Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea de Stat din Piteşti

Facultatea de Stiinţe Juridice şi administrative


Specializarea Drept – FR

REFERAT LA DISCIPLINA
DREPT COMERCIAL

TEMA
SOCIETATEA ÎN COMANDITĂ SIMPLĂ

Student
Sandu Ovidiu Dumitru
Anul al III-lea

An universitar 2017-2018

1
Societatea in comandita simpla
Noţiunea şi caracteristicile societăţii în comandită simplă

Societatea în comandită a apărut în Evul Mediu, într-o perioadă când deţinătorii de


capitaluri (clericii, nobilii şi militarii) au căutat o soluţie de a le investi în mod profitabil.
Dreptul canonic şi poziţia lor socială nu le permiteau să aibă calitatea de comerciant ori să
împrumute bani cu dobândă. Pentru a investi sumele de bani de care dispuneau,
persoanele respective au apelat la contractul de commenda. Conform acestui contract,
deţinătorii de capitaluri puneau anumite sume de bani la dispoziţia unor negustori sau
căpitani de corăbii pentru a fi folosite în afaceri şi a împărţi beneficiile, fără a pune în
pericol rangul, poziţia şi averea lor. Ei riscau să piardă numai sumele de bani încredinţate,
iar riscul afacerilor aparţinea comercianţilor specializaţi.
Societatea în comandită se bazează pe încredere; comanditarii, care au bani şi vor să-i
investească fără să rişte o răspundere nelimitată, încredinţează sumele de bani
comanditaţilor, care nu au suficient capital, dar au iniţiativă şi vor să desfăşoare o
activitate comercială în scopul obţinerii unui profit.
1. Definiţia societăţii în comandită simplă
Pe baza dispoziţiei art. 3 din Legea nr. 31/1990 şi a definiţiei generale a societăţii
comerciale, doctrina comerciala a definit societatea în comandită simplă ca fiind „o
societate constituită prin asociere, pe baza deplinei încrederi, a două sau mai multor
persoane, care pun în comun anumite bunuri, pentru a desfăşura o activitate
comercială, în scopul împărţirii profitului şi în care răspund pentru obligaţiile
sociale, după caz, nelimitat şi solidar (asociaţii comanditaţi) sau în limita aportului
lor (asociaţii comanditari)“.1
2. Caracterele societăţii în comandită simplă
Pe baza definiţiei date au fost stabilite următoarele caractere ale acestei forme
juridice de societate comercială:
a) asocierea se bazează pe încrederea deplină a asociaţilor comanditaţi şi
comanditari; societatea în comandită simplă, ca şi societatea în nume colectiv, are un
caracter „intuitu personae“.
b) capitalul social al societăţii este divizat în părţi de interes, care nu sunt reprezentate
prin titluri;
c) răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile sociale este diferită; asociaţii comanditaţi
răspund nelimitat şi solidar (au acelaşi statut ca şi asociaţii din
societatea în nume colectiv) iar asociaţii comanditari răspund în limita aportului lor la
capitalul societăţii în comandită simplă.
Exceptând regulile speciale prevăzute de Legea nr. 31/1990 pentru această formă de
societate, societatea în comandită simplă este guvernată în cea mai mare parte de aceleaşi
reguli şi principii ca şi societatea în nume colectiv.

Constituirea societăţii în comandită simplă

1
Art. 3 din Legea nr. 31/1990

2
Actul constitutiv al societăţii în comandită simplă este contractul de societate care
trebuie încheiat în formă autentică şi să cuprindă elementele obligatorii prevăzute de art.
7 din Legea nr. 31/1990.
a) Asociaţii unei societăţi comerciale în comandită simplă pot fi atât persoanele fizice, cât
şi persoanele juridice.
Numărul asociaţilor nu este stabilit de lege, dar în mod obligatoriu trebuie să existe cel
puţin un asociat comanditat şi un asociat comanditar. Categoria din care face parte
fiecare asociat trebuie să se precizeze în contractul de societate.
b) Firma societăţii în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia
dintre asociaţii comanditaţi, cu menţiunea „societate în comandită“ scrisă în întregime
(art. 33 din Legea nr. 26/1990).
Numele asociatului comanditar nu poate figura în firma societăţii deoarece acest asociat
are o răspundere limitată pentru obligaţiile sociale. Dacă numele unui comanditar
figurează, cu consimţământul său, în firma societăţii, asociatul respectiv devine
răspunzător nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii. Aceleaşi consecinţe le are
introducerea numelui unei persoane străine de societate în firma acesteia.
După înregistrarea societăţii în comandită simplă, orice act emis de societate trebuie să
menţioneze firma, forma juridică şi sediul societăţii, precum şi codul unic de înregistrare
în Registrul Comerţului (art. 29 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului).
c) Administratorii societăţii în comandită simplă nu pot proveni decât din rândul
asociaţilor comanditaţi (art. 88 din Legea nr. 31/1990). Ei pot fi persoane fizice sau
juridice, iar în contractul de societate trebuie menţionate numele sau denumirea
administratorilor, precum şi puterile acestora cu precizarea celui care reprezintă
societatea (art. 7 lit. e din lege).
Formalităţile necesare constituirii societăţii în comandită simplă sunt cele obişnuite
pentru orice formă juridică de societate şi reglementate de Legea nr. 31/1990.
Prin întocmirea actului constitutiv (contractul de societate) şi înregistrarea în Registrul
Comerţului, societatea în comandită simplă dobândeşte personalitate juridică cu toate
consecinţele ce rezultă din această calitate.2

Funcţionarea societăţii în comandită simplă


1. Luarea deciziilor asociaţilor
Societatea în comandită simplă nu are instituţionalizată o adunare generală a
asociaţilor. Toţi asociaţii comanditaţi şi comanditari deliberează şi decid asupra
problemelor esenţiale ale societăţii.
Şi în cazul acestui tip de societate se aplică dispoziţiile referitoare la luarea deciziilor în
cadrul societăţii în nume colectiv (art. 90 din Legea nr. 31/1990).
Votul asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social adoptă decizii
referitoare la:
a) alegerea unuia sau mai multor administratori ai societăţii şi revocarea lor în condiţiile
art. 77 din lege;
b) rezolvarea divergenţelor dintre administratori (art. 76);
c) aprobarea bilanţului contabil al societăţii (art. 86 din lege);
2
Carpenaru S.D. : ’’Drept comercial roman’’ , Editura All Beck , Bucuresti , 2002, pag. 112

3
d) răspunderea administratorilor (art. 86).
Prin votul adoptat de toţi asociaţii se adoptă deciziile privind revocarea administratorilor
care au fost numiţi prin contractul de societate şi altele referitoare la modificarea actului
constitutiv al societăţii.
Votul se exercită proporţional cu participarea la capitalul social, în afară de cazul când
prin contractul de societate s-a dispus altfel.
Asociatul care, într-o operaţiune determinată, are pe cont propriu sau pe contul altuia
interese contrare cu cele ale societăţii nu poate participa la nici o deliberare sau decizie
privind această operaţiune. În cazul încălcării acestei interdicţii, asociatul culpabil este
răspunzător pentru prejudiciile cauzate societăţii, dacă fără votul său nu s-ar fi obţinut
majoritatea certă (art. 79 din Legea nr. 31/1990).
Orice asociat poate cere instanţei judecătoreşti anularea oricărei decizii considerate
contrară faţă de prevederile actului constitutiv sau de lege.
2. Administrarea şi controlul societăţii în comandită simplă
a) Administrarea societăţii în comandită simplă se va putea încredinţa unuia sau mai
multor asociaţi comanditaţi (art. 88 din Legea nr. 31/1990).
Actele juridice care angajează societatea nu pot fi încredinţate asociaţilor comanditari,
care au o răspundere limitată, ci numai asociaţilor comanditaţi, care răspund nelimitat şi
solidar pentru obligaţiile societăţii. Măsura excluderii asociaţilor comanditari de la
administrarea societăţii este menită să apere interesele terţilor.
Legea prevede anumite cazuri în care se recunoaşte asociaţilor comanditari dreptul de a
participa la numirea şi revocarea administratorilor, precum şi dreptul de a acorda, în
limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operaţiile care depăşesc
puterile lor (art. 89 alin. 2 din Legea nr. 31/1990).
În cazul în care sunt desemnaţi mai mulţi administratori şi prin actul constitutiv s-a
prevăzut ca ei să lucreze împreună, deciziile trebuie luate în unanimitate. Dacă apar
divergenţe între administratori, decid asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a
capitalului social (art. 76 din Legea nr. 31/1990).
Dreptul de a reprezenta societatea aparţine administratorului învestit cu putere de
reprezentare. În absenţa unei prevederi în acest sens în actul constitutiv, acest drept
aparţine fiecărui administrator (art. 75 din lege).
Asociaţii comanditari, deşi nu pot îndeplini atribuţiuni de administratori, au totuşi
posibilitatea de a încheia anumite acte juridice. Potrivit art. 89 din Legea nr. 31/1990,
asociatul comanditar poate încheia operaţii în contul societăţii numai în baza unei procuri
speciale pentru operaţiuni determinate, dată de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în
Registrul Comerţului. În caz contrar (fără această procură) comanditarul devine
răspunzător faţă de terţi, nelimitat şi solidar, pentru toate obligaţiile societăţii contractate
de la data operaţiunii încheiate de el.
b) Controlul gestiunii societăţii în comandită simplă se exercită de oricare asociat care
nu are atribuţiuni de administrator.
Asociaţii comanditari pot efectua acte de supraveghere şi au dreptul de a cere copie de pe
bilanţ şi de pe contul de profit şi pierderi, precum şi de a controla exactitatea lor prin
cercetarea registrelor comerciale şi a altor documente justificative (art. 89 alin. 2 şi 3 din
Legea nr. 31/1990).

4
3. Drepturile şi obligaţiile asociaţilor societăţii în comandită simplă
Sunt diferenţiate în funcţie de categoria asociaţilor.
a) Drepturile asociaţilor. Asociaţii comanditaţi şi asociaţii comanditari au următoarele
drepturi: de a participa la deliberări şi la luarea deciziilor; de a participa la beneficii şi a
primi dividende; de a li se restitui valoarea aportului lor în cazul dizolvării şi lichidării
societăţii.
Unele drepturi sunt recunoscute fie numai asociaţilor comanditaţi, fie numai
comanditarilor.
Astfel, numai asociaţii comanditaţi au dreptul prevăzut de art. 81 din Legea nr. 31/1990,
de a folosi fondurile societăţii pentru cheltuielile acesteia sau ale asociaţilor (art. 90 din
lege).
Numai asociaţii comanditari au dreptul reglementat de art. 89 din aceeaşi lege, de a
îndeplini anumite servicii în administrarea internă a societăţii. În virtutea acestui drept se
consideră că asociaţii comanditari pot avea ca salariaţi unele funcţii în societate, cum sunt
cea de colaborator tehnic, contabil, casier etc., cu condiţia de a nu intra în raporturi
juridice cu terţii (administrare externă).3
Dreptul de supraveghere şi control asupra gestiunii societăţii, reglementat de art. 89 alin.
2 şi 3 din Legea nr. 31/1990, deşi este prevăzut pentru asociaţii comanditari, poate fi
exercitat şi de către asociaţii comanditaţi.
b) Obligaţiile asociaţilor din societatea în comandită simplă. Indiferent de categoria
din care fac parte, principala obligaţie a asociaţilor este aceea de a efectua aportul pe care
l-au subscris la capitalul social. Nerespectarea obligaţiei de aport atrage răspunderea
asociatului, potrivit art. 65 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 şi chiar excluderea lui din
societate (art. 217 lit. a din aceeaşi lege).
De asemenea, atât asociaţii comanditaţi cât şi comanditarii au obligaţia de a nu aduce
atingere patrimoniului societăţii comerciale (art. 80 şi art. 90 din lege).
Asociaţii comanditaţi au în plus şi obligaţia de a nu face concurenţă societăţii (art. 82 din
lege). Excluderea asociaţilor comanditari de la această obligaţie de nonconcurenţă se
explică prin faptul că aceşti asociaţi nu pot fi administratori, iar răspunderea lor este
limitată pentru obligaţiile societăţii în comandită.
4. Răspunderea pentru obligaţiile societăţii în comandită simplă
Art. 3 din Legea nr. 31/1990 menţionează că pentru obligaţiile sociale răspunderea revine
societăţii şi asociaţilor comanditari. Comanditaţii vor răspunde numai în limita valorii
aportului lor la capitalul social.
Societatea în comandită simplă, ca şi aceea în nume colectiv are o răspundere directă
(principală) pentru obligaţiile sociale, în timp ce răspunderea asociaţilor are un caracter
subsidiar. Creditorii sociali vor acţiona societatea. Dacă în termen de 15 zile de la
punerea în întârziere creanţele lor nu sunt satisfăcute, creditorii sociali se vor îndrepta şi
împotriva asociaţilor comanditaţi (art. 3 alin. 2 din Legea nr. 31/1990).
Asociaţii comanditaţi sunt singurii care pot fi acţionaţi şi urmăriţi, în subsidiar, pentru
obligaţiile societăţii, deoarece numai aceşti asociaţi au o răspundere nelimitată şi solidară
cu societatea.
Asociaţii comanditari au o răspundere limitată, respectiv numai până la concurenţa valorii
capitalului subscris (art. 3 alin. 3 din aceeaşi lege). Dar valoarea aporturilor acestor
3
Georgescu I.L. : ’’Drept comercial roman’’ ,Editura All Beck , Bucuresti , 2002, pag. 56

5
asociaţi este absorbită de patrimoniul societăţii şi deci asociaţii comanditari nu au o
răspundere personală faţă de creditorii societăţii, cum se întâmplă în cazul asociaţilor
comanditaţi.
5. Cesiunea părţii de interes. Retragerea şi excluderea asociatului
a) Cesiunea părţii de interes a asociaţilor din societatea în comandită simplă se
realizează după aceleaşi reguli şi în aceleaşi condiţii ca şi cesiunea părţii de interes a
asociaţilor din societatea în nume colectiv ( art. 90 şi art. 87 din Legea nr. 31/1990).
b) Retragerea asociatului din societatea în comandită simplă se face în aceleaşi cazuri şi
condiţii prevăzute de art. 226 din Legea nr. 31/1990. Acestea sunt identice şi au fost
analizate pentru societatea în nume colectiv.
c) Excluderea asociatului din societatea în comandită simplă se face în acelaşi cazuri şi
condiţii ca şi în cazul societăţilor în nume colectiv şi cu răspundere limitată.
De menţionat faptul că acele cazuri de excludere a asociaţilor prevăzute de art. 222 din
Legea nr. 31/1990 privesc pe asociaţii comanditaţi, care au o răspundere nelimitată şi
solidară cu societatea.
Asociaţii comanditari pot fi excluşi din societatea în comandită simplă numai în cazurile
de neefectuare a aportului şi de amestec în administrarea societăţii, precum şi în cazul
prevăzut de art. 206 din Legea nr. 31/1990 (admiterea opoziţiei creditorului personal al
asociatului comanditar).
Condiţiile şi efectele excluderii asociatului din societatea în comandită simplă sunt
identice cu cele analizate pentru societatea în nume colectiv.

Dizolvarea şi lichidarea societăţii în comandită simplă


Se realizează potrivit regulilor generale referitoare la încetarea activităţii societăţii
şi a regulilor specifice prevăzute pentru această formă juridică de societate.
Dizolvarea societăţii în comandită simplă se realizează din cauzele generale prevăzute
de art. 227 şi art. 237 din Legea nr. 31/1990. Această formă de societate se dizolvă în
cazurile specifice prevăzute de art. 229 din aceeaşi lege, referitoare la falimentul,
incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul singurului asociat comanditat sau a
singurului asociat comanditar.
Societatea în comandită simplă nu se dizolvă dacă în actul constitutiv s-a prevăzut
posibilitatea continuării activităţii cu moştenitorii sau dacă asociatul rămas a hotărât
transformarea în societate cu răspundere limitată cu asociat unic.
Decesul unuia dintre asociaţii comanditaţi obligă societatea să plătească moştenitorilor
partea ce li se cuvine potrivit art. 230 din lege, în afară de cazul în care succesorii au
optat să rămână în societate în această calitate şi îşi desemnează un reprezentant ca
asociat (art. 230 alin. 2 din Legea nr. 31/1990).4

Lichidarea societăţii în comandită simplă


4
http://societaticomerciale.blogspot.ro/p/societatea-in-comandita-simpla-scs.html

6
Operaţiunile de lichidare a societăţii în comandita simpla sunt reglementate de Legea nr.
31/1990 şi de prevederile actului constitutiv, în măsura în care acestea nu sunt
incompatibile cu lichidarea societăţii (art. 252 alin (4) din lege).

BIBLIOGRAFIE:

Georgescu I.L. : ’’Drept comercial roman’’ ,Editura All Beck , Bucuresti , 2002

Legea nr. 31/1990

Carpenaru S.D. : ’’Drept comercial roman’’ , Editura All Beck , Bucuresti , 2002

http://societaticomerciale.blogspot.ro