1.

NOTIUNEA JUSTITIEI SI PARTICULARITATILE EI

Justitie- Totalitatea organelor de jurisdicţie dintr-un stat; ansamblul legilor şi al
instanţelor judecătoreşti; sistemul de funcţionare a acestor instanţe.
Particularitățile dupa care se deosebește justiția de celelalte genuri de activitate statala
sunt:
- justitia se infaptueste numai de instantele judecatoreshti;
-justitia se înfaptuieste prin metode prevazute de lege.

2. PRINCIPIUL LEGALITATII
Principiul legalitatii implica subordonarea neconditionata a participantilor la raportul
juridic fata de dispozitiile normative, însa pentru ca aceasta conformare sa poata deveni
realitate, este necesar ca destinatarii normelor sa-si cunoasca într-o maniera clara si
neechivoca drepturile si obligatiile, ceea ce se poate realiza doar când normele juridice
sunt cuprinse în acte normative scrise.

3. PRINCIPIUL OBLIGATIVITATII HOTARIRILOR

INSANTELOR JUDECATORESTI
Respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor
judecătoreşti este obligatorie. Curtea releva că respectarea hotărârilor
judecătoreşti se exprimă prin obligativitatea executării acestora.

4. ACCESUL LIBER LA JUSTITIE

-Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţă judecătorească, în
modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi
interesele legitime.
-Nici unei persoane nu i se poate refuza apărarea judiciară din motiv de inexistenţă a
legislaţiei, de imperfecţiune, coliziune sau obscuritate a legislaţiei în vigoare.
-Renunţarea la dreptul adresării în instanţă judecătorească nu are efect juridic dacă acest
act contravine legii ori încalcă drepturile, libertăţile sau interesele legitime ale persoanei.

5. PRINCIPIUL-DREPTUL DE ATAC (FOLOSIREA

CAILOR DE ATAC IN PROCESUL INFAPTUIRII
JUSTITIEI)
Căile de atac reprezintă mijloace procedurale prin care se poate cere şi obţine anularea
sau reformarea (totală sau parţială) a unei hotărâri judecătoreşti; ele apar ca un remediu
contra eventualelor erori ce se pot strecura într-o hotărâre, uneori chiar contra nedreptăţii
dintr-un act jurisdicţional
INFAPTUIREA JUSTITIEI NUMAI DE INSTANTELE
JUDECATORESTI Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul următoarelor instanţe
judecătoreşti:
a) Curtea Supremă de Justiţie;
b) curţile de apel;
c) judecătorii

6. COLEGIALITATEA SI UNIPERSONALITATEA
EXAMINARII CAUZELOR IN INSTANTELE
JUDECATORESTI
Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul următoarelor instanţe judecătoreşti:
a) Curtea Supremă de Justiţie; b) curţile de apel; c) judecătorii.

7. INDEPENDENTA, IMPARTIALITATEA SI
INAMOVIBILITATEA JUDECATORULUI
Independenţa judecătorului este asigurată prin:
-procedura de înfăptuire a justiţiei;
-procedeul de numire, suspendare, demisie şi eliberare din funcţie;
-declararea inviolabilităţii lui;
-secretul deliberărilor şi interzicerea de a cere divulgarea lui;
- stabilirea răspunderii pentru lipsa de stimă faţă de judecată, judecători şi pentru
imixtiune în judecarea cauzei;
- alocarea resurselor adecvate pentru funcţionarea sistemului judiciar, crearea de condiţii
organizatorice şi tehnice favorabile activităţii instanţelor judecătoreşti;
- asigurarea materială şi socială a judecătorului;
Inamovibilitatea judecatorului
-Judecătorul instanţei judecătoreşti este inamovibil pe perioada exercitării funcţiilor, cu
excepţia anumitor cazuri
-Împuternicirile lui pot fi suspendate în baza şi în modul stabilit de prezenta lege.
Inviolabilitatea judecatorului :
-Personalitatea judecătorului este inviolabilă.
- Inviolabilitatea judecătorului se extinde asupra locuinţei şi localului lui de serviciu,
vehiculelor şi mijloacelor de telecomunicaţie folosite de el, asupra corespondenţei,
bunurilor şi documentelor lui personale.
- Judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea
justiţiei şi pentru hotărîrea pronunţată dacă nu va fi stabilită, prin sentinţă definitivă,
vinovăţia lui de abuz criminal.
- Urmărirea penală împotriva judecătorului poate fi pornită doar de Procurorul General,
cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Preşedintelui Republicii Moldova
sau, după caz, al Parlamentului, în condiţiile Codului de procedură penală.
- Judecătorul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat, cu excepţia
cazurilor de infracţiune flagrantă, sau tras la răspundere penală fără acordul Consiliului
Superior al Magistraturii şi al Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, al
 Parlamentului.
- Judecătorul poate fi supus sancţiunilor administrative numai de către instanţa de
judecată, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorul reţinut în cazul în
care este bănuit că a săvîrşit o contravenţie administrativă urmează a fi eliberat imediat
după identificare.

8. LIMBA DE PROCEDURA SI DREPTUL LA

INTERPRETARE
-Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.
-Persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba
moldovenească sînt în drept să ia cunoştinţă cu actele, cu lucrările dosarului şi să
vorbească în judecată prin interpret.
-Prin оncheiere a instanţei, procesul se poate desfăşura şi într-o limbă acceptabilă pentru
majoritatea participanţilor la proces.
-În cazul în care procesul se desfăşoară în o altă limbă, instanţa emite hotărîrea în mod
obligatoriu şi în limba moldovenească.
-Actele procedurale care se înmînează persoanelor interesate în soluţionarea pricinii se
traduc, la solicitarea lor, în limba procesului ori în limba la care aceştia au recurs în
proces.

9. PRINCIPIUL EGALITATII TUTUROR IN FATA LEGII

SI AUTORITATII JUDECATORESTI
Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti, fără
deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă
politică, avere sau de origine socială, precum şi de alte împrejurări.

10. PUBLICITATEA SI ORALITATEA

DEZBATERILOR JUDICIARE
Şedinţele de judecată sînt publice. Judecarea cauzelor în şedinţă închisă se admite numai
în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea procedurii.

11. ASIGURAREA DREPTULUI DE A SE APARA IN

PROCESUL INFAPTUIRII JUSTITIEI

12. PREZUMTIA NEVINOVATIEI

Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va
fi dovedită în mod legal, în baza sentinţei definitive a instanţei judecătoreşti.
13. EGALITATEA PARTILOR IN PROCES SI
CARACTERUL CONTRADICTORIU AL DEZBATERII
JUDICIARE
Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti, fără
deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă
politică, avere sau de origine socială, precum şi de alte împrejurări.

14. DISTRIBUIREA ALEATORIE A DOSARELOR SI

CONSTITUIREA COMPLETELOR DE JUDECATA
În instanţele judecătoreşti dosarele sînt distribuite pentru examinare potrivit principiului
aleatoriu, care asigură transparenţa, obiectivitatea şi imparţialitatea acestui proces, prin
intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.

15. ELEMENTELE SISTEMULUI JUDICIAR IN

REPUBLICA MOLDOVA (CARACTERIZARE
GENERALA)
Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul următoarelor instanţe judecătoreşti:
a) Curtea Supremă de Justiţie;
b) curţile de apel;
c) judecătorii.

16. GRADELE DE JURISDICTIE SI MODALITATILE

EXAMINARII CAUZEI JUDICIARE Puterea judecătorească este
independentă, separată de puterea legislativă şi puterea executivă, are atribuţii proprii,
exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile
prevăzute de Constituţie şi de alte legi. Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

17. MODUL DE NUMIRE IN FUNCTIE A

JUDECATORILOR. CONDITIILE NECESARE PENTRU
NIMIRE
La funcţia de judecător poate candida persoana cu o reputaţie ireproşabilă, care deţine
cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară şi întruneşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu;
b) are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia;
c) a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei ;
d) nu are antecedente penale;
e) cunoaşte limba de stat;
f) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei.
 -Judecătorii judecătoriilor şi judecătorii curţilor de apel se numesc în funcţie, din numărul
candidaţilor selectaţi prin concurs, de către Preşedintele Republicii Moldova, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
-Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi de către Parlament, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii.
-PreşedinteleRepublicii Moldova poaterespinge o singurădatăcandidaturapropusă de
cătreConsiliul Superior al Magistraturii pentru numirea înfuncţia de judecător numai
încazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia
respectiva.

18. JUDECATORIILE (RAIONALE, DE SECTOR,

MUNICIPALE, SPECIALIZATE) Localităţile de reşedinţă şi
circumscripţia instanţelor judecătoreşti sînt stabilite conform anexelor legii privind
organizarea judecătorească

19. CURTILE DE APEL

Fiecare curte de apel îşi exercită competenţa într-o circumscripţie care cuprinde mai
multe judecătorii.
Competenţa curţilor de apel:
a) judecă cauzele şi cererile date prin lege în competenţa lor;
b) soluţionează conflictele de competenţă apărute între judecătoriile din circumscripţia
lor;
c) generalizează practica judiciară;
d) exercită alte atribuţii, conform legii.
Curţile de apel pot fi formate din mai multe colegii, după categoria cauzelor, sau dintr-un
singu rcolegiu mixt. . Colegiile se constituie din judecătoria icurţilor de apel.

20. CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE

Competenta - Sfera de activitate a Curţii Supreme de Justiţie este să: -judece, sesizeze,
generalizeze , sa dea explicaţii ,si sa exercite alte atribuţii conform legii.
Curtea Supremă de Justiţie estesupusă şi ea, conform legii, unei organizări, pentru a se
crea o oarecare ordine în activitatea acesteia.aceasta este compusă din preşedinte, 2
vicepreşedinţi, care sînt concomitent preşedinţiai Colegiului Civil, Comercialşi de
ContenciosAdministrativ şi, respectiv, al Colegiului Penal, precum şi din judecători
(dintre care doi judecători exercită concomitent şi funcţia de vicepreşedinte al colegiului)
care îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii.

21. COMPONENTA SI ATRIBUTIILE CONSILIULUI

SUPERIOR AL MAGISTRTATURII
Componenta:
-Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din12 membri.
 -În componenţaConsiliului Superior al Magistraturii intră judecători şi profesori de drept
titulari, precum şi Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul
General care sînt membri de drept.
-Trei membri aiConsiliului Superior al Magistraturii se aleg de către Parlament din rîndul
profesorilor de drept titular.
-Şase membri din rîndul judecătorilor, inclusiv 2 membri supleanţi, sînt aleşi în Consiliul
Superior al Magistraturii prin vot secret de cătreAdunarea Generală a Judecătorilor.
-Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia membrilor de drept, nu pot
exercita o altă activitate remunerată decît ceadidactică şi ştiinţifică.
-La alegerea încalitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, persoanele
care ocupăfuncţii administrative, întermen de 30 de zile de la data alegerii, depuncerere
de suspendare a activităţii administrative peperioadaexercităriimandatului de membrual
Consiliului Superior al Magistraturii.
In competentaConsiliului Superior al Magistraturii intra:
- a face propuneri Preşedintelui Republicii Moldova sau, respectiv, Parlamentului de
numire, promovare la o instanţăsuperioară, transferare la o instanţă de acelaşinivelsau la
o instanţăinferioară, de numireînfuncţia de preşedintesau de vicepreşedinte de instanţăori
de eliberare din funcţie a judecătorilor,
preşedinţilorşivicepreşedinţilorinstanţelorjudecătoreşti;
-primeştejurămîntul judecătorilor;
-desemnează judecătorii încadrulConsiliului Institutului Naţional al Justiţiei;
-aplicăsancţiuni disciplinare în privinţa judecătorilor;
- examinează, confirmă şi propune, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, proiectul
bugetelor instanţelor judecătoreşti;

22. COMPETENTA CURTII CONSTITUTIONALE

a) exercită la sesizare controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărîrilor
Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor
Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
b) interpretează Constituţia;
c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova,
validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova;

23. MODUL DE FORMARE SI COMPONENTA

CURTII CONSTITUTIONALE
Judecătorii Curţii Constituţionale sînt inamovibili pe durata mandatului, independenţi şi
se supun numai Constituţiei
- Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani.
-Doi judecători sînt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al
Magistraturii.
-Judecătorii Curtii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia.
 Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă o pregătire juridică superioară, o înaltă
competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 15 ani în activitatea juridică, în
învăţămîntul juridic sau în activitatea ştiinţifică.

24. AVOCATUL PARLAMENTAR:SARCINI,

COMPETENTA
-Avocaţii parlamentari examinează sesizările cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor
străini şi apatrizilor care locuiesc permanent sau se află temporar pe teritoriul ei, denumiţi
în continuare petiţionari, ale căror drepturi şi libertăţi au fost încălcate în Republica
Moldova.
-avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului examinează petiţii privind
protecţia drepturilor copilului şi, în limitele competenţei, este în drept să acţioneze din
proprie iniţiativă.

25. STATUTUL AVOCATULUI PARLAMENTAR.

MODUL DE NUMIRE SI ELIBERARE DIN FUNCTIE
Statutul avocatului:
-Activitatea avocatului parlamentar este menită să asigure garantarea respectării
drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului de către autorităţile publice centrale şi
locale, instituţii, asociaţiile obşteşti şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate
nivelurile.
-Avocaţii parlamentari contribuie la apărarea drepturilor omului prin prevenirea încălcării
acestora şi repunerea în drepturi a omului, la perfecţionarea legislaţiei ce ţine de
domeniul apărării drepturilor omului, la instruirea juridică a populaţiei prin aplicarea
procedeelor menţionate în prezenta lege.
Modul de numire in frunctie :
-Parlamentul numeşte 4 avocaţi parlamentari, egali în drepturi, unul dintre care este
specializat în problemele de protecţie a drepturilor copilului.
-Avocaţii parlamentari sînt numiţi în funcţie cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
- Propunerile privind candidaturile avocaţilor parlamentari sînt înaintate în Parlament de
către Preşedintele Republicii Moldova
-Avocaţii parlamentari sînt numiţi în funcţie pentru un mandat de 5 ani.
-Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de avocat parlamentar mai mult decît două
mandate consecutive.

26. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE SI ACTIVITATE

ALE ORGANELOR PROCURATURII
-Procuratura îşi desfăşoară activitatea pe principiul legalităţii.
-Activitatea Procuraturii este transparentă şi presupune garantarea accesului societăţii şi
al mijloacelor de informare în masă la informaţiile despre această activitate, cu excepţia
restricţiilor prevăzute de lege.
-Procurorul îşi organizează activitatea şi o desfăşoară pe principiul autonomiei, asigurat
prin independenţă procesuală şi control judecătoresc, care îi oferă posibilitatea de a lua de
 sine stătător decizii în cauzele şi în cazurile pe care le examinează.

27. STRUCTURA SI PERSONALUL PROCURATURII

Sistemul organelor Procuraturii
Procuratura este un sistem unic, centralizat şi ierarhic, care include:
a) Procuratura Generală;
b) procuraturile teritoriale;
c) procuraturile specializate.
Procuratura Generală este condusă de Procurorul General şi este ierarhic superioară
tuturor organelor Procuraturii. Procuratura Generală organizează şi coordonează
activitatea procuraturilor din subordine, gestionează bugetul Procuraturii.
În categoria procuraturilor teritorialeintră procuraturile unităţii teritoriale autonome, ale
municipiului Chişinău, ale raioanelor, municipiilor, oraşelor şi sectoarelor.
În categoria procuraturilor specializate intră procuraturile care activează în anumite
domenii speciale.
-Procuratura anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie şi îşi
exercită atribuţiile pe întreg teritoriul ţării.
-Procuraturile militare
În cadrul Procuraturii activează: a) procurori;b) funcționari publici;c) funcționari
publici cu statut special; d) personal tehnic.

28. COMPETENTA SI ATRIBUTIILE

PROCURORULUI
Competentele procurorolui:
a) să solicite şi să primească de la persoanele juridice şi fizice informaţii, materiale şi
date ce constituie secret comercial şi bancar, necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale,
doar în cadrul unui proces penal pornit, cu autorizaţia judecătorului de instrucţie;
b) să dispună organelor abilitate efectuarea controlului, a reviziei privind activitatea
agenţilor economici şi a altor persoane juridice; să antreneze specialişti pentru elucidarea
unor probleme de specialitate apărute în exerciţiul funcţiei; să dispună efectuarea unor
expertize, controale asupra materialelor, informaţiilor, comunicărilor primite de organele
Procuraturii şi să ceară prezentarea rezultatelor acestor acţiuni;
c) să citeze orice persoană şi să solicite explicaţii verbale sau scrise în cazul urmăririi
penale sau al lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi în cazul
încălcării ordinii de drept;
d) să aibă acces liber în localurile instituţiilor publice, ale agenţilor economici, ale altor
persoane juridice, precum şi la documentele şi materialele lor.

29. STATUTUL PROCURORULUI

-În exercitarea atribuţiilor, procurorul este autonom, imparţial şi se supune numai legii.
-Promovarea, delegarea, detaşarea şi transferul procurorului se fac numai cu acordul lui,
dacă legea nu prevede altfel.
-Procurorul poate fi sancţionat, suspendat şi eliberat din funcţie numai în temeiurile şi în
 condiţiile stabilite de lege.
Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu
excepţia activităţilor didactice şi ştiinţifice.

30. GRADELE DE CLASIFICARE SI GRADELE

MILITARE SPECIALE ALE PROCURORILOR
Pentru procurori se stabilesc următoarele grade de clasificare:
a) pentru corpul juridic suprem:
consilier juridic de stat de rangul I;
consilier juridic de stat de rangul al II-lea;
consilier juridic de stat de rangul al III-lea;
b) pentru corpul juridic superior:
consilier juridic de rangul I;
consilier juridic de rangul al II-lea;
consilier juridic de rangul al III-lea;
c) pentru corpul juridic inferior:
jurist de rangul I;
jurist de rangul al II-lea;
jurist de rangul al III-lea.
Pentru procurorii din procuraturile militare şi din subdiviziunea Procuraturii Generale
învestită cu atribuţii în Forţele Armate se stabilesc următoarele grade militare speciale:
a) pentru corpul juridic superior:
colonel de justiţie;
locotenent-colonel de justiţie;
maior de justiţie;
b) pentru corpul juridic mediu:
căpitan de justiţie;
locotenent-major de justiţie;
locotenent de justiţie.

31. MASURILE DE INCURAJARE.RASPUNDEREA

DISCIPLINARA SI PATRIMONIALA A
PROCURORILOR
Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, pentru iniţiativă, operativitate şi
pentru alte merite relevante în serviciu, procurorii pot fi încurajaţi prin:
a) exprimarea unei mulţumiri;
b) oferirea unui cadou simbolic;
c) acordarea unui premiu;
d) conferirea unui grad de clasificare sau grad militar special mai înalt;
e) conferirea „Diplomei de Onoare a Procuraturii”;
f) decorarea cu insigna „Lucrător de Onoare al Procuraturii”;
g) acordarea unor alte distincţii instituite de Procurorul General
Pentru merite deosebite în serviciu, procurorii pot fi propuşi spre decorare cu distincţii de
 stat.

32. ORGANELE CONSULTATIVE SI ORGANELE DE

AUTOADMINISTRARE DIN CADRUL
PROCURATURII
Colegiul Procuraturii este un organ consultativ în organizarea activităţii Procurorului
General. Colegiul Procuraturii este compus din 9 procurori.Preşedinte al Colegiului
Procuraturii este Procurorul General. Colegiul Procuraturii prezintă recomandări şi opinii
asupra problemelor abordate de Procurorul General ori asupra problemelor generale
privind conducerea şi organizarea activităţii Procuraturii.

33. ORGANELE DE URMARIRE PENALA IN

REPUBLICA MOLDOVA. INTERACTIUNEA
PROCURORULUI CU ORGANELE DE URMARIRE
PENALA
Ofiţerul de urmărire penală este persoana cu funcţie de răspundere care, în numele
statului şi în limitele competenţei sale, efectuează nemijlocit urmărirea penală în cauze
penale. În funcţia de ofiţer de urmărire penală poate fi numit cetăţeanul Republicii
Moldova care are studii juridice superioare şi cunoaşte limba de stat, dispune de calităţile
profesionale şi morale necesare, este apt din punctul de vedere al stării de sănătate să
exercite atribuţiile care îi revin.

34. MINISTERUL AFACERILOR INTERNE A

REPUBLICII MOLDOVA : SARCINI, STRUCTURA SI
FUNCTIILE PRINCIPALE
Ministerul are misiunea de a analiza situaţia şi problemele din domeniile de activitate
gestionate, de a elabora politici publice eficiente în domeniile prevăzute, de a monitoriza
calitatea politicilor şi actelor normative şi de a propune intervenţii justificate ale statului
care urmează să ofere soluţii eficiente în domeniile de competenţă, asigurînd cel mai bun
raport dintre rezultatele scontate şi costurile preconizate.
Funcţiile de bază ale Ministerului sînt:
-elaborarea documentelor de politici, proiectelor de acte normative în domeniile
prevăzute;
-colaborarea, în conformitate cu legislaţia naţională, cu instituţii de profil din străinătate;
-realizarea actelor normative şi implementarea tratatelor internaţionale ale Republicii
Moldova
-coordonarea şi monitorizarea activităţii autorităţilor administrative, a serviciilor publice
desconcentrate din subordine şi a instituţiilor publice în care Ministerul are calitatea de
fondator;
-exercitarea altor funcţii specifice.
Structura Ministerului afacerilor interne:
 -Cabinetul ministrului
-Directia relatii publice
-Directia generala juridica etc.

35. CENTRUL NATIONAL ANTICORUPTIE :

SARCINI , STRUCTURA SI FUNCTIILE PRINCIPALE
Centrul Naţional Anticorupţie este un organ specializat în prevenirea şi combaterea
corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament corupţional.
În atribuţiile Centrului intră:prevenirea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor
şi infracţiunilor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, precum şi a faptelor de
comportament corupţional;
Structura aparatului central al Centrului Naţional Anticorupţie:
-Conducerea (director, doi directori adjuncţi) Direcţia generală prevenirea corupţiei
Direcţia generală combaterea corupţiei Direcţia generală urmărire penală;
-Direcţia economico-financiară şi administrare;
-Serviciu juridic etc.

36. ORGANELE DE SECURITATE A STATULUI :

SARCINILE SI ATRIBUTIILE, SISTEMUL DE
ORGANIZARE
Organelesecurităţiistatuluisîntstructurispecializate ale puterii executive, menitesăasigure,
înlimitacompetenţeilor, securitateastatuluiRepublica Moldova.
Organele securităţii statului au următoarele atribuţii:
a) apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, asigurarea pazei
frontierei de stat, apărarea regimului constituţional, a drepturilor, libertăţilor şi intereselor
legitime ale persoanei de atentate ilegale;
b) desfăşurarea activităţii informative pentru asigurarea securităţii statului;
c) asigurarea Parlamentului, a Preşedintelui Republicii Moldova şi a Guvernului cu
informaţii, necesare soluţionării problemelor asigurării securităţii statului;
d)combaterea terorismului,a crimei organizate, a corupţiei, care subminează securitatea
statului, precum şi descoperirea, prevenirea şi contracararea altor infracţiuni, a căror
urmărire penală este de competenţa organelor securităţii statului;

37. NATURA JURIDICA, SCOPURILE SI PRINCIPIILE

DE ACTIVITATE ALE AVOCATURII
-Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să
pledeze şi să acţioneze în numele clienţilor lor, să practice dreptul, să apară în faţa unei
instanţe judecătoreşti sau să consulte şi să reprezinte în materie juridică clienţii lor.
 -Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă, în
condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei de avocat. Activitatea avocatului nu este
activitate de întreprinzător.
Avocatura se bazează pe următoarele principii:
a) asigurarea dreptului la apărare garantat de Constituţie;
b) libertate şi independenţă în activitatea de avocat;
c) democratism şi colegialitate în raporturile dintre avocaţi;
d) apartenenţă benevolă la asociaţiile profesionale de avocaţi;
e) asigurarea legalităţii şi umanismului.

38. GENURILE DE ASISTENTA JURIDICA

ACORDATA DE AVOCATI SI FORMELE EI
-Asistarea şi reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele, operaţiunile
permise de Lege şi necesare ocrotirii şi apărării intereselor clientului.
-În procedura de acordare a asistenţei juridice, avocatul poate adeveri copii şi extrase din
acte şi poate certifica semnăturile de pe actele necesare pentru acordarea asistenţei
juridice. Avocatul nu poate efectua aceste acţiuni pentru sine, pentru membrii familiei
sale, pentru rude pînă în gradul al patrulea inclusiv afini.
-Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de lege, exercitarea oricărei activităţi specifice
profesiei de avocat de către o persoană fizică care nu are calitatea de avocat.
-Asistenţa juridică acordată de avocat trebuie să corespundă bunelor practici profesionale
în materie juridică, normelor materiale şi procedurale şi să rezulte dintr-o conduită
profesională corectă.
-Asistarea şi reprezentarea clientului impun diligenţă profesională adecvată, pregătire
temeinică a cauzelor, potrivit naturii cazului şi experienţei.
Formele:
-Fiecare avocat îşi alege, la discreţie, doar una din formele de exercitare a profesiei de
avocat prevăzute de Lege: cabinetul avocatului sau biroul asociat de avocaţi, care se
înregistrează de către Ministerul Justiţiei în termen de o lună de la data prezentării actelor
prevăzute de Lege
-Avocatul poate fi fondator doar al unui cabinet sau al unui birou asociat de avocaţi.
Avocatul este în drept să modifice forma de organizare a activităţii de avocat în condiţiile
Legii.

39. ORGANELE DE AUTOCONDUCERE ALE

AVOCATILOR
-Organele de autoadministrare ale
avocaţilorsîntorganizateşifuncţioneazăînbazaprincipiuluiautonomiei,
înlimitelecompetenţelorprevăzute de prezentalege.
-Alegereaorganelor de conducere ale profesiei de avocat se face prinvot secret.
-Organele de conducerecolegialeadoptăhotărîriprinvotdeschis.
Deliberărileşivotulconstituiesecretprofesional.
40. FORMELE DE ORGANIZARE ALE PROFESIEI DE
AVOCAT
Profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:
a) cabinet al avocatului; b) birou asociat de avocaţi.
-Avocatul poate fi fondator doar al unui cabinet sau al unui birou asociat de avocaţi. -
Denumirea cabinetului avocatului include numele şi prenumele acestuia. Biroul asociat
de avocaţi poate avea denumire.
-Dizolvarea cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocaţi se efectuează în
conformitate cu legislaţia civilă.
-Cabinetul avocatului şi biroul asociat de avocaţi ţin registrul contractelor de asistenţă
juridică încheiate de către avocaţi şi avocaţii stagiari cu clienţii lor.
- Cabinetul avocatului şi biroul asociat de avocaţi activează în condiţii juridice şi
economice egale şi nu pot fi discriminate unul faţă de altul sub aspect financiar, fiscal ori
de altă natură.

41. MODUL DE DOBINDIRE A LICENTEI DE

AVOCAT

42. NOTARIATUL: NATURA JURIDICA, FUNCTIILE

S SISTEMUL ORGANELOR NOTARIALE
-Notariatul este o instituţie publică de drept abilitată să asigure, în condiţiile legii,
ocrotirea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor şi statului prin îndeplinirea de
acte notariale în numele Republicii Moldova.
-Notariatul îşi desfăşoară activitatea în baza Constituţiei Republicii Moldova, prezentei
legi, altor acte normative, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova
este parte.
-Pornind de la caracterul public al notariatului, Ministerul Justiţiei efectuează, în
conformitate cu legislaţia, reglementarea şi organizarea activităţii notariale.
-Activitatea notarială se realizează de notari şi de alte persoane, abilitate prin lege, prin
acte notariale şi consultaţii notariale.
-Activitatea notarială se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, respectîndu-se
imparţialitatea.

43. PRINCIPII DE ORGANIZARE SI ACTIVITATE A

NOTARULUI
Activitatea notarului se bazează pe următoarele principii:
a) principiul legalităţii; -Notarul activează în limitele stabilite de lege.
b) principiul independenţei şi imparţialităţii; -În activitatea sa, notarul este independent şi
se supune numai legii.
c) principiul îndeplinirii personale a atribuțiilor; -Notarul își exercită personal activitatea
 notarială și nu poate delega împuternicirile sale unei alte persoane.
d) principiul păstrării secretului profesional; -Notarul este obligat să păstreze secretul
profesional cu privire la actele îndeplinite şi faptele ce i-au devenit cunoscute în cadrul
activităţii sale, indiferent de modul de obținere ori sursa informației, inclusiv după
încetarea activității sale.
e) principiul nediscriminării.

44. COMPETENTA NOTARULUI

Notarul îndeplineşte următoarele acte notariale:
a) autentificarea actelor juridice (testamente, procuri, contracte);
b) procedura succesorală notarială şi eliberarea certificatului de moştenitor;
c) eliberarea certificatelor de proprietate;
d) legalizarea semnăturilor de pe documente;
e) legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele;
f)efectuarea şi legalizarea traducerilor documentelor;
g)primirea documentelor la păstrare; etc.

45. MODALITATI DE DOBINDIRE A CALITATII DE

NOTAR SI MODUL DE ORGANIZARE A
ACTIVITATII NOTARILOR
-Notarul este persoana autorizată de stat să presteze în numele acestuia servicii publice
prin desfăşurarea activităţii notariale în baza licenţei eliberate de Ministerul Justiţiei, în
condiţiile prezentei legi.
-Notarul se numeşte în funcţie prin ordinul ministrului justiţiei.
-Notarulsuportătoatecheltuielilepentruexercitareaactivităţii sale conform prezenteilegi.
-Înactivitateasanotaruleste independent şi se supunenumailegii.
-Oriceimixtiuneînactivitateanotaruluiesteinterzisă.
Notarpoate fi persoana care:
a) estecetăţean al Republicii Moldova cu domiciliupeteritoriulei;
b) are capacitate deplină de exerciţiu;
c) estelicenţiatîndrept;
d) a efectuatstagiul de 1 an la notarşi a
promovatconcursulpentrusuplinirealocurilorvacante de notaranunţat de
MinisterulJustiţiei;
e) posedălimbamoldovenească;
f) nu are antecedentepenalenestinse;
g) are o reputaţieireproşabilă.
46. DREPTURILE , OBLIGATIILE SI
RESPONSABILITATEA NOTARILOR
Notarulîşi exercită personal profesiunea şi se bucură de stabilitateînfuncţie; nu poate
fi transferatînaltelocalităţifără a depunecerere.
Notarul dispune de drepturi şi obligaţii patrimoniale şi personale nepatrimoniale, poate
angaja şi concedia lucrători, dispune de veniturile încasate, poate apărea ca parte în
judecată în numele său sau în numele biroului notarial şi poate efectua alte acte în
conformitate cu legislaţia.
Notarul are dreptul:
a) la onorariu pentru serviciile prestate;
b) la concediu de odihnă, în condiţiile stabilite de lege.
c) la asigurare socială pe baza contribuţiei la sistemul public de asigurări sociale
obligatorii şi la fondurile nestatale de pensii, în condiţiile legii.
Notarul este obligat:
a) să acorde persoanelor fizice şi juridice ajutor în realizarea drepturilor lor şi în ocrotirea
intereselor legitime, să le explice drepturile şi obligaţiile, să-i prevină despre consecinţele
actelor notariale ce se efectuează;
b) săpăstreze în taină datele care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiunii.
c) să asigure procesul de stagiere a notarilor stagiari.
Responsabilitatea:
a) Notarul nu poateabsentamaimult de 5 zile consecutive fără a
asigurafuncţionalitateabirouluisău, încondiţiilelegiişifără a informadespreaceasta Camera
Notarială.
b) Dacănotaruldivulgăintenţionat date
despreefectuareaunoractenotarialesauîndeplineşteun act notarial cecontravinelegislaţiei,
esteobligatsăreparepagubapricinuită. Vinanotaruluitrebuiesă fie
stabilităprinhotărîredefinitivă a instanţei de judecată.

47. ALTE INSTITUTII SI ORGANIZATII (ACCEPTINT

NOTARII) CE INDEPLINESC FUNCTII NOTARIALE
Actele notariale pe teritoriul Republicii Moldova se îndeplinesc de notari publici, de alte
personae abilitate prin lege, iar pe teritoriul statelor străine- de oficiile consulare şi
misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova.
Actelenotariale se îndeplinescînbiroul notarial sau, dupăcaz, îninstituţiarespectiva :
-Ambasadeleşioficiileconsulareare Republicii Moldova
efectueazălegalizareaactelorîntocmite de cătreautorităţilestrăine,
destinatespreutilizareînRepublica Moldova.
-Misiunilediplomaticeșioficiileconsulareautentificăprocuri,testament , contracte(cu
excepţia contractului de înstrăinare a bunurilor imobile şi a contractului de gaj) prin care
o persoanăsaumaimultepersoane pot împuternici o
altăpersoanăsaumaimultepersoanesăreprezinteintereseleacestorapentruefectuareaunoracţi
unijuridice.
-Secretarii administratiei publice locale pot indeplini acre notariale in stricta
 conformitate cu legea.

48. ACTIVITATEA PARTICULARA DE DETECTIV SI

PAZA
Persoana care practică activitate particulară de detectiv şi de pază este obligată:
a) să respecte prevederile legislaţiei şi clauzele contractuale;
b) să presteze întregul pachet de servicii prevăzute în contract;
c) să repare prejudiciile cauzate prin încălcarea clauzelor contractuale;
Persoanele care practică activitate particulară de detectiv şi de pază nu sînt învestite cu
împuterniciri de organe de drept. Organizaţiile particulare de detectiv nu au atribuţii de
urmărire penală şi nici atribuţii judecătoreşti, acestea fiind de competenţa exclusivă a
organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti.

49. EXECUTORII JUDECATORESTI

-Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a
îndeplini activităţi de interes public prevăzute de prezenta lege şi de alte legi. În
exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat.
Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile prezentei legi poate efectua
executarea silită.
-Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate de întreprinzător.
-Activitatea executorului judecătoresc se desfăşoară în condiţiile legii, cu respectarea
drepturilor şi a intereselor legitime ale părţilor în procedura de executare şi ale altor
persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă,
de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere, de origine socială sau de orice alt
criteriu.
- Executorul judecătoresc nu poate refuza executarea unui act dat în competenţa sa, decît
în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege.
Executor judecătoresc poate fi persoana care întruneşte următoarele condiţii:
a) este cetăţean al Republicii Moldova;
b) are capacitate deplină de exerciţiu;
c) este licenţiat în drept;
d) a efectuat stagiul în condiţiile prezentei legi;
e) posedă limba de stat;
f) are o reputaţie ireproşabilă;