Sunteți pe pagina 1din 6

TUMORI BENIGNE ALE SÂNULUI

N. JITEA

Leziuni distrofice ale sânului Clasificare


Mastoza fibrochistică (boala Redus) Etiopatogenie
Etiopatogenie Clinică
Anatomie patologică Diagnostic
Clinică Tratament
Diagnostic Forme anatomo-clinice
Evoluţie Anatomie patologică
Tratament Clinică
Evoluţia
Chistul solitar al sânului
Tratamentul
Leziuni proliferative Tumora phyllodes
Hiperplazia atipică ductală (HAD) Anatomie patologică
Hiperplazia atipică Clinică
Leziuni de scleroză localizată Tratament
Cicatricea radială şi leziunile de scleroză complexe Adenomul mamar pur
Ectazia ductală Tumori cu ţesuturi heterotopice
Necroza grăsoasă Angioamele
Diagnosticul tumorilor benigne Bibliografie

în cadrul tumorilor benigne ale glandei mamare se fi observată de la pubertate până la climacte-
descriu o serie de afecţiuni care se încadrează în: rium.
- leziuni distrofice; Cauzele bolii nu pot fi explicate în totalitate dar
- leziuni proliferative; la multe bolnave sunt evidente tulburări endocrine:
- stări precanceroase, ca o categorie aparte de hiperfoliculinemie, hipertiroidie, alteori hipofunctie
leziuni cu evoluţie binecunoscută spre neoplazii genitală şi tiroidiană.
mamare cu caracter malign.
Anatomie patologică

LEZIUNI DISTROFICE ALE SÂNULUI Macroscopic se observă chisturi multiple, de


mărimi diverse, pline cu lichid clar sau tulbure
Se caracterizează printr-o proliferare fibrochistică galben-brun, înconjurate cu ţesut scleros din paren-
a glandei mamare. Unele dintre aceste leziuni fac parte chimul glandular. Raportul cantitativ dintre elemen-
din stările precanceroase. în acest grup se disting: tele chistice şi ţesutul fibros este variabil, cu predo-
- mastoza fibrochistică şi minenţa unuia sau altuia.
- chistul solitar al sânului. Microscopic se evidenţiază microchisturi cu
pereţi fibroşi şi scleroza ce desparte chisturile intre
ele (fig. 1), tapetaţi de epiteliu cilindric ce conţin
Mastoza fibrochistică (boala Redus) multiple mitocondrii cu granule secretorii şi cu ţesut
Etiopatogenie mamar în jur hipo- sau atrofie. Modificările epiteliale
care pot să apară în sensul unei displazii pot fi
Este o leziune neproliferativă, mai frecventă la punctul de plecare al transformărilor maligne. Nu a
femeia adultă, în jurul vârstei de 30 ani, însă poate fost stabilită încă o relaţie clară între chisturi si

1179
TRATAT DE PATOLOGIE CHIRURGICALĂ

Diagnosticul diferenţial se face cu diverse tumori


benigne de sân, în special fibroadenomul, cu masti-
tele cronice, galactocelul şi cancerul mamar.

rfik* . Evoluţie
••v. S-au observat transformări maligne ale epiteliului
acestor leziuni, precedate de apariţia elementelor

M
!5* displazice, de aceea este considerată ca o boală
precanceroasă.

Tratament
1" J K S F . , « r .„- La femeile sub 35 ani, în formele incipiente şi
•-•ţ sectoriale se recomandă tratament conservator cu
'-1*,*r.. hormonoterapie de corectare, în cazurile unde tul-
burările hormonale sunt evidente (dozări hormonale,
frotiuri vaginale etc). Aplicaţiile locale cu pomezi
Fig. 1 - Mastoză chistică
(Mastoprofen) pot avea rezultate bune. Uneori după
riscul cancerului de sân. Dupont şi Page (3) au de- sarcină şi alăptare boala regresează.
monstrat o uşoară creştere a riscului de transfor- Tratamentul chirurgical se indică în cazurile de
mare malignă la femeile cu istorie familială de can- creşteri rapide de volum ale formaţiunilor chistice,
cer mamar. Wellings şi Alpers au sugerat că mo- rezultate slabe ale tratamentului medical corect
dificările apocrine ale celulelor epiteliale ductale pot efectuat 3-4 luni, sau în cazuri de suspiciune de
avea importanţă în apariţia cancerului (7). în pro- malignizare. Intervenţia constă în sectorectomie cu
cesul de cancerizare este implicată şi asocierea examen histopatologic extemporaneu. în cazurile de
chisturilor cu hiperplazia epitelială benignă. forme difuze, ce cuprind toată glanda mamară se
practică mamectomie subcutanată.
Clinică
Bolnavele prezintă jenă sau dureri locale, spon- Chistul solitar al sânului
tane sau provocate, în special în perioada men-
Este o forma localizată de mastoză chistică.
struaţiei sau între menstre.
Anatomopatologic se prezintă ca un chist
La palpare se constată tumori de mărimi diferite,
mare, bine delimitat, cu perete fibros tapetat de
de la câţiva milimetri (comparate clasic cu alicele
epiteliu cilindric sau cubic şi cu conţinut fluid
de plumb) până la 2-3 cm, diseminate sau grupate
galben-verzui. Acinii mamari din jur sunt sclerozaţi.
într-un sector de glandă, uni- sau bilateral, de
consistenţă fermă. Aceste tumori sunt mobile, uşor Clinica. Această formă apare mai ales în pe-
dureroase la presiune, îşi măresc volumul în pe- rioada de preclimacterium. Se prezintă ca o tumoră
rioada menstruaţiei. Analgeticele uzuale diminua du- rotundă, bine delimitată, mobilă, sensibilă la palpare,
rerea, iar diureticele pot reduce acumularea de uneori creşte rapid. Nu prezintă adenopatie, iar
lichid. De obicei nu se constată adenopatie axilară, mamelonul este normal.
uneori se pot palpa ganglioni mici, mobili. Mamografia poate evidenţia bine tumora, iar na-
tura chistică a tumorii poate fi stabilită prin ultra-
sonografie care arată zona transonică cu pereţi bine
Diagnostic delimitaţi.
Diagnosticul pozitiv se pune pe caracterele Prin puncţie chistul poate fi aspirat şi se extrage
clinice descrise cu accent pe variaţiile de volum şi un lichid clar sau tulbure brun-verzui.
sensibilitate ale tumorilor în perioadele menstruale. Tratamentul este chirurgical şi se face secto-
Xerografia ar putea reprezenta o metodă valoroasă rectomie cu examen histopatologic extempora-
pentru urmărire. neu.

1180
Patologia chirurgicală a sânului

LEZIUNI PROLIFERATIVE nile descrise pot fi de multe ori bilaterale şi multi-


focale.
Leziunile proliferative ale sânului sunt reprezen-
tate, în special, prin hiperplazia epitelială ce repre-
Ectazia ductală
zintă creşterea numărului de celule epiteliale > 2
straturi celulare lângă membrana bazală. în acest tip de leziune examenul clinic arată
mase tumorale palpabile periareolar şi secreţie
Hiperplazia atipică ductală (HAD) mamelonară, la femei în jurul vârstei menopauzei.
Din această cauză diferenţierea de cancer este
Trebuie diferenţiată de carcinomul in situ.{7). dificilă.
Hiperplazia medie este caracterizată prin prezenţa a Microscopic se constată duete dilatate segmen-
3 sau mai multe straturi celulare lângă membrana tar şi cicatrice periductală şi elemente celulare
bazală într-o unitate lobulară sau ductală. Asemenea inflamatorii. Iniţial apare inflamaţie periductală şi,
leziuni reprezintă o forma „inflamatorie" de hiper- ulterior, fibroza consecutivă duce la dilatarea siste-
plazie, cu separare netă între celulele epiteliale şi mului ductal. Calcifierile focale sau în placarde pot
cele inflamatorii şi este constatată în peste 20% fi evidenţiate mamografic. Scleroza localizată a le-
din biopsii. Importanţa clinică a lor este că implică ziunilor de ectazie ductală dă impresia clinică de
un risc crescut de 1,5 până la 2 ori în apariţia tumoră palpabilă care este fixată într-o cicatrice in-
carcinomului invaziv.(9). flamatorie. Acest aspect clinic este numit şi „mastita
comedo".
Hiperplazia atipică (HA)
Necroza grăsoasă
Reprezintă o formă specifică de dispoziţie ati-
pică a celulelor asociată cu creşterea riscului de Această entitate histologică nu diferă de cea în-
apariţie a cancerului de 4-5 ori. tâlnită la alte organe. Deşi este relativ rară, poate
fi confundată clinic şi mamografic cu carcinomul
schiros sau inflamator (1,4). Nu a fost stabilită nici
Leziuni de scleroză localizată
o legătură între prezenţa ei şi riscul apariţiei can-
Adenoza scleroasâ mimează carcinomul invaziv. cerului, dar se poate confunda clinic cu carcinomul.
Microscopic se caracterizează prin modificări Bolnava prezintă în antecedente un traumatism de
lobulocentrice cu distorsiuni şi mărirea unităţilor lo- sân sau perete toracic. Contuzia sau ischemia ţesu-
bulare, creşterea numărului de structuri acinare în- tului adipos determină eliberarea locală de substan-
soţite de fibroza periacinară. Leziunile conţin adesea ţe lipolitice care vor duce apoi la necroza şi sapo-
zone de microcalcifieri şi, când se prezintă sub o nificarea grăsimii.
formă agregată, pot fi detectate mamografic. Hutler Microscopic se constată „chisturi" uleioase ce
şi colab consideră că acest tip de leziuni prezintă conţin material lipidic liber rezultat din necroza lipo-
o creştere a riscului de cancer de 1,5-2 ori în popu- citelor. Chisturile sunt înconjurate de histiocite gra-
laţie. nulare. în fazele tardive apare scleroza colagenică
focală.
Tratamentul este chirurgical: sectorectomie cu
Cicatricea radială şi leziunile de scleroză
examen histopatologic extemporaneu.
complexe
în general tumorile benigne ale sânului îşi au
Aceste entităţi histologice sunt similare adenozei originea în oricare din ţesuturile regiunii, atât în cele
sclerozante şi pot mima carcinomul, fie histologic, ale ţesutului mamar cât şi celor de înveliş.
fie clinic. Leziunile nu sunt lobulocentrice, dar se
caracterizează prin variate modificări ale unităţilor
lobulare: cicatrice centrală din care elementele ce- DIAGNOSTICUL TUMORILOR BENIGNE
lulare iradiază, prezenţa de dilataţii chistice ductale,
hiperplazie şi scleroză lobulocentrică. Combinaţia Diagnosticul de benignitate precum şi atitudinea
dintre modificările chistice, apocrine şi leziunile hiper- terapeutică implică un înalt grad de responsabilitate
plazice este considerată ca leziune matură. Leziu- din partea medicului.

1181
TRATAT DE PATOLOGIE CHIRURGICALĂ

CLASIFICARE la parafină. Această atitudine se impune, ţinând


seama de potenţialul lor evolutiv, care uneori duce
Clasificarea acestor tumori se face după natura spre malignizare.
ţesutului din care provin:
- conjunctive: lipoame, fibroame;
- epiteliale: adenoame, papiloame, tumori vege- FORME ANATOMO-CLINICE
tante intracanaliculare; Lipoamele se dezvoltă din ţesutul gras perima-
- epitelioconjunctive: adenofibroame; mar. Clinic se prezintă ca tumori păstoase, bine în-
- cu ţesuturi heterotopice (nu se găsesc în mod capsulate, mobile.
normal în structura glandei): condroame, osteoame; Fibroamele sunt alcătuite din ţesut conjunctiv
- vasculare: angioame, endotelioame. tânăr, fără elemente glandulare. Sunt tumori în-
Unele din aceste forme se grupează în precan- capsulate, bine delimitate care pot evolua către ne-
cere (5). crobioză sau malignizare.
Fibroadenoamele sunt cele mai frecvente tumori
mamare benigne (18-20% din totalul lor) cu struc-
ETIOPATOGENIE
tură epitelială şi conjunctivă.
Nu se pot stabili cu certitudine cauzele şi me-
canismele apariţiei tumorilor benigne, dar se poate Anatomie patologică
discuta despre influenţa unor factori hormonali, Macroscopic se prezintă ca tumori de volum va-
genetici, de mediu, traumatisme etc. riabil, încapsulate, ferme, cu supraţaţă de secţiune
alb-roşiatică şi uneori cu cavităţi chistice. Pot fi
multiple sau polilobate.
CLINICĂ Microscopic se prezintă ca proliferări epiteliale
şi conjunctive, cu păstrarea raporturilor normale
Tumorile mamare benigne au o serie de ca- celulare, fără ruptura membranei bazale. Proliferarea
racteristici comune: conjunctivă este preponderentă şi se poate face în
- localizări multiple; jurul acinilor (pericanalicular) sau intracanalicular (în
- delimitare netă faţă de ţesuturile din jur; cazul tumorilor phyllodes).
- mobilitate pe planurile profunde şi superficiale;
- sunt influenţate de ciclul menstrual, uneori; Clinică
- creştere relativ lentă; Acest tip de tumori apare la femei între 20-30
- nu retracta mamelonul; ani (mai frecvente la rasa neagră), localizate de
- nu se însoţesc de adenopatie regională; obicei la periferia glandei. Tumorile sunt netede, bine
- nu recidivează după extirpare. delimitate, mobile, sensibile, uneori dureroase, mai
Explorările paraclinice care se execută pentru ales în perioada gravidităţii. Sensibilitatea lor poate
tumorile mamare, în special mamografia, ecografia, fi modificată în perioadele ciclului menstrual, sarcinii
puncţia-biopsie prezintă caracterele de benignitate. şi menopauzei. Componenta inflamatorie care poate
acompania procesul proliferativ poate determina
adenopatie axilară. Se întâlneşte şi la bărbaţi.
DIAGNOSTIC
Evoluţie
Diagnosticul pozitiv al tumorilor benigne se
Este lentă, în ani de zile fiind dependentă de
stabileşte pe caracterele clinice de benignitate,
stimulul estrogenic. Nu s-a dovedit degenerarea ma-
examenul mamografic şi pe examenul histopatologic
lignă dar s-a constatat uneori concomitenta cu car-
realizat prin puncţie şi biopsie.
cinomul lobular in situ.
Diagnosticul diferenţial se face cu toate tu-
Adenofibromul juvenil sau „fibroadenomul celular
iMUllic! şl rjfcouuuiic: LUM'iGi'ciic.
adolescent" apare în adolescenţă şi seamănă cu
tumorile phyllodes benigne. Reprezintă 5-10% din
TRATAMENT fibroadenoame şi apar în jurul vârstei menarhei.
Tratamentul este numai chirurgical, prin secto- Microscopic se prezintă ca o hiperplazie epi-
rectomie cu examen histopatologic extemporaneu şi telială ductală şi hipercelularitate stromală, ca re-

1182
Patologia chirurgicală a sânului

zultat al unei creşteri rapide tisulare în această pe- Tratament


rioadă.
Tratamentul este controversat, având în vedere
Tratamentul aspectele clinice, histopatologice şi posibilităţile evo-
Este chirurgical: sectorectomie cu examen histo- lutive. Tumorile phyllodes mici pot fi excizate cu o
patologic extemporaneu. margine de minimum 1 cm din ţesutul înconjurător
normal. Adesea aceste leziuni sunt iniţial enucleate
după confuzia clinică cu fibroadenomul. Când dia-
Tumora phyllodes gnosticul histopatologic precizează tumora phyllodes
Este o varietate de fibroadenom cu evoluţie intra- şi, mai ales când apar elemente maligne, este ne-
canaliculară. Denumirea, aspectul clinic şi diagnos- cesară o reexcizie cu biopsia marginilor de sec-
ticul tumorilor phyllodes ridică nenumărate probleme ţiune, pentru completarea intervenţiei. în tumorile
clinicianului. Mai persistă şi astăzi confuzia care a phyllodes mari sau cele cu elemente maligne se
plecat de la terminologia clasică, prin plasarea su- indică mamectomia simplă totală. Disecţia axilară
fixului „sarcom" la formele benigne şi maligne ale nu este recomandată deoarece metastazele limfono-
acestei leziuni. Problemele de diagnostic diferenţial dale apar foarte rar.
se referă la diferenţierea tumorilor phyllodes be-
nigne de fibroadenoame şi la recunoaşterea de tu- Adenomul mamar pur
moră phyllodes malignă.
Este o proliferare epitelială pură care se întâl-
neşte foarte rar.
Anatomie patologică Histopatologic se prezintă sub 2 forme:
Histopatologic sunt proliferări de ţesut conjunctiv - forma acinoasă care prezintă proliferare de tip
şi mai puţin epitelial cu dezvoltare în lumenul ca- acinos, normal sau chistic;
nalelor galactofore. Este recunoscut potenţialul lor - forma tubulară prezintă proliferare de tip tu-
de degenerare în sarcoame (6,8). bular. Uneori această formă apare în timpul lactaţiei
Parenchimul glandular pare normal dar este com- (adenomul de lactaţie), ca o consecinţă a excesului
primat de ţesutul conjunctiv care compune majori- de estriol ce îi stimulează creşterea.
tatea tumorii, cu arii dense, edematoase sau gela- Diagnosticul se stabileşte numai pe examenul
tinoase. Pe alocuri apar chisturi în arii de infarc- histopatologic.
tizare, degenerare şi necroză. Activitatea celulară a Tratamentul este chirurgical: sectorectomie cu
stromei este mai mare ca în fibroadenom (mai mult examen histopatologic extemporaneu.
de 3 mitoze/câmp). Leziunile la limită au o posi-
bilitate mică de transformare malignă, în schimb au Tumori cu ţesuturi heterotopice
un potenţial mare de recidivă locală (50% ). Marea
majoritate a tumorilor phyllodes metastazează ca Sunt rare şi se dezvoltă din ţesuturi care nu se
elemente sarcomatoase: liposarcom, rabdomiosar- găsesc în mod normal în glanda mamară. Dezvol-
com sau fibrosarcom. tarea lor se face din metaplazierea ţesuturilor proprii
ale regiunii mamare sau din incluziuni embrionare
(teratoame). Au potenţial de degenerare malignă.
Clinică
Tratamentul este numai chirurgical, prin secto-
Tumora apare mai frecvent la femei tinere, une- rectomie cu examen histopatologic extemporaneu şi
ori sub 18 ani. Dimensiunile tumorii sunt mari, une- la parafină. Această atitudine se impune, ţinând
ori gigante, cu consistenţă neomogenă (cu zone seama de potenţialul lor evolutiv, care uneori duce
dure şi zone fluctuente), care nu modifică starea spre malignizare.
generală, nu aderă de ţesuturile înconjurătoare, nu
prezintă adenopatie. Tegumentul sânului este destins, Angioamele
lucios, se poate ulcera (datorită distensiei tumorii)
şi apoi se poate infecta. Se dezvoltă din stroma conjunctivo-vasculară a
Mamografia evidenţiază zone de calcifiere şi de glandei. Sunt tumori moi, confluente, rău delimitate,
necroză. cu evoluţie lentă si continuă.

1183
TRATAT DE PATOLOGIE CHIRURGICALĂ

BIBLIOGRAFIE 5. Kodlin D., Winger E.E., et al - Chronic mastopathy and


breat cancer. A follow-up study. Cancer 39 :2603, 1977.
6. Lindquist KD, van Heerden JA, et al - Recurrent and
1. Blând K.I., Page D.L. - The breast: Comprehensive Mana-
gement of Benign and Malignant Diseases. Philadelphia, metastatic chystosarcoma phyllodes. Am. J. Surg. 144:
Saunders,1991, chap 7. 341, 1982.
2. Carter 0. - Intraductal papillary tumors of the breast: a study 7. Schwartz S.J. M.D. - Principles of Surgery, VI * Edition,
of 78 cases. Cancer 39: 1689, 1977. Mc Graw-Hill Inc, 1994.
3. Dupont W.D., Rogers L.W., et al - The epidemiologie study 8. West T.L., Weiland J.H., Clagett O.T. - Cystosarcoma
of anatomic markers for increased risk of mammary cancer. phyllodes. Ann. Surg. 173: 520, 1971
Pathol. Res. Pract. 166: 471, 1980. 9. Wilkinson E.J., Schuettke CM., et al. - Fine needle aspi-
4. Hagensen CD. - Diseases of the breast, 3 rd ed. Philadelphia, ration of the breast masses: analysis of 276 aspirates. Acta
Saunders, 1986, pp 136-191. Cytol 33: 613, 1989.

1184