Sunteți pe pagina 1din 11

Teoria curicumului-curs nr.1 din 28.03.

2003
-prof.Potolea

Cuprins
1. Introducere in pedagogie :
 statutul epistemologic al pedagogiei
 dezvoltarea pedagogiei si paradoxurile ei
 introducere in pedagogie – problematica si tematica
2. Sistemul stiintelor educationale
3. Conceptul educatiei:
 natura,determinarea si functiile educatiei
4. Tipologia educatiei:
 educatia formala si educatia nonformala
5. Sistemul stiintelor educationale
6. Mediile educatiei
7. Modalitatile educatiei
8. Standardele educatiei

1. Introducere in pedagogie – disciplina pedagogica fundamentala

 Statutul epistemologic al pedagogiei


 Dezvoltarea pedagogiei si paradoxurile ei contemporane
 Introducere in pedagogie – identitate problematica si teoretica

Preformante:
- enuntarea si interpretarea statutului epistemologic al pedagogiei cu argumente
privind câmpul problematic, sistemul metodologic si sistemul conceptual al
disciplinei;
- sa diferentieze evolutiile externe si interne ale pedagogiei clasice si sa
analizeze critic paradoxurile dezvoltarii teoriei pedagogice;
- sa demonstreze identitatea problematica si teoretica a disciplinei Introducere
în Pedagogie;

 Statutul epistemologic al pedagogiei- bazele sau fundamentele Pedagogiei (in


alte lucrari)

Introducerea in pedagogie defineste un cadru metodologic care permite explicarea


si interpretarea celorlalte discipline educationale.
Statutul epistemologic se refera la :
- Ce studiaza Pedagogia?
- De ce studiaza ceea ce studiaza?

1
- Ce este specific cunoasterii pedagogice?
- In ce tipuri de achizitii conceptuale se exprima rezultatul cercetarii
pedagogice?
Pedagogia (greaca veche) = pais si paidos- copil , agoge – a conduce = studiul,
activitatea de conducere spirituala a copilului sau de educatie a copilului.
- educatia s-a permanentizat; in loc de pedagogie s-a propus termenul
andragogie, care vine de la andra = barbat;
- Franta – stiinte ale educatiei;
- Literatur anglo-saxona – stiinte educationale;
In mod sigur domeniul clasic al pedagogiei se impune a fi reconstruit deoarece educatia
se extinde pe parcursul intregii vieti.

Def. Pedagogia este disciplina academica care studiaza educatia pentru a conferi o
baza teoretica stiintei educaţiei…..
Controversele statutului epistemologic:
- pedagogia este o stiinta autonoma;
- pedagogia nu indeplineste rigorile unei teori stiintifice- pedagogiei I s-a
refuzat realitatea de stiinta deoarece nu sunt legitati in domeniul educatiei,
exista legitate dar de nivel probabilistic;
- pedagogia nu este o stiinta a educatiei ci este arta educatiei – actul de
educatie implica maiestria pedagogica, pedagogia este o tehnologie a educatiei
sau mai precis este o metodologie a educatiei;
- pedagogia este stiinta si arta educatiei – pedagogia este teorie si
metodologie a educatiei;
- pedagogia este o stiinta a educatiei (varianta a doua) – pedagogia este o
stiinta alaturi de alta;
- pedagogii stiintifice versus stiintele educatiei – pedagogia trebuie sa fie
stiintifica,este foarte posibil insa ca unele stiinte ale educatiei sa fie sau nu
pedagogice;

Actul de identitate al pedagogiei

1. Obiectul propriu de investigatie


2. Sistemul metodologic – Sistemul conceptual
- metodologic - descriptiv
- metode statistice - explicative
- paradigme de cercetare

Paradigmele identifica variabile importante si ofera repere pentru cercetarea proriu-zisa.


Paradigmele indica tipul de cercetare calitativa sau descriptiva.
Exemplu de paradigma –eficacitatea profesorului:
 paradigma normativa – cercetarea educationala trebuie sa conţină norme pe
baza carora se bazeaza pregatirea pedagogica;
 paradigma ideografica – competenta didactica este in functie pe personalitatea
profesorului;

2
 paradigma proces-produs – studiul comportamentului didactic al profesorului
(stiluri de predare);
 paradigma proceselor mediationale – intre comportamentul profesorului se
situeaza personal si activitatea de invatare a elevului;
Ca variabile au aparut: continutul invatarii, timpul de instruire si invatare (timpul alocat,
timpul efectiv, timpul necesar individual), ipoteza este ca: conceptia clasica despre
aptitudine (Carroll,Bloom) este ca nu numai o parte din elevi trebuie sa atinga
performante ci 90% din elevi pot atinge performante daca au timpul necesar individual.

Tabe 1.a.

OBIECT

SISTEMUL METODOLOGIC SISTEMUL CONCEPTUAL


-paradigme -achizitii cognitive explicative
-metode -conceptul de explicare/predictie
-metode statistice -coerenta
-concepte normative sau metodologice
-educatia
-educatia formala/informala
-proces de invatare strategie

Tabe 1.b.

OBIECT

EDUCATIA PROBLEMATICA
-psihologia educatiei -planul cunoasterii
-sociologia educatiei -planul actiunii
-antropologia sociala a educatiei

Tabel 1.c.

PLANUL CUNOASTERII PLANUL ACTIUNII


-descriere,masurare -interes pentru principii
-explicatia fenomenelor -reguli
-interpretarea fenomenelor -norme
TEORIE METODOLOGIE
-concepte descriptive,explicative -concepte normative, prescriptive sau
metodologice

3
Tabel 2 Finalitatile educatiei

PLANUL CUNOASTERII PLANUL ACTIUNII


-scopul -metode de definire a obiectivelor educationale
-obiectivul -sisteme metodologice de clasificare a
-functiile obiectivelor
-nivele de analiza -operationarea obiectivelor
-analiza de sarcina

Domeniul introducerii in pedagogie

 Evolutia pedagogica si paradoxurile ei


1. Generalizarile educatiei incluse in folclorul pedgogic – “ai carte ai parte”.
- perioada antichitatii –Platon – Republica-prezinta programe de educatie;
-Aristitel-Politica
- evul mediu-a creat Universitatile Medievale - nu existau programe
educationale;
- etapa renasterii - apar modelele educationale elaborate si sistematizate.
Reprezentanti:Erasmus de Roterdam, Michele Montaigne, Francoaise
Rabalais.
- Sec. XVII – XVIII - XIX-lea – apar marile doctrine si sisteme pedagogice.
Reprezentanti: I.A.Comenius cu lucrarea “Didactica Magna”, I.H.Pestalozzi –
sistem educational, Russeau,F.Herbart.
- Sfarsitul sec.al XIX-lea inceputul sec. al XX-lea - infuzii din domeniul
sociologiei si psihologiei, rezultand pedagogia experimentala.
- A doua jumatate a sec. XX-lea – perioada de consolidare teoretica a
pedagogiei; apare interesul pentru fundamentarea interdisciplinara,
preocupata de diversificare si integrare; apar paradoxuri, crize de crestere.

4
Pedagogia clasica prezinta doua tipuri de evolutie si anume:

PEDAGOGIA

Istoria pedagogiei

Pedagogia experimentala

Metodicile sau didactici speciale

Psihologie speciala

Metodologia cercetarii

Filozofia educatiei

Psihologia educatiei

Sociologia educatiei

Pedagogia scolara

Pedagogia invatamantului superior

Pedagogia comparata

5
Arii problematice ale educatiei

EDUCATIA
-perspectiva de educare

Potentialul formativ
-educabilitatea

Medii educationale
-scoala,familia,organizatii,asociatii,mass-media

Sistemul stiintelor educational


-categori disciplinare
-diversificare/integrare

Calitatea educatiei
-crterii,standarde,metode

Cariera didactica
-standarde profesionale
-evolutie in cariera

Ontologic-functionale
-natura,determinarea functiei

Structura
-componente si relatii

Forme
-formala,nonformala,informala

Tipuri
-autoeducatie
-educatie permanenta

6
Reconstructia pedagogică clasică

Introducere in pedagogie - teoria si metodologia curicumului


- teoria si metodologia instruirii
- teoria si practica evaluarii

Concluzii finale:
- Introducerea in pedagogie este o disciplina fundamentala desprinsa din corpul
pedagogiei clasice;
- Introducerea in pedagogie are un camp problematic, sisteme metodologice si
formal distincte;
- Introducerea in pedagogie reprezinta un cadru de referinta interpretativ pentru
celelalte stiinte ale educaţiei
- Introducera in pedagogie se refera la planul cunoasterii si activitatii, este o
disciplina axata preponderent pe planul cunoasterii, ofera o conceptie si nu reguli;

3. Sistemul stiintelor educatiei

Performante:

- sa enunte criterii de clasificare posibile si sa le exemplifice;


- sa reprezinte o schema coerenta de organizare a disciplinelor educationale;
- sa localizeze pozitia Introducerii in pedagogie
- sa demonstreze modul in care sistemul stiintelor educationale reflecta procesul
de diversificare si de sinteza din stiinta contemporana;
1. Prof.Vaideanu
– criteriul timpului- diferenta intre istoria pedagogiei, pedagogia comparata si
perspectiva educatiei;
– niveluri de scolaritate – diferentiere intre pedagogia prescolara, pedagogia
invatamantului primar, preuniversitar, pedagogia invatamantului superior si
educatia adultilor;
– sectoarele vietii sociale – diferentiere intre pedagogia industriala, agricola,
militara, sportiva;
– pedagogia experimentala si filosofia educatiei;

2. Prof.Nicola :
- pedagogia generala, prescolara, speciala, comparata, socio-educationala,
filosofia educatiei si metodicile sau didacticile speciale;

3. Sinteza celor mai sus mentionati :

7
- in raport cu criteriul metodelor de cercetare, pedagogia experimentala
foloseste metoda experimentala si alaturi de ea metoda.…
- istoria pedagogiei si a invatamantului;
- pedagogia comparata rezultand din folosirea metodei comparative;
- educatia in raport cu varstele: prescolara, scolara, a invatamantului superior;
- criteriul profesional adica pedagogia militara, sportiva, industriala;
- starea de normalitate sau starea insoţită de nevoi speciale: psihologia speciala
(nevoi speciale pentru copii cu probleme dar si copii superdotati);
- …………..al fundamentelor educatiei avem psihologia educatiei, sociologia
educatiei, filosofia educatiei, antropologia culturala a educatiei;

Sistemul stiintelor educatiei

Disciplina pedagogica fundamentala

Introducere in pedagogie - teoria si metodologia curicumului


- teoria si metodologia instruirii
- teoria si practica evaluarii

Pedagogia particulara Stiintele interdisciplinare Alte stiinte ale educatiei


-pedagogia prescolara ale educatiei -istoria educatiei si
-pedagogia scolara -psihologia educatiei doctrinelor pedagogice
-pedagogia invatamantului -sociologia educatiei -pedagogia comparata
superior -antropologia culturala si -metodica cercetarii
-didactica speciala educationala educationale
-pedagogia speciala -filosofia educatiei

Noi discipline educationale


-orientare si consiliere
-management educational

Concluzii:
- rezulta 5 categori de discipline educationale
- fiecare categrie integreaza discipline particulare sau ramificatii specifice disciplinei
fundamentale;
- disciplinele predominant fundamentale reprezinta suportul teoretic si metodologic
pentru toate celelalte discipline educationale;
- cele 5 categori reprezinta discipline ale educatiei;
- stiintele pedagogice raspandesc planul cunoasterii;
- procesul de integrare si diversificare se reflecta in actualul sistem in pedagogiile
particulare;

8
- perceptii eronate: integrarea neselectionata in cadrul pedagogiilor clasice a celor mai
recente directii de cercetare, integrare neselectiva si nelegitima si diversificarea excesiva
a disciplinelor educationale;

Evolutii posibile ale sistemului stiintelor educatiei

Fundamente teoretice si institutionale ale educatiei

Discipline pedagogice Discipline pedagogice Alte stiinte ale educatiei


particulare fundamentale

Stiinte interdisciplinare ale educatiei

Noi discipline educationale

4. Conceptualizarea educatiei

Performante:
- analizarea critica interpretativa, unilaterala si simplificarea esentei educatiei
(biologism, psihologism, orientari de sorginte filosofica);
- sa demonstreze natura socio-umana a educatiei,3 argumente;
- sa identifice 4 tipuri de determinari ale educatiei si sa explice impactul lor
asupra finalitatilor si procesului de educatie
- sa clarifice functiile educatiei pe 2 categori, sa clarifice beneficiile lor si
raportul dintre cele 2 categori;
- sa descrie structura educatiei si sa propuna o schema grafica proprie;
- sa analizeze sistematic componentele structurale ale educatiei si relatiile dintre
ele;

Definitii de dictionar:

1. Definitia lui Emil Planchad – educatia consta dintr-o educatie sistematica, exercitata
de adulti in special asupra copiilor si adolescentilor in scopul de a-I pregati pentru o
viata complecta intr-un mediu determinat.
2. Definitia lui Gaston Mielaret – educatia este arta de a crea conditii favorabile,
capabila sa orienteze evolutia unui subiect, arta de a manui anumite tehnici de
actiune, arta de a conduce spre obiective determinante pe cei care ne-au fost
incredintati.

Sorin Cristea (1968) – educatia trebuie interpretata ca produs, adica efectele asteptate
ale educatiei. Educatia vazuta ca proces, presupune interactiuni umane. Educatia ca
activitate se refera la actiuni organizate institutional.

9
Prof.Potolea ?! Educatia este un fenomen socio-uman cu structura si functionalitate
proprie, initiat, organizat si condus de un agent, individual sau colectiv, care urmareste
modelarea obiectului educatiei (individ, grup sau organizatie) din perspectiva unei tabele
de valori, prin intermediul unui sistem de relatii, interactiuni si metode specifice.
Educatia este un proces planificat de invatare dar si un produs exprimat in
rezultate sau efecte care sunt identificate si evaluate cu metode particulare.

Natura fenomenului educational

1. Biologismul in interpretarea esentei educatiei – 3 orientari:


 orientarea primitiva – cu reactii instinctuale la baza educatiei- educatia exista in
lumea pasarilor si a animaleor (Alfred Espina sau Letourneaux)
 orientarea pedologica – orientare care sustine ca structura psihica umana,
calitativa si structurala de personalitate, sunt determinate de factorii ereditari.
Educatia creaza conditii favorabile manifestarii ereditatii dar nu aduce nimic nou
in plus personalitatii; rolul educatiei este acela de a activa matricea individului
 orientarea rasista a lui E.Kriek

2. Psihologismul educatiei - interpretarea psihica a educatiei prezinta un tablou variat


dar are ca nota comuna interpretarea educatiei ca fapt psihologic si individual.
 Lebon (behaviorist traditionalist)- educatia consta in trecerea constientului in
inconstient.
 E.Claparede – educatia subiectiva, individuala si al doilea criteriu activismul
persoanei. Educatia functionala care ia ca baza nevoile, interesele, trebuintele,
motivatia subiectului. Luarea in consideratie a subiectului individual nu epuizeaza
abordarea functionala a educatiei, nu lasa loc ………

3. Sociologismul educational – E.Durkheim - Educatie si sociologie – educatia este


un fenomen social, creat de societate si pentru societate. Educatia este un proces de
socializare a tinerei generatii si departe ca ar avea ca obiectiv unic pe individ si
interesele sale, este inainte de toate mijlocul prin care societatea reanoieste neîncetat
conditiile propriei sale existente.
Pentru sociologismul pedagogic, programul educational este un tipar social care se
impune individului in afara oricaror aspiratii si motivatii individuale.

4. Orientari de natura filosofica - educatia trebuie sa depaseasca datul biologic,


psihologic, social si sa se intemeieze pe o perspectiva axiologica referitoare la esenta
si valorile umane.
Natura socio-umana a educatiei – educatia este un fenomen socio-uman,2 planuri ale
caracterului socio-uman:
 educatia este o forma a praxisului social – educatia se deosebeste de alte forme
sociale prin faptul ca omul creaza valori la nivelul educatiei pe care le
interiorizeaza;
 educatia este un tip participativ dintre societate si individ- caracterul social-a
aparut odata cu societatea si se schimba cu dezvoltarea societatii,educatia este

10
sociala prin functiile sociale pe care le indeplineste, prin mecanismul relatiilor
grupale pe care le implica. Integreaza principalele forme de activitati umane
rezultand activitati socio-culturale (jocul, munca, invatatura, creatia).

Determinarile educatiei

SOCIETATEA

Bazele socio-economice si Bazele sociologice Functii sociale


psihologice -ideal social
-dezvoltarea socio-
economica
-stiinta,tehnica si cultura

EDUCATIA

Proces-resurse Finalitati-idealuri Functii sociale


umane,strategi,tehnici ,scopuri,competente

Rezultate

INDIVID

Baze psihologice Baze antropologice Functii individuale


-psihologia varstelor -antropo-fizica
-psihologia invatarii -antropo-filosofia
-psihologia diferentelor

Educatia univers indiscutabil detasat de jocul fortelor sociale,cu rol in transmiterea


datelor istorice,ca pozitie ideala,voluntara,poate produce transformari voluntare profunde
in ordinea sociala,educatia este un factor de schimbare sociala cu putere limitata.
Educatia este un factor de reproducere si conservare a vietii sociale.Scoala si
educatia institutionala este un factor de inovare si dezvoltare sociala care conduce la
dezvoltarea sociala.
Noul concept al invatarii – invatarea inovatoarea are 2 dimensiuni : invatarea de
tip anticipativ (mentala) si invatarea de tip participativ (sociala).
Educatia cu rol de reconstructie sociala- teza ereditatii - rol reconstructionist adica
individul este determinat de ereditate si teza ambientalista (mediul natural si social).teza
multiplei determinari adica individul este produsul interactiunii dintre mediu,ereditate si
educatie.

11