificarea și codificarea standardelor profesionale emise de CECCAR pentru principalele
misiuni realizate de membrii săi se prezintă astfel:

3
 Clasificarea și codificarea standardelor profesionale emise de CECCAR
Standarde de
Standarde specifice
bază

Nivelul 2 (aplicabile misiunilor legate Nivelul 3

Domeniul de de situațiile financiare)
Nivelul 1 (aplicabile altor misiuni decât cele legate de situațiile financiare)
acoperire al
standardelor (aplicabile
tuturor 22 31 35
21 23 32 34 39 Crearea
misiunilor) Contabi- Situații Cenzo- 24 Audit Fuziuni/ Servicii Expertiză
36 Audit 37
întreprin-
financiar statutar Aporturi intern Evaluări
litate rat la capital divizări fiscale contabilă derilor
e
Norme de
comportament 11 211 221 231 241 311 321 341 351 361 371 391

Norme de lucru
12 212 222 232 242 312 322 342 352 362 372 392

Norme de
raportare 13 213 223 233 243 313 323 343 353 363 373 393

Legenda:
– Prima cifră indică nivelul de organizare al standardului: 1 standarde de bază, aplicabile tuturor misiunilor; 2 standarde specifice aplicabile
misiunilor legate de situațiile financiare; 3 standarde specifice aplicabile altor misiuni decât cele care se referă la situațiile financiare.
– A doua cifră la standardele specifice indică natura misiunii profesionistului contabil.
– A treia cifră la standardele specifice și a doua cifră la standardele de bază indică domeniul de acoperire al standardului: 1 norme de
comportament; 2 norme de lucru; 3 norme de raportare.
– A patra cifră și următoarele la standardele specifice și a treia cifră și următoarele la standardele de bază indică textul normelor profesionale,
precum și comentariile la acestea

4
 I. STANDARDUL PROFESIONAL nr. 21:
Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare

SUMAR
211 NORME DE COMPORTAMENT PROFESIONAL........................................................
2112 Competența..................................................................................................................
212 NORME DE LUCRU.........................................................................................................
2120 Cunoașterea activităților întreprinderii clientului.........................................................
2121 Programarea lucrărilor.................................................................................................
2122 Contractarea lucrărilor.................................................................................................
2123 Delegarea și supravegherea lucrărilor..........................................................................
2124 Organizarea contabilității clientului.............................................................................
2125 Controlul regularității și sincerității contabilității.........................................................
2126 Închiderea conturilor....................................................................................................
2127 Analiza critică a situațiilor financiare...........................................................................
2128 Utilizarea lucrărilor altor profesioniști.........................................................................
2129 Documentarea lucrărilor...............................................................................................
2130 NORMA DE RAPORTARE...............................................................................................

5
211 NORME DE COMPORTAMENT PROFESIONAL
privind:
2111 – Independența
2112 – Competența
2113 – Calitatea lucrărilor
2114 – Secretul profesional și confidențialitatea
2115 – Acceptarea și menținerea misiunilor

Normele aplicabile sunt normele generale de bază, cu următorul comentariu pentru norma:

2112 COMPETENȚA
Toți colaboratorii cabinetului/societății de expertiză contabilă având atribuții privind înregistrările
contabile trebuie să dețină un nivel de formare contabilă corespunzător acestor lucrări.
Dacă lucrările sunt parțial sau total asigurate de client, direct sau prin personal salariat sau angajat
cu convenție civilă, liber-profesionistul contabil va aprecia nivelul de calificare al personalului
clientului și îi va propune acestuia măsurile de formare în cazul în care consideră că este necesar.

212 NORME DE LUCRU privind:

2120 CUNOAȘTEREA ACTIVITĂȚILOR ÎNTREPRINDERII CLIENTULUI

NORMA

Profesionistul contabil trebuie să obțină o cunoaștere globală a întreprinderii, a evoluției

sale recente și a mediului său înconjurător, în scopul organizării și planificării contabile și
pentru a se asigura că situațiile financiare dau informații coerente și credibile.

COMENTARII
Profesionistul contabil colectează informații privind:
– identificarea întreprinderii: activități, statut juridic, fiscal și social, structură etc.;
– organizarea administrativă și contabilă: sistem și personal contabile, participanți familiali;
– specificitățile contabile, fiscale, sociale etc.;
– caracteristicile sectorului de activitate;
– cerințele clientului în materie de gestiune.
Această procedură permite:
– definirea caracteristicilor misiunii: natura, volumul, nivelul lucrărilor necesare;
– stabilirea bugetului necesar timp și bani;
– redactarea contractului de prestări de servicii.
În plus, în fiecare an, profesionistul contabil trebuie să se informeze cu privire la evenimentele
marcante ale exercițiului financiar, evoluția activității întreprinderii, investițiile realizate,
dificultățile de recuperare a creanțelor, litigii etc.

2121 PROGRAMAREA LUCRĂRILOR

NORMA
Norma aplicabilă este norma generală.
COMENTARII
Derularea unei misiuni de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare
trebuie efectuată cu grija de a răspunde necesităților clientului, dar și obligațiilor legale și/sau
fiscale.

6
Profesionistul contabil va stabili și va pune în funcțiune o organizare internă adaptată atât
specificului cabinetului său, dar și al clientului său, în vederea asigurării bunei executări a acestei
misiuni.
În funcție de structura cabinetului/societății, programarea lucrărilor este organizată:
– fie pe dosare dosar cu dosar (câte un dosar pentru fiecare client);
– fie pe secțiuni ale contabilității (o persoană din cadrul cabinetului ține contabilitatea pentru o
secțiune la mai mulți clienți).
În plus, buna desfășurare a misiunii depinde de transmiterea datelor convenite și a informațiilor
necesare de către client. Este de dorit stabilirea unor modalități de transmitere a datelor în cursul
anului și cu ocazia închiderii anuale.

2122 CONTRACTAREA LUCRĂRILOR

NORMA
Norma aplicabilă este norma generală.
COMENTARII
Potrivit legii de organizare a profesiei, contractul încheiat cu clientul este un contract de prestări
de servicii. Acesta cuprinde în mod special:
– denumirea precisă a misiunii de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare;
– indicarea principalelor diligențe tehnice ale misiunii;
– repartizarea lucrărilor ce revin profesionistului contabil și clientului, precum și indicarea
răspunderilor care decurg din aceasta;
– formula de raportare care va însoți situațiile financiare și raportările periodice (lunare și
trimestriale) și balanțele lunare.
De asemenea, este indicată limitarea, prin contract, a responsabilităților profesionistului contabil,
pe baza recomandărilor Corpului.
Liber-profesionistul contabil poate personaliza contractul de prestări de servicii, completându-l și
cu alte prestări de servicii convenite cu clientul.
Contractul de prestări de servicii poate fi încheiat utilizând modelul de contract anexat prezentelor
norme.

2123 DELEGAREA ȘI SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR

NORMA
Norma aplicabilă este norma generală.
COMENTARII
Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare pentru
întreprinderile mici și mijlocii este în general externalizată și încredințată unui cabinet de
expertiză contabilă sau de contabilitate.
Pentru aceasta, responsabilitatea misiunii poate fi încredințată unui colaborator, confirmat din
cadrul cabinetului/societății de expertiză contabilă sau de contabilitate.
Liber-profesionistul contabil de rang superior, din cadrul aceluiași cabinet/societate, va proceda la
supravegherea lucrărilor executate de colaborator, va efectua examinarea finală a dosarului, va
viza notele de sinteză și va semna raportul. Acestui liber-profesionist contabil de rang superior îi
revine în întregime responsabilitatea.

2124 ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII CLIENTULUI

7
NORMA
Profesionistul contabil concepe sau recomandă politici contabile și proceduri de organizare
a contabilității, conform referențialului contabil adoptat sau legislației în vigoare, adaptate
la mărimea și necesitățile activităților clientului.
COMENTARII
Liber-profesionistul contabil, de acord cu clientul, elaborează un plan de conturi adaptat
necesităților acestuia, în conformitate cu planul general de conturi. El va reaminti, în cadrul
procedurilor scrise de aplicare a acestui plan de conturi adaptat, elementele de organizare
administrativ-contabilă: crearea și circulația în interiorul activității a documentelor justificative,
arhivarea-clasarea acestora, autorizarea efectuării plăților, măsurile de protejare-conservare a
valorilor patrimoniale active etc.
O atenție deosebită este acordată planificării contabilității primare, de gestiune și financiare și
elaborării politicilor contabile proprii entității-client.
Pentru ținerea contabilității în partidă simplă, profesionistul contabil, utilizând normele
metodologice privind organizarea și ținerea acestei contabilități, va acorda o atenție deosebită
aplicării procedurilor de ordonare și înregistrare a documentelor justificative în fișa operațiilor
diverse, pentru a putea inventaria creanțele și datoriile la sfârșitul exercițiului.

2125 CONTROLUL REGULARITĂȚII ȘI SINCERITĂȚII CONTABILITĂȚII

NORMA
Profesionistul contabil se asigură de calitatea înregistrărilor contabile și de existenta
registrelor legale.
COMENTARII
Regularitatea contabilității constă în preluarea în politicile contabile proprii a principiilor
contabile corespunzătoare referențialului contabil adoptat.
Sinceritatea contabilității constă în aplicarea cu bună-credință a regulilor și principiilor contabile
prevăzute în referențialul contabil adoptat.
Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și se prezintă
în mod ordonat și completate, astfel încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul
operațiilor patrimoniale efectuate.
Profesionistul contabil ține la zi registrele legale sau se asigură că acestea sunt ținute la zi.
În cazul când înregistrările contabile sunt efectuate de către client, liber-profesionistul contabil
controlează calitatea acestora prin sondaj. Controalele se referă la:
– existența documentelor justificative;
– corecta înregistrare în conturi și în perioada aferentă etc.
Atunci când înregistrările contabile sunt asigurate de către un cabinet / o societate de expertiză
sau de contabilitate, efectuarea controlului ulterior are loc în cadrul procedurilor de control intern
al cabinetului respectiv.

2126 ÎNCHIDEREA CONTURILOR

NORMA
Profesionistul contabil stabilește înregistrările contabile necesare închiderii exercițiului
financiar:
 pe baza informațiilor și a documentelor justificative furnizate de client;
 recurgând eventual la o simplificare a înregistrării rezultatelor inventarierii;

8
 punând în aplicare tehnicile de analiză, prelucrare și control al documentelor.
El le înregistrează în conturile întreprinderii sau se asigură că ele sunt corect contabilizate
de către client.
COMENTARII
Profesionistul contabil inventariază și colectează toate datele și informațiile referitoare la:
– cotele de amortizare practicate; el se asigură că nu există confuzie între amortizarea
economică (contabilă) și cea fiscală;
– inventarierea de către client sau angajator a întregului patrimoniu;
– documentația lucrărilor efectuate în regie proprie (devize de lucrări, procese-verbale de
recepție și punere în funcțiune);
– documentația privind creanțele incerte (lista acestora, vechimea, somațiile la plată făcute,
aprecierea procentuală a șanselor de încasare).
Aceste date și informații vor fi apreciate cu ocazia examinării critice, conform normei 2127.
Profesionistul contabil își va baza lucrările de închidere a exercițiului financiar pe balanța
sintetică de verificare a conturilor, a elementelor și a rezultatului inventarierii patrimoniului.
El propune întreprinderii cliente (sau efectuează el însuși) înregistrările contabile privind
închiderea exercițiului financiar: înregistrări relative la conturile asimilate, la cele de regularizare,
de amortizare sau de provizioane etc.
El ia în considerare pertinența datelor și informațiilor, apreciind caracterul semnificativ al
acestora, care pot duce la simplificarea anumitor operații de inventariere: cele necontabilizate la
închiderea exercițiului financiar, pentru cheltuielile repetabile, fără variații, semnificative de la un
exercițiu la altul (asigurări, chirie, leasing, contracte de întreținere și reparații, abonamente,
telefon etc.).
Profesionistul contabil pune în aplicare tehnici de control asupra conturilor de bilanț și asupra
anumitor poziții din contul de rezultate (eventual prin documentarea conturilor terților):
justificarea componenței soldurilor, compararea cu documente justificative externe, verificarea cu
documente justificative interne. Efectuarea acestor controale se face de către profesionistul
contabil ținând seama de caracterul semnificativ al elementelor supuse analizei.
Aceste controale pot fi facilitate atunci când contabilitatea este ținută de un cabinet / o societate
de expertiză sau de contabilitate.

2127 ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIILOR FINANCIARE

NORMA
Profesionistul contabil controlează coerenta și credibilitatea situațiilor financiare în raport
cu cunoașterea sa despre activitățile întreprinderii, a documentelor justificative și a
informațiilor primite de la client.
COMENTARII
În cadrul procedurilor de control intern ale cabinetului, profesionistul contabil va analiza situațiile
financiare pentru a se asigura că:
– nu conțin nicio anomalie evidentă de prezentare;
– nu sunt rezultatul niciunei greșeli matematice;
– dau o informație coerentă și credibilă în raport cu cunoașterea sa despre activitățile
întreprinderii clientului și a mediului în care aceasta acționează, precum și în raport cu
documentele justificative și informațiile primite de la client.
El verifică coerența diferitelor elemente ale situațiilor financiare.
În plus, profesionistul contabil compară datele bilanțului și ale contului de profit și pierdere cu
elementele identice ale exercițiului precedent și analizează variațiile pe care le consideră

9
semnificative, precum și pe cele care au avut o contribuție determinantă la formarea rezultatului,
ținând seama de cunoașterea sa despre activitățile întreprinderii cliente și de evenimentele
importante ale exercițiului financiar.
El face referiri, dacă este cazul, la întreprinderi similare sau la studii/statistici sectoriale.
Această analiză critică se finalizează printr-o întrevedere cu clientul pentru a confirma toate
elementele semnificative constatate.

2128 UTILIZAREA LUCRĂRILOR ALTOR PROFESIONIȘTI

NORMA
Norma aplicabilă este norma generală.
COMENTARII
Misiunea de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare îl conduce pe
profesionistul contabil la realizarea diligențelor sale profesionale pe baza documentelor
justificative și a informațiilor comunicate de întreprinderea clientă.
În acest cadru contractual, el are dreptul să ceară toate documentele privind viața întreprinderii
sau lucrările altor profesioniști.
Profesionistul contabil va stabili dacă aceste documente sau lucrările altor profesioniști-specialiști
sunt coerente și credibile și pot fi utilizate pentru realizarea obiectivelor misiunii sale.
Profesionistul contabil nu se poate considera degrevat, total sau parțial, de propriile sale
responsabilități ca urmare a preluării concluziilor altor profesioniști-specialiști în cadrul lucrărilor
sale.

2129 DOCUMENTAREA LUCRĂRILOR

NORMA
Dosarele de lucru sunt ținute pentru a documenta activitățile efectuate și pentru a susține
raportul profesionistului contabil.
COMENTARII
În cadrul misiunii de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare,
profesionistul contabil întocmește și actualizează pentru fiecare dintre clienții săi:
– un dosar permanent, care cuprinde toate informațiile necesare asupra întreprinderii cliente,
care se referă atât la misiunile în curs, cât și la cele anterioare;
– un dosar anual, care centralizează toate documentele de lucru ce se referă la contabilitatea
exercițiului financiar respectiv.
Cu titlu informativ, un dosar permanent, de obicei, conține:
– un exemplar al contractului de prestări de servicii;
– documentele legale, în extras, care atestă existența întreprinderii cliente (actele de constituire,
de înregistrare a firmei etc.);
– contractele importante, în extras, cu durata de mai mulți ani (contracte de asigurări, leasing,
licențe, brevete, închirieri, finanțări pe termen mediu și lung etc.);
– descrierea întreprinderii cliente (sedii, subunități) și a activităților sale;
– descrierea sistemului contabil.
Dosarul anual conține, în general:
– un program-tip/standard de lucru;
– balanța de verificare și fișele de cont din Cartea mare, dacă au fost utilizate ca foi de lucru în
lucrările efectuate;
– foile de lucru referitoare la închiderea situațiilor financiare;

10
– foile de lucru referitoare la analiza critică efectuată;
– nota sintezei generale;
– situațiile financiare și raportul.
După aprobarea și publicarea situațiilor financiare, acestea se transferă în dosarul permanent.

2130 NORMA DE RAPORTARE

NORMA
Profesionistul contabil declară în raportul său că a îndeplinit diligentele prevăzute de
normele profesionale privind misiunea de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a
situațiilor financiare. De asemenea, menționează în raportul său că nu s-au evidențiat
documente sau elemente care să pună în discuție sau la îndoială coerența și credibilitatea
lucrărilor contabile efectuate. Situațiile financiare sunt anexate raportului de misiune.
Atunci când raportul se prezintă cu observație (ori observații), profesionistul contabil
trebuie să expună clar motivele respective. Profesionistul contabil, pentru redactarea
raportului său, se va folosi de modelele anexate prezentei norme.
COMENTARII
În cadrul misiunii de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare,
profesionistul contabil elaborează un raport scris, în care menționează îndeplinirea misiunii.
Profesionistul contabil semnează raportul său în ultima zi a misiunii sau la data predării situațiilor
financiare conducerii întreprinderii.
Raportul cuprinde trei părți:
– una relativă la prezentarea misiunii și la respectarea normelor profesionale;
– a doua, referitoare la formularea raportului;
– ultima, necesară identificării situațiilor financiare ale întreprinderii cliente.
Această ultimă parte va fi completată de o mențiune pusă pe fiecare pagină a situațiilor financiare,
amintind natura misiunii încredințate profesionistului contabil și existența raportului.
Un raport fără observație (observații) este furnizat de profesionistul contabil atunci când în cursul
misiunii:
– a putut pune în aplicare, fără restricție, toate obiectivele misiunii;
– nu a constatat elemente care să pună în discuție coerența și credibilitatea informațiilor
financiare.
Dacă profesionistul contabil:
– a evidențiat una sau mai multe incertitudini care afectează informațiile financiare (litigii al
căror final este incert etc.) sau este în dezacord cu clientul asupra uneia sau mai multor
opțiuni ale acestuia din urmă;
– a întâmpinat limitări ale diligențelor sale în cursul efectuării misiunii (de pildă, nu a putut să
se asigure de regularitatea contabilității etc.),
el întocmește un raport cu observație (observații) în cazul în care consideră că anumite observații
merită a fi aduse la cunoștința conducerii întreprinderii-client.

11
 Modele de rapoarte de misiuni privind ținerea contabilității, întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare

Raport de misiune fără observații...........................................................................................

Raport de misiune cu observații..............................................................................................

12
 RAPORT DE MISIUNE FĂRĂ OBSERVAȚII
RAPORT DE MISIUNE
În cadrul misiunii de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare ale
întreprinderii X pentru exercițiul financiar de la………. la…………. și în conformitate cu
contractul de prestări de servicii din data de………… am efectuat diligențele prevăzute de
normele aprobate de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România privind
realizarea acestei misiuni.
La terminarea lucrărilor noastre, care nu reprezintă un audit sau o certificare, nu am găsit
elemente care să pună în discuție (sau sub semnul îndoielii) coerența si credibilitatea contabilității.
Situațiile financiare alăturate, care conțin…… pagini, se caracterizează prin următoarele date:
– total bilanț......................................................................................lei;
– cifra de afaceri...............................................................................lei;
– rezultatul net contabil....................................................................lei.
O caracterizare a activităților desfășurate. desprinsă din situațiile financiare întocmite. este
prezentată în Nota anexată prezentului Raport.
Întocmit la……………
Data…………………..
Semnătura
(semnăturile. în cazul societăților de expertiză contabilă)

13
 RAPORT DE MISIUNE CU OBSERVAȚII
RAPORT DE MISIUNE
În cadrul misiunii de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare ale
întreprinderii X pentru exercițiul financiar de la………… la………… și în conformitate cu
contractul de prestări de servicii din data de………….. am efectuat diligențele prevăzute de
normele aprobate de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România privind
realizarea acestei misiuni.
Nu am constatat elemente susceptibile să afecteze în mod semnificativ regularitatea și sinceritatea
contabilității, cu excepția următoarei (următoarelor) observații, pe care o (le) aducem la cunoștința
dvs.:
(descrierea elementelor evidențiate)
La data efectuării lucrărilor, care nu au constituit un audit sau o certificare, cu excepția celor
menționate mai sus, nu am constatat existența unor elemente care să afecteze coerența si
credibilitatea contabilității.
Situațiile financiare alăturate, care conțin……….. pagini, se caracterizează prin următoarele date:
– total bilanț.....................................................lei;
– cifra de afaceri...............................................lei;
– rezultatul net contabil....................................lei.
O caracterizare a activităților desfășurate, desprinsă din situațiile financiare întocmite, este
prezentată în Nota anexată prezentului Raport.
Întocmit la……………..
Data……………………
Semnătura
(semnăturile, în cazul societăților de expertiză contabilă)

14
 CONTRACT DE PRESTĂRI SERVICII
privind ținerea contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare
În temeiul prevederilor Legii contabilității și ale OG nr. 65/1994, republicată, a intervenit
prezentul contract între:
CLIENTUL……….., cod fiscal………….., cu sediul în…………… str. ……………..nr……..,
reprezentat de………., având funcția de………., având ca principal obiect de activitate………..,
realizând în anul precedent, data încheierii prezentului contract, un volum de:
................facturi clienți, cu o cifră de afaceri de……….mii lei
................facturi furnizori
................fișe fiscale (FF1 și FF2)
EXECUTANTUL-PRESTATOR: dl/dna…………., expert contabil / contabil autorizat, cu
domiciliul în…………. str. ………. nr. …….., cod fiscal…….., carnet membru CECCAR
nr. ......... din anul……, vizat pe anul în curs, sau societatea de expertiză contabilă , cu sediul
în………. str. ……………. nr. ……., cod fiscal…….., reprezentată de dl/dna……………., expert
contabil / contabil autorizat, carnet membru CECCAR nr. ……….. din anul ……., vizat pe anul
în curs.

15
 1. OBIECTUL CONTRACTULUI
Executantul-prestator se obligă să țină contabilitatea clientului, să întocmească situațiile
financiare prevăzute de reglementările în vigoare (sau de standardele de contabilitate...) și să le
prezinte clientului, la termenul prevăzut la punctul 2.2.1. al prezentului contract.
Această misiune îi permite executantului să se asigure că a pus în lucru toate diligențele prevăzute
de lege sau de standardele profesionale și că în final a constatat (nu a constatat) elemente care să
pună sub semnul îndoielii sau care să afecteze în mod semnificativ regularitatea și sinceritatea
contabilității, ținând seama de documentele justificative și informațiile furnizate de client.
Această misiune nu este un audit sau o certificare, și nici o examinare a situațiilor financiare și nu
are ca obiect cercetarea sistematică a fraudelor și a deturnărilor.
Această misiune este reglementată profesional de Normele privind ținerea contabilității,
întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, aprobate de Corpul Experților Contabili și
Contabililor Autorizați din România (Standardul profesional nr. 21).
În afara obligației îndeplinirii misiunii conform normelor profesionale, executantul poate de
asemenea asigura, suplimentar, la cererea clientului:
a) asistență pentru elaborarea procedurilor privind:
● organizarea și conducerea gestiunilor de imobilizări, stocuri și disponibilități bănești;
● stabilirea circuitului documentelor justificative, pe baza unor scheme sau grafice de
circulație, în concordanță cu activitățile clientului;
● organizarea contabilității de gestiune;
● controlul operațiilor patrimoniale efectuate, al procedurilor de prelucrări utilizate și al
exactității datelor contabile furnizate (controlul tehnico-operativ, controlul financiar-
preventiv, controlul intern de gestiune);
b) întocmirea declarațiilor cu caracter fiscal privind impozitul pe profit, taxa pe valoarea
adăugată, accizele, impozitul pe salarii, contribuțiile la asigurările sociale, precum și
celelalte impozite, taxe și vărsăminte la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale și la
fondurile speciale;
c) ținerea jurnalului pentru vânzări si a jurnalului pentru cumpărări;
d) ……………………….
2. OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR
2.1. Clientul se obligă să predea, la sediul executantului, prin delegatul său, dl/dna………………,
la termenele prevăzute mai jos, documentele justificative, actele și informațiile necesare
executantului pentru ținerea contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, după
cum urmează:
2.1.1. În prima zi a săptămânii, pentru săptămâna precedentă, borderoul de predare a
documentelor justificative, care va sta la baza înregistrărilor în contabilitate, inclusiv exemplarul
nr. 2 al Registrului de casă și extrasele de cont bancare, însoțite de documentele aferente;
borderoul de predare a documentelor justificative va fi întocmit în ordinea cronologică a
documentelor.
2.1.2. În ziua a cincea a lunii următoare celei de referință:
a) statul de salarii;
b) în cazul când sunt ținute de client:
– jurnalul pentru vânzări;
– jurnalul pentru cumpărări.
2.1.3. În ziua de ... a lunii următoare celei de referință, în cazul când documentele respective sunt
întocmite și se depun de către client:
a) declarația lunară privind obligațiile de plată la bugetul de stat;

16
b) declarația lunară privind taxa pe valoarea adăugată.
2.1.4. În ziua de ... februarie a anului următor celui de referință, dosarul inventarierii anuale a
patrimoniului, care va cuprinde:
a) deciziile de numire a comisiei și subcomisiei de inventariere;
b) listele de inventariere întocmite de subcomisii pe locurile de depozitare a bunurilor;
c) extrasele de cont confirmate sau procesele-verbale de punctaj pentru inventarierea
creanțelor. a datoriilor și a trezoreriei;
d) listele de inventariere separate și motivarea scrisă a comisiei de inventariere pentru bunurile
depreciate. neutilizabile sau deteriorate. fără mișcare sau greu vandabile. comenzile în curs.
abandonate sau sistate. precum și pentru creanțele și obligațiile incerte sau în litigiu;
e) procesul-verbal privind rezultatele inventarierii cuprinzând conținutul și aprobarea;
f) Registrul-inventar pentru a fi înregistrate rezultatele inventarierii.
2.1.5. În ziua de ... martie a anului următor celui de referință, în cazul când documentele
respective se întocmesc și se depun de către client:
a) declarația anuală privind impozitul pe profit;
b) decontul anual privind accizele.
2.1.6. Clientul se mai angajează:
a) să realizeze lucrările ce îi revin conform prevederilor prezentului contract;
b) să îi aducă la cunoștință executantului-prestator evenimentele importante sau excepționale
din activitatea sa, inclusiv angajamentele susceptibile de a afecta rezultatele sau situația
patrimonială a clientului;
c) să confirme în scris, dacă executantul-prestator i-o cere, că documentele justificative,
informațiile și explicațiile sale sunt complete;
d) să ia toate măsurile necesare, potrivit Legii contabilității, pentru păstrarea documentelor
justificative și a tuturor registrelor contabilității.
2.1.7. Clientului îi sunt interzise orice acțiuni putând aduce atingere independenței liber-
profesionistului contabil, executantului-prestator în cadrul prezentului contract, sau
colaboratorilor acestora. În mod deosebit, această interdicție operează în cazul ofertelor făcute
colaboratorilor executantului-prestator de a executa lucrări pentru client sau de a deveni salariații
acestuia.
2.2. Executantul-prestator se obligă:
2.2.1. Să predea, până la data de ... a lunii următoare celei de referință, la sediul său, delegatului
clientului, pe baza împuternicirii date:
a) documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în contabilitate;
b) registrele contabile (Registrul-jurnal și Cartea mare) cu înregistrările contabile ale lunii de
referință, făcute pe baza documentelor justificative primite;
c) balanța de verificare.
2.2.2. Să predea, până la data de ... martie a anului următor celui de referință, la sediul său,
delegatului clientului:
– un raport de misiune, care nu constituie un audit sau o certificare, prin care executantul-
prestator, exceptând unele dificultăți speciale, declară că nu a constatat elemente care să
pună la îndoială:
● regularitatea și sinceritatea contabilității;
● coerența situațiilor financiare;
● credibilitatea datelor situațiilor financiare.
2.3. Executantul-prestator, în calitatea sa de liber-profesionist contabil, contractează cu clientul, în
cadrul prezentului contract, o obligație de mijloace (adică obligația de a-și folosi toate capacitățile

17
sale pentru îndeplinirea obiectului prezentului contract), și nu o obligație de rezultat (adică
obligația primirii onorariului în funcție de realizarea unei anumite cifre de afaceri sau a unui
anumit profit).
2.4. Executantul-prestator poate fi asistat de colaboratorii aleși de el pentru realizarea misiunii
prevăzute de prezentul contract.
2.5. Executantul-prestator, în calitatea sa de liber-profesionist contabil, este ținut răspunzător
pentru păstrarea secretului profesional, în condițiile prevăzute de Normele generale de bază.
2.6. Onorariile executantului-prestator:
2.6.1. Executantul-prestator primește de la client, pentru misiunea și lucrările suplimentare
convenite, onorariile cuvenite și stabilite în cadrul unei minute, care se vor actualiza periodic în
funcție de evoluția conjuncturală internă.
2.6.2. Onorariile sunt exclusive și incompatibile cu orice altă remunerare, chiar indirectă, cu
excepția cheltuielilor de deplasare (transport, diurnă, cazare) efectuate, cu consimțământul
clientului, în interesul executării lucrărilor contractate.
2.6.3. Onorariile nu pot nici să ia forma unui abonament, nici să fie legate de rezultatele financiare
ale clientului.
2.6.4. Avansuri asupra onorariilor pot fi cerute periodic.
2.6.5. Onorariile și cheltuielile de deplasare cuvenite se decontează clientului periodic, prin
eliberarea de către executantul-prestator a facturii legal întocmite.
2.7. Responsabilitatea executantului-prestator:
2.7.1. Executantul-prestator, în calitatea sa de liber-profesionist contabil, își asumă în toate
cazurile responsabilitatea lucrărilor sale.
2.7.2 Responsabilitatea civilă a executantului-prestator, care poate rezulta din exercitarea misiunii
sale contabile, nu poate depăși…. onorarii lunare stabilite prin prezentul contract.
2.7.3 Orice cerere de daune-interese va putea fi făcută numai în timpul perioadei de prescripție
legală. Cererea va trebui introdusă în cele trei luni următoare datei de la care clientul a luat
cunoștință că a fost păgubit.
2.7.4. Executantul-prestator nu poate fi considerat răspunzător nici de consecințele păgubitoare
ale greșelilor comise de terți în raporturile lor cu clientul său, nici de întârzierile executării
lucrărilor atunci când acestea rezultă dintr-o comunicare tardivă a documentelor de către client.
3. DURATA CONTRACTULUI
Prezentul contract s-a încheiat pentru o perioadă de un an, adică de la…….. la…………., și intră
în vigoare la data semnării sale.
El este reînnoibil în fiecare an următor, printr-o scrisoare din partea clientului în acest sens,
transmisă cu cel puțin 15 zile înaintea încheierii exercițiului financiar.
Părțile convin ca orice modificare importantă să facă obiectul unui act adițional prezentului
contract.
4. LITIGIILE
Litigiile care eventual pot apărea între executantul-prestator și clientul său, înaintea oricăror
acțiuni judiciare, vor trebui prezentate Comisiei de Arbitraj a filialei Corpului Experților Contabili
și Contabililor Autorizați din România de care aparține executantul-prestator, competentă pentru
conciliere, conform prevederilor Codului de procedură civilă.
În caz de acțiune în anularea hotărârii arbitrale, competența jurisdicțională depinde de instanța de
care aparține sediul executantului-prestator.
5. DIVERSE
În afara unor greșeli grave comise de executantul-prestator, clientul nu poate întrerupe executarea
prezentului contract decât după încunoștințarea executantului-prestator, cu cel puțin o lună

18
înaintea întreruperii, printr-o scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, și sub rezerva de a
plăti onorariile datorate pentru lucrările deja efectuate și, în plus, o indemnizație de 25% din
onorariile cuvenite pentru exercițiul în curs.
Atunci când executarea prezentului contract este suspendată din cauze de forță majoră, termenele
de remitere a lucrărilor vor fi prelungite cu o durată egală cu cea a suspendării. Dacă forța majoră
se prelungește mai mult de 60 de zile, oricare dintre părți se poate retrage din contract fără
despăgubiri.
În cazul în care clientul este supus procedurii de reorganizare judiciară sau de faliment, contractul
se reziliază de deplin drept, cu anunțarea de către client a executantului-prestator, la cel mult 5
zile de la începerea procedurii.
Prezentul contract s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
Încheiat la…………..
Data…………………
CLIENT, EXECUTANT-PRESTATOR,

19
 II. GHID PENTRU APLICAREA Standardului profesional nr. 21:
Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare

20
 SUMAR
1. CADRUL DE REFERINȚĂ AL MISIUNILOR PROFESIONIȘTILOR CONTABILI
2. DEMERSUL GENERAL AL MISIUNII DE ȚINERE A CONTABILITĂȚII, ÎNTOCMIREA
ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE.................................................
2.1 Destinatarul acestei misiuni.............................................................................
2.2 Finalitatea misiunii...........................................................................................
2.3 Demersul metodologic și etapele misiunii........................................................
2.4 Suporturile operaționale – formularele.............................................................
3. SUCCESIUNEA ETAPELOR MISIUNII..................................................................
3.1 Cunoașterea activităților întreprinderii cliente și contractarea lucrărilor..........
3.1.1 Cunoașterea globală a întreprinderii cliente și a mediului său înconjurător
3.1.2 Identificarea riscurilor........................................................................
3.1.3 Definirea necesităților întreprinderii
în materie contabilă............................................................................
3.1.4 Posibilitatea realizării misiunii...........................................................
3.1.5 Definirea misiunii...............................................................................
3.1.6 Conținutul contractului.......................................................................
3.1.7 Scrisoarea către un coleg, atunci când urmează a-l înlocui pe acesta..
3.1.8 Prima consultanță și sugestii..............................................................
3.1.9 Documentarea dosarului permanent...................................................

3.2 Organizarea și programarea misiunii................................................................

3.2.1 Planificarea misiunii...........................................................................
3.2.2 Întocmirea programului de lucru........................................................
3.2.3 Organizarea misiunii..........................................................................
3.3 Organizarea sau aprecierea organizării contabilității........................................
3.3.1 Planul de conturi adoptat....................................................................
3.3.2 Organizarea sau aprecierea compartimentelor administrative și/sau contabile
ale clientului.......................................................................................
3.3.3 Organizarea relației client-cabinet......................................................
3.3.4 Formarea/instruirea personalului........................................................
3.3.5 Eventuala participare la informatizarea
întreprinderii......................................................................................
3.4 Controlul regularității și sincerității contabilității.............................................
3.4.1 Respectarea succesiunii etapelor misiunii..........................................
3.4.2 Efectuarea unor lucrări de control în timpul exercițiului financiar.....
3.4.3 Pregătirea lucrărilor pentru închiderea exercițiului financiar.............
3.5 Lucrările de închidere a exercițiului financiar..................................................
3.5.1 Întocmirea listei punctelor în suspensie.............................................
3.5.2 Examinarea critică a situațiilor financiare..........................................
3.5.3 Supravegherea lucrărilor....................................................................
3.5.4 Pregătirea și realizarea interviului final
cu clientul..........................................................................................
3.5.5 Întocmirea situațiilor financiare definitive.........................................
3.5.6 Închiderea dosarului anual.................................................................
3.6 Lucrările de control ale închiderii exercițiului financiar...................................
3.6.1 Primirea dosarului inventarierii anuale............................................

21
 3.6.2 Colectarea faptelor și a evenimentelor
importante ......................................................................................
3.6.3 Efectuarea controlului......................................................................
3.6.4 Documentarea controalelor efectuate...............................................
3.6.5 Pregătirea declarațiilor fiscale.........................................................
3.7 Întocmirea raportului de misiune.....................................................................
3.7.1 Condițiile elaborării raportului de misiune......................................
ANEXE
 Program de lucru indicativ privind controlul regularității și sincerității informațiilor
 Controale specifice aplicabile întreprinderilor care își efectuează direct înregistrările
contabile.................................................................................................................
 Notă privind analiza activităților întreprinderii pe baza situațiilor financiare (anexă la
Raportul de misiune)...............................................................................................
Descrierea suporturilor operaționale care alcătuiesc dosarele permanent și anual.............

22
 1. CADRUL DE REFERINȚĂ AL MISIUNILOR PROFESIONIȘTILOR CONTABILI
Informația contabilă este în mod esențial destinată utilizării externe întreprinderii, fiind necesar ca
ea să folosească un limbaj comun tuturor utilizatorilor.
Pentru aceasta, contabilitatea și profesia contabilă sunt normalizate, determinând astfel pentru
toți destinatarii lor o credibilitate deosebită prin fidelitatea informațiilor furnizate și prin
cvasicertitudinea că aceeași operație este dinainte analizată și prelucrată în același mod de către
toți furnizorii de informații contabile.
Acțiunea de normalizare cunoaște două direcții principale:
● prima, destinată contabilității propriu-zise, prin existența normelor tehnice contabile emise
de un organism profesional abilitat sau a reglementărilor contabile emise de autoritatea
administrativă desemnată de lege (în România, conform Legii contabilității actuale,
Ministerul Finanțelor Publice);
● a doua, destinată profesioniștilor contabili, prin existența normelor profesionale emise de
autoritatea profesională desemnată prin lege (Corpul Experților Contabili și Contabililor
Autorizați din România), care reprezintă ansamblul regulilor de urmat de către toți
profesioniștii membri ai Corpului, indiferent de modalitatea de practicare a profesiei, ca
liber-profesioniști contabili sau ca profesioniști contabili salariați în industrie, comerț,
sectorul public sau învățământ.

23
 2. DEMERSUL GENERAL AL MISIUNII DE ȚINERE A CONTABILITĂȚII,
ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE
2.1 DESTINATARUL ACESTEI MISIUNI
De regulă, misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare
este destinată întreprinderilor mici și mijlocii.
Definirea întreprinderilor ca mici, mijlocii și mari utilizează, de cele mai multe ori, criterii ținând
seama de dimensiunea lor comensurabilă în: cifra de afaceri, valoarea activelor, numărul de
salariați etc.
În sensul aplicării acestei misiuni, întreprinderile mici pot fi identificate după diferite
criterii/caracteristici, ca:
● ACTIVITATEA: activitate simplă, obișnuită (permițând compararea până la identificare cu
monografiile sau exemplificările din normele tehnice), cu fluxuri relativ limitate;
● STRUCTURA: foarte lejeră – proceduri scrise sau de separare a funcțiilor puține sau
absente; rolul preponderent al șefului întreprinderii sau al celui care gestionează
patrimoniul;
● DIFUZAREA EXTERNĂ A INFORMAȚIEI FINANCIARE: limitată (de regulă, în scopuri
fiscale);
● RISC DE NEÎNREGISTRARE a informațiilor, ținând seama de caracteristicile organizării
interne a întreprinderii.
Această misiune este încredințată, de regulă, de către cel care gestionează patrimoniul
întreprinderii profesionistului contabil, pentru a ține întrutotul sau în parte contabilitatea sa.
Ca atare, destinatarul acestei misiuni este cel care gestionează patrimoniul întreprinderii, căruia în
final i se prezintă situațiile financiare, urmând ca acesta să valorifice informațiile financiare
respective în interiorul sau în exteriorul întreprinderii.
2.2 FINALITATEA MISIUNII
Misiunea are, în principal, ca obiectiv posibilitatea de a-i permite profesionistului contabil să se
asigure că „nu s-au evidențiat elemente care să pună în discuție sau la îndoială coerența și
credibilitatea lucrărilor contabile efectuate" (Norma 2130) sau să ateste contrariul.
În sensul normei amintite (nr. 2130), se înțelege prin:
● COERENȚĂ:
– pe de o parte, concordanța diferitelor elemente ale situațiilor financiare (între ele; între
ele și informațiile furnizate de client);
– pe de altă parte, concordanța dintre situațiile financiare și documentele fiscale.
● CREDIBILITATE: calitatea informațiilor financiare de a fi verosimile atunci când nu conțin
erori semnificative și sunt imparțiale.
Controlul coerenței se realizează prin compararea concordanței documentelor și a informațiilor
între ele, integrându-se direct în procesul întocmirii situațiilor financiare, putând fi și informatizat.
Credibilitatea se realizează asupra calității informațiilor obținute în raport cu cunoașterea
întreprinderii și a mediului său înconjurător de către profesionistul contabil și, de asemenea, în
raport cu informațiile și documentele primite de la client.
Controlul credibilității se realizează asupra situațiilor financiare propriu-zise, în funcție de
raționamentul profesional, de aprecierea profesionistului contabil și de experiența sa profesională.
Punctele-cheie ale misiunii constau în conținutul atestării acesteia bazate pe:
 cunoașterea de către profesionistul contabil a sectorului sau a sectoarelor de activitate; â
 cunoașterea activităților întreprinderii: condițiile specifice de exploatare;
 contabilitatea informațiilor primite de la client;

24
 punerea în aplicare de către profesionistul contabil a tehnicilor necesare pentru aprecierea
coerenței și credibilității situațiilor financiare.
2.3 DEMERSUL METODOLOGIC ȘI ETAPELE MISIUNII
Prezentul ghid are ca obiectiv propunerea unui demers metodologic, de la cunoașterea
întreprinderii până la emiterea raportului de misiune.
Demersul propus cuprinde șapte etape:
1. Cunoașterea activităților întreprinderii cliente și contractarea lucrărilor;
2. Organizarea și programarea misiunii;
3. Organizarea sau aprecierea organizării contabilității clientului;
4. Controlul regularității și sincerității contabilității;
5. Lucrările de închidere a exercițiului financiar;
6. Lucrările de control ale închiderii exercițiului financiar;
7. Elaborarea raportului de misiune.
Scopul acestui demers este de a oferi posibilitatea profesionistului contabil să aplice normele
profesionale, care sunt baza demersului, acesta sprijinindu-se pe suporturile operaționale –
formularele – care îi permit aplicarea.
Unele dintre aceste etape se realizează în timpul mai multor exerciții financiare și reprezintă un
proces permanent, de pildă: cunoașterea activităților întreprinderii cliente și contractarea
lucrărilor; organizarea și programarea misiunii; organizarea sau aprecierea organizării
contabilității clientului.
Altele sunt legate de un exercițiu determinat, de pildă: controlul regularității și sincerității
contabilității; lucrările de închidere a exercițiului financiar; lucrările de control ale închiderii
exercițiului financiar; elaborarea raportului de misiune.
Demersul general și concordanța sa cu normele profesionale, pe de o parte, și cu procedurile de
lucru, pe de altă parte, sunt sintetizate în tabloul următor:

25
 Demersul general al misiunii de ținere a contabilității

ETAPA DEMERSULUI NORMA TEHNICI ȘI PROCEDURI

1. Cunoașterea activităților 115 – Acceptarea și menținerea ● Vizitarea întreprinderii

întreprinderii cliente și misiunilor
contractarea lucrărilor
122 – Contractarea lucrărilor ● Interviuri

2120 – Cunoașterea activităților ● Colectarea documentelor

întreprinderii clientului

2. Organizarea și programarea 121 – Programarea lucrărilor

misiunii ● Organizarea internă a cabinetului
● Planificarea și programarea
123 – Delegarea și supravegherea
lucrărilor

125 – Documentarea lucrărilor

2129 – Documentarea lucrărilor

3. Organizarea sau aprecierea 2124 – Organizarea contabilității ● Interviuri

organizării contabilității clientului ● Asistență și consultanță
clientului

4. 121 – Programarea lucrărilor ● Interviuri

26
 Controlul regularității și 2125 – Controlul regularității și ● Justificarea înregistrărilor contabile
sincerității contabilității sincerității contabilității ● Concordanța înregistrărilor cu documentele
justificative

5. Lucrările de închidere a 123 –Delegarea și supravegherea ● Supravegherea lucrărilor

exercițiului financiar lucrărilor ● Examinarea analitică
2127 – Analiza critică a situațiilor ● Interviuri
financiare
6. Lucrările de control ale închiderii 2125 – Controlul regularității și ● Concordanța înregistrărilor cu documentele
exercițiului financiar sincerității contabilității justificative
2126 – Închiderea conturilor ● Justificarea înregistrărilor contabile
● Controlul coerenței
7. Elaborarea raportului de misiune 13 – Norma de raportare

2130 – Norma de raportare

27
2.4 SUPORTURILE OPERAȚIONALE – FORMULARELE
Cabinetele au toată libertatea de a aprecia mijloacele necesare a fi puse în aplicare pentru a fi în
conformitate cu referențialul normelor profesionale ale CECCAR și cu dosarele de lucru stabilite
de organizarea internă a cabinetului.
Prezentul ghid, în anexele sale, cuprinde:
– un exemplu de program de lucru indicativ privind controlul regularității și sincerității
contabilității, cu descrierea a 12 cicluri de operații (trezorerie/finanțare;
cumpărări/furnizori; cheltuieli externe; vânzări/clienți; stocuri și lucrări în curs; imobilizări;
personal; decontări cu bugetul statului și cu organismele sociale și de solidaritate; capital și
provizioane; alte conturi; examinarea critică a conturilor anuale; anexele);
– exemplificarea controalelor specifice la clienții care își asigură direct înregistrările contabile,
privind regularitatea și sinceritatea contabilității și descrierea controalelor privind patru
cicluri de operații (cumpărări/furnizori; cheltuieli externe; vânzări/clienți; imobilizări);
– exemplificarea analizei activităților întreprinderii pe baza situațiilor financiare (anexă la
Raportul de misiune);
– descrierea dosarelor de lucru elaborate de Consiliul Superior al CECCAR.
Modelele dosarelor elaborate de Consiliul Superior au fost, în mod voit, întocmite într-o
modalitate maximă, în acest sens ele regrupând un număr important de suporturi susceptibile să
corespundă unui mare număr de situații. Aceste suporturi operaționale sunt propuneri concepute
astfel încât profesioniștii contabili să le poată adapta în funcție de propria lor organizare internă și
în funcție de nevoile clienților lor.
Ele pot fi, de asemenea, susceptibile: de a fi înlocuite cu alte suporturi, de a le fi modificată forma
sau de a fi redactate informatizat.
Dosarul de lucru indicativ
Cuprinde foile de lucru specializate pentru dosarul anual și dosarul permanent. Dosarul anual
cuprinde pentru fiecare ciclu controalele de efectuat, suporturile operaționale de utilizat,
concluziile și propunerile necesare. Aceste documente sunt utilizate clasându-le pe ciclurile de
operații sau dosare distincte (permanente, anuale) pentru fiecare client în parte.

28
3. SUCCESIUNEA ETAPELOR MISIUNII
3.1 Cunoașterea activităților întreprinderii cliente și contractarea lucrărilor;
3.2 Organizarea și programarea misiunii;
3.3 Organizarea sau aprecierea organizării contabilității clientului;
3.4 Controlul regularității și sincerității contabilității;
3.5 Lucrările de închidere a exercițiului financiar;
3.6 Lucrările de control ale închiderii exercițiului financiar;
3.7 Întocmirea raportului de misiune.

29
3.1 CUNOAȘTEREA ACTIVITĂȚILOR ÎNTREPRINDERII CLIENTE ȘI
CONTRACTAREA LUCRĂRILOR

REAMINTIREA NORMELOR
NORME GENERALE DE BAZĂ
Acceptarea și menținerea misiunilor
Profesionistul contabil, înainte de a accepta o misiune, trebuie să aprecieze posibilitatea de a o
îndeplini, ținând seama de regulile etice și profesionale ale profesiei și în mod deosebit de regulile
de independență și incompatibilitate. Pentru misiunile repetabile se va verifica periodic dacă
evenimentele permit sau nu menținerea lor.
NORMA 115
Contractarea lucrărilor
Relațiile liber-profesioniștilor contabili cu clienții lor se stabilesc prin contract scris de prestări de
servicii, semnat de ambele părți.
NORMA 122

OBIECTIVE
– Cunoașterea globală a întreprinderii cliente și a mediului său înconjurător;
– Identificarea riscurilor;
– Definirea necesităților întreprinderii în materie contabilă;
– Aprecierea posibilității realizării misiunii în cadrul cabinetului și acceptarea misiunii;
– Respectarea regulilor deontologice în cazul preluării misiunii de la un coleg;
– Determinarea naturii și întinderii misiunii și stabilirea unui proiect de buget și a unui contract
de prestări de servicii;
– Stabilirea primelor elemente de consultanță necesare întreprinderii.

3.1.1 Cunoașterea globală a întreprinderii cliente și a mediului său înconjurător

Demersul
Înainte de a se accepta misiunea și în vederea definirii naturii acesteia, este necesar ca
profesionistul contabil să stabilească anumiți parametri ai întreprinderii pentru a o putea înțelege.
Această cunoaștere globală a întreprinderii, a activităților sale și a mediului său înconjurător este
importantă în cadrul misiunii de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor
financiare, întrucât ea constituie unul dintre elementele care îi permit profesionistului contabil
efectuarea raționamentului său profesional asupra coerenței și credibilității situațiilor financiare.
Tehnici de cunoaștere a întreprinderii
Vizitarea întreprinderii. Este un element esențial al cunoașterii acesteia.
Vizitarea întreprinderii îi permite profesionistului contabil:
– întâlnirea cu conducătorul întreprinderii și aprecierea „climatului" general al întreprinderii;
– observarea activității întreprinderii: mono sau pluriactivitate, starea bunurilor/mijloacelor
(localuri, utilaje etc.);
– aprecierea calității organizării contabilității: sisteme contabile, sisteme informatice, sisteme
de conservare/arhivare etc.;
– modalitatea colectării documentelor justificative necesare.
Interviuri. Profesionistul contabil se întâlnește cu conducătorul întreprinderii, cu alte persoane
care lucrează în întreprindere și bineînțeles cu persoanele împuternicite cu anumite atribuții
administrative și contabile. Obiectivul acestor întâlniri este intervievarea acestora în vederea

30
obținerii maximului de informații din partea lor, pentru a cunoaște mai bine întreprinderea și
nevoile ei.
Colectarea documentelor justificative. Profesionistul contabil va face cunoscute conducătorului
întreprinderii documentele justificative indispensabile misiunii sale, care vor trebui înscrise în
contractul de prestări de servicii cu termenele aferente de predare.
3.1.2 Identificarea riscurilor
Misiunea ținerii contabilității, întocmirii și prezentării situațiilor financiare este în mod deosebit
destinată micilor întreprinderi, care sunt cel mai adesea caracterizate prin:
– inexistența, în formă scrisă, a regulilor lor de organizare internă;
– o absență a separației între anumite funcții;
– riscul de neexhaustivitate (neînregistrarea sau neînlocuirea în totalitate) a informațiilor din
cauza caracteristicilor de organizare internă a întreprinderii.
Aceste caracteristici sunt cele care îl determină pe profesionistul contabil să îi propună
conducătorului întreprinderii o misiune de ținere a contabilității, întocmire și prezentare a
situațiilor financiare, în locul unei misiuni de examinare a contabilității, întocmire și prezentare a
situațiilor financiare.
Pot exista, pentru anumite întreprinderi, factori de risc specifici. Cu titlu indicativ, se pot cita, de
pildă:
– activitatea întreprinderii: sector în dificultate, piață tradițională etc.;
– situația actuală a întreprinderii: finanțe dezechilibrate, produse învechite, piață restrânsă,
calitatea personalului contabil;
– anumite practici ale întreprinderii care necesită un control aprofundat: neplata furnizorilor
etc.;
– antecedentele întreprinderii: constatări negative ale organelor fiscale, conflicte sociale etc.
Aceste aprecieri conduc profesionistul contabil să fie în mod deosebit vigilent asupra riscurilor
constatate, să recomande remedierile care i se par realizabile și, în extrem, să aprecieze
necesitatea de a refuza misiunea.
3.1.3 Definirea necesităților întreprinderii în materie contabilă
Pentru definirea cât mai aproape de nevoile întreprinderii în materie contabilă și deci pentru a
preciza dimensiunea misiunii, profesionistul contabil ia cunoștință de:
– natura și calitatea lucrărilor contabile cerute întreprinderii de reglementările în vigoare și de
cererea formulată de conducătorul întreprinderii privind contabilitatea financiară și de
gestiune;
– caracteristicile contabile și fiscale ale întreprinderii privind cel mai adesea activitatea sa;
– cantitatea de lucru în caz de ținere parțială sau completă a contabilității;
– prestațiile complementare misiunii contabile dorite de către client: supravegherea îndeplinirii
obligațiilor sociale, juridice etc.
3.1.4 Posibilitatea realizării misiunii
Profesionistul contabil apreciază dacă poate accepta misiunea respectând normele profesionale și
în mod deosebit norma privind calitatea lucrărilor și norma privind independența.
De asemenea, va aprecia gradul independenței pe care îl va avea în relația cu clientul: interese
personale, importanța onorariilor în raport cu cifra de afaceri a cabinetului etc.
În sfârșit, profesionistul contabil se va asigura de respectarea regulilor de etică în cazul preluării
unei misiuni de la un coleg.
3.1.5 Definirea misiunii
Elementele astfel colectate îi permit profesionistului contabil să decidă dacă poate să accepte
misiunea, definind tipul misiunii (ținerea contabilității sau examinarea contabilității), precizând

31
cantitatea și natura lucrărilor, în număr de ore, în periodicitatea intervențiilor și în nivelul acestor
intervenții.
Aceste elemente îi permit profesionistului contabil să își stabilească un buget și să întocmească
propunerea contractului de prestări de servicii.
3.1.6 Conținutul contractului
Contractul de prestări de servicii privind ținerea contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare este necesar să aibă conținutul prevăzut de modelul anexat Standardului profesional
nr. 21 privind misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare.
Bineînțeles, conținutul contractului va fi adaptat caracteristicilor întreprinderii și celor convenite
cu clientul.
O atenție deosebită se va acorda prevederilor punctului 2, Obligațiile părților, urmărind
respectarea cu claritate a conținutului și a termenelor obligațiilor reciproce pentru a se evita astfel
eventualele litigii.
3.1.7 Scrisoarea către un coleg, atunci când urmează a-l înlocui pe acesta
Această procedură este prevăzută de Codul etic național al profesioniștilor contabili din România.
Membrul Corpului care a fost solicitat trebuie să îndeplinească obligația profesională cu acceptul
clientului de a cere, de regulă în scris, membrului Corpului aflat în funcțiune informațiile
necesare, indicând natura generală a cererii sale.
3.1.8 Prima consultanță și sugestii
Cunoașterea activității întreprinderii, respectiv cunoașterea globală a acesteia este etapa
privilegiată care îi permite profesionistului contabil să examineze cu un „ochi nou" funcționarea
întreprinderii și să facă primul diagnostic.
Acest diagnostic se va axa în mod deosebit pe organizarea contabilă (existentă sau de organizat în
viitor), ca și pe componentele fiscale (descoperirea unei aplicări eronate de TVA, de pildă) sau
asupra modalităților juridice (activitățile întreprinderii corespund formei și obiectului prevăzute în
actul constitutiv?; sunt luate măsuri juridice asiguratorii în raport cu clienții și furnizorii?).
Diagnosticul astfel stabilit trebuie să conducă profesionistul contabil să îi facă celui care
gestionează patrimoniul sugestiile necesare și eventual propunerea și a unor misiuni
complementare.
3.1.9 Documentarea dosarului permanent
La sfârșitul acestei etape, profesionistul contabil dispune de primele elemente ale informației
permanente asupra întreprinderii, care vor fi ordonate în dosarul permanent.
Dosarul permanent va continua să se îmbogățească în cadrul procesului permanent de cunoaștere
a întreprinderii și de realizare a misiunii. El va fi, de asemenea, pus la zi cu ocazia închiderii
fiecărui exercițiu financiar.
Dosarul permanent va fi utilizat de profesionistul contabil ca un mijloc de control al conturilor,
îndeosebi al celor privind: capitalurile proprii; imobilizările; împrumuturile etc.
După etapa cunoașterii activităților întreprinderii clientului și contractarea lucrărilor angajate cu
ocazia acceptării unui nou client, profesionistul contabil:
– examinează periodic dacă evenimentele sau schimbările intervenite în întreprinderea clientă
mai permit menținerea contractului încheiat;
– pune la zi în fiecare an dosarul permanent al clientului.

32
3.2 ORGANIZAREA ȘI PROGRAMAREA MISIUNII
REAMINTIREA NORMELOR
NORME GENERALE DE BAZĂ
Programarea lucrărilor
Profesionistul contabil trebuie să își planifice executarea misiunilor sale astfel încât acestea să fie
realizate în mod eficient.
Va trebui ca elaborarea și documentarea planului misiunii să descrie felul, întinderea misiunii și
modul în care aceasta va fi realizată; planul va fi suficient de detaliat pentru a permite elaborarea
programului de lucru.
Prin programul de lucru se definesc natura, calendarul și întinderea lucrărilor necesare pentru
punerea în aplicare a planului misiunii.
NORMA 121
Delegarea și supravegherea lucrărilor
Misiunile liber-profesionistului contabil pot necesita formarea unor echipe de asistenți sau de
colaboratori. El le poate delega acestora executarea unor lucrări, păstrându-și răspunderea finală a
executării misiunii.
NORMA 123
Documentarea lucrărilor
O bună organizare a misiunilor – responsabilităților – include ținerea dosarelor de lucru. Ele ajută
la înțelegerea și controlul lucrărilor. Permit, de asemenea, profesionistului contabil materializarea
punerii în aplicare a diligențelor sale pentru fiecare misiune îndeplinită.
Profesionistul contabil păstrează dosarele sale de lucru pe perioada prescripției legale, protejând
confidențialitatea acestora.
NORMA 125
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE
Documentarea lucrărilor
Dosarele de lucru sunt ținute pentru a documenta activitățile efectuate și pentru a susține raportul
profesionistului contabil.
NORMA 2129
OBIECTIVE
Obiectivul general al acestei etape este să asigure calitatea și eficacitatea în derularea misiunii,
ținând seama de:
– cererile clientului;
– obligațiile externe: termenele legale și fiscale;
– constrângerile legate de organizarea cabinetului.
Această etapă depinde strâns de informațiile colectate în timpul fazei cunoașterii activităților
întreprinderii clientului și contractării lucrărilor și, în special, în termenii:
– definirii precise a misiunii: natura lucrărilor, volumele, periodicitatea intervențiilor, nivelul
participanților la intervenții;
– identificării riscurilor: înscrierea eventuală a punctelor specifice în programul de lucru.
Etapa conduce la:
– planificarea misiunii;
– întocmirea unui program de lucru specific, plecând de la programul de lucru indicativ al
acestui ghid.
3.2.1 Planificarea misiunii
Fiecare dosar este cadențat și alimentat cu documentele necesare în funcție de termenele de
respectat: termene fiscale, legale, sociale.

33
Pe de altă parte, repartizarea lucrărilor contabile între client și cabinet, prin contract, a permis
determinarea frecvenței optime a intervențiilor celor două părți. Asupra acestui punct, ținând
seama de respectarea termenelor, cabinetul poate ajunge la definirea cu clientul a regulilor
detaliate optimal privind termenele de comunicare a documentelor contabile sau ale vizitelor de
control.
Planificarea conduce la stabilirea unui plan pe fiecare dosar și la întocmirea, de exemplu, a:
– planului intervențiilor;
– planului controlului regularității și sincerității contabilității;
– calendarului/scadențarului declarațiilor.
În sfârșit, planul poate conduce la urmărirea timpilor consumați în raport cu prevederile bugetului
de timp.
3.2.2 Întocmirea programului de lucru
În cadrul acestei misiuni, natura lucrărilor de control de efectuat este oarecum obișnuită.
Un program de lucru indicativ există în anexele acestui ghid.
Controalele reprezentând lucrările de bază reprezintă garanția bunei executări a acestei misiuni.
Totodată, în anumite cazuri, poate fi necesară completarea acestui program cu efectuarea
prealabilă de lucrări specifice legate de:
– natura activității de pildă: modalitatea evaluării producției în curs, la o întreprindere de
construcții;
– riscurile preidentificate de pildă: evaluarea avantajelor în natură ale întreprinzătorului
individual sau ale asociatului unic;
– slăbiciunile eventuale ale organizării contabilității;
– volumul lucrărilor de efectuat.
3.2.3 Organizarea misiunii
Norma de delegare și de supraveghere are clar stabilit principiul lucrului în echipă și al delegării,
fiind cu putință astfel o supraveghere eficace.
În acest cadru general, este necesar să se stabilească nivelul intervențiilor și să se fixeze partea pe
care fiecare colaborator o are la realizarea misiunii.
Repartizarea exactă a atribuțiilor depinde de natura clientului și de modul operativ de a acționa al
cabinetului.
Fiind vorba de o misiune efectuată în general pe lângă micile întreprinderi, echipa se limitează cel
mai adesea la un colaborator, supravegheat de un profesionist contabil mai cu experiență; o bună
parte a controalelor este delegată colaboratorului, profesionistul contabil rezervându-și definirea
misiunii, relațiile cu conducătorul întreprinderii, revederea critică a conturilor anuale și a foilor de
lucru pregătite de colaborator.

34
3.3 ORGANIZAREA SAU APRECIEREA ORGANIZĂRII CONTABILITĂȚII
CLIENTULUI REAMINTIREA NORMELOR
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE
Organizarea contabilității clientului
Profesionistul contabil concepe sau recomandă politici contabile și proceduri de organizare a
contabilității, conform referențialului contabil adoptat sau legislației în vigoare, adaptate la
mărimea și necesitățile activităților clientului.
NORMA 2124
OBIECTIVE
– Definirea unui plan contabil adoptat;
– Organizarea sau aprecierea compartimentelor administrative și/sau contabile ale clientului;
– Organizarea relației client-cabinet;
– Dacă este cazul, formarea/instruirea clientului și/sau a personalului contabil;
– Eventuala participare la informatizarea întreprinderii.
3.3.1 Planul de conturi adoptat
Profesionistul contabil veghează ca acest plan de conturi:
– să fie conform cu obligațiile legale și să respecte planul de conturi general;
– să fie în concordanță cu dispozițiile fiscale (separarea veniturilor de taxe, de TVA, de pildă);
– să răspundă nevoilor de informare a clientului: cunoașterea evoluțiilor semnificative ale
activităților sale, cu eventuala desfășurare în analitic pe activități, pe produse-servicii, pe
locuri geografice etc.;
– să răspundă nevoilor de control ale profesionistului contabil.
Profesionistul contabil determină metoda contabilă cea mai adecvată, în conformitate cu normele
tehnice: contabilitatea de angajament în partidă dublă sau simplă, pe care o recomandă clientului
la începutul misiunii.
3.3.2 Organizarea sau aprecierea compartimentelor administrative și/sau contabile ale
clientului
Compartimente administrative și/sau contabile, de regulă, nu există în cadrul întreprinderilor mici
cărora le este destinată misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare.
De aceea, este necesar să i se amintească clientului obligațiile legale în vigoare ce îi revin,
privind:
– modalitatea organizării administrării întreprinderii în toate cazurile;
– modalitatea organizării administrative și/sau contabile în cazul când obiectul asigură
în totul sau în parte înregistrările sale contabile.
Modalitatea organizării administrării întreprinderii
Câteva reguli de bază îi pot fi reamintite clientului în ceea ce privește stabilirea de proceduri
proprii acestuia, de pildă:
– întocmirea unor minime organigrame privind activitățile întreprinderii;
– întocmirea fișei postului pentru personalul care elaborează, verifică, aprobă și înregistrează
documentele justificative privind operațiile patrimoniale;
– asigurarea cu personal calificat de specialitate (selectarea personalului de specialitate;
instruirea personalului);
– stabilirea circuitului documentelor justificative și contabile pe baza unor scheme sau
grafice de circulație a acestora adaptate mărimii întreprinderii și particularităților acesteia în
temeiul organigramei, fișei postului etc.;
– modalitatea ținerii registrelor obligatorii (administrative, fiscale, contabile etc.);

35
– întocmirea declarațiilor cu caracter fiscal și ale contribuțiilor de asigurări sociale;
– organizarea contabilității patrimoniului (plan de conturi propriu, relația buget de venituri
și cheltuieli și contabilitatea de gestiune etc.);
– modalitatea de inventariere a patrimoniului;
– modalitatea de întocmire a situațiilor financiare (bilanț contabil, cont de profit și
pierdere, anexe);
– păstrarea/arhivarea documentelor și registrelor legale.
Modalitatea organizării administrative și/sau contabile
Realizarea procedurilor proprii arătate mai sus conduce desigur, prin respectarea lor, la
asigurarea îndeplinirii reglementărilor legale privind buna administrare și contabilizare a
operațiilor patrimoniale ale clientului.
Când clientul asigură, în totul sau în parte, documentarea operațiilor patrimoniale, întocmirea
unor declarații fiscale sau ținerea unor registre, așa cum s-a convenit prin contractul de prestări de
servicii, profesionistul contabil se asigură că persoanele cărora li s-au stabilit aceste atribuții de
serviciu au competența necesară.
Această apreciere face parte din etapa 3.1, Cunoașterea activităților întreprinderii cliente și
contractarea lucrărilor, iar de rezultatul ei poate depinde o orientare diferită a repartizării mai
mult sau mai puțin aprofundate a sarcinilor și a lucrărilor de control, în cursul și la sfârșitul
exercițiului financiar.
În plus, profesionistul contabil se asigură că aceste lucrări sunt corect îndeplinite procedând la
controalele efectuate în cursul și la sfârșitul exercițiului financiar, prin examinarea analitică a
documentelor justificative și a înregistrărilor în registrele obligatorii.
3.3.3 Organizarea relației client-cabinet
Derularea misiunii în cursul exercițiului financiar trebuie să fie organizată stabilind frecvența și
modalitatea intervențiilor.
În cazul când cabinetul asigură înregistrările contabile este important să se stabilească prin
contractul de prestări de servicii:
– modalitatea de transfer al documentelor;
– frecvența înregistrărilor contabile;
– organizarea înregistrărilor contabile în interiorul cabinetului.
Modelul de contract de prestări de servicii propus în anexele Standardului profesional nr. 21, la
punctul 2, Obligațiile părților, a avut în vedere satisfacerea calendaristică a obligațiilor rezultate
din relația client-cabinet.

3.3.4 Formarea/instruirea personalului

Insuficiențele constatate cu ocazia cunoașterii activităților întreprinderii asupra acestui punct pot
să îl determine pe profesionistul contabil să ceară clientului / conducătorului întreprinderii
asigurarea unei formări/instruiri complementare a personalului său contabil (sau a persoanei care
are atribuția înregistrărilor contabile).
Această formare poate fi realizată prin cabinetul profesionistului contabil sau printr-o altă
societate sau un alt organism de profil filială CECCAR. Formarea personalului clientului prin
cabinet permite asigurarea unei mai bune și mai corespunzătoare relații între formarea primită și
metodologia cabinetului.
În plus, se va recomanda persoanei din întreprindere care efectuează înregistrările contabile să
ceară soluții cabinetului ori de câte ori apare o dificultate (de pildă, în cazul problemelor de
codificare, respectiv de aplicare a planului de conturi).

36
Formarea/instruirea personalului clientului poate fi oferită și de cabinet, în baza altui contract de
prestări de servicii, pentru restul personalului care efectuează operații patrimoniale sau în legătură
cu acestea; de pildă, mânuitorii de bunuri și valori magazionerii și casierii, comisiile de
inventariere a patrimoniului etc.
3.3.5 Eventuala participare la informatizarea întreprinderii
Modalitatea de participare
Din ce în ce mai mult, întreprinderile mici și mijlocii doresc informatizarea unora dintre funcțiile
lor, de pildă, cea comercială (gestiunea stocurilor, facturarea, clienți/furnizori), cea de gestionare a
personalului (state de salarii, evidența impozitelor și a contribuțiilor, declarațiile acestora), cea
contabilă.
Este de dorit ca profesionistul contabil să fie interesat de această informatizare și să participe activ
atunci când se stabilește caietul de sarcini; prin cunoașterea activităților întreprinderii el este
evident competent pentru a participa împreună cu conducătorul întreprinderii la identificarea
necesităților acesteia.
Participarea profesionistului contabil la informatizarea întreprinderii și/sau a contabilității este o
misiune specifică ce nu intră în cadrul misiunii de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare; în cazul programelor informatice utilizate în domeniul financiar-contabil se
va ține seama de normele tehnice de resort.
Analiza critică a programului informatic. Softul contabil existent
Dacă întreprinderea clientului este deja informatizată în ceea ce privește sistemul contabil, este
necesar ca profesionistul contabil să procedeze la o analiză critică a acestui soft.
De regulă, se pot întâlni două situații:
● Softul utilizat de întreprindere nu este cunoscut de cabinet.
În afara verificării cerințelor minimale menționate mai înainte, controalele care se vor efectua vor
avea în vedere:
– coerența generală în privința totalurilor sumelor dintre jurnale, balanțele de verificare și
Cartea mare;
– testarea unei perioade (lună): coerența dintre înregistrările din jurnale și Cartea mare (mai
ales între conturile centralizate);
– numerotarea cronologică a edițiilor listărilor;
– imposibilitatea modificării unei perioade închise;
– controlul fiabilității transferurilor înregistrărilor din alte softuri asociate (comercial, salarii
etc.) și testul asupra unei luni;
– utilizarea corectă a manualului de proceduri informatice de către personalul clientului;
– existența unui manual de proceduri informatice suficient și a unei asistențe externe
corespunzătoare;
– existența și respectarea procedurilor de salvare și arhivare corespunzătoare.
Profesionistul contabil apreciază insuficiențele remarcate și procedează la comunicarea către
client a celor constatate, printr-un raport intermediar.
● Softul utilizat este cunoscut de cabinet si fiabilitatea sa nu poate fi pusă la îndoială.
Profesionistul contabil apreciază, în acest caz, numai utilizarea procedurilor informatizate ale
softului și procedează, în scris, printr-un raport intermediar, la comunicarea observațiilor
necesare.

37
3.4 CONTROLUL REGULARITĂȚII ȘI SINCERITĂȚII CONTABILITĂȚII
REAMINTIREA NORMELOR
NORME GENERALE DE BAZĂ
Programarea lucrărilor
Profesionistul contabil trebuie să își planifice executarea misiunilor sale astfel încât acestea să fie
realizate în mod eficient.
Va trebui ca elaborarea și documentarea planului misiunii să descrie felul, întinderea misiunii și
modul în care aceasta va fi realizată; planul va fi suficient de detaliat pentru a permite elaborarea
programului de lucru.
Prin programul de lucru se definesc natura, calendarul și întinderea lucrărilor necesare pentru
punerea în aplicare a planului misiunii.
NORMA 121
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND
SITUAȚIILE FINANCIARE
Controlul regularității și sincerității contabilității
Profesionistul contabil se asigură de calitatea înregistrărilor contabile și de existența registrelor
legale.
NORMA 2125
OBIECTIVE
Diversitatea clientelei îl determină pe profesionistul contabil să își organizeze misiunile sale pe
parcursul exercițiului financiar în așa fel încât să corespundă cât mai bine necesităților clienților
printr-un raport cost/calitate satisfăcător. De aceea, el poate efectua o parte din lucrările de control
în cursul exercițiului financiar, împărțind derularea misiunii în timp, în scopul asigurării:
– respectării etapelor permanente ale misiunii;
– efectuării unor lucrări de control în timpul exercițiului financiar și îndeosebi:
 controlul regularității și sincerității înregistrărilor contabile (în cazul când cabinetul
asigură înregistrările contabile ale clientului, aceste controale sunt cuprinse în
procedurile de ținere a contabilității);
 aprecierea constatărilor și comunicarea către client a observațiilor necesare;
– pregătirea lucrărilor pentru închiderea exercițiului financiar.
3.4.1 Respectarea succesiunii etapelor misiunii
Este vorba, în primul rând, de asigurarea executării succesiunii etapelor misiunii a căror realizare
permite:
– cunoașterea activităților întreprinderii clientului;
– organizarea și programarea lucrărilor;
– organizarea sau controlul organizării contabile a întreprinderii cliente.
Structura unei întreprinderi mici este simplă și va fi în general apreciată în mod global, în cadrul
primului exercițiu financiar.
În anii următori, este cazul să se asigure punerea la zi a acestei cunoașteri a activităților
întreprinderii și îmbunătățirea eventuală a organizării fie a misiunii, fie a întreprinderii cliente.
3.4.2 Efectuarea unor lucrări de control în timpul exercițiului financiar
Controlul regularității și sincerității înregistrărilor contabile
Normele tehnice prevăd că, pentru a se asigura o imagine fidelă a situației financiare și a
performanțelor obținute de întreprindere, trebuie respectate cu bună-credință regulile privind
evaluarea și celelalte norme și principii contabile, cum sunt:
● principiul prudenței, care presupune o apreciere rezonabilă a faptelor în scopul evitării
riscului de a transfera în viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul și

38
 rezultatele financiare ale întreprinderii. În acest scop, valoarea oricărui element trebuie să
fie determinată având în vedere următoarele aspecte:
a) se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute (evidențiate) până la data
încheierii exercițiului financiar;
b) se va ține seama de toate obligațiile previzibile și de pierderile potențiale care au luat
naștere în cursul exercițiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exercițiu anterior,
chiar dacă asemenea obligații sau pierderi apar între data încheierii exercițiului și data
întocmirii bilanțului;
c) se va ține seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor constatate pe baza
inventarierii patrimoniului, indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este profit
sau pierdere;
● principiul permanenței metodelor, care conduce la continuitatea aplicării regulilor și
normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor
patrimoniale și a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile;
● principiul continuității activității, potrivit căruia se presupune că întreprinderea își
continuă în mod normal funcționarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea
continuării activității sau fără reducerea semnificativă a acesteia. În cazul în care clientul a
luat cunoștință de unele elemente de nesiguranță legate de anumite evenimente care pot
duce la incapacitatea acestuia de a-și continua activitatea, este necesar ca aceste elemente să
fie aduse la cunoștința profesionistului contabil;
● principiul independenței exercițiilor, care ia în considerare toate veniturile și cheltuielile
corespunzătoare exercițiului financiar pentru care se va face raportarea fără a se ține seama
de data încasării sumelor sau a efectuării plăților;
● principiul intangibilității, care cere ca bilanțul de deschidere al unui exercițiu să
corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului precedent;
● principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ și de pasiv trebuie să fie
evaluate și înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea valorii lor între
ele și nici între veniturile și cheltuielile din contul de rezultate;
● principiul prevalenței fondului asupra formei (preluat în reglementările financiare drept
prevalența economicului asupra juridicului), care cere ca informațiile înregistrate în
contabilitate să reflecte realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai
forma lor juridică; de pildă, în cazul leasingului financiar, beneficiarul a dobândit numai
posesia și utilizarea bunului, locatorul păstrându-și dreptul de dispoziție asupra bunului;
deci cu toate că nu este proprietar deplin, beneficiarul bunului îl va înregistra în cadrul
activelor sale, iar obligația de plată către locator, corespunzător în pasiv;
● principiul importanței semnificative, care consideră că este semnificativă orice informație
omisă sau eronat înregistrată care ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor
luate pe baza situațiilor financiare; de aceea, pragul de semnificație este o limită valorică
stabilită de profesionistul contabil după anumite reguli care îi permite acestuia să aprecieze
dacă nivelul de informare asigurat prin situațiile financiare este de natură a influența
deciziile utilizatorilor acestora.
Regularitatea contabilității, așa cum s-a arătat mai înainte, presupune conformitatea
contabilității cu reglementările în vigoare și cu normele tehnice aplicabile.
Sinceritatea contabilității presupune aplicarea cu bună-credință a regulilor și procedurilor
contabile în funcție de cunoașterea pe care responsabilii înregistrării operațiilor și tranzacțiilor în
conturi trebuie să o aibă despre realitatea, importanța operațiilor și a evenimentelor care au loc în
întreprinderea clientului.

39
Atunci când înregistrările contabile sunt efectuate de client, profesionistul contabil controlează
ulterior, prin sondaj, calitatea:
– existenței documentelor justificative;
– modalității de respectare a regularității și sincerității acestor înregistrări.
Dacă înregistrările contabile sunt asigurate de cabinetul profesionistului contabil, în general nu va
fi necesar să se procedeze la controlul ulterior al acestora, întrucât respectarea regularității și
sincerității contabilității este realizată prin aplicarea corectă a procedurilor cabinetului.
Totuși, profesionistul contabil se va asigura periodic că toți colaboratorii săi care au în atribuții
lucrări de înregistrări contabile au competența necesară și asigură îndeplinirea corectă a lucrărilor
lor. În acest sens, profesionistul contabil poate proceda la aplicarea unor teste de control.
Două abordări sunt posibile pentru realizarea acestui control al înregistrărilor contabile:
– fie înaintea efectuării controlului, printr-un test asupra unor înregistrări contabile din zile
diferite ale unei luni;
– fie în timpul controlului, prin analiza unor înregistrări contabile ale anumitor operații
selecționate.
Profesionistul contabil verifică, de asemenea, aplicarea corectă a obligațiilor privind sarcinile
sociale: îndeplinirea condițiilor cerute pentru întocmirea statelor și listelor de plată, cotele de
asigurări sociale și de sănătate, cotele celorlalte contribuții și, în general, respectarea dispozițiilor
legale și contractuale (individuale sau colective de muncă).
Aprecierea constatărilor și comunicarea către client a observațiilor necesare
Esența misiunii constă în faptul că profesionistul contabil trebuie să se asigure asupra coerenței și
credibilității situațiilor financiare în raport cu cunoașterea întreprinderii și a mediului său
înconjurător.
În etapa cunoașterii activităților întreprinderii, profesionistul contabil a dobândit această
cunoaștere la un moment dat.
Dar o întreprindere este într-o continuă mișcare și este esențial pentru profesionistul contabil să
obțină informațiile privind evoluțiile semnificative care pot avea influență asupra situațiilor
financiare sau care trebuie să fie reflectate în acestea.
Contactele sistematice ale profesionistului contabil cu clientul său îi permit să colecteze aceste
informații și este important ca obținerea lor să fie consemnată în scris în foi de lucru depuse apoi
în dosarul exercițiului, putând astfel să aprecieze:
– litigiile apărute în timpul exercițiului financiar necesitând, poate, constituirea unui provizion;
– investițiile importante necesitând finanțări;
– soldurile sau bonificațiile practicate sau evoluția politicii prețurilor, putând explica astfel
evoluția marjei comerciale;
– evoluția remunerațiilor administratorului (șefului întreprinderii), justificând, eventual, un
control al evoluției avantajelor în natură.
Evident, constatările privind controlul regularității contabilității vor fi aduse la cunoștința
clientului printr-un raport intermediar la data constatării, sugerându-i acestuia modalitățile de
remediere a deficiențelor constatate.
3.4.3 Pregătirea lucrărilor pentru închiderea exercițiului financiar
Pregătirea acestor lucrări este strâns legată de caracteristicile privind hotărârile care urmează a fi
luate în cadrul întocmirii situațiilor financiare.
În acest sens, anumite lucrări pot fi realizate în totalitate sau pregătite în cursul exercițiului, cum
ar fi:

40
– controlul conturilor terților, dacă sunt importanți, putând fi analizați la o dată apropiată de
data închiderii exercițiului, pentru a reduce sau chiar a suprima anumite lucrări de control ale
sfârșitului exercițiului;
– pregătirea anumitor situații privind: declarațiile de TVA, fișele fiscale ale angajaților,
declarațiile privind retribuțiile anuale, impozitele și contribuțiile aferente etc.

41
3.5 LUCRĂRILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIȚIULUI FINANCIAR
REAMINTIREA NORMELOR
NORME GENERALE DE BAZĂ
Delegarea și supravegherea lucrărilor
Misiunile liber-profesionistului contabil necesită formarea unor echipe de asistenți sau de
colaboratori. El le poate delega acestora executarea unor lucrări, păstrându-și răspunderea finală a
executării misiunii.
NORMA 123
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE
Analiza critică a situațiilor financiare
Profesionistul contabil controlează coerența și credibilitatea situațiilor financiare în raport cu
cunoașterea sa despre activitățile întreprinderii, a documentelor justificative și a informațiilor
primite de la client.
NORMA 2127
OBIECTIVE
– Întocmirea listei punctelor în suspensie rezultate;
– Efectuarea examinării critice a situațiilor financiare;
– Asigurarea supravegherii lucrărilor;
– Pregătirea și realizarea interviului final cu clientul;
– Întocmirea situațiilor financiare definitive;
– Închiderea dosarului anual.
3.5.1 Întocmirea listei punctelor în suspensie
La sfârșitul lucrărilor de control, colaboratorul profesionistului contabil însărcinat cu realizarea
dosarului de control (sau profesionistul contabil însuși) întocmește un proiect de situații financiare
bazat pe constatările dosarului de control.
El întocmește, de asemenea, lista punctelor rămase eventual în suspensie: întrebări de pus
clientului, elemente lipsă etc.
Totodată, sintetizează dificultățile întâlnite în timpul efectuării misiunii.
În sfârșit, el notează punctele importante care, eventual, necesită o supraveghere deosebită și un
interviu cu clientul: de pildă, evoluții inexplicabile ale unor evenimente sau conturi contabile.
Ansamblul acestor elemente poate fi sintetizat într-un document numit „Lista punctelor în
suspensie", al cărui subiect este triplu:
– să atragă atenția asupra punctelor importante;
– să pregătească examinarea critică a situațiilor financiare;
– să pregătească chestionarul interviului cu clientul.
3.5.2 Examinarea critică a situațiilor financiare
Demersul
În fapt, examinarea critică este o „citire" a proiectului situațiilor financiare pentru a verifica atât
coerența, cât și credibilitatea acestora în totalitatea lor.
Această „citire" (lectură) constă într-o:
– verificare generală a coerenței destinată să identifice anomaliile flagrante: erori materiale,
anomalii de corelare între diferitele elemente ale situațiilor financiare și declarațiile fiscale.
Această verificare generală poate fi în mare parte informatizată;
– verificare a credibilității de fond prin corelarea cunoașterii activităților întreprinderii de
către profesionistul contabil și a mediului exterior acesteia.
Această ultimă „citire" se bazează pe tehnicile examinării analitice care se aplică informațiilor
comparative a cel puțin două exerciții financiare și în mod deosebit asupra:

42
– marjelor comerciale;
– ratelor semnificative (contabilitate, solvabilitate, lichiditate);
– situației fluxurilor de trezorerie;
– balanței de verificare sintetice;
– proiectului situațiilor financiare.
Este necesar ca analiza datelor comparate să țină seama de condițiile de exploatare proprii ale
întreprinderii în timpul exercițiului financiar de bază, față de cel anterior (N-1).
Totodată, această analiză permite:
– validarea în planul credibilității a unor elemente inventariate (elemente de stocuri, producție
în curs de execuție);
– facilitarea efectuării unor controale.
Tehnica examinării critice
Examinarea critică se bazează pe tehnica examinării analitice, care permite identificarea fluxurilor
financiare semnificative, a variațiilor anormale și a tendințelor.
Tehnica examinării analitice are totuși limite care țin de factorii următori:
– datele analizate trebuie să fie perfect comparabile;
– importanța semnificativă a diferitelor posturi din situațiile financiare trebuie să rămână
limitată, aceasta situându-se chiar prin cumulare sub limita pragului de semnificație stabilit.
3.5.3 Supravegherea lucrărilor
Fazele precedente ale misiunii au putut fi delegate colaboratorilor profesionistului contabil,
conform normei de delegare și supraveghere (nr. 2123).
Aceste lucrări fac astfel obiectul unei supravegheri care poate fi materializată mai ales:
– printr-o notă de comentarii;
– printr-un paragraf sau prin adnotări pe documente întocmite de colaboratori sau pe orice alt
document de lucru;
– printr-o notă personală a celui care supraveghează asupra punctelor pe care le-a rezolvat el
însuși.
Gradul de supraveghere este variabil în funcție de dosarul respectiv și de echipa care va participa
la misiune.
Supravegherea se bazează în mare parte pe lista punctelor în suspensie și pe foile de lucru ale
examinării critice, care, dacă au fost corect întocmite, trebuie să permită să se meargă la
elementele esențiale ale misiunii.
3.5.4 Pregătirea și realizarea interviului final cu clientul
Interviul cu clientul la sfârșitul anului este o bună procedură tehnică pentru a valida proiectul
situațiilor financiare.
Acest interviu, de regulă bazat pe un chestionar dinainte pregătit, are în vedere:
– nota de sinteză a listei punctelor în suspensie, care cuprinde eventual elementele de cerut
clientului sau cele de adus la cunoștința acestuia;
– examinarea critică a situațiilor financiare care a scos în evidență anomaliile sau evoluțiile
semnificative care este necesar a fi aduse la cunoștința clientului.
Interviul constă în:
– a prezenta clientului proiectul situațiilor financiare;
– a-l comenta, pe baza chestionarului dinainte pregătit;
– a rezolva punctele în suspensie;
– a lua deciziile necesare;
– a stabili definitiv închiderea situațiilor financiare.

43
Cele discutate cu clientul în timpul acestei ultime întrevederi au scopul de a rezolva punctele cele
mai importante, cum ar fi: chestiuni de evaluare a elementelor patrimoniale, respectarea
principiilor contabilității, obținerea de explicații asupra unor evoluții semnificative.
Este deci de dorit a se păstra răspunsurile primite la întrebările interviului și concluziile acestei
întrevederi.
3.5.5 Întocmirea situațiilor financiare definitive
Interviul și întrevederea cu clientul pot conduce la modificarea proiectului situațiilor financiare
prezentate.
Înregistrările complementare conduc la întocmirea situațiilor financiare definitive.
În această fază finală, profesionistul contabil exercită un atent control al coerenței situațiilor
financiare între ele și cu dosarul de lucru.
Interviul și întrevederea cu clientul pot să conducă la un diferend între acesta și profesionistul
contabil cu privire la închiderea situațiilor financiare. În acest caz, profesionistul contabil închide
situațiile financiare după deciziile luate de client și care pot da naștere unor eventuale puncte
litigioase, înscrise ca rezerve în cuprinsul atestării (a se vedea etapa a 7-a).
3.5.6 Închiderea dosarului anual
Închiderea dosarului anual conduce:
– la asigurarea că dosarul exercițiului este complet;
– la a înscrie sau a pune la zi anumite elemente ale dosarului permanent. De pildă, copiile
facturilor activelor imobilizate cumpărate, actele-contractele de împrumuturi sau de leasing
ale exercițiului etc. Elementele dosarului exercițiului care au un caracter permanent sunt
fotocopiate și transferate în dosarul permanent, ca, de pildă: tabloul soldurilor intermediare
de gestiune și situația fluxurilor de trezorerie;
– la arhivare. Practica obișnuită este de a păstra „la vedere" dosarul exercițiului și al celor
două exerciții precedente și a le arhiva pe celelalte. Gestionarea arhivelor face parte din
funcția de organizare a cabinetelor.

44
3.6 LUCRĂRILE DE CONTROL ALE ÎNCHIDERII EXERCIȚIULUI FINANCIAR
REAMINTIREA NORMELOR
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE
Controlul regularității și sincerității contabilității
Profesionistul contabil se asigură de calitatea înregistrărilor contabile și de existența registrelor
legale.
NORMA 2125
Închiderea conturilor
Profesionistul contabil stabilește înregistrările contabile necesare închiderii exercițiului financiar:
 pe baza informațiilor și a documentelor justificative furnizate de client;
 recurgând eventual la o simplificare a înregistrării rezultatelor inventarierii;
 punând în aplicare tehnicile de analiză, prelucrare și control al documentelor.
El le înregistrează în conturile întreprinderii sau se asigură că ele sunt corect contabilizate de către
client.
NORMA 2126
OBIECTIVE
– Primirea dosarului inventarierii anuale, conform clauzelor contractului de prestări de servicii
încheiat cu clientul;
– Colectarea faptelor și a evenimentelor importante ale exercițiului;
– Efectuarea controlului conturilor;
– Documentarea controalelor efectuate;
– Pregătirea declarațiilor fiscale.
3.6.1 Primirea dosarului inventarierii anuale
Atât Normele tehnice, cât și Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii
patrimoniului stabilesc această obligație în sarcina celui care gestionează patrimoniul, respectiv
clientul profesionistului contabil.
Aceste obligații vor fi aduse la cunoștința clientului atunci când se negociază clauzele contractului
de prestări de servicii, așa cum rezultă din modelul de contract anexat la Standardul profesional
nr. 21 privind misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.
Dacă s-a convenit cu clientul încheierea contractului potrivit modelului mai sus menționat,
profesionistul contabil urmează să primească din partea acestuia dosarul inventarierii anuale,
cuprinzând:
a) deciziile de numire a comisiei și a subcomisiilor de inventariere;
b) listele de inventariere (cod 14-3-12) întocmite de subcomisii pe locurile de depozitare a
bunurilor;
c) extrasele de cont confirmate sau procesele-verbale de punctaj pentru inventarierea
creanțelor, a datoriilor și a trezoreriei;
d) listele de inventariere separate și motivarea scrisă a comisiei de inventariere pentru
bunurile depreciate, neutilizabile sau deteriorate, fără mișcare sau greu vandabile, comenzi
în curs, abandonate sau sistate, precum și pentru creanțele și obligațiile incerte sau în
litigiu;
e) procesul-verbal privind rezultatele inventarierii;
f) Registrul-inventar (cod 14-1-2), pentru a fi înregistrate rezultatele inventarierii.
În caz de insuficiență a datelor primite (incomplete, incorect întocmite etc.) sau de depășire a
termenelor contractuale, profesionistul contabil înștiințează clientul, printr-un raport interimar,
asupra acestor deficiențe, făcându-și rezervele necesare privind buna închidere și respectare a
datelor lucrărilor sale de prezentare a situațiilor financiare.

45
În această etapă a demersului său, profesionistul contabil preia aceste informații în cadrul
înregistrărilor contabile de închidere a exercițiului financiar.
3.6.2 Colectarea faptelor și a evenimentelor importante
Așa cum s-a arătat la punctul 3.4.2 Efectuarea unor lucrări de control în timpul exercițiului
financiar, au fost făcute anumite constatări privind controlul regularității și sincerității
înregistrărilor contabile, comunicându-i-se clientului observațiile stabilite, sugerându-i-se totodată
și modalitățile de remediere a deficiențelor remarcate.
La sfârșitul exercițiului este necesar ca aceste constatări și sugestii să fie însușite sau nu de șeful
întreprinderii (clientul profesionistului contabil) și să se verifice dacă nu există și alte deficiențe,
urmând ca profesionistul contabil să se asigure dacă acestea au fost sau nu corect înregistrate în
conturile închiderii exercițiului financiar.
3.6.3 Efectuarea controlului
Trei tipuri de tehnici pot fi puse în acțiune:
– analiza conținutului conturilor și în mod special a soldurilor lor;
– concordanța anumitor date cu documentele justificative externe sau interne;
– controlul coerenței și al credibilității.
Analiza conturilor
Analiza conturilor este o tehnică de control care constă în următoarele lucrări:
– precizarea componenței soldului prin defalcarea acestuia în elementele lui corect
identificabile;
– verificarea corectei totalizări a componentelor soldului;
– aprecierea componentelor soldului: data, suma totală, denumirea, scadența etc.;
– analiza corectei contabilizări a componentelor soldului (înregistrarea inițială);
– în anumite cazuri, verificarea în totalitate a operațiilor componenței soldului; de pildă,
numărul scadențelor de plată sau de încasare a unor conturi de creanțe sau obligații.
Concordanța cu documentele justificative
Această tehnică are drept scop asigurarea verificării coerenței diferitelor elemente ale situațiilor
financiare, ale contabilității și ale documentelor fiscale:
– între ele;
– între ele și informațiile primite de la client.
Concordanța datelor contabile se face atât cu documentele justificative interne, cât și cu cele
externe întreprinderii.
Această tehnică are o forță mai mult sau mai puțin probantă, după cum este cazul concordanței cu
un document justificativ intern (de pildă, statul de plată) sau cu un document justificativ extern
(de pildă, factura furnizorului).
Când cabinetul asigură înregistrările contabile ale documentelor justificative, unele dintre aceste
verificări de concordanță sunt efectuate cu ocazia ținerii/înregistrării în registrele contabile.
Această tehnică a concordanței datelor contabile cu documentele justificative externe va fi necesar
de efectuat la sfârșitul exercițiului financiar pentru următoarele posturi:
Imobilizări = facturi sau acte;
Împrumuturi = contracte, acte și situații de rambursare (amortizarea
lor);
Datorii fiscale și sociale = registre fiscale, recapitulații ale statelor și listelor de
plată, reclamații;
Conturi financiare = extrase de cont bancare.
Tehnica concordanței datelor contabile cu documentele justificative interne permite controlul
următoarelor posturi:

46
CAPITALURI PROPRII = procesul-verbal al Adunării generale, documentele justificative primite
din partea șefului întreprinderii (administratorului) pentru mișcările afectând contul
întreprinzătorului individual (pentru întreprinderile individuale) sau conturile de capitaluri ale
asociaților (pentru societățile comerciale);
STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE = situația centralizatoare a listelor de
inventariere și alte detalii primite din partea clientului;
PROVIZIOANE PENTRU CREANȚE LITIGIOASE = situația extraselor de cont confirmate sau
procesele-verbale de punctaj pentru inventarierea creanțelor și motivarea scrisă pentru cauzele
deteriorării creanțelor;
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE = situația vânzărilor cu declarațiile de TVA, situația
salariilor plătite cu declarațiile de impozite și contribuții etc.
Controlul coerentei și credibilității
Cele două tehnici, de analiză a conținutului conturilor și de concordanță a acestora cu
documentele justificative, asigură coerența și credibilitatea conturilor luate individual, de pildă,
coerența și credibilitatea conturilor terților controlați.
Al doilea nivel de control al coerenței și credibilității trebuie să fie efectuat asupra situațiilor
financiare și asupra declarațiilor fiscale controlate în mod global.
Acest al doilea nivel de control este obiectul examinării critice care se efectuează la sfârșitul
misiunii asupra proiectului de situații financiare și de declarații fiscale.
3.6.4 Documentarea controalelor efectuate
Pentru efectuarea în bune condiții a acestor controale, profesionistul contabil se bazează pe:
– Cartea mare în copie, care, dacă are pe lângă codul contabil și un scurt comentariu, poate fi
considerată ca o foaie de lucru;
– un dosar de organizare a controlului (eventual pe suport informatic).
Acesta din urmă este fie structurat pe cicluri de exploatare (trezorerie, cumpărări, vânzări, stocuri,
imobilizări etc.), fie pe conturi sau grupe de conturi.
Structura pe cicluri are avantajul de a fi:
– logică, pentru colaboratorul profesionistului contabil care controlează conturile de personal
simultan cu conturile de asigurări sociale, protecție socială și conturile asimilate, precum și
cele de decontare cu bugetul statului;
– utilă, pentru profesionistul contabil atunci când efectuează supravegherea lucrărilor.
Atunci când dosarul este organizat pe cicluri, fiecare ciclu cuprinde:
– o foaie sintetică ce reamintește, pe de o parte, suporturile de consultat și natura controalelor
de realizat, iar pe de altă parte, permite colaboratorilor profesionistului contabil să indice
concluziile și propunerile lor. Dacă sistemul informatic permite, fiecare foaie sintetică poate face
să apară soldurile corespunzătoare exercițiului N-1; foile astfel prezentate sunt un instrument al
examinării analitice prealabile controlului (pe baza soldurilor existente înaintea controlului) și la
sfârșitul misiunii (pe baza soldurilor controlate);
– foile de lucru specializate al căror obiectiv este să economisească timpul colaboratorilor
profesionistului contabil, propunând un cadru-tip pentru anumite controale.
3.6.5 Pregătirea declarațiilor fiscale
Pregătirea declarațiilor fiscale la sfârșitul exercițiului financiar însoțește, în general, misiunea de
ținere a contabilității, dacă s-a prevăzut aceasta în cuprinsul contractului de prestări de servicii.
Profesionistul contabil veghează la:
– respectarea (sau controlarea respectării de către întreprindere a) legislației în vigoare;
– îndeplinirea îndatoririlor de consultanță fiscală (alegerea între două opțiuni etc.).
Aceste operații conduc, în special, la controlul:

47
– bazei de impozitare în raport cu datele contabile;
– bunei aplicări a reglementărilor legale privind regimul fiscal, contribuțiile sociale, taxele
locale etc.;
– respectării regularității și sincerității contabilității și a termenelor de plată.
Declarațiile fiscale la sfârșitul exercițiului financiar rezultă din situațiile financiare (cel mai
adesea ca un produs informatizat), fiind completate cu alte elemente (informații complementare
etc.) sau lucrări de conciliere între contabilitate și fiscalitate.
Colaboratorii profesionistului contabil urmăresc colectarea in formațiilor în timpul lucrărilor
sfârșitului exercițiului financiar.
Declarațiile fiscale, la sfârșitul exercițiului financiar, sunt pregătite în același timp cu întocmirea
situațiilor financiare:
– utilizând informațiile din situațiile financiare pentru a completa părțile declarațiilor fiscale
cuprinzând aceste date;
– procedând la stabilirea calculului rezultatului fiscal.
Este asigurat un control al coerenței între:
– elementele declarației fiscale între ele;
– elementele declarației fiscale și datele din situațiile financiare.
Acest control al coerenței formale a corelațiilor lor poate fi foarte bine informatizat.

48
3.7 ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE MISIUNE
REAMINTIREA NORMELOR NORME GENERALE DE BAZĂ
Norma de raportare
Misiunile profesionistului contabil au ca finalitate un raport scris. Documentul stabilit este diferit
în funcție de tipul de misiune.
Raportul este realizat în scopul de a face cunoscute clientului și, dacă este cazul, terțelor persoane
natura lucrărilor profesionistului contabil și concluziile emise la sfârșitul lucrărilor sale.
NORMA 13
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE
Norma de raportare
Profesionistul contabil declară în raportul său că a îndeplinit diligențele prevăzute de normele
profesionale privind misiunea de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor
financiare. De asemenea, menționează în raportul său că nu s-au evidențiat documente sau
elemente care să pună în discuție sau la îndoială coerența și credibilitatea lucrărilor contabile
efectuate. Situațiile financiare sunt anexate raportului de misiune.
Atunci când raportul se prezintă cu observație (ori observații), profesionistul contabil trebuie să
expună clar motivele respective. Profesionistul contabil, pentru redactarea raportului său, se va
folosi de modelele anexate prezentei norme.
NORMA 2130
OBIECTIV
Cu ocazia efectuării misiunii, ansamblul lucrărilor îi permite profesionistului contabil să elaboreze
raportul misiunii, așa cum s-a angajat prin contractul de prestări de servicii.
3.7.1 Condițiile elaborării raportului de misiune
Raportul este întocmit și semnat în ziua terminării lucrărilor misiunii.
Raportul se emite în condițiile arătate de Norma 2130 și mai ales de comentariile ei.
Pe fiecare pagină a situațiilor financiare se va face de către profesionistul contabil, sub
semnătura proprie, o mențiune care să amintească natura misiunii încredințate si existența
raportului, de pildă:
Prezentele situații financiare sunt rezultatul misiunii de ținere a contabilității, fiind însoțite de
raportul nostru elaborat în condițiile normelor profesionale ale CECCAR.
Profesionist contabil ………………
Carnet nr. …………………………
Profesionistul contabil formulează o observație sau un refuz privind coerența și credibilitatea
conturilor anuale dacă a constatat anomalii care nu au putut fi justificate sau explicate. În acest
caz, profesionistul contabil încheie situațiile financiare după deciziile luate de către client, dar va
menționa în raport punctele litigioase.
Dacă elementele constatate privind coerența și credibilitatea situațiilor financiare au o explicație
satisfăcătoare, profesionistul contabil va nota acest punct forte în dosarul său de lucru, putând
astfel elabora un raport fără observații.
Modelele de rapoarte de misiune privind ținerea contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare sunt anexate Normei profesionale 2130.
Prezentarea situațiilor financiare, respectiv a concluziilor desprinse din acestea cu privire la
activitățile desfășurate de întreprindere (Nota anexată la Raport) este de o importanță deosebită
atât pentru client, cât și pentru cabinetul de expertiză contabilă sau de contabilitate.
Clienții unui cabinet de expertiză contabilă sunt șefi de întreprinderi fără cunoștințe punctuale în
materie de finanțe, de gestiune sau de contabilitate. Or, cea mai mare parte a experților contabili

49
elaborează situațiile financiare și le transmit clienților lor fără vreun comentariu asupra conturilor
acestora.
Redactarea unei analize care să îi permită clientului să înțeleagă situația economică și financiară a
întreprinderii sale este un demers extrem de util pentru client și de valoros pentru cabinet.
Comentariile privind gestiunea constituie punctul de pornire al unui dialog între expertul contabil
și clientul său și pot constitui o sursă pentru misiuni complementare de consiliere și asistență.
Comentariile asupra gestiunii trebuie să fie clare, pedagogice și practice; obiectivul nu este de a
face din client un expert în contabilitate, ci de a-l ajuta să înțeleagă mai bine ce se află în spatele
cifrelor, adică realitatea din întreprinderea sa. Pentru aceasta, expertul contabil trebuie să învețe să
comenteze situația unei întreprinderi prin conturile sale, or s-a dovedit că nu este atât de ușor.
De obicei, cabinetele profesionale se limitează la elaborarea situațiilor financiare și a declarațiilor
fiscale, fără a efectua o analiză și a prezenta sfaturi în legătură cu ameliorarea informațiilor
financiare care se desprind din aceste situații financiare.
Pe de o parte, există o așteptare puternică a clienților pentru astfel de sfaturi și de consiliere.
Conducătorul întreprinderii ia permanent decizii care se traduc, se regăsesc în situațiile financiare
ale întreprinderii; cum ar putea el să ia decizii bune fără informații pertinente? El așteaptă de la
expertul său contabil o interpretare a cifrelor contabile și semnificația acestor cifre pentru starea
de sănătate a afacerilor sale; altfel spus, el așteaptă o veritabilă analiză și consiliere practică
pentru a-l ajuta să gireze mai bine afacerile sale, să i se spună ce face bine și ce nu face bine. În
aceasta constă o veritabilă valoare adăugată de expert afacerilor derulate de clientul său.
Pe de altă parte, există o bună oportunitate pentru expertul contabil deoarece el este cel mai bine
plasat pentru a vorbi despre întreprindere de o manieră obiectivă. Dacă elaborarea situațiilor
financiare devine oarecum mecanică, redactarea unui comentariu asupra gestiunii este o lucrare
complexă de analiză care permite „descifrarea" conturilor clientului și tragerea de învățăminte și
prezentarea de explicații clientului în legătură cu situația întreprinderii sale, respectiv identificarea
punctelor tari și a punctelor slabe.
Deci redactarea și prezentarea unei analize de gestiune a întreprinderii sunt benefice atât pentru
client, care va fi ajutat să gestioneze bine și să ia cele mai potrivite decizii, cât și pentru cabinet,
care perenizează relațiile cu clientul, care este convins de valoarea adăugată pe care o obține prin
informațiile primite.
Conținutul unui comentariu de gestiune rezultă din obiectivul unei analize de gestiune: furnizarea
de informații conducătorului întreprinderii-client, care să îl ajute să înțeleagă situația actuală a
întreprinderii sale și să ia cele mai bune decizii. Aceasta presupune comentarii asupra cifrelor
pentru conducătorul întreprinderii, care să îi permită să înțeleagă situația întreprinderii sale;
rezultă deci trei idei:
– Comentarea cifrelor. Datorită informaticii, timpul de elaborare a diferitelor componente ale
situațiilor financiare s-a redus foarte mult, dar dacă punem în fața clientului aceste situații
este ca și cum un medic care a făcut un diagnostic asupra unui pacient îi predă acestuia un
tablou cu numeroase cifre și coduri din care pacientul nu va înțelege mare lucru. Aspectul de
valoare pentru expertul contabil este să completeze situațiile financiare cu explicații și
comentarii pentru ca cititorul să înțeleagă perfect situația întreprinderii sale.
– Comentariile se adresează conducătorului întreprinderii, nu unui specialist în finanțe și
contabilitate; ele trebuie să conțină explicații (definirea termenilor) și comentarii, adică
interpretarea datelor.
– Scopul analizei este să îi permită conducătorului întreprinderii să înțeleagă situația
întreprinderii sale; deci trebuie ca analiza și comentariile să intre în sistemul de înțelegere al

50
 conducătorului întreprinderii atât cât este necesar pentru a-l ajuta să ia decizii bune, și nu
pentru a-l învăța contabilitate.
Pentru a redacta un comentariu de gestiune pertinent trebuie să se respecte unele reguli, și anume:
– să se țină seama de activitățile întreprinderii; modelele economice diferă în funcție de
activitățile desfășurate de întreprindere;
– să se țină seama de limitele contabilității; contabilitatea nu spune totul despre întreprindere,
și aceasta din mai multe motive (dacă ar fi să amintim doar două: existența a numeroase
opțiuni contabile și unele decizii ale întreprinderii, cu impact asupra prezentării în situațiile
financiare);
– să se aibă în vedere că „prea multe comentarii omoară comentariile". Comentariile trebuie
să scoată în evidență ceea ce prezintă interes ținând seama de evoluții, posturi foarte
radicale etc. Nu toate datele trebuie explicate la fel, deoarece conducătorul întreprinderii nu
va putea distinge informațiile importante;
– comentariile trebuie să se prezinte în timp rezonabil, pentru a face posibilă cunoașterea cât
mai rapidă de către conducătorul întreprinderii.

51
ANEXE

52
ANEXE
 Program de lucru indicativ privind controlul regularității și sincerității informațiilor.....
 Controale specifice aplicabile întreprinderilor care își efectuează direct înregistrările
contabile.........................................................................................................................
 Notă privind analiza activităților întreprinderii pe baza situațiilor financiare (anexă la
Raportul de misiune)......................................................................................................
Descrierea suporturilor operaționale care alcătuiesc dosarele permanent și anual....................

53
■ PROGRAM DE LUCRU INDICATIV PRIVIND CONTROLUL REGULARITĂȚII
ȘI SINCERITĂȚII INFORMAȚIILOR
Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare are ca obiectiv
informarea utilizatorilor asupra coerenței și credibilității conturilor; este o misiune în care
profesionistul contabil aduce competența și tehnicitatea sa și pune în acțiune raționamentul său
profesional asupra documentelor justificative primite din partea întreprinderii.
Definită ca o dorință de a optimiza raportul calitatea conturilor / costul prestației contabile,
misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare se realizează:
 printr-un control global al credibilității care înlătură alte verificări;
 prin tehnici cunoscute care elimină procedurile controlului realității operațiilor (a observării
fizice sau a confirmării directe);
 prin tehnici proprii care evită cunoașterea operațiilor întreprinderii printr-un studiu/test al
procedurilor controlului intern.
Ținând seama de cele arătate mai înainte, se propune un program de lucru indicativ.
S A. REGULARITATEA ȘI SINCERITATEA CONTABILITĂȚII
1. Verificarea conturilor de regularizare și asimilate dacă sunt soldate.
2. Controlul prin sondaj al regularității înregistrărilor contabile (dacă înregistrările contabile nu
sunt făcute de cabinet).
3. Teste asupra softurilor contabile (eventual actualizarea lor).
4. Controlul ținerii registrelor legale.
5. La sfârșitul exercițiului financiar, controlul operațiilor de închidere.
6. Compararea și verificarea corelațiilor dintre Cartea mare / balanțele de verificare / soldurile
jurnalelor (contabilitatea generală / contabilitatea auxiliară / contabilitatea de gestiune).
S B. CICLUL TREZORERIE/FINANȚARE
BĂNCI
1. Verificarea conturilor de viramente interne dacă sunt soldate.
2. Verificarea conturilor bancare cu extrasele de cont bancare (situația comparativă).
3. Verificarea închiderii operațiilor de vânzare/cumpărare a valorilor mobiliare.
4. Compararea și verificarea corelațiilor conturilor de dobânzi cu extrasele de cont bancare ale
ultimului trimestru.
5. Verificarea documentelor justificative și obținerea explicațiilor pentru diferențele rezultate
din compararea sumelor din extrasele de cont bancare și din înregistrările contabile, cu o
vechime mai mare de o lună.
CASA
6. Recomandarea păstrării în mod ordonat în arhiva întreprinderii a benzilor caselor de marcat
electronice fiscale.
7. Verificarea prin sondaj a soldului din registrul de casă / contabilitate (identificarea
soldului creditor sau peste plafonul zilnic în vigoare).
VALORI MOBILIARE DE PLASAMENT
8. Compararea înregistrărilor cu documentele justificative.
9. Analiza fiscală a operațiilor.
ÎMPRUMUTURI
10. Compararea soldului cu condițiile de rambursare, conform contractului.
11. Verificarea garanțiilor acordate odată cu contractul.
12. Compararea dobânzilor cu condițiile contractului și determinarea dobânzii aferente
perioadei cuprinse între data ultimei plăți de dobânzi și data închiderii conturilor.
S C. CICLUL CUMPĂRĂRI/FURNIZORI

54
1. Verificarea prin sondaj a documentelor justificative.
2. Compararea soldurilor conturilor de cheltuieli cu materii prime, materiale și mărfuri
(grupate) cu aceleași solduri ale anului precedent.
3. Compararea facturilor „furnizori cu facturi nesosite" cu facturile primite în exercițiul
următor.
4. Verificarea coerenței creditului primit de la furnizori.
5. Selectarea prin sondaj/eșantion a conturilor furnizorilor înainte de a fi verificate.
6. Pentru conturile selecționate se vor cere explicații privind termenele de plată
depășite/restante sau pentru toate anomaliile aparente; se va verifica modul de regularizare
în exercițiul următor.
7. Motivarea cauzelor existenței tuturor soldurilor debitoare ale furnizorilor și a tuturor
soldurilor vechi.
8. Compararea listei datoriilor cu operațiile de trezorerie din primele luni ale exercițiului
următor și cu facturile primite în cursul primelor luni ale exercițiului următor.
S D. CICLUL CHELTUIELI CU LUCRĂRI ȘI SERVICII EXECUTATE DE TERȚI
1. Compararea cu datele exercițiului precedent.
2. Pentru sumele importante, obținerea justificării necesității și compararea, prin
sondaj, cu documentele justificative.
3. Compararea cu contractul °i cu scadențarul a cheltuielilor privind leasingul, închirierile,
asigurările.
4. Compararea prin sondaj a documentelor justificative cu conturile: cheltuieli privind
obiectele de inventar (cu respectarea limitei de încadrare reglementate), cheltuieli cu
lucrările și serviciile executate de terți, cheltuieli cu alte servicii executate de terți.
S E. CICLUL VÂNZĂRI/CLIENȚI
1. Verificarea prin sondaj cu documentele justificative.
2. Compararea soldurilor conturilor de venituri cu cele ale exercițiului precedent.
3. Verificarea facturilor de întocmit cu facturile exercițiului următor.
4. Compararea creanțelor incerte și în litigiu cu situația pregătită de client și cu situația
exercițiului precedent.
5. Determinarea procentului mediu de depreciere a creanțelor incerte și în litigiu comparativ
cu exercițiul precedent.
6. Verificarea coerenței creditului acordat clienților.
7. Selectarea prin sondaj a conturilor clienți înainte de a fi verificate.
8. Privitor la conturile selecționate, se vor obține explicații asupra termenelor
anormale/depășite de încasare, precum și pentru toate anomaliile aparente; se vor verifica
modalitățile de regularizare/încasare în exercițiul următor.
9. Obținerea motivărilor privind componența tuturor soldurilor creditoare și a tuturor
soldurilor vechi/restante având vechimi de peste 30 de zile.
10. Compararea listei creanțelor cu operațiile de trezorerie din primele luni ale exercițiului
următor și cu facturile emise în cursul primelor luni ale exercițiului următor.
S F. CICLUL STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE
1. Obținerea din partea clientului a unei situații recapitulative semnate, în cazul când nu există
o asemenea situație în dosarul de inventariere primit conform clauzelor contractuale.
MĂRFURI – MATERII PRIME – PRODUSE FINITE
2. Interviu cu șeful întreprinderii / administratorul asupra metodelor de evaluare și de
depreciere și permanenței aplicării acestora. Aprecierea metodelor practicate.
3. Calcularea rotației stocurilor.

55
LUCRĂRI ÎN CURS
4. Interviu cu șeful întreprinderii / administratorul asupra metodei de evaluare și permanenței
aplicării acesteia. Aprecierea metodei practicate.
5. Controlul asupra coerenței acestei evaluări.
6. Compararea sumei totale a producției în curs de execuție cu facturarea din prima lună a
exercițiului următor.
S G. CICLUL IMOBILIZĂRI
IMOBILIZĂRI CORPORALE ȘI NECORPORALE
1. Compararea cu facturile și documentele de achiziție.
2. Aprecierea duratelor de utilizare și verificarea amortismentelor.
3. Verificarea, evaluarea și modalitatea fiscală (TVA etc.) privind investițiile în curs efectuate
în regie proprie sau în antrepriză.
IMOBILIZĂRI FINANCIARE
4. Împrumuturi; analiza și justificarea mișcărilor; punerea la zi a dosarului permanent.
5. Depozite și cauțiuni; analiza și justificarea mișcărilor; punerea la zi a dosarului permanent.
6. Alte imobilizări financiare:
6.1 Compararea cu extrasele de cont bancare;
6.2 Verificarea globală a deprecierilor;
6.3 Determinarea și explicarea variațiilor.
CESIUNI DE IMOBILIZĂRI
7. Calculul și analiza plus și minusvalorii de cesiune și verificarea impozitării.
S H. CICLUL PERSONAL
1. Compararea rubricilor N/N-1 ale cheltuielilor cu personalul.
2. Compararea cheltuielilor cu personalul cu statele de plată și cu declarațiile de contribuții
sociale.
3. Verificarea concordanței remunerării administratorilor și directorilor cu deciziile AGO sau
CA.
4. Asigurările sociale, protecția socială și conturi asimilate: verificarea componenței tuturor
soldurilor și a vechimii lor; compararea cu declarația ultimei luni sau a ultimului trimestru.
5. Obținerea explicațiilor asupra întârzierii la plată și evaluarea penalităților de întârziere.
6. Calculul global sau detaliat al concediilor de odihnă neefectuate aferente exercițiului
încheiat.
7. Verificarea procentelor globale privind salariile sociale.
8. Verificarea declarațiilor numai în caz de anomalii aparente.
S I. DECONTĂRI CU BUGETUL STATULUI
1. Verificarea procentelor de TVA aplicate de întreprindere și a modalităților de recuperare a
TVA.
2. Compararea cifrei de afaceri cu deconturile de TVA.
3. Controlul global al TVA de recuperat.
4. Justificarea tuturor soldurilor (componența și vechimea lor).
5. Compararea cu documentele justificative pentru: impozite și taxe locale, taxe profesionale
etc.
6. Controlul impozitului pe profit cu declarațiile aferente.
7. Întocmirea situației avantajelor în natură plecând de la informațiile comunicate de client și
aprecierea coerenței.
8. Determinarea rezultatului fiscal.
9. Calculul impozitului pe profit.

56
10. Controlul întocmirii declarațiilor fiscale.
S J. CAPITALURI ȘI PROVIZIOANE
CAPITALURI PROPRII
1. Verificarea distribuirii rezultatului cu procesul-verbal al adunării generale și conformitatea
cu statutul și dispozițiile legale. Actualizarea dosarului permanent.
2. Verificarea totalului capitalurilor proprii în raport cu ½ din capitalul social.
CONTUL ÎNTREPRINZĂTORULUI INDIVIDUAL
3. Obținerea acordului clientului asupra poziției sale față de contul său.
4. Aprecierea globală asupra cheltuielilor.
5. Reintegrarea eventuală a cheltuielilor financiare în cazul contului întreprinzătorului
individual debitor.
SUBVENȚII
6. Verificarea condițiilor de atribuire și a modalității de afectare a rezultatului.
PROVIZIOANE REGLEMENTATE
7. Analiza oportunității constituirii provizioanelor și, dacă este cazul, verificarea constituirii
și reintegrării lor în rezultat.
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI
8. Verificarea detaliată a dosarelor de litigii și procese.
9. Aprecierea cu clientul a riscurilor reale și a oportunității constituirii de provizioane.
10. Tabloul variațiilor.
11. Aprecierea deductibilității provizioanelor.
ASOCIAȚI CONTURI CURENTE
12. Obținerea acordului asociatului asupra contului său.
13. Analiza mișcărilor.
14. Calculul dobânzilor.
15. Aprecierea deductibilității dobânzilor.
S K. ALTE CONTURI (46, 481, 67, 77, ...)
1. Verificarea operațiilor înregistrate în conturile de bilanț (46, 481 ...) și analizarea soldurilor.
2. Analiza operațiilor excepționale care nu au fost înregistrate.
3. Verificarea corectei evaluări și înregistrări a operațiilor în conturile 67, 77.
4. Analiza evenimentelor posterioare închiderii exercițiului financiar.
S L. EXAMINAREA CRITICĂ
1. Verificarea evoluțiilor normale ale diferitelor posturi ale bilanțului și ale contului de rezultat
și analiza formării rezultatului.
2. Compararea cu exercițiul precedent a ratelor semnificative (marja comercială, cheltuielile
financiare, rotația stocurilor, creditul clienți și furnizori etc.).
3. Verificarea coerenței lor cu condițiile de exploatare ale întreprinderii, eventual cu statisticile
disponibile ale sectorului de activitate și/sau dosarele întreprinderilor din același sector de
activitate aflate în relații contractuale cu cabinetul.
4. Analiza explicațiilor.
5. Analiza OD (operațiilor diverse) ale întreprinderii.
6. Interviuri cu clientul.
S M. ANEXE
1. Se vor inventaria informațiile semnificative de inclus în anexe.

57
■ CONTROALE SPECIFICE APLICABILE ÎNTREPRINDERILOR CARE ÎȘI
EFECTUEAZĂ DIRECT ÎNREGISTRĂRILE CONTABILE
S A. REGULARITATEA ȘI SINCERITATEA ÎNREGISTRĂRILOR
1. Controale prin sondaj privind regularitatea înregistrărilor contabile.
2. Teste asupra softurilor contabile ale clientului (și eventuala lor actualizare).
S C. CICLUL CUMPĂRĂRI/FURNIZORI
1. Verificarea prin sondaj a înregistrărilor cu documentele justificative.
2. Selectarea prin sondaj/eșantion a conturilor furnizorilor înainte de a le verifica.
3. Asupra conturilor selecționate se vor cere explicații privind termenele de plată
depășite/restante sau pentru toate anomaliile aparente; se va verifica modul de regularizare
în exercițiul următor.
4. Motivarea tuturor soldurilor debitoare ale furnizorilor.
S D. CICLUL CHELTUIELI CU LUCRĂRI ȘI SERVICII EXECUTATE DE TERȚI
1. Pentru sumele importante, obținerea justificării necesității și compararea, prin sondaj, cu
documentele justificative.
2. Compararea prin sondaj a cheltuielilor cu documentele justificative pentru conturile de:
cheltuieli privind obiectele de inventar (cu respectarea limitei de încadrare reglementate);
cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți; cheltuieli cu alte servicii executate de
terți.
S E. CICLUL VÂNZĂRI/CLIENȚI
1. Verificarea prin sondaj a înregistrărilor cu documentele justificative.
2. Selectarea prin sondaj/eșantion a conturilor clienților înainte de a le verifica.
3. Asupra conturilor selectate se vor obține explicații privind termenele de încasare întârziate,
precum și pentru toate anomaliile aparente; se vor verifica modalitățile de
regularizare/încasare în exercițiul următor.
4. Motivarea tuturor soldurilor creditoare și vechi.
S G. CICLUL IMOBILIZĂRI
1. Compararea înregistrărilor cu facturile sau cu alte documente justificative de achiziție.

58
■ NOTĂ PRIVIND ANALIZA ACTIVITĂȚILOR ÎNTREPRINDERII PE BAZA
SITUAȚIILOR FINANCIARE (anexă la Raportul de misiune)
A. Analiza activității și a performanței
1. Concepte
În analiza financiară a unei întreprinderi, cunoașterea sectorului de activitate și a poziției
concurențiale a întreprinderii este determinantă pentru înțelegerea situațiilor financiare. Se disting
trei naturi principale de activități: comerț, producție și prestări de servicii.
Cifra de afaceri și producția constituie indicatorii principali de activitate ai unei întreprinderi.
Performanța este o noțiune generică legată de rezultatele activității întreprinderii; o întreprindere
este cu atât mai performantă cu cât este mai capabilă să degaje beneficii.
Rentabilitatea unei întreprinderi se referă la aptitudinea acesteia de a crește capitalurile investite;
ea se măsoară punând în relație rezultatele obținute (valoarea adăugată, excedentul brut de
exploatare sau rezultatul net etc.) cu mijloacele investite (active, capitaluri proprii etc.).
Exemplu de ratio de rentabilitate economică: EBE (excedentul brut de exploatare) / Capitalurile
investite în exploatare.
Exemplu de ratio de rentabilitate financiară: Rezultatul net / Capitalurile proprii.
Rentabilitatea constituie preocuparea principală a acționarului, care dorește să știe cât îi va aduce
plasamentul făcut într-o afacere. Rentabilitatea este însă deseori confundată cu profitabilitatea;
analiza profitabilității constă în a raporta rezultatele la volumul afacerilor realizate, pe când
analiza rentabilității se referă la mijloacele utilizate (consumate) pentru obținerea acestor
rezultate.
Exemplu de ratio de profitabilitate economică (fără a ține seama de politica financiară și fiscală):
EBE (excedentul brut de exploatare) / Cifra de afaceri.
Exemplu de ratio de profitabilitate financiară (ținând seama de politica financiară și fiscală):
Rezultatul net / Cifra de afaceri.
Documentul contabil care permite analiza activității și a performanței unei întreprinderi este
Contul de profit și pierdere (contul de rezultate), cu ajutorul căruia se apreciază evoluția
performanței economice a întreprinderii și performanța întreprinderii în cadrul sectorului de
activitate. O întreprindere poate să pară performantă, dar față de concurenții din sectorul de
activitate să pară mai puțin performantă.
Contul de profit și pierdere este documentul de sinteză care recapitulează veniturile și cheltuielile
unui exercițiu, făcând abstracție de datele de încasare a veniturilor și de datele de plată a
cheltuielilor; el cuprinde veniturile și cheltuielile grupate pe categorii (activitatea de exploatare,
activitatea financiară și activitatea extraordinară) și soldul veniturilor și cheltuielilor, care poate fi
beneficiu sau pierdere (rezultatul exploatării, rezultatul financiar și rezultatul extraordinar).
Diferența dintre veniturile din exploatare și cheltuielile de exploatare reprezintă rezultatul
exploatării, un rezultat intermediar care reflectă performanța întreprinderii în domeniul său de
activitate, făcând abstracție de aspectele financiare (plasamente sau îndatorări) și extraordinare
(ca, de exemplu, vânzarea de active).
Diferența dintre veniturile financiare și cheltuielile financiare reprezintă rezultatul financiar, un
rezultat intermediar care reflectă rentabilitatea operațiilor financiare (plasamente, împrumuturi,
operațiuni în devize etc.).
Diferența dintre veniturile extraordinare și cheltuielile extraordinare reprezintă rezultatul
extraordinar, un rezultat intermediar care se referă la elemente nelegate de activitatea de
exploatare sau de activitatea financiară (elemente neobișnuite și nerepetitive).
2. Analiza întreprinderii pe baza soldurilor intermediare de gestiune (SIG)
SIG se bazează pe o serie de indicatori în cascadă care explică formarea rezultatului întreprinderii.

59
Un tablou simplificat al soldurilor intermediare de gestiune se poate prezenta la nivelul unui
exercițiu financiar astfel:
Cifra de afaceri
– Consumurile intermediare
= Marja brută
– Alte consumuri intermediare
= Valoarea adăugată
– Cheltuieli cu personalul și protecția socială
– Impozite și taxe
– Dobânzile plătite
= Excedentul brut de exploatare
– Amortizări
= Excedentul net de exploatare
– Impozitul pe profit
= Rezultatul net
Analiza pe baza SIG propune cunoașterea modului de determinare a diferiților indicatori (inclusiv
retratările necesare ale diferitelor posturi), precum și înțelegerea semnificației lor economice.
Soldurile intermediare de gestiune au sens într-o perspectivă comparativă în timp (3-5 ani) și în
spațiu (în raport cu alte întreprinderi din același sector de activitate).
Cu ajutorul lor se măsoară evoluția indicatorilor de performanță ai întreprinderii și se cunoaște
poziția întreprinderii în piața din care face parte.
2.1. Cifra de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă volumul afacerilor realizate de întreprindere cu terții în cadrul unei
activități normale și curente. Cifra de afaceri se compune din vânzările de mărfuri și producția
vândută.
Retratări: Subvențiile de exploatare trebuie reclasate ca cifră de afaceri atunci când pot fi
asimilate unui complement de preț de vânzare.
Analiza activității întreprinderii pe baza cifrei de afaceri trebuie să pună în evidență:
– evoluția cifrei de afaceri în valori absolute și în valori relative pe mai mulți ani care reflectă
tendința nivelului de activitate (ameliorare sau degradare); dacă rata inflației nu este
semnificativă se utilizează datele curente. Evoluția indicatorului se compară cu cea a
sectorului de activitate;
– structura cifrei de afaceri pe tipuri de activități: vânzări de mărfuri, producție vândută,
servicii prestate;
– analiza cifrei de afaceri pe produs: această analiză, care presupune existența unei
contabilități analitice, permite aprecierea caracterului mono sau multiprodus și a calității
portofoliului;
– analiza celor doi factori care au influențat evoluția cifrei de afaceri: cantitățile vândute și
influența variațiilor de preț (măsurarea influențelor);
– analiza cifrei de afaceri pe client poate scoate în evidență gradul de dependență și implicit
riscul ca un număr redus de clienți să dețină o parte semnificativă din cifra de afaceri a
întreprinderii;
– analiza exporturilor pe țări sau grupe de țări.
Interpretarea analizei trebuie să țină seama de cunoașterea activității economice în general
(perioadă de creștere sau recesiune, stabilitate, inflație), a sectorului de activitate al întreprinderii
(conjunctură, structura concurențială) și a strategiilor întreprinderii (diversificare sau specializare,
dezvoltarea exporturilor etc.).

60
Interpretarea poate fi hazardantă sau eronată, ca, de exemplu:
● Creșterea cifrei de afaceri este un semn de dinamism, dar poate fi nefastă dacă nu este
gestionată corespunzător; de exemplu, creșterea cifrei de afaceri prin reducerea prețurilor va
conduce la diminuarea marjei.
● Stabilitatea cifrei de afaceri poate reflecta voința conducerii întreprinderii de a nu depăși o
talie anume, din diferite rațiuni economice.
● O scădere a cifrei de afaceri poate rezulta dintr-o reducere a prețurilor și a tarifelor sau
dintr-o alegere a întreprinderii de a se separa de unii clienți sau de unele activități
nerentabile.
Sinteza analizei activității trebuie să permită evaluarea dinamismului întreprinderii în raport cu
sectorul său de activitate: întreprindere prea puțin dinamică într-un sector în creștere, întreprindere
rezistentă într-un sector în declin, întreprindere dinamică într-un sector în expansiune etc.
2.2. Marja comercială
Marja comercială reprezintă diferența dintre volumul mărfurilor vândute și costul de cumpărare al
acelorași mărfuri, și privește întreprinderile care au ca obiect de activitate comerțul.
Marja comercială = Vânzările de mărfuri – Costul de cumpărare al mărfurilor vândute
Costul de cumpărare al mărfurilor vândute se determină cu ajutorul ecuației stocurilor: Stoc inițial
+ Intrări – Stoc final = Costul de cumpărare al mărfurilor vândute.
Retratări: Dacă întreprinderea contabilizează în cheltuieli costurile accesorii mărfurilor
cumpărate, trebuie extrase acele cheltuieli aferente stocului pentru a influența costul mărfurilor
vândute.
Analiza marjei comerciale constă în:
– stabilirea în sumă absolută și variația acesteia de la o perioadă la alta;
– stabilirea în valori relative (Marja comercială / Vânzările de mărfuri x 100) și variația
acesteia de la o perioadă la alta;
– compararea ratei marjei comerciale a întreprinderii cu cea a sectorului din care face parte.
Interpretare:
● Creșterea ratei de marje este în general un indicator favorabil; dacă însă creșterea este
inferioară celei înregistrate de concurență, ea se poate dovedi fragilă în timp.
● Diminuarea ratei de marje poate avea mai multe explicații: o problemă comercială
(întreprinderea nu reușește să mențină rata de marje din cauza concurenței importante din
sector), o problemă strategică (întreprinderea a redus prețurile pentru a atrage noi clienți)
sau o problemă de aprovizionare (întreprinderea trebuie să facă față unor creșteri de prețuri
din partea furnizorilor săi care nu pot fi repartizate direct și integral asupra clienților săi).
2.3. Valoarea adăugată
Valoarea adăugată este un indicator care exprimă bogăția creată de întreprindere prin activitățile
desfășurate într-un exercițiu.
Valoarea adăugată = Producția exercițiului + Marja comercială – Consumurile externe ale
exercițiului
Consumurile externe ale exercițiului reprezintă materiile prime, materialele, combustibilii, piesele
de schimb, obiectele de inventar consumate, precum și utilitățile, subcontractările și alte servicii și
cheltuieli externe.
Retratări:
– Când întreprinderea recurge la personal exterior sau la subcontractări, trebuie clarificat dacă
astfel de cheltuieli au fost contabilizate la cheltuielile externe sau la cheltuielile cu
personalul.

61
– Subvențiile de exploatare trebuie clasificate ca element al cifrei dacă sunt asimilate unui
complement al prețului de vânzare.
– Transferurile de cheltuieli de exploatare trebuie analizate pentru corecta clasare a acestora în
soldurile intermediare de gestiune.
Analiza valorii adăugate se realizează pe 3-5 ani pentru a izola elementele conjuncturale și a
desprinde tendințele. Analiza se face prin compararea cu evoluția cifrei de afaceri și a producției;
dacă variația valorii adăugate nu este coerentă cu cea a indicatorilor de activitate (cifra de afaceri,
producția), analiza trebuie aprofundată în ce privește modul de determinare a valorii adăugate.
Rata valorii adăugate = Valoarea adăugată / Cifra de afaceri
Pentru a determina cine beneficiază de bogăția creată de întreprindere, analiza se completează cu
următorii indicatori:
– (Cheltuielile cu personalul + Participarea salariaților la profit) / Valoarea adăugată;
– Impozitele și taxele (inclusiv impozitul pe profit) / Valoarea adăugată;
– Cheltuielile financiare / Valoarea adăugată;
– Rezultatul net / Valoarea adăugată.
Interpretare:
● Interpretarea se face la nivelul întreprinderii și prin comparație cu sectorul de activitate.
● Evoluția ratei valorii adăugate reflectă un câștig sau o pierdere de productivitate și este un
indicator-cheie al calității gestiunii care poate fi explicat printr-o bună gestiune a
cumpărărilor și a cheltuielilor externe, care se reflectă într-o creștere a ratei valorii adăugate,
sau, printr-un derapaj al costurilor de aprovizionare sau al unor cheltuieli generale (chirii,
publicitate etc.), care se reflectă într-o deteriorare a ratei valorii adăugate.
● Prin compararea cu informațiile sectorului de activitate se poate constata o gestiune
riguroasă a întreprinderii (rata valorii adăugate superioară celei a sectorului) sau o forțare a
dezvoltării în detrimentul marjei de exploatare.
2.4. Excedentul brut de exploatare (EBE)
Excedentul brut de exploatare (sau insuficiența brută de exploatare) este un indicator care
măsoară performanța economică a întreprinderii, abstracție făcând de politica sa financiară,
fiscală, de investiție și de distribuire.
EBE = Valoarea adăugată + Subvențiile de exploatare – Cheltuielile cu personalul – Impozitele și
taxele
Retratări: Pentru determinarea EBE ne asigurăm că au fost efectuate retratările necesare cu ocazia
determinării cifrei de afaceri (cele legate de personalul exterior, subcontractare, subvențiile de
exploatare, transferul de cheltuieli). De asemenea, participarea salariaților la profit, economic,
reprezintă cheltuieli de personal pentru determinarea EBE.
Analiza EBE (în contabilitatea anglo-saxonă, EBITDA):
Analiza EBE permite determinarea capacității întreprinderii de a degaja un rezultat brut înaintea
unor cheltuieli calculate, precum amortizări, deprecieri și provizioane.
Analiza trebuie făcută pe 3-5 ani pentru a izola elementele conjuncturale și a degaja tendințele, și
se face în raport cu analiza cifrei de afaceri, a producției și a valorii adăugate pentru a scoate în
evidență similitudinile sau disparitățile; în cazul unor incoerențe se aprofundează analiza asupra
cheltuielilor de personal, putând concluziona că o gestiune defectuoasă a personalului a condus la
degradarea EBE.
Rata marjei brute de exploatare se determină ca raport între EBE și cifra de afaceri, și semnifică:
– sănătatea economică a întreprinderii; rata negativă pune în discuție perenitatea
întreprinderii;

62
– această rată trebuie să fie suficientă pentru a putea permite finanțarea politicii de investiții
(amortizări), remunerarea furnizorilor de capitaluri (dividende și cheltuieli financiare) și
depășirea unor fapte neprevăzute (provizioane, deprecieri, elemente excepționale);
– analiza se face comparativ cu rata sectorului de activitate: o rată de marjă brută superioară
celei pe sector exprimă o gestiune eficace a mijloacelor de exploatare, iar o rată inferioară
exprimă fragilitatea întreprinderii în piață.
2.5. Rezultatul de exploatare (Excedentul net de exploatare (ENE))
Este indicatorul care măsoară performanța întreprinderii asupra activității de exploatare fără
luarea în considerare a elementelor cu caracter financiar sau extraordinar (excepțional).
ENE = EBE + Preluările asupra cheltuielilor și transferurile de cheltuieli + Alte venituri – Dotările
la amortismente, deprecieri și provizioane –Alte cheltuieli
sau
ENE = Veniturile din exploatare – Cheltuielile de exploatare
Retratări: Nu sunt necesare retratări deosebite; trebuie efectuată o analiză a clasării unor
operațiuni la operațiuni excepționale, și nu la operațiuni de exploatare; de exemplu, unele creanțe
incerte, deprecieri ale unor elemente de activ, provizioane pentru litigii, amortizări ale unor active
înregistrate la operațiuni din exploatare în loc de operațiuni excepționale sau invers.
Analiza rezultatului din exploatare trebuie efectuată pe 3-5 ani pentru a izola elementele
conjuncturale și a degaja tendințele, și se face în sume absolute și în mărimi relative prin
raportarea la cifra de afaceri. Dacă rata de creștere a acestui indicator este superioară ratei de
creștere a cifrei de afaceri, se reține o bună gestiune; în caz invers, o deteriorare a gestiunii
întreprinderii.
Interpretare: ENE este un indicator de performanță economică al întreprinderii, făcând abstracție
de politicile sale financiare; el nu poate fi negativ decât în mod excepțional, altfel fiind
compromisă continuitatea activității întreprinderii. Interpretarea evoluției ENE se face în raport cu
evoluția EBE:
● Falimentul sau incapacitatea de plată a unor clienți poate conduce la deteriorarea
rezultatului din exploatare prin constatarea unor deprecieri; invers, reluarea unor deprecieri
de creanțe, neutilizate, va conduce la creșterea rezultatului de exploatare.
● O evoluție nefavorabilă a prețurilor de vânzare va conduce la constatarea unor deprecieri a
stocurilor de la finele exercițiului și deci la deteriorarea rezultatului net; invers, reluarea
unor deprecieri a stocurilor ca urmare a revenirii prețurilor pe piață va conduce la
ameliorarea rezultatului din exploatare.
● O politică de investiții (de reînnoire și de dezvoltare) va avea un impact asupra rezultatului
din exploatare prin creșterea cheltuielilor cu amortizarea.
2.6. Rezultatul financiar
Rezultatul financiar este un indicator care exprimă rentabilitatea operațiunilor financiare
(plasamente financiare, împrumuturi, credite acordate, operațiuni în devize etc.).
Rezultatul financiar = Veniturile financiare – Cheltuielile financiare
Retratări: Plusvaloarea latentă asupra titlurilor de plasament nu este înregistrată în contabilitate; se
cuvine ca pentru stabilirea unei veritabile performanțe financiare a întreprinderii să fie adăugată
rezultatului financiar degajat din contabilitate.
Analiza rezultatului financiar constă în stabilirea influenței diverselor venituri și cheltuieli
financiare și permite cunoașterea ponderii îndatorării prin calculul indicatorului Cheltuieli cu
dobânzile / Cifra de afaceri, care nu poate depăși 2% pentru o întreprindere cu o structură de
finanțare echilibrată.

63
Interpretare: Variația rezultatului financiar de la o perioadă la alta se poate explica prin variațiile
pieței financiare, fluctuațiile de curs valutar, politicile de distribuire ale filialelor, politica de
îndatorare a firmei etc.
Creșterea cheltuielilor cu dobânzile poate avea originea într-un exces de îndatorare pentru a
suplini insuficiența fondurilor proprii, într-o îndatorare puternică pentru a suplini o performanță
redusă în activitatea de exploatare.
Dacă întreprinderea este în dificultate, se va ține seama de evoluția rezultatului financiar
comparativ cu evoluția EBE sau ENE.
2.7. Rezultatul curent
Rezultatul curent este un indicator care măsoară performanța economică și financiară a
întreprinderii, abstracție făcând de rezultatul extraordinar (excepțional) și de impozitul pe
beneficii, și exprimă îmbogățirea sau sărăcirea întreprinderii înainte de luarea în considerare a
impozitului pe profit și a rezultatului excepțional.
Analiza rezultatului curent: Rezultatul curent determinat pentru mai multe perioade permite
degajarea tendințelor. Este indicatorul de bază pentru elaborarea bugetelor previzionale și a
planurilor de afaceri. Comparat cu rezultatul exploatării, scoate în evidență eficacitatea politicii
financiare a întreprinderii.
2.8. Rezultatul excepțional (extraordinar)
Rezultatul excepțional este rezultatul unor activități și elemente neobișnuite și nerepetitive.
Rezultatul excepțional = Veniturile excepționale – Cheltuielile excepționale
Retratări: Trebuie să ne asigurăm de caracterul cu adevărat excepțional al veniturilor și mai ales al
cheltuielilor.
Analiza rezultatului excepțional presupune trei mari categorii de operațiuni:
– operațiuni de gestiune: amenzi, penalități, donații, abandonuri de creanțe, degrevări fiscale
etc.;
– operațiuni de capital: cedări de active;
– amortizări, deprecieri și provizioane cu caracter excepțional.
Se măsoară impactul rezultatului excepțional asupra formării rezultatului net.
Interpretare: Fiind un rezultat excepțional, nu poate fi analizat în comparație cu alți indicatori.
2.9. Rezultatul net
Rezultatul net, numit în mod curent rezultatul exercițiului, reprezintă:
– diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale;
– diferența dintre capitalurile proprii de la sfârșitul perioadei și capitalurile proprii de la
începutul perioadei.
Rezultatul net = Rezultatul curent + Rezultatul excepțional – Impozitul pe profit – Participarea
salariaților la profit
Analiza rezultatului net: Rezultatul net exprimă crearea de bogăție sau pauperizarea întreprinderii
într-o perioadă dată.
Rezultatul net se folosește pentru calculul indicatorilor:
– Rentabilitatea financiară = Rezultatul net / Capitalurile proprii;
– Profitabilitatea financiară = Rezultatul net / Cifra de afaceri.
B. Analiza echilibrului financiar și a fluxurilor
1. Concepte
 Patrimoniul întreprinderii reprezintă ansamblul bunurilor și drepturilor, pe de o parte, și al
datoriilor și obligațiilor, pe de altă parte; juridic, este strâns legat de proprietate.

64
În practică, noțiunea de patrimoniu a evoluat; este vorba despre o definiție contabilă în care
criteriul juridic de proprietate nu mai este esențial: este vorba despre „patrimoniul economic" sau
„patrimoniul contabil" sau „poziția financiară" a întreprinderii.
 Riscul financiar al unei întreprinderi este de două naturi:
– riscul de nelichiditate, concretizat prin dificultăți de a face față datoriilor pe termen scurt
(personal, stat, bănci, furnizori etc.), care se datorează deseori unei structuri financiare
neadaptate;
– riscul de insolvabilitate, mult mai grav, care pune în discuție perenitatea întreprinderii,
caracterizat prin active insuficiente pentru a face față datoriilor, încetarea plăților și în final
depunerea bilanțului.
 Fluxurile întreprinderii sunt fluxuri externe (între întreprindere și terți) și fluxuri interne
(dotările la amortismente). Fluxurile pot fi de asemenea fluxuri reale (fizice): mărfuri, muncă,
imobilizări, creanțe etc., și fluxuri financiare (monetare), care se referă la circulația banilor sub
diferite forme (numerar, bănci etc.). Analiza fluxurilor permite răspunsul la două întrebări
fundamentale: de unde vin banii și unde se duc banii.
 Patrimonial, bilanțul este format din active și pasive.
● Activele sunt elemente identificabile ale patrimoniului având o valoare economică pozitivă
pentru entitate, adică o resursă controlată de entitate de la care se așteaptă avantaje
economice viitoare. Ele sunt structurate în două componente majore: active imobilizate și
active circulante.
● Pasivele sunt elemente ale patrimoniului având o valoare economică negativă pentru
întreprindere, adică o obligație a entității față de terți. Ele sunt structurate în două
componente majore: capitaluri proprii (obligații interne) și datorii sau provizioane (obligații
externe).
 Într-o abordare funcțională (financiară), bilanțul este o comparație între originea fondurilor
utilizate (resurse) și utilizarea acestora (utilizări), ceea ce ne permite să știm care este originea
fondurilor utilizate de întreprindere (de unde vin banii?) și care este destinația acestor bani (ce am
făcut cu banii?). Utilizările sunt clasate în utilizări stabile (partea superioară a bilanțului) și
utilizări legate direct de activitatea curentă (stocuri, creanțe) și trezorerie, adică partea inferioară a
bilanțului.
Resursele sunt clasate în resurse stabile (partea de sus a bilanțului), resurse legate direct de
activitatea curentă (furnizori, salariați, buget) și trezorerie, adică partea inferioară a bilanțului.
 Echilibrul financiar al unei întreprinderi este relația dintre marile mase bilanțiere; ele trebuie
să îi permită întreprinderii să funcționeze normal, fără probleme de trezorerie, respectiv să fie
capabilă să își plătească datoriile la scadență, să investească, să verse dividende acționarilor. Un
bun echilibru presupune o bună adecvare a fondurilor proprii, a datoriilor financiare cu activele
imobilizate, circulante, dar și cu proiectele strategice ale întreprinderii.
Pentru a determina echilibrul financiar se compară marile mase ale bilanțului.
– În abordarea patrimonială:
Active imobilizate 70 Capitaluri proprii și 90
finanțări permanente
Active circulante 60
Trezorerie 15 Obligații față de terți 55

– În abordarea funcțională:
Utilizări stabile 70 Resurse stabile 90

65
Utilizări circulante 60 Resurse circulante 55
Trezorerie 15

Compararea maselor bilanțiere este deseori calificată drept ecuația financiară sau echilibrul
financiar al bilanțului, soldurile respectivelor comparații având denumiri precise:
● Soldul dintre activele imobilizate și capitalurile permanente sau dintre resursele stabile și
utilizările stabile se numește fond de rulment sau fond de rulment net global; în exemplul de mai
sus fondul de rulment este pozitiv: 20.
Fondul de rulment = Resursele stabile – Utilizările stabile
sau
Fondul de rulment = Activele circulante + Activele de trezorerie – Pasivele circulante – Pasivele
de trezorerie
● Soldul dintre activele circulante (stocuri și creanțe) sau utilizările circulante și pasivele
circulante sau resursele circulante se numește nevoie de fond de rulment; în exemplul de mai sus
nevoia de fond de rulment (nevoia de resurse pentru finanțarea activității de exploatare) este de 5.
Nevoia de fond de rulment = Utilizările circulante – Resursele circulante
sau
Nevoia de fond de rulment = Stocurile + Creanțele – Pasivele circulante
Fiind vorba de un necesar de resurse pentru finanțarea activității de bază a întreprinderii, analiza
acestui indicator se face prin raportarea la cifra de afaceri.
Ecuația echilibrului financiar: Fondul de rulment = Nevoia de fond de rulment + Trezoreria
În exemplul de mai sus, fondul de rulment permite finanțarea integrală a necesarului de fond de
rulment și constituirea unei trezorerii pozitive.
2. Analiza întreprinderii pe baza bilanțului
2.1. Activele imobilizate
Activele imobilizate sunt constituite din: imobilizări necorporale, imobilizări corporale și
imobilizări financiare; tot în această parte a bilanțului se găsesc conturile de amortizare și de
depreciere a imobilizărilor, posturi de activ substractiv care ajută la determinarea valorilor nete ale
imobilizărilor.
Retratări: Posturile de active imobilizate trebuie să facă obiectul a numeroase retratări.
– În conturile de imobilizări necorporale figurează cheltuielile legate de crearea și dezvoltarea
întreprinderii care nu îndeplinesc condițiile de activ și sunt non-valori (sau active fictive),
care trebuie deduse din imobilizările necorporale (concomitent cu o diminuare a capitalurilor
proprii) deoarece ele au fost înregistrate aici ca opțiune; este cazul cheltuielilor de
constituire sau de majorări de capital.
– În conturile de active ar trebui să figureze bunurile achiziționate în leasing; faptul că
întreprinderea nu este proprietară interesează mai puțin. Astfel de bunuri se consideră a fi
active ale întreprinderii și în contrapartidă se vor evidenția datoriile către finanțatori.
– Amortizările și deprecierile – analiza financiară privește fluxurile angajate și deci valorile de
origine. Deci activele imobilizate vor fi reconstituite în analiză, la valorile lor brute, iar
amortizările și deprecierile vor fi adăugate capitalurilor proprii ale firmei.
Analiza imobilizărilor:
– Amortizările și deprecierile cumulate constituie pasive interne și fac parte din capitalurile
proprii; ele permit interpretarea vechimii și a evoluției activelor imobilizate. Întreprinderea
care nu reînnoiește imobilizările nu investește în viitor. Se calculează doi indicatori:
66
 • Vechimea activelor imobilizate – este exprimată prin raportul Amortizarea cumulată /
Imobilizările brute amortizabile. O rată ridicată indică nevoi viitoare iminente pentru
finanțarea investițiilor;
• Gradul de reînnoire a imobilizărilor – este exprimat de raportul Investițiile
exercițiului / Imobilizările brute la sfârșitul exercițiului.
– Cheltuielile de cercetare-dezvoltare trebuie analizate atent.
– Construcțiile cuprinse la imobilizări corporale trebuie analizate atent, cele proprietate sau
închiriate, deoarece prin cheltuielile legate de acestea amortizări și deprecieri sau chirii
influențează diferit soldurile intermediare de gestiune.
2.2. Activele circulante
Activele circulante cuprind stocurile, creanțele, avansurile plătite furnizorilor, cheltuielile în
avans, creanțele fiscale sau sociale etc., la valorile lor brute, deprecierile fiind adăugate
concomitent capitalurilor proprii.
Analiza activelor circulante:
– Evoluțiile activelor circulante sunt considerate proporționale cu evoluția cifrei de afaceri.
– Activele circulante stau la baza determinării necesarului de resurse pentru finanțarea
activității de bază a întreprinderii.
– Calculul duratei de rotație pentru stocuri și creanțe este esențial pentru măsurarea
performanțelor, pentru compararea în timp și pentru compararea cu piața.
• Durata de rotație a stocurilor = (Stocul de mărfuri / Cumpărările de mărfuri) x 365;
• Durata de rotație a clienților = (Creanțele / Cifra de afaceri (TVA inclus)) x 365.
Duratele se calculează pe baza mai multor bilanțuri succesive pentru a se desprinde evoluția
gestiunii întreprinderii.
Mărirea duratei de rotație a clienților poate avea drept cauze noi clienți cu condiții de plată mai
favorabile, proasta urmărire a creanțelor, clienți în dificultate etc. În toate cazurile, proprietarul
trebuie alertat.
2.3. Trezoreria
Pentru conducerea întreprinderii, trezoreria este un element-cheie, iar în analizele financiare este
considerată ca o variabilă de ajustare, un element rezidual.
Trezoreria = Activele de trezorerie – Pasivele de trezorerie
Activele de trezorerie cuprind casa, băncile și valorile mobiliare de plasament; pasivele de
trezorerie cuprind datoriile bancare curente.
Analiza trezoreriei:
– Trezoreria este diferența dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulment; ea
evoluează foarte rapid ca urmare, mai ales, a volatilității necesarului de fond de rulment:
orice încasare a unui client și orice plată a unui furnizor au impact imediat asupra
necesarului de fond de rulment și deci și asupra trezoreriei.
– Când fondul de rulment este superior NFR, aceasta semnifică faptul că resursele stabile ale
întreprinderii finanțează nu numai utilizările stabile, ci și acea parte a activului circulant
neacoperită (nefinanțată) de pasivele circulante; suntem în situația unui excedent de
resurse și bilanțul se echilibrează printr-o trezorerie pozitivă.
Invers, dacă fondul de rulment nu este suficient pentru a finanța integral NFR,
întreprinderea va trebui să găsească resurse externe și deci bilanțul se echilibrează printr-o
trezorerie negativă.
Interpretare:
● Trezoreria are semnificația unei intersecții unde se întâlnesc toate operațiile întreprinderii:
activitățile curente, investițiile, finanțările.
67
● Trezoreria netă este un indicator de lichiditate care exprimă capacitatea întreprinderii de a-
și regla datoriile pe termen scurt.
● Trezoreria pozitivă importantă este considerată deseori ca un fapt pozitiv; da, dar nu prea
mare și nu pe durată lungă; nu trebuie uitat că trezoreria este un activ, o utilizare, care
trebuie finanțată, iar resursele costă întreprinderea. Deci o trezorerie prea importantă are
ca efect diluarea rentabilității. În materie de gestiune, ideală este o trezorerie care tinde
spre zero (nulă).
● Trezoreria structural negativă este consecința lipsei resurselor stabile de finanțare; este
riscantă deoarece întreprinderea depinde de bănci și este costisitoare deoarece costurile
finanțării pe termen scurt sunt mult superioare celor ale finanțării pe termen lung.
Pentru ameliorarea trezoreriei negative trebuie redus NFR, este necesară intervenția
acționarilor pentru operațiuni de asanare sau, în final, recurgerea la finanțări externe.
2.4. Capitalurile proprii
Capitalurile proprii cuprind toate sumele puse sau lăsate la dispoziția întreprinderii de către
acționarii acesteia. Ele sunt pasive interne durabile.
Capitalurilor proprii li se adaugă amortizările și deprecierile deoarece ele constituie rezerve pentru
întreprindere; în contrapartidă, activele sunt reținute la valorile lor brute.
Analiza capitalurilor proprii:
– Capitalurile proprii sunt constituite din capital social, prime legate de capital, diferențe din
reevaluarea activelor, rezerve legale, statutare etc., reporturi ale exercițiilor anterioare și
profitul net al exercițiului.
Elementele de mai sus formează situația netă a întreprinderii.
– La capitalurile proprii trebuie adăugate: subvențiile pentru investiții primite de
întreprindere care nu au fost încă virate în contul de rezultate și provizioanele cu caracter de
rezerve, pentru a obține bogăția, averea întreprinderii.
– Capitalurile proprii reprezintă investiția acționarilor în întreprindere; suma lor este în
atenția oricărui finanțator solicitat de întreprindere deoarece acesta nu va prelua unele
riscuri de subfinanțare dacă acționarii nu au riscat în mod corespunzător.
– Se calculează unii indicatori de autonomie financiară precum:
Capitalurile proprii / Total pasiv
sau
Datoriile și provizioanele / Total pasiv
Se apreciază că, normal, capitalurile proprii trebuie să reprezinte cel puțin 1/3 din bilanț;
sub acest nivel se consideră că întreprinderea este subcapitalizată.
– Se calculează și un indicator al nivelului de îndatorare:
Datoriile financiare / Capitalurile proprii
Se consideră că acest ratio nu trebuie să fie mai mare de 1, adică datoriile financiare nu pot
depăși capitalurile proprii.
2.5. Datoriile si provizioanele (pasivele externe)
Datoriile reprezintă pasive certe ale căror sumă și dată sunt stabilite precis.
Provizionul este un pasiv a cărui sumă sau scadență nu este precis stabilită.
Retratări:
Pentru nevoi de analiză, conturile curente ale acționarilor sunt adăugate datoriilor financiare.
Soldurile bancare creditoare sunt deduse din datoriile financiare și se adaugă trezoreriei pasive.
Veniturile în avans sunt asimilate datoriilor de exploatare (obligații nefinanciare).
Analiza datoriilor și provizioanelor:

68
– Provizioanele sunt clasate între capitalurile proprii și datorii. În general sunt considerate
datorii de exploatare.
– Datoriile se clasifică pe naturi: datorii financiare, datorii de exploatare și datorii în afara
exploatării:
• Datoriile financiare cuprind împrumuturile pentru care se plătesc dobânzi, deci au un
cost pentru întreprindere.
• Datoriile de exploatare (furnizori, creditori, personal, buget etc.) sunt, spre deosebire de
datoriile financiare, gratuite și se nasc din decalajele între operațiuni (faptele
generative) și reglarea (plata) acestora, ca, de exemplu: cumpărări – plăți, munca
salariaților – plata salariilor etc. Întrucât acestea sunt operațiuni permanente, datoriile
de exploatare reprezintă pentru întreprindere o finanțare permanentă, gratuită (așa cum
creanțele constituie pentru întreprindere o creditare permanentă gratuită). De aceea,
datoriile de exploatare sunt deduse din activele circulante pentru a se obține nevoia de
finanțare pentru activitatea de exploatare.
• Datoriile în afara exploatării sunt pasive nelegate direct de activitatea de exploatare.
– Fiind legate de activitatea de exploatare, datoriile de exploatare sunt analizate în corelație cu
cifra de afaceri.
– Se calculează un indicator al datoriilor furnizori exprimat în „zile de cumpărare":
(Cumpărările (inclusiv TVA) / Furnizori) x 365
Se vor stabili cauzele scăderii sau creșterii de la o perioadă la alta a creditelor acordate de
furnizori.
3. Analiza întreprinderii prin fluxuri
3.1. Capacitatea de autofinanțare (CAF)
CAF este unul dintre indicatorii financiari importanți ai întreprinderii, corespunde trezoreriei
potențiale generate de întreprindere și reprezintă diferența dintre veniturile încasabile (nu
încasate) și cheltuielile plătibile (nu plătite).
CAF se calculează pornind de la soldurile intermediare de gestiune, putându-se folosi două
metode:
– Pornind de la EBE:
CAF = EBE + Alte venituri din exploatare + Transferul de cheltuieli + Veniturile financiare +
Veniturile excepționale – Alte cheltuieli de exploatare – Cheltuielile financiare – Cheltuielile
excepționale – Participarea salariaților la profit – Impozitul pe profit
– Pornind de la rezultatul exercițiului:
CAF = Rezultatul exercițiului + Dotațiile la amortizări și provizioane + Valoarea contabilă a
activelor cedate – Veniturile din cedarea activelor – Cota-parte din subvențiile virate la rezultate
CAF permite determinarea capacității întreprinderii de a face față angajamentelor și rambursării
ratelor de împrumut. CAF nu reflectă fluxurile reale, ci pe cele potențiale. CAF se referă doar la
activitățile întreprinderii, nu și la operațiunile de investiții, operațiunile de capital sau operațiunile
financiare.
3.2. Tabloul de finanțare
Tabloul de finanțare are la bază variațiile fondului de rulment și se compune din două tablouri
complementare:
– Tabloul variației utilizărilor și resurselor stabile care se echilibrează prin variația fondului de
rulment;
– Tabloul de analiză a utilizării variației fondului de rulment între variația necesarului de fond
de rulment și variația trezoreriei.

69
Tabloul utilizărilor și resurselor stabile este consacrat analizei variațiilor posturilor care determină
fondul de rulment: utilizările stabile și resursele stabile. El distinge fluxurile exercițiului care au
avut ca efect creșterea fondului de rulment, și anume: creșterea resurselor stabile (creșterea
capitalurilor proprii), creșterea datoriilor financiare sau/și diminuarea utilizărilor stabile
(reducerea activelor imobilizate).
El distinge, de asemenea, fluxurile care au redus fondul de rulment, și anume: prin diminuarea
resurselor stabile (distribuiri puse în plată în cursul exercițiului, restituirea de împrumuturi,
reducerea de capitaluri proprii etc.) și/sau prin creșterea utilizărilor stabile (investiții noi,
imobilizări financiare, cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciții etc.).
Tabloul utilizării variației fondului de rulment este consacrat analizei modului de „consum" de
către partea de jos a bilanțului, a creșterii sau descreșterii fondului de rulment, respectiv necesarul
de fond de rulment și trezoreria.
● O creștere a unui post de activ circulant sau o diminuare a unui post de pasiv circulant are ca
efect creșterea NFR, ceea ce explică o parte a variației fondului de rulment.
● O diminuare a unui post de activ circulant sau o creștere a unui post de pasiv circulant are ca
efect o reducere a NFR și deci se degajă finanțare.
Suma variațiilor tuturor posturilor de activ circulant și de pasiv circulant determină variația NFR
în cursul exercițiului.
Partea de jos a tabloului este consacrată evoluției posturilor de trezorerie activă și pasivă și se
soldează prin variația trezoreriei între începutul și sfârșitul exercițiului.
∆FR = ∆NFR + ∆T
Primul tablou Al doilea tablou
● Tabloul de finanțare poate fi comentat global (pornind de la soldul fiecărui tablou, respectiv
variația fondului de rulment) sau poziție cu poziție (pentru a înțelege mai bine impactul variației
unor posturi ale bilanțului asupra trezoreriei).

70
 DESCRIEREA SUPORTURILOR OPERAȚIONALE CARE ALCĂTUIESC DOSARELE
PERMANENT ȘI ANUAL ALE MISIUNII DE ȚINERE A CONTABILITĂȚII,
ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE (1)
(1) Semnul ✓ semnifică faptul că respectiva secțiune și conținutul au anexate un model al
acestora; celelalte componente vor fi completate cu documentele menționate sau descrierea
făcută; de pildă, A5 – contractul de prestări de servicii sau B5 – organizarea contabilității etc.

Conținutul dosarului permanent Suport operațional Pagina

A Secțiunea Generalități ✓ 142
A1 Fișa de caracterizare a clientului ✓ 143
A2 Adrese utile ✓ 147
A3 Pregătirea contractului ✓ 149
A4 Pregătirea bugetului –
A5 Contractul de prestări de servicii –
A6 Scrisori către colegi –
A7 Urmărirea onorariilor –
A8 Imprimate cu caracter general (hârtie de –
scrisori, tarife etc.)

B Secțiunea Contabilitate ✓ 152

B1 Situații financiare (ultimele trei exerciții) –
(sau sinteze)
B2 Planul contabil al întreprinderii –
B3 Ghid contabil profesional –
B4 Modalități de contabilizare –
B5 Organizarea contabilității –
B6 Test asupra softului contabil ✓ 153
B7 Tabloul imobilizărilor –
B8 Fotocopii de pe facturile imobilizărilor sau –
după calculul/decontarea lucrărilor făcute
de întreprindere pentru ea însăși

C Secțiunea Juridic ✓ 155

PENTRU TOATE ÎNTREPRINDERILE
C1 Înregistrarea de la Registrul comerțului și –
de atribuire a Codului fiscal
C2 Contract de închiriere ✓ 156
C3 Împrumuturi ✓ 157
C4 Contracte de asigurare ✓ 158
C5 Contracte de leasing ✓ 159
C6 Depozite și cauțiuni ✓ 160
C7 Brevete –
C8 Alte contracte –

71
 Conținutul dosarului permanent Suport operațional Pagina
PENTRU SOCIETĂȚI
C20 Extras din statute ✓ 161
C21 Organele de direcție și de control și lista ✓ 162
asociaților/acționarilor
C22 Evoluția capitalului și a rezervelor ✓ 163
C23 Extrase din procesele-verbale ale ✓ 164
consiliului de administrație (CA)
C24 Extrase din procesele-verbale ale ✓ 165
adunărilor generale (AG)
C25 Extras al remunerațiilor și al convențiilor ✓ 166

D Secțiunea Fiscal ✓ 167

D1 Fotocopii de pe eventualele opțiuni –
D2 Contencioase –
D3 Controale fiscale –
D4 Fotocopii de pe declarațiile de taxe –
profesionale (TP)

E Secțiunea Social ✓ 168

E1 Contract colectiv de muncă –
E2 Contracte de adeziune la organisme sociale –
E3 Contencioase –
E4 Controale –

F Secțiunea Corespondență ✓ 169

N Secțiunea General anual ✓ 172

N1 Puncte în suspensie ✓ 173
N2 Rezumatele interviurilor ✓ 174
N3 Nota de sinteză ✓ 175
N4 Situațiile financiare –
N5 Program de intervenții ✓ 177
N6 Sinteza timpului utilizat ✓ 178

S Secțiunea Control anual ✓ 179

SA Regularitatea și sinceritatea contabilității ✓ 180
SA1 Controlul înregistrărilor contabile ✓ 181
SA2 Registrele legale ✓ 182
SB Trezorerie/finanțare ✓ 183
SB1 Situația comparativă bancară ✓ 185
SB2 Casa ✓ 186

72
 Conținutul dosarului permanent Suport operațional Pagina
SB3 Împrumuturi / dobânzi ale împrumuturilor ✓ 187
SC Ciclul cumpărări/furnizori ✓ 188
SC1 Lista datoriilor și provizioanelor constituite ✓ 190

SC2 Furnizori – facturi nesosite ✓ 191

SD Ciclul cheltuieli cu lucrări și servicii ✓ 192
executate de terți
SE Ciclul vânzări/clienți ✓ 194
SE1 Lista clienților cerți, incerți, litigioși și ✓ 196
provizioanele constituite
SE2 Clienți – facturi de întocmit ✓ 197
SF Ciclul stocuri și producție în curs de ✓ 198
execuție
SF1 Situația recapitulativă a stocurilor ✓ 199
SF2 Situația recapitulativă a producției în curs ✓ 200
SF3 Stocuri și producție în curs ✓ 201
SG Imobilizări ✓ 202
SH Personal ✓ 203
SI Decontări cu bugetul statului ✓ 204
SJ Capitaluri și provizioane ✓ 205
SJ1 Analiza contului întreprinzătorului ✓ 207
individual și a contului Asociați – conturi
curente
SJ2 Provizioane pentru riscuri și cheltuieli ✓ 208
SK Alte conturi (46, 481, 67, 77, ...) ✓ 209
SL Examinarea critică ✓ 210
SM Anexe ✓ 211
SN Suporturi contabile neclasate în cicluri ✓ 212

T Secțiunea Juridic anual ✓ 213

U Secțiunea Fiscal anual ✓ 214

V Secțiunea Social anual ✓ 215

73
DOSAR PERMANENT
CLIENT_____________________________________________________________________
ADRESĂ____________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
TEL. __________________________________________ FAX ________________________

SECȚIUNEA GENERALITĂȚI A
SECȚIUNEA CONTABILITATE B
SECȚIUNEA JURIDIC C
SECȚIUNEA FISCAL D
SECȚIUNEA SOCIAL E
SECȚIUNEA CORESPONDENȚĂ F

74
SECȚIUNEA GENERALITĂȚI
CLIENT
CONȚINUTUL REFERINȚA (1) (3) DATA ACTUALIZĂRII (2)

Fișa de caracterizare a Al
clientului
Adrese utile A2
Pregătirea contractului A3
Pregătirea bugetului A4
Contractul de prestări de A5
servicii
Scrisori către colegi A6
Urmărirea onorariilor A7
Imprimate cu caracter general A8
(hârtie de scrisori, tarife etc.)

(1) Completați rubrica atunci când sunt informații.

(2) Înscrieți data în creion.
(3) Sumarele din conținut sunt indicative; unele sunt materializate printr-o propunere dintr-o foaie
de lucru alăturată, altele sunt documente interne către client, altele putând fi (ne)aplicabile (N/A).

75
 COD A1

CLIENT FILA 1/4

ÎNTOCMITĂ DE DATA
FIȘĂ DE CARACTERIZARE A CLIENTULUI
■ Informații generale
Nume, prenume, denumire sau denumirea firmei.....................................................
Forma juridică..........................................................................................................
În locație de gestiune Da Nu
Activitate..................................................................................................................
Sediul social.............................................................................................................
Sediul sau sediile secundar(e)..................................................................................
...........................................................................cod CAEN.......................................
...........................................................................Tel...................................................
...........................................................................Fax..................................................
Cetățenie........................................... Data înființării.................................................
Cod CAEN..................................................................................................................
Nr. din Registrul comerțului........................................................................................
Cod fiscal....................................................................................................................
Nr. înregistrare fiscală pentru liber-profesioniști.........................................................
INTERLOCUTORI (responsabili cu care suntem în legătură):
....................................................................................................................................
ALTI CONSILIERI EXTERIORI:
....................................................................................................................................
MISIUNEA:
Natura misiunii............................................................................................................
....................................................................................................................................
Grupa...................................................Colaborator....................................................

76
 COD A1

FILA 2/4

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
FIȘA DE CARACTERIZARE A CLIENTULUI
■ Informații fiscale
IMPOZITE DIRECTE
REGIMUL FISCAL □ Impozit pe profit
□ Impozit pe venitul global – IVG
□ IVG – forfetar
TAXE ȘI IMPOZITE LOCALE...........................................................................
IMPOZITE INDIRECTE...................................................................................
TVA cote ..............................................................................................................
Accize cote ...........................................................................................................
ÎNTREPRINZĂTORUL INDIVIDUAL sau LIBER-PROFESIONISTUL
AVANTAJE ÎN NATURĂ (sume totale anuale) (1)
(1) Adăugați dacă este necesar o foaie cu explicarea modalității de evaluare
Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul
chirie locuință
utilizare privată a unui
autovehicul
gratuități la bunuri și
servicii
reduceri de prețuri sau
tarife la cumpărări de
bunuri
prestarea de servicii

Regimul matrimonial □ căsătorit(ă) □ necăsătorită)

Statutul soției (soțului) □ casnic(ă) □ liber-profesionist(ă) □ salariat(ă)

77
 COD A1

FILA 3/4

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
FIȘA DE CARACTERIZARE A CLIENTULUI
■ Informații sociale
NUMĂR DE SALARIAȚI PERMANENȚI…. TEMPORARI....
SARCINI SOCIALE ANGAJATOR ANGAJAT
Denumirea și cota cota
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
CONTRIBUȚII LA DIVERSE FONDURI ANGAJATOR ANGAJAT
Denumirea și cota cota
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
■ Informații economice
Însemnați elementele disponibile, printre care:
□ Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
□ Situația fluxurilor de trezorerie
□ Ratele semnificative (rentabilitate, solvabilitate, lichiditate)
Notați punctele importante privind:
SECTORUL DE ACTIVITATE (evoluția globală a sectorului – caracter sezonier – litigii
susceptibile să apară – existența de service după vânzare...)
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
EXPLOATAREA (nr. familii produse sau puncte de vânzare și repartiția aproximativă a cifrei de
afaceri – credit client obișnuit – credit furnizor obișnuit – evoluția întreprinderii...)
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................

78
 COD A1

FILA 4/4

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
FIȘA DE CARACTERIZARE A CLIENTULUI
■ Indicatori-cheie (fișă de urmărit comparativ cu examinarea critică)
Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul

Cifra de afaceri (CA)

Marja
Marja în%
Rezultatul net
Efectiv
Rotația stocurilor (nr. zile)
Credit client (nr. zile)
Credit furnizor (nr. zile)
Cheltuieli financiare/CA
Investițiile exercițiului
Împrumuturi
Trezorerie
EBE
ÎNTREPRINZĂTORI
INDIVIDUALI
Aporturi
Prelevări
Impozit pe venit

SOCIETĂȚI
Impozit pe profit

ALȚI INDICATORI

79
 COD A2

FILA 1/2

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
ADRESE UTILE
■ Adresa personală a administratorului (întreprinzătorului individual)
................................................................................................................................................
Tel........................................................Fax...............................................................................
■ Banca
................................................................................................................................................
Tel........................................................Fax...............................................................................
■ Banca
................................................................................................................................................
Tel........................................................Fax...............................................................................
■ Avocat
................................................................................................................................................
Tel........................................................Fax...............................................................................
■ Notar
................................................................................................................................................
Tel........................................................Fax...............................................................................
■ Expert contabil consultant fiscal
................................................................................................................................................
Tel........................................................Fax...............................................................................
■ Alți consultanți
................................................................................................................................................
Tel........................................................Fax...............................................................................

80
 COD A2

FILA 2/2

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
ADRESE UTILE
□ ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ
Adresa:..............................................................................................................................
..........................................................................................................................................
Tel.....................................................Fax..........................................................................
□ CAMERA DE MUNCĂ
Adresa:..............................................................................................................................
..........................................................................................................................................
Tel.....................................................Fax..........................................................................
□ CASA DE ASIGURĂRI SOCIALE
Adresa:..............................................................................................................................
..........................................................................................................................................
Tel.....................................................Fax..........................................................................
□ INSPECȚIA SANITARĂ
Adresa:..............................................................................................................................
..........................................................................................................................................
Tel.....................................................Fax..........................................................................

81
 COD A3

FILA 1/3

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA

PREGĂTIREA CONTRACTULUI
1. CONTABILITATE
1.1. DESCRIEREA SUMARĂ A SISTEMULUI
(Computer – PC, soft, alte sisteme)............................................................................................
...................................................................................................................................................
1.2. CALIFICAREA ȘI CALITATEA PERSONALULUI CONTABIL
(Efective, calificarea și experiența profesională)
...................................................................................................................................................
1.3. VOLUME ȘI REPARTIZAREA SARCINILOR
SARCINI Nr. operații Repartizare Observații
anuale Client Cabinet
CUMPĂRĂRI
Ținerea Jurnalului □ □
VÂNZĂRI
Ținerea Jurnalului □ □
BANCĂ
Ținerea Jurnalului □ □
CASA
Ținerea Jurnalului  □
IMOBILIZĂRI
Înregistrarea operativă □ □
Calculul amortizării □ □
STOCURI
Inventar 
Evaluare 
REGISTRE OBLIGAȚII
Registrul-jurnal □ □
Registrul-inventar □ □
State de plată □ □
Altele □ □

82
 COD A3

FILA 2/3

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
PREGĂTIREA CONTRACTULUI
1.4. PROBLEME CONTABILE PARTICULARE
(Evaluare. Taxe indirecte)
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
2. ALTE ASPECTE
2.1. ASPECTUL SOCIAL – CONTROALE SOCIALE – PARTICULARITĂTI SOCIALE
Numărul buletinelor de salarizare „fluturași" (precizați repartiția între diferite regimuri de
salarizare)
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Sistemul de plată în vigoare (manual, informatizat...)
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Contractul colectiv de muncă.....................................................................................................
Datele ultimelor controale sociale..............................................................................................
Sarcina Repartizarea Observații
Client Cabinet
Întocmirea statelor de plată □ □
Idem centralizatorul □ □
Idem buletinele „fluturași" □ □
Ținerea dosarelor individuale □ □
Întocmirea declarațiilor sociale □ □
lunare □ □
trimestriale □ □
anuale □ □
Altele (de precizat) □ □

□ □

83
 COD A3

FILA 3/3

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
PREGĂTIREA CONTRACTULUI
2.2. ASPECTE FISCALE – CONTROALE FISCALE –PARTICULARITĂȚI FISCALE
Sarcina Repartizarea Observații
Client Cabinet
Declarații privind impozitele directe □ □
Idem impozitele indirecte □ □
Idem impozitele și taxele locale □ □
Declarații privind contribuțiile sociale □ □
Idem Casa Națională de Pensii □ □
Alte declarații (de precizat) □ □

Data ultimului control fiscal: ...............................................................................................

2.3. ASPECTE JURIDICE
Sarcina Repartizarea Observații
Client Cabinet Avocat
Redactarea proceselor-verbale ale CA și □ □ □
AG
Proiectele formalităților de convocare a □ □ □
AG și publicarea deciziilor
Ținerea registrelor obligatorii □ □ □
(registre de prezență, procese-
verbale, registrul mișcărilor
Acțiunilor – acționarilor)
Altele (de precizat) □ □ □

2.4. ASPECTE PRIVIND GESTIUNEA

 Tablou de bord...................................................................................................
 Situații intermediare (precizați frecvența)..........................................................
 Buget.................................................................................................................
 ...........................................................................................................................

84
 SECȚIUNEA CONTABILITATE B
CLIENT

CONȚINUTUL REFERINȚA (1) (3) DATA ACTUALIZĂRII (2)

Situații financiare (ultimele Bl
trei exerciții) (sau sinteze)
Planul contabil al B2
întreprinderii
Ghid contabil profesional B3
Modalități de contabilizare B4
Organizarea contabilității B5
Test asupra softului contabil B6
Tabloul imobilizărilor B7
Fotocopii de pe facturile B8
imobilizărilor sau după
calculul lucrărilor făcute de
întreprindere pentru ea însăși

(1) Completați rubrica atunci când sunt informații.

(2) Înscrieți data în creion.
(3) Elementele referințelor asupra sumarelor sunt indicative; unele sunt materializate printr-o
propunere din foaia de lucru alăturată, altele sunt documente interne către client, altele nu pot fi
aplicabile.

85
 COD B6

FILA 1/2

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
TEST ASUPRA SOFTULUI CONTABIL
Numele softului.........................................................Nr. versiunii...................................
Editorul......................................................................
1. CONTROLUL COERENȚEI GLOBALE IN MATERIE DE CUMUL ÎNTRE:
JURNALE
BALANȚE
CARTEA MARE
CONCLUZIA: SATISFĂCĂTOARE NESATISFĂCĂTOARE
□ □
2. TESTUL COERENȚEI ÎNREGISTRĂRILOR ÎNTRE JURNALE ȘI CARTEA MARE
– asupra căror înregistrări
– asupra centralizatorului sau rulajelor lunii.............................................................
SATISFĂCĂTOR NESATISFĂCĂTOR
JURNAL DE CUMPĂRĂRI □ □
JURNAL DE VÂNZĂRI □ □
JURNAL DE BANCĂ □ □
Banca 1 □ □
Banca 2 □ □
JURNAL DE CASĂ □ □
JURNAL DE OPERAȚII □ □
DIVERSE – OD
CONCLUZII □ □

86
 COD B6

FILA 2/2

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
TEST ASUPRA SOFTULUI CONTABIL
3. CONTROLUL DATARII ȘI NUMEROTĂRII CRONOLOGICE A EDIȚIILOR
SATISFĂCĂTOR □ NESATISFĂCĂTOR □
4. IMPOSIBILITATEA MODIFICĂRII UNEI PERIOADE ÎNCHISE
DA □ NU □
5. CONTROLUL FIABILITĂȚII TRANSFERULUI ÎNREGISTRĂRILOR IMPORTATE
VIRATE DIN SOFTURI PROGRAME ASOCIATE
SATISFĂCĂTOR □ NESATISFĂCĂTOR □
PROGRAMUL COMERCIAL – facturarea □ □
PROGRAMUL DE SALARII – centralizator state □ □
6. EXISTENȚA UNEI DOCUMENTAȚII
(manual de utilizare a softului) DA □ NU □
7. EXISTENȚA UNEI ASISTENȚE EXTERNE DA □ NU □
8. EXISTENȚA UNEI PROCEDURI DE ARHIVARE DA □ NU □
9. EXISTENȚA UNEI PROCEDURI DE SALVARE DA □ NU □
CONCLUZII
..............................................................................................................................
RECOMANDĂRI
..............................................................................................................................

87
 SECȚIUNEA JURIDIC C
CLIENT
CONȚINUTUL REFERINȚA (1) (3) DATA ACTUALIZĂRII (2)
PENTRU TOATE
ÎNTREPRINDERILE
Înregistrarea de la Registrul CI
comerțului și de atribuire a
Codului fiscal
Contracte de închiriere
Împrumuturi C2
Contracte de asigurare C3
Contracte de leasing C4
Depozite și cauțiuni C5
Brevete C6
Alte contracte C7
C8
PENTRU SOCIETĂȚI
Extras din statute
Organele de direcție și de
control și lista C20
asociaților/acționarilor C21
Evoluția capitalului și a
rezervelor
Extrase din procesele-verbale C22
ale consiliului de administrație
(CA) C23
Extrase din procesele-verbale
ale adunărilor generale (AG)
Extras al remunerațiilor și al C24
convențiilor

C25

(1) Completați rubrica atunci când sunt informații.

(2) Înscrieți data în creion.
(3) Sumarele din conținut sunt indicative; unele fac obiectul unei propuneri dintr-o foaie de lucru
alăturată, altele pot fi neaplicabile și pot fi materializate prin copii.

88
 Data Valoarea Chiria anuală Modalitatea de plată
reînnoirii garanției

CLIENT
Modalitatea de

ÎNTOCMITĂ DE
1/per.
indexare

(1) (2) (3)

89
DATA
CONTRACT DE ÎNCHIRIERE
COD

FILA
C2
Durata
Descrierea
bunului

(1) A= anual, S = semestrial; T = trimestrial; L = lunar.

(2) SC = plătibil la scadență; Av = avans (plătibil în avans)
(3) TVA: Da sau NU
Înscrieți contractele de închiriere

90
 Org. Capital Dob. Obiect Date Rambursare Garanții (3) Declarații
împrum. împrum.

CLIENT
1-a Ultima Sumă (2)

ÎNTOCMITĂ DE
scad. scadență
Mod (1)

91
DATA
ÎMPRUMUTURI
COD

FILA
C3
(1) A= anual, S = semestrial; T = trimestrial; L = lunar; U = unic.
(2) Dacă este constantă.
(3) Indicați dacă aveți interesul să declarați
Înscrieți contractele de rambursare

92
 COD C4

FILA

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA

CONTRACTE DE ASIGURARE
anuale de
Date Prime

bază
Modif.
Trim.
Lunar
Data Periodicitat
scadenței ea (1)
poliței
Nr.
garantat asigurat adresa soc.
Riscul Capitalul Numele și

de asig.

(1) Calculele ratelor plătite în avans sau ale ratelor de plată sunt efectuate pe foi de lucru anuale.

93
 Natura bunului Numele și adresa Val. mijl. fix Contract Periodicit Scadențele
de a cumpăra și data Opțiunea
organismului (fără TVA) atea (fără TVA)
proprietar

CLIENT
Data Durata

ÎNTOCMITĂ DE

94
DATA
CONTRACTE DE LEASING
COD

FILA
C5
Înscrieți condițiile speciale

95
 COD C6

FILA

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA

DEPOZITE ȘI CAUȚIUNI

Numele depozitului Data rambursării

Data Suma inițială Observații
Natura depozitului (1)

(1) Dacă rambursarea este progresivă, faceți o fișă specială.

Depozitele și cauțiunile pot fi înscrise în gestiunea informatizată a imobilizărilor la rubrica
„elemente neamortizabile". În acest caz, înscrieți situația informatică. Dacă nu, întocmiți situația
recapitulativă de deasupra.

96
 COD C20

FILA

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA

EXTRAS DIN STATUTE

Statute în data de...............................................................................................................
Înregistrat la......................................................................................................................
în data de....................................................sub numărul..................................................
Statute armonizate la data de.............................................................................................
Numărul OBIECTUL ȘI CONTROLUL ARTICOLELOR, ÎN SPECIAL:
articolului Forma socială; Durata; Capitalul liberalizat; Forma titlurilor;
Administrație; AG (acces, drept de vot, reprezentare, convocare etc.);
Exercițiul social; Atribuirea reprezentării, convocare; Distribuirea
rezultatelor; Depozite în conturi curente etc. (1)

(1) Analizați punctele importante și dispozițiile speciale.

97
 COD C21

FILA

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
ORGANELE DE DIRECȚIE ȘI DE CONTROL ȘI LISTA
ASOCIAȚILOR/ACȚIONARILOR
ORGANELE DE DIRECȚIE ȘI DE CONTROL
NUME FUNCȚIE DATA ȘI DATA DATE AGO DURATA SFÂRȘITUL
LOCUL NUMIRII MODIFICARE MANDAT FUNCȚIUNII
NAȘTERII ULUI
AGO CA

LISTA ASOCIAȚILOR/ACȚIONARILOR
NUME ADRESE NR. DE TITLURI % SUMA
POSEDATE TOTALĂ
(1) (2) (3)

(1) ÎN NUDĂ PROPRIETATE TOTAL 100

(2) ÎN UZUFRUCT
(3) ÎN PLINĂ PROPRIETATE

Număr total de titluri........................................Valoare unitară...............................

Capital social....................................................

98
 COD C22

FILA

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
EVOLUȚIA CAPITALULUI ȘI A REZERVELOR
■ Capital social
OPERAȚIA VARIAȚIA CAPITALULUI
Data Natura Nr. de titluri Val. nominală Suma totală

■ Rezerve
Data Rezult. Dividende Mărirea Rezerve Rezult.
repartizat capitalului Legale Statutare Altele reportat

99
 COD C23

FILA

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
EXTRASE DIN PROCESELE-VERBALE ALE CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE
Data deliberării (1) Rezumat

(1) Precizați în mod deosebit dacă PV în copie este depus în dosarul anual.

100
 COD C24

FILA

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA

EXTRASE DIN PROCESELE-VERBALE ALE ADUNĂRILOR GENERALE

Natura adunării (1) Data adunării (2) Rezumat

(1) Precizați: ORDINARĂ sau EXTRAORDINARĂ (AGO/AGE).

(2) Precizați în mod deosebit dacă PV în copie este depus în dosarul anual.

101
 COD C25

FILA

CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
EXTRAS AL REMUNERAȚIILOR ȘI AL CONVENȚIILOR
■ Remunerații

Natura (sau referirea la o

Identitatea Data deciziei CA Durata de la... la... foaie de lucru – FL –
detaliată)

■ Convenții reglementate

Natura (sau referirea la o

Identitatea Data autorizării CA Data ratificării AG foaie de lucru – FL –
detaliată)

102
 SECȚIUNEA FISCAL D
CLIENT

CONȚINUTUL REFERINȚA (1) (3) DATA ACTUALIZĂRII (2)

Fotocopii de pe eventualele D1
opțiuni
Contencioase D2
Controale fiscale D3
Fotocopii de pe declarațiile D4
de taxe profesionale (TP)

(1) Completați rubrica atunci când sunt informații.

(2) Înscrieți data în creion.
(3) Sumarele din conținut sunt indicative; unele sunt materializate printr-o propunere dintr-o foaie
de lucru, altele sunt documente interne către client, altele nu pot fi aplicabile.

103
 SECȚIUNEA SOCIAL E
CLIENT

CONȚINUTUL REFERINȚA (1) (3) DATA ACTUALIZĂRII (2)

Contract colectiv de muncă E1
Contracte de adeziune la
organisme sociale E2
Contencioase
Controale E3
E4

(1) Completați rubrica atunci când sunt informații.

(2) Înscrieți data în creion.
(3) Sumarele din conținut sunt indicative; unele sunt materializate printr-o propunere dintr-o foaie
de lucru alăturată, altele sunt documente interne ale clientului, altele nu pot fi aplicabile.

104
 SECȚIUNEA CORESPONDENȚĂ F
CLIENT

REFERINȚĂ
CONȚINUT

105
 SECȚIUNEA ANUAL EXERCIȚIUL
CLIENT
ADRESĂ
TEL. FAX

SECȚIUNEA GENERAL ANUAL N

SECȚIUNEA CONTROL ANUAL S
SECȚIUNEA JURIDIC ANUAL T
SECȚIUNEA FISCAL ANUAL U
SECȚIUNEA SOCIAL ANUAL V
SECȚIUNEA.............................................................................................................

106
 DE REȚINUT
Dosarul anual, ca și dosarul permanent se vor înființa pentru fiecare client (contract) în parte.
Dosarul anual se compune, pentru fiecare dintre subdiviziunile dosarului, din foi sintetice
(cuprinzând suporturile operaționale, natura lucrărilor, concluzii și propuneri) și din foi de lucru
specializate.
În coloana „Referința" a foilor sintetice se va menționa N/A (ne)aplicabil atunci când specificul
activităților clientului nu necesită efectuarea operațiilor descrise de fișa sintetică. În aceeași
coloană se va nota F/L și data pentru foile de lucru întocmite, atunci când operațiile descrise de
fișa sintetică au fost efectuate. Modelul unei FOI DE LUCRU este următorul:
CLIENT Dosar nr. COD DE REFERINȚĂ
Inițialele sau numele și prenumele persoanei care a întocmit
Data efectuării
foaia de lucru
VIZA profesionistului contabil
CUPRINS:
- o descriere clară a obiectului operației sau controlului efectuat
- identificarea documentelor utilizate
- descrierea lucrărilor efectuate
- concluziile și propunerile
- semnătura persoanei care întocmește

107
 SECȚIUNEA GENERAL ANUAL N
CLIENT
EXERCIȚIU
CONȚINUTUL REFERINȚA

□ Puncte în suspensie NI
□ Rezumatele interviurilor N2
□ Nota de sinteză N3
□ Situațiile financiare N4
□ Program de intervenții N5
□ Sinteza timpului utilizat N6

□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□

108
 COD N1

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
PUNCTE ÎN SUSPENSIE
Observațiile sau comentariile Deciziile sau răspunsurile

109
 COD N2

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
REZUMATELE INTERVIURILOR

Data și rezumatul Studiu și/sau răspuns

Data executării Referința F/L (l)
interviurilor cu clientul de făcut

(1) F/L = foaie de lucru.

Această foaie de lucru este independentă față de:
• Punctele în suspensie, document destinat să colecteze punctele constatate în timpul lucrărilor
care nu și-au găsit rezolvarea imediată.
• Nota de sinteză, care nu se referă decât la interviul anual cu clientul privind închiderea
conturilor.

110
 COD N3

FILA 1/2

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
Viza profesionistului contabil
data
NOTA DE SINTEZĂ
Observații sau comentarii Decizii sau răspunsuri
1. Rezumatul faptelor remarcabile (evoluția
situației întreprinzătorului individual, evoluția
activității întreprinderii, evoluția sectorului de
activitate, altele)

2. Observații asupra derulării misiunii

111
 COD N3

FILA 2/2

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
Viza profesionistului contabil
data

NOTA DE SINTEZĂ
Observații sau comentarii Decizii sau răspunsuri
3. Examenul critic

4. Interviu cu clientul

5. Puncte importante de urmărit în N+l

6. Eliberarea atestării

112
 COD N5

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

PROGRAM DE INTERVENȚII

Lucrări de Întocmit de Lucrări de întocmit de

Data Data
efectuat Col. (1) Data efectuat Col. (1) Data
Ianuarie Iulie

Februarie August

Martie Septembrie

Aprilie Octombrie

Mai Noiembrie

Iunie Decembrie

113
 COD N6

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
SINTEZA TIMPULUI UTILIZAT
Timpi reali
Lucrări Timpi bugetați Participanți
Participanți

TOTAL

OBSERVAȚII:

114
 SECȚIUNEA CONTROL ANUAL S
CLIENT
EXERCIȚIU

CONȚINUTUL
REFERINȚA
□ Regularitatea și sinceritatea contabilității SA

□ Trezorerie/finanțare SB
□ Ciclul cumpărări/furnizori SC
□ Ciclul cheltuieli cu lucrări și servicii SD
executate de terți
□ Ciclul vânzări/clienți SE
□ Ciclul stocuri și producție în curs de execuție SF
□ Imobilizări SG
□ Personal SH
□ Decontări cu bugetul statului SI
□ Capitaluri și provizioane SJ
□ Alte conturi SK
□ Examinarea critică SL
□ Anexe SM
□ Suporturi contabile neclasate în cicluri (balanțe, jurnale SN
extrase OD (operații diverse) etc.)

115
 REGULARITATEA ȘI SINCERITATEA CONTABILITĂȚII
COD SA

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

REFERINȚA
F/L sau N/A (1)
□ SUPORTURI

□ NATURA LUCRĂRILOR
- Verificarea conturilor de regularizare și
asimilate dacă sunt soldate.
- Controlul prin sondaj al regularității
înregistrărilor contabile (2)
(dacă înregistrările contabile nu sunt făcute
de cabinet).
- Teste asupra softului contabil (eventual
actualizarea lui).
- Controlul ținerii registrelor legale.
- La sfârșitul exercițiului financiar, controlul
operațiilor de închidere.
- Compararea și verificarea corelațiilor dintre
Cartea mare, balanțele de verificare, soldurile
jurnalelor (contabilitatea
generală/contabilitatea auxiliară de gestiune)

□ CONCLUZII

□ PROPUNERI

(1) F/L = foaie de lucru; N/A = (ne)aplicabil.

(2) Acest control poate fi făcut cu ocazia controlului unui ciclu și apoi clasat/arhivat în această
rubrică.

116
 COD SA1

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR CONTABILE

Jurnal
Luna
Absența documentelor

Documente greșit

înregistrare contabilă

Dată incorectă

modalității de soldare

Erori privind TVA

Situația
justificative originale

Absența mențiunii
anomaliilor
incorectă (1)
clasate

OBSERVAȚII

(1) Înregistrarea contabilă este incorectă ținând seama de datele facturii, de pildă.
CONCLUZII:
ASUPRA CLASĂRII, CONTABILIZĂRII BUNĂ □ MEDIE □ SLABĂ □
ASUPRA SUPORTULUI CONTABIL ADAPTAT □ INADAPTAT □
ASUPRA TEHNICII CONTABILE BUNĂ □ MEDIE □ SLABĂ □

ALTELE:
ACEASTĂ FOAIE DE LUCRU ESTE SPECIFICĂ ÎNTREPRINDERILOR CARE NU ÎȘI
ÎNCREDINȚEAZĂ CONTABILITATEA UNUI CABINET

117
 COD SA2

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

REGISTRELE LEGALE
Report cel Data ultimei
(1) Existența Parafate
puțin lunar actualizări/înreg.
DA NU DA NU DA NU
Jurnal general □ □ □ □ □ □ □ La / / .de
Registrul-inventar □ □ □ □ □ La / / .de
State de salarii □ □ □ □ □ □ □ La / / .de
Registru de pers. □ □ □ La / / .de
Registru PV-AG U LI Li U □ U □ La / / .de
Registru PV-CA U LI U U □ U □ La / / .de
(2) n n □ n □ n □ La / / .de
(2) / / .de
□ □ □ □ □ □ □ La
(1) Notați/bifați dacă registrele sunt ținute de cabinet.
(2) Alte registre profesionale obligatorii.
ÎNCHIDEREA CĂRȚII MARI
Data trimiterii înregistrărilor de închidere din Cartea mare
Conform Cărții mari cu conturile anuale DA □ NU □
Data primirii înregistrărilor din Cartea mare
Explicarea anomaliilor și urmarea dată:
DILIGENȚE SPECIFICE:

118
 TREZORERIE/FINANȚARE
COD SB

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
REFERINȚA F/L sau N/A
□ SUPORTURI
- Extrasele de cont bancare;
- Benzile caselor de marcat;
- Tabloul împrumutului rambursarea lui;
- Conturile din clasa 5 Trezorerie.

□ NATURA LUCRĂRILOR
BĂNCI
- Verificarea conturilor de viramente interne
dacă sunt soldate.
- Verificarea conturilor bancare cu extrasele
de cont bancare (situația comparativă
bancară).
- Verificarea închiderii operațiilor de
vânzare/cumpărare a valorilor mobiliare.
- Compararea conturilor de dobânzi cu
extrasele de cont bancare ale ultimului
trimestru.
- Verificarea documentelor justificative și
obținerea explicațiilor pentru diferențele
rezultate din compararea sumelor din
extrasele de cont bancare și înregistrările
contabile cu o vechime mai mare de o lună.

CASA
- Recomandați păstrarea benzilor caselor de
înregistrare (marcare) ordonat în arhiva
întreprinderii.
- Verificarea prin sondaj a soldului din
registrul de casă/contabilitate (identificarea
soldului creditor sau peste plafonul zilnic în
vigoare).

VALORI MOBILIARE DE PLASAMENT

- Compararea înregistrărilor cu documentele
justificative.
- Analiza fiscală a operațiilor.

119
ÎMPRUMUTURI
- Compararea soldului cu condițiile de
rambursare conform contractului.
- Verificarea garanțiilor acordate odată cu
contractul.
- Compararea dobânzilor cu condițiile
contractului și determinarea dobânzii aferente
perioadei cuprinse între data ultimei plăți de
dobânzi și data închiderii conturilor.

□ CONCLUZII

□ RECOMANDĂRI

120
 COD SB1

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

SITUAȚIA COMPARATIVĂ BANCARĂ

Contabilitate Data Debit Credit Bancă Data Debit Credit
SOLDUL
SOLDUL
EXTRASUL
CONTULUI
UI
Operații Operații
contabilizate necontabilizat
prin bancă e prin bancă

TOTAL TOTAL
SOLD LA SOLD LA

121
 COD SB2

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
CASA
RESPECTAREA EGALITĂȚII
Borderou de încasare/vânzare sau benzile caselor de marcat sau registru de casă
Jurnal (Registrul-jurnal) sau contul Casa Diferențe
Observații, urmarea dată:………………………………….
Sold la …../………./……….
CONTROLUL COERENȚEI
Test privind:
Lipsa de solduri creditoare
Solduri anormal de ridicate (care depășesc plafonul zilnic)
Mișcări ale căror totaluri sunt anormale (încasări și plăți peste plafonul zilnic)
Răspunsuri Anomalii

OBSERVAȚII PRIVIND FUNCȚIONAREA CASEI

DA NU
Se utilizează o casă de marcat? □ □
Sunt păstrate benzile înregistrate? □ □
Soldul este controlat zilnic de administrator? □ □
Se poate determina un sold progresiv al casei? □ □

122
 Totalul împrumuturilor Capitalul restant datorat

DATA
CLIENT
La Rambursat De la +
Org. La finele
Durata La origine începutul -amortizat - La - 1 an 1 an la La + 5 ani

EXERCIȚIUL
împ. exerc.
exerc. în exerc. 5 ani

123
ÎNTOCMITĂ DE

ÎMPRUMUTURI / DOBÂNZI ALE ÎMPRUMUTURILOR

COD

FILA
SB3
 Dobânzi
Datorate
Sold la Data
Org. la finele
Data Procent începutul
în cursul exerc. Plătite
Garanții
Sold în exerc. Intre 1 Peste 5
împ. exerc. an și 5
exerc. urmat. ani
ani

124
 CICLUL CUMPĂRĂRI/FURNIZORI
COD SC

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
REFERINȚA F/L sau N/A

□ SUPORTURI
- Balanța conturilor de cheltuieli cu materii
prime, materiale și mărfuri (grupa 60)
comparată în anul N cu anul N-1;
- Jurnal pentru cumpărări (cod 14-6-17/b);
- Situația achitării facturilor (cod 14-6-7);
- Lista facturilor de primit;
- Conturile din grupa 40 Furnizori....

□ NATURA LUCRĂRILOR
 Verificarea prin sondaj a documentelor
justificative.
- Compararea facturilor „furnizori cu facturi
nesosite" cu facturile exercițiului următor.
- Compararea soldurilor conturilor de
cheltuieli cu materii prime, materiale și
mărfuri (gr. 60) cu aceleași solduri ale anului
precedent.
- Verificarea coerenței creditului primit de la
furnizori.
- Selectarea prin sondaj/eșantion a conturilor
furnizor înainte de a fi verificate.
- Pentru conturile selecționate se vor cere
explicații privind termenele de plată
depășite/restante sau pentru toate anomaliile
aparente; se va verifica modul de regularizare
în exercițiul următor.
- Motivarea cauzelor existenței tuturor
soldurilor debitoare ale furnizorilor și a
tuturor soldurilor vechi/restante.

■ Compararea listei datoriilor cu operațiile de

trezorerie din primele luni ale exercițiului
următor și cu facturile primite în cursul
primelor luni ale exercițiului următor.

□ CONCLUZII

125
□ PROPUNERI

 Acest control este integrat în faza înregistrărilor contabile atunci când cabinetul asigură aceste
înregistrări.
■ Lucrări specifice aplicabile întreprinderilor mici sau liber-profesioniștilor care țin o contabilitate
în partidă simplă.

126
 COD SC1

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
LISTA DATORIILOR ȘI PROVIZIOANELOR CONSTITUITE
Cont Furniz. Sold la 31 decembrie Nr. zile Penalizar Provizion
Term. de plată curente/ depășite întârziere e sau % constituit
(1) (2)
Total Sub 30 Sub 1 Peste 1
zile an an

1 2 3 4 5 6 7 8 9
(4+5+6)

TOTAL X X

(1) Numărul zilelor de întârziere aferent coloanelor 5 și 6.

(2) Mărimea sau procentul penalizărilor stabilit(ă) conform contractului sau reglementărilor în
vigoare.

127
 COD SC2

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

FURNIZORI – FACTURI NESOSITE

Facturi nesosite pentru care recepția sau prestarea a fost realizată înainte de data
închiderii conturilor.
Felul VALOARE
Cont Furnizori VALOARE TVA
livrării/prestației TOTALĂ

TOTAL

128
 CICLUL CHELTUIELI CU LUCRĂRI ȘI SERVICII EXECUTATE DE TERȚI
COD SD

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
REFERINȚA F/L sau N/A

□ SUPORTURI
- Balanța conturilor cu lucrări și servicii
executate de terți;
- Jurnal privind decontările cu furnizorii (cod
14-6-6);
- Situația achitării facturilor (cod 14-6-7);
- Contracte de leasing;
- Contracte de închiriere;
- Contracte de întreținere;
- Contracte de asigurare;
- Conturile din grupa 61 Cheltuieli cu
serviciile executate de terți.

□ NATURA LUCRĂRILOR
- Compararea cu datele exercițiului
precedent.
 Pentru sumele importante, obținerea
justificării necesității și compararea prin
sondaj cu documentele justificative.
- Compararea cu contractul și scadențarul de
cheltuieli privind leasingul, închirierile,
asigurările.
 Compararea prin sondaj a documentelor
justificative cu conturile cheltuielilor privind
obiectele de inventar (cu respectarea limitei
de încadrare reglementate), cheltuielile cu
lucrările executate de terți, cheltuielile cu
serviciile executate de terți.
- Verificarea coerenței creditului primit de la
furnizori.
- Selectarea prin sondaj/eșantion a conturilor
furnizor înainte de a fi verificate.
- Pentru conturile selecționate cereți explicații
privind termenele de plată depășite/restante
sau pentru toate anomaliile aparente;
verificați modul de regularizare în exercițiul
următor.
- Motivarea cauzelor existenței tuturor
129
soldurilor debitoare ale furnizorilor și a
tuturor soldurilor vechi/restante.

□ CONCLUZII

□ PROPUNERI

 Aceste controale sunt integrate în faza înregistrărilor contabile atunci când cabinetul asigură
aceste înregistrări.

130
 CICLUL VÂNZĂRI/CLIENȚI
COD SE

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
REFERINȚA F/L sau N/A

□ SUPORTURI
- Balanța conturilor de vânzări comparativ
N/N-l;
- Jurnal pentru vânzări (cod 14-6-12/a);
- Situația încasării facturilor (cod 14-6-7);
- Lista facturilor de întocmit;
- Lista clienților în termen incerți și litigioși;
- Conturile din grupa 41 Clienți....

□ NATURA LUCRĂRILOR
 Verificarea prin sondaj a documentelor
justificative.
- Compararea soldurilor de venituri cu cele
ale exercițiului precedent.
- Verificarea facturilor de întocmit cu
facturile exercițiului următor.
- Compararea creanțelor incerte și în litigiu
din situația pregătită de client cu situația
exercițiului precedent.
- Determinarea procentului mediu de
depreciere a creanțelor incerte și în litigiu
comparativ cu exercițiul precedent.
- Verificarea coerenței creditului acordat
clienților.
- Selectarea prin sondaj a conturilor clienți
înainte de a fi verificate.
- Asupra conturilor selectate se vor obține
explicații privind termenele anormale/
depășite de încasare, întârziate, precum și
pentru toate anomaliile aparente; se vor
verifica modalitățile de regularizare/încasare
în exercițiul următor.
- Obținerea motivărilor privind toate soldurile
creditoare și toate soldurile vechi/restante
având vechimi peste 30 de zile.
 Compararea listei creanțelor cu operațiile
de trezorerie din primele luni ale exercițiului
următor și cu facturile emise în cursul
131
primelor luni ale exercițiului următor.

□ CONCLUZII

□ PROPUNERI

 Acest control este integrat în faza înregistrărilor contabile atunci când cabinetul asigură aceste
înregistrări.
 Lucrări specifice aplicabile întreprinderilor mici sau liber-profesioniștilor care țin o
contabilitate în partidă simplă.

132
 COD SE1

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

LISTA CLIENȚILOR CERȚI, INCERȚI, LITIGIOȘI ȘI PROVIZIOANELE

CONSTITUITE
Sold la 31 decembrie Deprecierea
Termen de încasare
Cont Clienți Cauză Procent Provizion
Sub 30 zile Sub 1 an Peste 1 an (1) (2) constituit
8
1 2 3 4 5 6 7
(4/5x7)

Procentul mediu de
TOTAL depreciere
…………../%

(1) Cauza deprecierii: A = incert (nesigur); B = rău-platnic (nu plătește sau plătește cu întârziere);
C = litigiu (contestare judiciară); D = lichidare voluntară sau judiciară/faliment.
(2) Conform motivării scrise a comisiei de inventariere.

133
 COD SE2

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

CLIENȚI – FACTURI DE ÎNTOCMIT

Facturi de întocmit pentru livrări sau prestări efectuate înainte de data închiderii
exercițiului financiar.
Felul Valoare
Cont Clienți Valoare TVA
livrării/prestării totală

TOTAL

134
 CICLUL STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE
COD SF

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

REFERINȚA F/L sau N/A

□ SUPORTURI
- Situația recapitulativă a stocurilor primită de
la client;
- Situația recapitulativă a stocurilor N-1;
- Conturile din grupele de la 30 la 39.

□ NATURA LUCRĂRILOR
- Obținerea situațiilor recapitulative, după
inventarierea patrimoniului.
- Cu privire la materii prime, materiale,
mărfuri și produse finite:
a) interviu cu șeful
întreprinderii/administratorul privind
metodele de evaluare și de determinare a
deprecierilor, precum și permanența aplicării
lor;
b) compararea rubricilor cu situațiile
recapitulative ale exercițiului precedent.
- Cu privire la producția în curs de execuție:
a) interviu cu șeful
întreprinderii/administratorul privind
metodele de evaluare și permanența aplicării
lor;
b) controlul coerenței acestei evaluări;
c) compararea totalului situației recapitulative
cu factura din prima lună a exercițiului
următor și cu avansul încasat.

□ CONCLUZII

□ RECOMANDĂRI

135
 COD SF1

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
SITUATIA RECAPITULATIVĂ A STOCURILOR
Repartizare
Metoda de
Denumirea Total Depreciere
evaluare (1) % % %

Materii prime
Materii consumabile
Obiecte de inventar
Produse
Mărfuri
Ambalaje

TOTAL

(1) Indicați metoda de evaluare utilizată: CMP; FIFO; altele de precizat.

(2) Repartizați după caz: pe familii de produse sau pe procente de TVA.

Inventarul realizat de:

Comisia reprezentată de dl..................................................................Semnătura clientului
La (locul)...........................................în (data)....................................
RECOMANDARE IMPORTANTĂ PENTRU EFECTUAREA INVENTARELOR
Inventarul patrimoniului este realizat pe răspunderea șefului întreprinderii (director, administrator,
întreprinzător individual, liber-profesionist). El se realizează conform Normelor Ministerului
Finanțelor Publice, iar documentele justificative (situații, liste, carnete, motivări tehnice etc.),
formând dosarul inventarierii, se predau, conform clauzelor contractului de prestări de servicii,
profesionistului contabil, care după efectuarea înregistrărilor îl restituie clientului. Dosarul
inventarierii se păstrează la client 10 ani.
Prezenta situație este o recapitulație după documentele justificative aflate la dosarul de
inventariere; ea rămâne la dosarul exercițiului al profesionistului contabil.

136
 COD SF2

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
SITUAȚIA RECAPITULATIVĂ A PRODUCȚIEI ÎN CURS
CARE ESTE METODA DE EVALUARE? DA NU
- metoda costurilor de producție □ □
- altă metodă (care? de nominalizat) □ □
Compararea cu
Lista șantierelor/
Materiale Manoperă Total avansurile (primite
secțiilor
sau nu)

TOTAL
Inventarul realizat de:
Comisia reprezentată de dl................................................................................................
La (locul)....................................în (data).........................................................................
Semnătura clientului
COEFICIENTUL CHELTUIELILOR INDIRECTE

137
 COD SF3

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS

Exercițiul N Exercițiul N-1 Variația

Materii prime aprovizionate
Producție în curs – de bunuri
Producție în curs – de servicii
Produse semifabricate și finite
Mărfuri

 SITUAȚIA RECAPITULATIVĂ
PRIMITĂ DE LA CLIENT DA NU
□ □
 CONTROALE
Control aritmetic al situației recapitulative (adunări) □ □
Metoda de evaluare este conformă cu:
- Regulamentul de aplicare al Legii contabilității □ □
- reglementările fiscale □ □
Metoda de evaluare declarată de client este similară cu cea utilizată în exercițiul N-1 □□
Dacă nu:
- analiza motivelor schimbării metodei;
- incidențele asupra valorii patrimoniului și a rezultatelor;
- mențiuni de făcut în anexă;
- mențiuni de făcut în declarațiile fiscale.

138
 IMOBILIZĂRI
COD SG

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
REFERINȚA F/L sau N/A

□ SUPORTURI
- Situații informatizate (sau manuale);
- Copii de pe facturile de achiziție;
- Situații privind scoaterea din funcțiune și
casările, primite de la client;
- Conturile din clasa 2 Imobilizări.

□ NATURA LUCRĂRILOR
IMOBILIZĂRI CORPORALE ȘI
NECORPORALE
- Compararea cu facturile de achiziție și
actele anexe.
- Aprecierea duratelor de utilizare și
verificarea amortizărilor.
- Analiza, evaluarea și tratamentul fiscal
(TVA etc.) privind investițiile în curs
efectuate în regie proprie sau în antrepriză.

IMOBILIZĂRI FINANCIARE
- împrumuturi: analiza și justificarea
mișcărilor; actualizarea dosarului permanent.
- Depozite și cauțiuni: analiza și justificarea
mișcărilor; actualizarea dosarului permanent.
- Alte imobilizări financiare: compararea cu
documentele bancare; verificarea globală a
deprecierii; determinarea și explicarea
variațiilor.

CESIUNE DE IMOBILIZĂRI
- Calculul și analiza plus și minusvalorii de
cesiune și verificarea impozitării.

□ CONCLUZII

□ PROPUNERI

139
140
 PERSONAL
COD SH

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
REFERINȚA F/L sau N/A

□ SUPORTURI
- Declarația nominală pentru asigurările
sociale;
- Declarația privind obligațiile de plată la
fondul inițial de asigurări sociale de sănătate;
- Declarația lunară privind obligațiile de plată
către bugetul asigurărilor sociale – cota de
șomaj;
- Declarația privind obligațiile de plată la
bugetul fondului special de solidaritate cu
persoanele cu handicap;
- Declarația privind obligațiile de plată la
constituirea fondului special de susținere a
învățământului de stat;
- Conturile din grupa 43 Asigurări sociale ....

□ NATURA LUCRĂRILOR
- Compararea rubricilor N/N-l ale
cheltuielilor cu personalul.
- Compararea cheltuielilor cu personalul cu
statele de plată și declarațiile de contribuții
sociale.
- Verificarea concordanței remunerării
administratorilor și directorilor cu deciziile
AGO și CA.
- Asigurările sociale, protecția socială și
conturi asimilate: verificarea componenței
soldurilor și a vechimii lor; compararea cu
declarația ultimei luni sau a ultimului
trimestru.
- Obținerea explicațiilor asupra întârzierii la
plată și evaluarea penalităților de întârziere.
- Calculul global al concediilor de odihnă
neefectuate aferente exercițiului încheiat.
- Verificarea procentelor globale privind
sarcinile sociale.
- Verificarea declarațiilor numai în caz de
anomalii aparente.

141
□ CONCLUZII

□ PROPUNERI

142
 DECONTĂRI CU BUGETUL STATULUI
COD SI

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
REFERINȚA F/L sau N/A

□ SUPORTURI
- Deconturile de TVA;
- Declarațiile privind obligațiile de plată la
bugetul de stat și la bugetele locale;
- Declarația de venit global (a liber-
profesioniștilor);
- Conturile din grupa 44 Bugetul statului....

□ NATURA LUCRĂRILOR
- Verificarea procentelor de TVA aplicate de
întreprindere și modalitățile de recuperare a
TVA.
- Compararea cifrei de afaceri cu deconturile
și declarațiile de TVA.
- Controlul global al TVA de recuperat.
- Justificarea tuturor soldurilor (componența
și vechimea lor).
- Compararea cu documentele justificative
pentru: impozitele și taxele locale, taxele
profesionale etc.
- Controlul impozitului pe profit cu
declarațiile aferente.
- întocmirea situației avantajelor în natură
plecând de la informațiile comunicate de
client și aprecierea coerenței.
- Determinarea rezultatului fiscal.
- Calculul impozitului pe profit.
- Controlul întocmirii declarațiilor fiscale.

□ CONCLUZII

□ PROPUNERI

143
 CAPITALURI ȘI PROVIZIOANE
COD SJ

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
REFERINȚA F/L sau N/A

□ SUPORTURI
- Procese-verbale ale AGO;
- Contul întreprinzătorului individual și/sau
conturile clasei 1, inclusiv contul Asociați
conturi curente.

□ NATURA LUCRĂRILOR

CAPITALURI PROPRII
- Verificarea distribuirii rezultatului cu
procesul-verbal al AGO și conformitatea cu
statutul și dispozițiile legale. Actualizarea
dosarului permanent.
- Verificarea totalului situației (activului)
net(e) în raport cu 1/2 din capitalul social.

CONTUL ÎNTREPRINZĂTORULUI
INDIVIDUAL
- Obținerea acordului clientului asupra
poziției sale față de contul său.
- Aprecierea globală asupra cheltuielilor.
- Reintegrarea eventuală a cheltuielilor
financiare în cazul contului întreprinzătorului
individual, debitor.

SUBVENȚII
- Verificarea condițiilor de atribuire și
modalitatea de afectare a rezultatului.

PROVIZIOANE REGLEMENTATE
- Analiza oportunității constituirii
provizioanelor și, dacă este cazul, verificarea
constituirii și reintegrării lor în rezultat.

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI

CHELTUIELI
- Verificarea detaliată a dosarelor de litigii și
procese.
144
- Aprecierea cu clientul a riscurilor reale și a
oportunității constituirii de provizioane.
- Tabloul variațiilor.
- Aprecierea deductibilității provizioanelor.

ASOCIAȚI – CONTURI CURENTE

- Obținerea acordului asociatului asupra
contului său.
- Analiza mișcărilor.
- Calculul dobânzilor.
- Aprecierea deductibilității dobânzilor.

□ CONCLUZII

□ PROPUNERI

145
 COD SJ1

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
ANALIZA CONTULUI ÎNTREPRINZĂTORULUI INDIVIDUAL ȘI A CONTULUI
ASOCIAȚI CONTURI CURENTE
Debit Credit
Sold la începutul exercițiului
Înregistrarea rezultatului precedent

APORTURILE EXERCIȚIULUI
Numerar
Viramente bancare
împrumuturi/credite
Salarii/remunerații
Dobânzi/comisioane conturi curente
Altele
TOTAL APORTURI

RETRAGERILE EXERCIȚIULUI
Retrageri în numerar
Cheltuieli personale prin bancă
Impozite personale
Asigurări pe viață
Rambursarea împrumuturilor/creditelor
Regularizări (detalii anexate)
Altele
TOTAL RETRAGERI

SOLD LA FINELE EXERCIȚIULUI

Ref. F/L
Mișcările efectuate in cursul exercițiului sunt credibile da □ nu □
Contul întreprinzătorului individual debitor: a se controla regulile
deductibilității
Conturile Asociați – conturi curente:
- verificați dacă sunt întotdeauna creditoare;
-pentru conturile curente remunerate, calculați dobânda conform statutelor
și deciziilor Adunării generale. Apreciați deductibilitatea lor.

146
 COD SJ2

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI

Natura Total la începutul Diminuări sau Total la sfârșitul

Constituiri
provizioanelor exercițiului anulări exercițiului

TOTAL

■ Modalitățile de constituire sau de diminuare/anulare

FAPTE CARE MOTIVEAZĂ CONSTITUIREA PROVIZIONULUI
PARTICULARITĂȚI FISCALE
METODA DE CALCUL
MODALITATEA DEFINITIVĂ

147
 ALTE CONTURI (46, 481, 67, 77, ...)
COD SK

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

REFERINȚA F/L sau N/A

□ SUPORTURI

□ NATURA LUCRĂRILOR
- Verificarea operațiilor înregistrate în
conturile de bilanț (46,481 etc.) și analizarea
soldurilor.
- Analiza operațiilor excepționale care nu au
fost înregistrate.
- Verificarea corectei evaluări și înregistrări a
operațiilor în conturile 67 și 77.
- Analiza evenimentelor posterioare închiderii
exercițiului financiar.

□ CONCLUZII

□ PROPUNERI

148
 EXAMINAREA CRITICĂ
COD SL

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
REFERINȚA F/L sau N/A

□ SUPORTURI
DOSARUL EXERCIȚIULUI
- Balanța sintetică N/N-1;
- Indicatori economico-financiari.

DOSARUL PERMANENT
- Informații economice;
- Statistici profesionale.

□ NATURA LUCRĂRILOR
- Verificarea evoluțiilor anormale ale
diferitelor posturi ale bilanțului și contului de
rezultat și analiza formării rezultatului.
- Compararea cu exercițiul precedent a ratelor
semnificative (marja comercială, cheltuielile
financiare, rotația stocurilor, creditul clienți și
furnizori).
- Verificarea coerenței lor cu condițiile de
exploatare ale întreprinderii, eventual cu
statisticile disponibile ale sectorului de
activitate și/sau dosarele întreprinderilor din
același sector de activitate aflate în relații
contractuale cu cabinetul.
- Analiza explicațiilor.
- Analiza OD (operațiilor diverse) ale
întreprinderii.
- Interviuri cu clientul.

□ CONCLUZII

□ PROPUNERI

149
 ANEXE
COD SM

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

REFERINȚA F/L sau N/A

□ SUPORTURI

□ NATURA LUCRĂRILOR
- Se vor inventaria informațiile semnificative
de inclus în anexe.

□ CONCLUZII

□ PROPUNERI

150
 SUPORTURI CONTABILE NECLASATE ÎN CICLURI
COD SN

FILA

CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA

REFERINȚA

□ SUPORTURI
- Balanțe, jurnale extrase OD (operații
diverse) etc.

151
 SECȚIUNEA JURIDIC ANUAL T
CLIENT
EXERCIȚIU

CONȚINUTUL REFERINȚA

□ Consultații juridice
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□

152
 SECȚIUNEA FISCAL ANUAL U
CONȚINUTUL REFERINȚA

□ Deconturile de TVA.
□ Declarațiile privind obligațiile de plată
la bugetul de stat și la bugetele locale.
□ Declarațiile de venit global (ale liber-
profesioniștilor).
□ Taxele profesionale.
□ Taxele de formare continuă.
□ Alte taxe și impozite.
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□

153
 SECȚIUNEA SOCIAL ANUAL V
CLIENT
EXERCIȚIU

CONȚINUTUL REFERINȚA

COPII DUPĂ DECLARAȚII

□ Declarația nominală pentru asigurările

sociale.
□ Declarația privind obligațiile de plată la
fondul inițial de asigurări sociale de sănătate.
□ Declarația lunară privind obligațiile de
plată către bugetul asigurărilor sociale – cota
de șomaj.
□ Declarația privind obligațiile de plată la
bugetul fondului special de solidaritate cu
persoanele cu handicap.
□ Declarația privind obligațiile de plată la
constituirea fondului special de susținere a
învățământului de stat.
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□

154
III. NORME GENERALE DE BAZĂ aplicabile tuturor misiunilor expertului contabil

155
 SUMAR
11. NORME DE COMPORTAMENT PROFESIONAL........................................................
111. Independența.......................................................................................................................
112. Competența.........................................................................................................................
113. Calitatea lucrărilor..............................................................................................................
114. Secretul profesional și confidențialitatea.............................................................................
115. Acceptarea și menținerea misiunilor...................................................................................

12. NORME DE LUCRU.........................................................................................................

121. Programarea lucrărilor........................................................................................................
122. Contractarea lucrărilor........................................................................................................
123. Delegarea și supravegherea lucrărilor.................................................................................
124. Utilizarea lucrărilor altor profesioniști................................................................................
125. Documentarea lucrărilor.....................................................................................................

13. NORMA DE RAPORTARE...............................................................................................

156
11 NORME DE COMPORTAMENT PROFESIONAL
111 INDEPENDENȚA
NORMA
Profesionistul contabil este obligat să fie independent atunci când își exercită activitatea ca liber-
profesionist, evitând orice situație care ar presupune o lipsă de independență.
Trebuie nu numai să manifeste o atitudine independentă care să îi permită efectuarea misiunilor
sale cu integritate și obiectivitate, dar, de asemenea, trebuie să nu fie supus niciunei constrângeri
care ar putea să îi amenințe integritatea și obiectivitatea.
Trebuie, de asemenea, să se asigure că și colaboratorii săi respectă regulile de independență.
COMENTARII
Exercitarea liberă a profesiei contabile necesită, ca obligație de primă mărime, respectarea
principiului independenței, care este incompatibil cu:
– implicarea financiară, directă sau indirectă, în activitățile unui client, ca, de exemplu:
acceptarea unor forme de salarizare, deținerea de participații la capital, darea sau luarea cu
împrumut de bunuri, servicii sau bani, cu excepția celor date sau primite în condițiile
oferite terților, acordarea sau primirea de gajuri sau cauțiuni de la / pentru clienții
profesionistului contabil;
– implicarea profesionistului contabil în activitățile unui client, în calitate de membru al
executivului acestuia sau ca angajat, sub controlul celui care gestionează patrimoniul;
– acte de comerț sau activități salarizate în afara Corpului, asigurate în același timp cu
exercitarea liberă a profesiei, atunci când pot sfârși printr-un conflict de interese sau care
sunt, prin natura lor, incompatibile sau în contradicție cu exercitarea liberală a profesiei
contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a păstra poziția de independență,
integritate și obiectivitate a profesionistului contabil;
– incidența relațiilor familiale și personale asupra independenței;
– condițiile în care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de
mare pentru cifra de afaceri totală a societății de expertiză sau a unui practician individual;
aceasta presupune ca majoritatea activității liber-profesioniștilor contabili să nu constea în
executarea de lucrări pentru o singură unitate patrimonială, respectiv societate comercială;
– acceptarea executării de lucrări în baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat în
sumă absolută, prin contract.
Lista incompatibilităților cu condiția de independență a profesiunii contabile nu este limitativă;
niciun membru al Corpului nu trebuie să se găsească într-o situație de natură a-i știrbi
independența, chiar dacă nu se află sub incidența cazurilor de incompatibilitate mai înainte
amintite sau a celor expres prevăzute de legile în vigoare sau de normele Corpului.
În privința incompatibilităților cu condiția de independență a profesiei contabile, referitor la
îndatoririle proprii ale societăților recunoscute de Corp, sunt de reamintit următoarele:
– trebuie ca majoritatea acționarilor sau asociaților (51%) să fie experți contabili sau
contabili autorizați și să dețină majoritatea acțiunilor sau părților sociale;
– consiliul de administrație al societății comerciale trebuie să fie ales în majoritate (51%)
dintre acționarii sau asociații experți contabili sau contabili autorizați;
– societățile comerciale de expertiză contabilă și de contabilitate nu pot avea participări
financiare în unități patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări,
și nici în societăți civile;
– acțiunile sau părțile sociale ale societăților comerciale de expertiză contabilă și de
contabilitate trebuie să fie nominative și orice nou asociat sau acționar trebuie să fie admis
de Adunarea generală.

157
Liber-profesionistul contabil este obligat să evite orice situație care ar putea presupune o lipsă de
independență. Trebuie, de asemenea, să se asigure că și colaboratorii săi respectă regulile de
independență.
În general, liber-profesionistul contabil trebuie să fie independent față de client și față de toate
întreprinderile-mamă, filialele și afiliații acestora.
În privința profesionistului contabil salariat, acesta datorează fidelitate angajatorului, dar în
același timp și profesiei sale și principiului de independență al acesteia, pe care este necesar să îl
respecte și să îl aplice, fiind conștient și pregătit în fața factorilor care pot da naștere la conflicte
de interese.

112 COMPETENȚA
NORMA
Calitățile necesare exercitării profesiei de expert contabil și de contabil autorizat sunt
reglementate.
Profesioniștii contabili își completează și își actualizează permanent cunoștințele.
Ei se asigură că încredințează lucrări colaboratorilor care au o competență apropiată de natura și
de complexitatea acestora.
Ei veghează, de asemenea, la formarea lor continuă.
COMENTARII
Profesionistul contabil trebuie să își întrețină nivelul de competență pe tot parcursul carierei sale
profesionale; el nu trebuie să efectueze decât lucrările pe care el însuși sau societatea din care face
parte le poate realiza cu competență profesională.
Fiecare profesionist contabil își stabilește propriul program de formare (învățământ individual,
cursuri, seminarii și alte forme, cu testarea cunoștințelor dobândite).
Consiliul Superior al CECCAR publică în fiecare an o notă de orientare cu caracter informativ,
contribuind la promovarea acțiunilor de formare asupra normelor și doctrinei profesionale.
Perfecționarea continuă constituie o condiție de menținere a competenței profesionale a
membrilor Corpului. În acest sens, membrii Corpului trebuie:
a) să își dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar și cunoștințele de cultură
generală, singurele capabile să le întărească discernământul;
b) să acorde fiecărei operații și situații examinate toată atenția și timpul necesare pentru a-și
fundamenta o opinie personală înainte de a face propuneri;
c) să își exprime opinia fără nicio reținere față de dorința, chiar ascunsă, a celui care îi consultă
și să se pronunțe cu sinceritate, fără ocolișuri, exprimându-și, dacă este nevoie, rezervele
necesare asupra valorii ipotezelor și concluziilor formulate;
d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situația de a nu putea să își exercite libertatea de
gândire sau de a fi supuși îngrădirii îndatoririlor lor;
e) să considere că independența lor trebuie să își găsească manifestarea deplină în exercitarea
profesiei și în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispozițiilor legale și a regulilor
stabilite de Corp.
Cu privire la competența generală a cabinetului sau a societății de expertiză contabilă, menținerea
competenței presupune:
– o evaluare periodică a nevoilor de personal (calitativă și cantitativă);
– un plan de formare continuă (orientativ, de cel puțin 16 ore pentru persoanele care nu au
calitatea de profesioniști contabili).
Procedurile de punere în aplicare variază în funcție de mărimea cabinetului/societății.

158
De asemenea, unui profesionist contabil salariat i se poate cere să execute servicii semnificative
pentru care însă nu are suficientă pregătire sau experiență. În aceste situații, profesionistul
contabil salariat nu trebuie să îl inducă în eroare pe angajatorul său despre nivelul de pregătire sau
experiență pe care îl deține, iar, dacă este cazul, în mod onest, va cere asistența necesară și opinia
unui expert.
Un instrument de orientare a membrilor Corpului îl constituie Programul național de dezvoltare
profesională continuă a contabililor.

113 CALITATEA LUCRĂRILOR

NORMA
Este necesar ca profesioniștii contabili să își exercite profesia cu conștiinciozitate și devotament.
Corectitudinea, imparțialitatea și, în cadrul profesiei, dorința de a fi utili clienților lor trebuie să le
inspire profesioniștilor contabili recomandările pe care le fac și să le orienteze executarea
lucrărilor.
COMENTARII
Calitatea lucrărilor este direct influențată de corecta aplicare a normelor de competență, de
delegare și de supervizare, de planificare-programare și de documentare a lucrărilor executate.
Profesioniștii contabili trebuie să cunoască personal anumite aspecte fundamentale privind
executarea lucrărilor, ceea ce implică necesitatea ca anumite însărcinări să nu poată fi repartizate
colaboratorilor.
De fiecare dată când o lucrare este repartizată unor colaboratori, profesionistul contabil trebuie să
se asigure că au fost respectate de către aceștia toate criteriile de calitate cerute pentru executarea
lucrărilor încredințate.
Programarea lucrărilor profesioniștilor contabili și colaboratorilor lor este necesară pentru
asigurarea calității, permițând garantarea unei repartizări adecvate a lucrărilor colaboratorilor.
Eficacitatea planificării presupune existența unui proces permanent și materializat după
modalitățile adaptate la dimensiunea și la activitatea societății.
Profesioniștii contabili au dreptul și datoria să studieze, în folosul clienților lor, în condițiile
respectării legalității, sincerității și corectitudinii, măsurile susceptibile să evite plata unor
cheltuieli pentru taxe și impozite nedatorate.
Calitatea lucrărilor depinde de conștiinciozitatea și integritatea profesioniștilor contabili și ale
colaboratorilor lor, în care scop aceștia aplică:
a) normele Corpului privind exercitarea profesiei și executarea lucrărilor, trebuind să fie în
măsură să justifice aplicarea acestora prin documente corespunzătoare;
b) obligațiile contabile enunțate de textele legale și precizate de doctrina contabilă.
Asigurarea calității lucrărilor executate în interiorul cabinetului sau societăților de profil și în
cadrul normelor mai înainte amintite este obligatorie pentru toți profesioniștii contabili.
Organizarea judicioasă a planificării lucrărilor, mai ales în cazul existenței mai multor
colaboratori, cere cu necesitate prevederea exercitării autocontrolului și controlului lucrărilor
executate.
Profesioniștii contabili salariați, evident, datorează fidelitate angajatorului, prioritatea firească
fiind aceea de a respecta obiectivele stabilite de acesta și regulile și procedurile redactate pentru
susținerea și realizarea lor. Dar respectarea normelor profesiei de către profesionistul contabil
salariat este obligatorie, chiar cu riscul apariției unor situații conflictuale între el și angajator,
întrucât unui salariat, în mod legitim, nu i se poate cere:
– să nu respecte legea;
– să încalce regulile și normele profesiei;

159
– să îi mintă sau să îi inducă în eroare (inclusiv prin tăcere sau atitudine pasivă) pe cei care
acționează ca auditori;
– să semneze sau să fie asociat la o raportare care practic denaturează faptele.

114 SECRETUL PROFESIONAL ȘI CONFIDENȚIALITATEA

NORMA
Profesionistul contabil trebuie să respecte caracterul confidențial al informațiilor obținute cu
ocazia executării lucrărilor sale și nu trebuie să divulge niciuna dintre aceste informații către terți,
cu excepția cazurilor când a fost autorizat în mod expres în acest scop sau dacă are obligația
legală sau profesională să facă această divulgare (de pildă, denunțarea unor infracțiuni).
COMENTARII
Profesioniștii contabili, împreună cu colaboratorii lor, răspund de respectarea principiului
deontologic al secretului profesional, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Acest principiu constituie o caracteristică esențială a unei profesii exercitate independent,
organizată și responsabilă, situându-i pe expertul contabil și pe contabilul autorizat printre
confidenții clientelei, precum avocații, medicii și notarii.
Faptele implicate în secretul profesional au o cuprindere largă, incluzându-le nu numai pe cele
încredințate de clienți, ci și pe cele de care s-a luat cunoștință prin intermediul lucrărilor
executate.
Profesionistul contabil nu trebuie nici să dezmintă, nici să confirme faptele care îl privesc pe
clientul sau angajatorul său, chiar dacă acestea sunt cunoscute de public.
Pot fi considerate secrete și acele informații a căror divulgare este susceptibilă de a atinge onoarea
sau demnitatea umană.
Profesionistul contabil are obligația ca secretul să fie dezvăluit atâta timp cât legea îi impune sau
îi permite să o facă.
Obligația de a respecta secretul profesional poate fi obiectul unei controverse, iar rezolvarea ei stă
în puterea exigentă a aprecierii celui care îl deține: dacă o interpretare favorabilă „divulgării
autorizate" poate să facă lumină în domeniul secretului medical, nu același lucru se poate spune
despre ceilalți deținători de secrete încredințate prin statut, profesie sau funcție.
În practică există o regulă, aceea că numai colaboratorii dintr-un anumit nivel ierarhic au acces la
anumite informații și deci numai aceștia sunt susceptibili de a avea obligații de natura secretului
profesional.
Obligația de confidențialitate se aplică tuturor informațiilor generale pe care profesionistul
contabil le cunoaște cu ocazia executării misiunii sale.
Profesionistul contabil poate divulga anumite informații numai cu acordul clientului.
Obligația de confidențialitate nu poate fi invocată autorității judiciare:
– nici în materie penală;
– nici în materie civilă (obligația de a-și aduce concursul în vederea descoperirii adevărului și a
bunului mers al justiției).
Profesionistul contabil chemat ca martor în fața Tribunalului sau a organelor de anchetă, din
oficiu sau citat, nu poate divulga confidențele pe care i le-a făcut clientul sau informațiile la care a
avut acces.
În schimb, el trebuie – respectând întrutotul această regulă – să răspundă la toate întrebările
referitoare la problemele contabile, financiare sau fiscale.
Organele de cercetare – Poliție și Parchet – și Tribunalul pot cere informații de la specialiști –
informații contabile specifice care se referă la client – în căutarea infracțiunilor clasice comise în
cadrul social (abuz de bunuri și bani publici, escrocherie), cazurilor de bancrută (mai ales când

160
este vorba de forma contabilă a acestora) sau infracțiunilor proprii reglementărilor profesiei (de
pildă, acoperirea exercitării ilegale a profesiei).
Specialiștii nu ar trebui să dezvăluie necondiționat, nici chiar Tribunalului (în afara cazurilor
prevăzute de lege, mai ales atunci când le sunt intentate procese), ceea ce au aflat în timpul
misiunii lor. Acest lucru trebuie să li se ceară. Cu ocazia acestor mărturii, declarațiile lor trebuie
să se limiteze strict la ceea ce este indispensabil bunului mers al procesului. Dacă profesionistul
contabil poate răspunde tuturor întrebărilor privind tehnica financiară, contabilă sau fiscală, el
rămâne legat de secretul profesional în fața organelor de cercetare sau a Tribunalului pentru toate
informațiile confidențiale care i-au fost încredințate de către clientul său. Este important a se avea
în vedere că informațiile confidențiale nu pot fi folosite în beneficiul personal și nici al unei terțe
persoane.

115 ACCEPTAREA ȘI MENȚINEREA MISIUNILOR

NORMA
Profesionistul contabil, înainte de a accepta o misiune, trebuie să aprecieze posibilitatea de a o
îndeplini, ținând seama de regulile etice și profesionale ale profesiei și în mod deosebit de regulile
de independență și incompatibilitate.
Pentru misiunile repetabile se va verifica periodic dacă evenimentele permit sau nu menținerea
lor.
COMENTARII
Lipsa experienței în anumite sectoare de activitate poate face dificilă misiunea profesionistului
contabil; el trebuie să se asigure că propriile competențe, ale personalului său salariat sau ale
colaboratorilor folosiți sunt suficiente pentru executarea misiunii.
O atenție deosebită este bine să se acorde criteriilor de alegere a unor noi clienți, cât și menținerii
celor vechi, apreciind și evaluând riscurile, prevăzând situația lor prezentă și viitoare, în raport cu
respectarea principiilor independenței și competenței.
În acest sens, prealabil acceptării și încheierii contractului, se vor face:
– o evaluare a riscurilor potențiale;
– o verificare privind respectarea principiului independenței profesionale;
– o apreciere a eficienței executării lucrărilor, în raport îndeosebi cu competența și cu
mijloacele profesionistului contabil.
Evident, decizia finală aparține profesionistului contabil.
În cazul în care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-
profesionist contabil în exercițiu, acesta nu trebuie să accepte această misiune decât în condițiile
în care:
– a obținut din partea clientului autorizarea de a-l contacta pe colegul predecesor și a obținut
de la acesta informațiile necesare privind activitățile clientului;
– s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând din dorința clientului
de a eluda efectele unei respectări stricte a îndatoririlor profesionale, cum ar fi insistențele
predecesorului de a aduce la lumină adevărul, de a respecta și cere respectarea legilor și
reglementărilor în activitățile respective;
– a obținut justificarea (dovada) plății onorariilor datorate colegului predecesor, când acestea
rezultă clar dintr-un contract și ținând seama de faptul că executarea efectivă și corectă a
lucrărilor nu este contestată de client;
– se abține de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul său predecesor;
– asigură păstrarea secretului informațiilor primite din partea colegului predecesor.

161
Liber-profesionistul contabil în exercițiu trebuie să transmită succesorului său, după ce acesta a
încheiat contractul cu clientul, toate registrele și documentele clientului care sunt sau pot fi în
posesia sa, fără întârziere, avizându-l pe client în consecință, în afară de cazul în care liber-
profesionistul contabil în exercițiu are dreptul legal de a le păstra.
Sunt situații în care, potrivit reglementărilor în cauză, clientul solicită o ofertă sau o participare la
licitații privind serviciile care pot fi oferite de liber-profesioniștii contabili (de pildă, contractarea
de audit financiar de către regiile autonome sau locale).
În oferta depusă de liber-profesionistul contabil, în cazul în care numirea sa poate conduce la
înlocuirea unui coleg existent în exercițiu, acesta va menționa necesitatea ca clientul să fie de
acord ca profesionistul contabil în exercițiu să poată fi contactat. Dacă oferta sa a fost adjudecată,
va trebui contactat profesionistul contabil în exercițiu.
Liber-profesioniștii contabili care se găsesc în situația imposibilității executării lucrărilor
contractate din cauza neprimirii datelor și informațiilor necesare conform prevederilor
contractului sau din cauza lipsei de cooperare cu clientul sunt în drept să rezilieze, motivat,
contractul cu acest client.

12 NORME DE LUCRU
121 PROGRAMAREA LUCRĂRILOR
NORMA
Profesionistul contabil trebuie să își planifice executarea misiunilor sale astfel încât acestea să fie
realizate în mod eficient.
Va trebui ca elaborarea și documentarea planului misiunii să descrie felul, întinderea misiunii și
modul în care aceasta va fi realizată; planul va fi suficient de detaliat pentru a permite elaborarea
programului de lucru.
Prin programul de lucru se definesc natura, calendarul și întinderea lucrărilor necesare pentru
punerea în aplicare a planului misiunii.
COMENTARII
Profesionistul contabil trebuie să aibă o cunoaștere globală asupra activităților clientului sau ale
unității patrimoniale unde este salariat, care să îi permită orientarea și planificarea/programarea
misiunii și depistarea domeniilor și a sistemelor semnificative.
Cunoașterea globală de către profesionistul contabil a activităților clientului sau ale unității
patrimoniale unde este salariat are ca obiectiv identificarea riscurilor care ar putea avea o
incidență semnificativă asupra conturilor, condiționând astfel programarea inițială a intervențiilor,
a controalelor și planificarea ulterioară a misiunii.
Forma și conținutul planului misiunii se vor stabili în funcție de mărimea întreprinderii clientului
sau a celei unde profesionistul contabil este salariat, de complexitatea misiunii, de metodologia și
tehnicile specifice care se vor aplica.
Programul de lucru constă într-un ansamblu de instrucțiuni destinat tuturor colaboratorilor
profesionistului contabil pentru asigurarea unei bune executări și a unui bun control – autocontrol
– al lucrărilor.
Programul de lucru poate, de asemenea, să precizeze alături de obiectivele misiunii și un buget de
ore pe fiecare capitol – subdiviziune – component(ă).
Planul misiunii și programul de lucru trebuie, dacă se dovedește necesar, să fie modificate în
timpul realizării misiunii și a lucrărilor sale.

162
122 CONTRACTAREA LUCRĂRILOR
NORMA
Relațiile liber-profesioniștilor contabili cu clienții lor se stabilesc prin contract scris de prestări de
servicii, semnat de ambele părți.
COMENTARII
Contractul de prestări de servicii definește misiunea liber-profesionistului contabil, precizând
drepturile și obligațiile fiecărei părți, făcându-se referire, dacă este cazul, la normele profesionale.
Misiunea propusă trebuie adaptată la particularitățile clientului și la nevoile acestuia. Aceasta
implică din partea profesionistului contabil cunoașterea entității clientului și în special a modului
de organizare, așa încât să fie capabil să definească tipul de misiune cel mai bine adaptat
clientului, să determine un buget de ore și să propună nivelul onorariilor.
Contractul de prestări de servicii cuprinde, în general, următoarele elemente:
– scopul misiunii și descrierea sa;
– referirea, dacă este cazul, la normele profesionale ale Corpului;
– obligațiile fiecărei părți;
– termenele de execuție;
– condițiile financiare;
– durata misiunii;
– mențiunea că orice modificare importantă va face obiectul unui act adițional;
– modalitatea de încetare a misiunii;
– modalitatea de rezolvare a litigiilor.
Atunci când este necesar, contractul de prestări de servicii va face obiectul unei actualizări
periodice.
Cabinetul liber-profesionistului contabil sau societatea de expertiză contabilă trebuie, periodic, să
efectueze o evaluare a fiecărui client, hotărând, dacă este cazul, continuarea executării
contractului existent ținând seama atât de propria independență, cât și de capacitatea sa de a se
achita corect de obligațiile sale față de client.

123 DELEGAREA ȘI SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR

NORMA
Misiunile liber-profesionistului contabil pot necesita formarea unor echipe de asistenți sau de
colaboratori. El le poate delega acestora executarea unor lucrări, păstrându-și răspunderea finală a
executării misiunii.
COMENTARII
Lucrul în echipă presupune existența împărțirii răspunderilor între membrii echipei. Orice
delegare de atribuții – responsabilități, respectiv de lucrări către asistenți sau colaboratori trebuie
să se efectueze astfel încât să se asigure un grad rezonabil de certitudine că aceste lucrări vor fi
executate de persoane independente, care posedă aptitudinea și competența necesare îndeplinirii
în bune condiții a lucrărilor cerute. Aceste persoane trebuie să posede:
– calități personale: respectarea principiilor de integritate, obiectivitate, independență și secret
profesional;
– aptitudini și competențe: cabinetul sau societatea de expertiză contabilă trebuie să dispună
de un personal care și-a însușit și își întreține competența și aptitudinile necesare care să îi
permită îndeplinirea responsabilităților sale.
Organizarea echipei se realizează prin:
– repartizarea de responsabilități diferite în funcție de nivelul de aptitudini, competențe și
calități personale ale fiecărui asistent sau colaborator;

163
– fixarea de termene pentru fiecare lucrare de efectuat.
Lucrul în echipă este organizat în cadrul unui program de lucru.
O organizare satisfăcătoare a supravegherii este de natură să aducă la un numitor comun calitatea
muncii și costul misiunii.
Liber-profesionistul contabil care poartă răspunderea finală a executării misiunii este responsabil
și cu supravegherea totală a îndeplinirii lucrărilor delegate asistenților și colaboratorilor, în care
scop asigură:
– instrucțiuni suficiente și corespunzătoare pentru realizarea lucrărilor delegate;
– transmiterea către asistenți și colaboratori a programului individual de realizat de către
aceștia;
– revederea lucrărilor efectuate de fiecare asistent sau colaborator fie personal, fie de un
membru al cabinetului/societății având o competență egală sau superioară celui
supravegheat.
Sunt de responsabilitatea liber-profesionistului contabil următoarele operații: acceptarea sau
refuzul unei misiuni, semnarea contractului de prestări de servicii și a deciziilor privind sistarea
sau anularea acestuia, analiza și semnarea rapoartelor și a oricăror alte atestări/certificări cerute de
client.
Delegarea implică, în schimb, un control al lucrărilor realizate.
Supravegherea poate fi asigurată parțial și de către colaboratorii deținând un nivel de competență
satisfăcător, adică o capacitate și o experiență corespunzătoare unor responsabilități care le pot fi
încredințate.
Această supraveghere se exercită, în principal, prin verificarea dosarelor de lucru pentru a se
asigura că lucrările progresează conform programului și termenelor prevăzute pentru executarea
lucrărilor colaboratorilor și pentru a le da acestora indicațiile de care au nevoie.
Supravegherea se concretizează, în special, prin:
– o notă de comentarii – care se arhivează la dosarul lucrării;
– adnotări la documentele stabilite de către colaboratori sau orice alte documente de lucru;
– note personale ale liber-profesionistului contabil.
Dimensiunile delegării și supravegherii lucrărilor depind de:
– mărimea și complexitatea lucrărilor;
– volumul lucrărilor de executat și termenele de realizare ale acestora.
Este de reținut că liber-profesionistul contabil care deleagă o parte din lucrări asistenților și
colaboratorilor săi rămâne personal răspunzător pentru formarea și exprimarea opiniei sale în
cadrul final al îndeplinirii misiunii.

123 UTILIZAREA LUCRĂRILOR ALTOR PROFESIONIȘTI

NORMA
Profesioniștii contabili care utilizează lucrările altor profesioniști – specialiști, experți – externi
cabinetului/societății de expertiză contabilă sau unității patrimoniale unde sunt salariați apreciază
în ce măsură lucrările acestora pot servi la realizarea obiectivelor misiunii (responsabilităților) lor.
De regulă, se recurge la un specialist, tehnician, expert atunci când executarea lucrărilor necesită o
altă competență.
COMENTARII
Termenul profesionist – specialist, tehnician, expert – desemnează o persoană, un cabinet sau o
societate de profil care posedă competențele, cunoștințele și experiența specifice unui domeniu
particular, altul decât contabilitatea, auditul sau specializările proprii profesionistului contabil,
cabinetului sau societății de expertiză contabilă în cauză.

164
Profesionistul – specialist, tehnician, expert – poate fi:
– angajat al clientului sau al unității patrimoniale unde profesionistul contabil este salariat;
– angajat de client sau de unitatea patrimonială;
– angajat de liber-profesionistul contabil;
– angajat al liber-profesionistului contabil.
Când liber-profesionistul contabil utilizează lucrările altor profesioniști, aceste lucrări sunt
considerate mai degrabă ca aparținând unei persoane care are capacitatea unui specialist,
tehnician, expert decât ca aparținând unui colaborator sau unui salariat al său.
În acest caz, profesionistul contabil va supune lucrările acestor profesioniști procedurilor
controlului de calitate.
În cursul efectuării misiunilor – responsabilităților – profesioniștii contabili au nevoie să utilizeze
lucrările altor profesioniști, prezentate sub formă de rapoarte, avize, evaluări și declarații de
expert – specialist.
De pildă:
– evaluarea anumitor tipuri de active;
– evaluarea cantităților sau stării fizice/morale a activelor;
– evaluări bazate pe tehnici și metode specializate;
– evaluarea gradului de înaintare în realizarea fizică a produselor în curs de fabricație;
– avize ale juriștilor privind interpretarea acordurilor, statutelor, contractelor specifice unui
sector de activitate sau altor reglementări.
Profesionistul contabil care intenționează să utilizeze lucrările altui profesionist trebuie să
determine competența profesională a acestuia.
În acest scop, va ține seama, de pildă, de:
– calificările profesionale, diplome sau înscrierea profesionistului în lista – tabloul –
profesioniștilor agreați de un organism profesional;
– experiența și reputația profesionistului în domeniul pentru care profesionistul contabil
dorește un aviz de specialitate.
Riscul de lipsă de obiectivitate a profesionistului solicitat este mai mare în cazul când
profesionistul:
– este angajat al clientului sau al unității patrimoniale din care face parte profesionistul
contabil salariat beneficiar al lucrărilor profesionistului;
– este legat într-un fel sau altul de client sau de unitatea patrimonială menționată în aliniatul
precedent.
Profesionistul contabil trebuie să reunească elemente suficiente și juste care să îi permită
aprecierea dacă întinderea lucrărilor profesionistului solicitat acoperă obiectivele care i-au fost
stabilite.
În acest sens, se vor examina instrucțiunile scrise date profesionistului – specialist, tehnician,
expert, și în mod deosebit:
– obiectivele și întinderea lucrărilor profesionistului;
– descrierea generală a aspectelor particulare cerute a fi tratate în raportul profesionistului;
– condițiile de acces ale profesionistului la documentele și fișierele pertinente;
– clasificarea legăturilor care pot exista între profesionist, client sau unitatea patrimonială din
care face parte profesionistul contabil salariat;
– confidențialitatea informațiilor despre client / unitatea patrimonială la care are acces
profesionistul solicitat;
– informațiile privind ipotezele și metodele pe care profesionistul solicitat le va folosi și
coerența lor cu cele aplicate, eventual, în exercițiile precedente.

165
Dacă aceste puncte nu sunt definite clar în instrucțiunile date profesionistului solicitat,
profesionistul contabil poate recurge la contactarea directă a acestuia în scopul obținerii în final a
elementelor suficiente și juste privind realizarea obiectivelor lucrărilor profesionistului solicitat.
Profesionistul contabil va stabili dacă rezultatele profesionistului solicitat sunt coerente și
credibile în ceea ce privește:
– ipotezele și metodele folosite;
– rezultatele lucrărilor profesionistului solicitat, în lumina cunoștințelor pe care
profesionistul contabil le are despre activitatea sau rezultatele procedurilor utilizate de
acesta;
– sursele de date utilizate.
Validitatea și temeinicia ipotezelor și metodelor utilizate, cât și aplicarea lor au în vedere
raționamentele profesionistului solicitat.
Nedispunând de aceleași competențe ca acesta, profesionistul contabil nu poate să pună în discuție
ipotezele și metodele utilizate de profesionistul solicitat. Dar, pe baza cunoștințelor sale despre
obiectivele asupra cărora profesionistul solicitat și-a exprimat opinia, profesionistul contabil se va
strădui să le înțeleagă și va stabili dacă ele par rezonabile, cunoscând că responsabilitatea finală a
misiunii sale îi revine în totalitate.

125 DOCUMENTAREA LUCRĂRILOR

NORMA
O bună organizare a misiunilor – responsabilităților – include ținerea dosarelor de lucru. Ele ajută
la înțelegerea și controlul lucrărilor. Permit, de asemenea, profesionistului contabil materializarea
punerii în aplicare a diligențelor sale pentru fiecare misiune îndeplinită.
Profesionistul contabil păstrează dosarele sale de lucru pe perioada prescripției legale, protejând
confidențialitatea acestora.
COMENTARII
Termenul „documentare" semnifică documentele pregătite sau obținute de profesionistul contabil
și păstrate în dosarele de lucru ale misiunii respective.
Dosarele de lucru pot fi pe suport de hârtie, pe microfilm sau pe suport informatic.
Dosarele de lucru constituie un mijloc util care îl orientează pe profesionistul contabil și pe
colaboratorii acestuia în organizarea și executarea misiunii.
Dosarele de lucru îi asigură profesionistului contabil:
– modalitatea de îndeplinire a lucrărilor executate și controlul acestora;
– regăsirea informațiilor pe care trebuie să le prezinte clientului sau angajatorului în mod
frecvent;
– mijlocul eficace de cunoaștere a entității – unitatea patrimonială – clientului sau
angajatorului;
– buna predare parțială sau totală a misiunii atunci când apar noi colaboratori pe parcursul
executării acesteia;
– ameliorarea calității intervențiilor ulterioare, în măsura în care elementele pe care le conțin
(descrierea entității, unității patrimoniale, dificultățile întâlnite ș.a.) permit completarea sau
realizarea programului de lucru;
– elementele de probă ale realizării diligențelor profesionale, ale întinderii lucrărilor și ale
concluziilor la care s-a ajuns.
Conținutul obligatoriu al dosarului de lucru este greu de precizat din cauza varietății misiunilor și
a modalităților de execuție. Totuși, anumite documente de bază trebuie să își găsească locul într-
un dosar de lucru, asigurând în acest fel satisfacerea obiectivelor mai înainte amintite, și anume:

166
– contractul de prestări de servicii, anexele, adiționalele și corespondența legată de acesta;
– documentele justificând intervențiile făcute pe lângă client – angajator – pentru obținerea
informațiilor și documentelor necesare realizării misiunii;
– informațiile și datele – documentele – primite de la client și de la terți;
– documentele elaborate de profesionistul contabil;
– elementele administrative proprii realizării misiunii (bugetul, urmărirea bugetului de timp –
a programelor individuale de lucru ale colaboratorilor, facturarea onorariilor).
Dosarul de lucru cuprinde doar elementele semnificative ale realizării misiunii și nu trebuie
considerat ca fiind un scop în sine.
Dosarul de lucru este unul dintre elementele de organizare internă a cabinetului/societății de
expertiză contabilă. O structură sau o formă particulară a dosarelor de lucru nu poate fi
preconizată. Totuși, este important, pentru a facilita accesul la dosare, ca profesionistul contabil să
opteze pentru o structură și o formă definite.
Atunci când misiunea este repetitivă și se desfășoară pe mai multe exerciții financiare, dosarul de
lucru poate fi împărțit în două:
– o parte permanentă – dosarul permanent, care este constituită din ansamblul documentelor
susceptibile a fi utile executării misiunilor succesive și care prezintă deci un interes durabil;
– o parte aferentă unui exercițiu financiar dat – dosarul exercițiului, care cuprinde documentele
privind lucrările efectuate a căror utilitate nu depășește exercițiul în cauză.
Pentru aceste misiuni repetitive este recomandabil să se utilizeze documente de lucru
standardizate – tipizate – la nivelul cabinetului/ societății de expertiză contabilă.
Dosarele de lucru aparțin profesionistului contabil, care trebuie să ia toate măsurile necesare
pentru asigurarea păstrării lor pe durata prescrierii legale și pentru a evita divulgarea nepermisă a
conținutului acestora.
Conținutul dosarelor de lucru reprezintă documentația proprie a profesionistului contabil, iar
clientul trebuie considerat ca o terță persoană în ceea ce privește secretul profesional.
Documentele confidențiale din categoria secretului profesional nu pot fi comunicate în exterior
decât cu acordul profesionistului contabil.
Documentația proprie profesionistului contabil se compune din toate documentele, piesele care nu
aparțin clientului sau care nu au fost stabilite prin clauze contractuale a-i fi înmânate clientului cu
ocazia desfășurării misiunii.

13 NORMA DE RAPORTARE
NORMA
Misiunile profesionistului contabil au ca finalitate un raport scris. Documentul stabilit este diferit
în funcție de tipul de misiune.
Raportul este realizat în scopul de a face cunoscute clientului și, dacă este cazul, terțelor persoane
natura lucrărilor profesionistului contabil și concluziile emise la sfârșitul lucrărilor sale.
COMENTARII
Documentul – raportul – stabilit poate lua forme variate: scrisoare, atestare sau notă de
comentarii, raport de audit financiar (contractual) sau statutar și raport de certificare etc.
În cuprinsul documentelor – raportului – se face referire la normele profesionale care guvernează
misiunea, atunci când ele există.
Documentul – raportul – este datat și semnat de către profesionistul contabil și eventual de către
un colaborator care l-a asistat în timpul misiunii.

167
În societățile de expertiză contabilă, documentele – rapoartele – realizate sunt semnate de către
profesionistul contabil care a condus misiunea și de cel care angajează societatea prin semnătura
sa socială (expert contabil / contabil autorizat), înscris în Tabloul Corpului.
Documentul – raportul – este adresat numai clientului, acesta hotărând difuzarea lui.

168