Curs 3

Nursing Îngrijiri paliative

ALIMENTAȚIA INADECVATĂ PRIN DEFICIT

Cauze/surse de dificultate: durere, constipație, grețuri, vărsături, oboseală, senzație precoce de

sațietate, malabsorbție, anorexie, efect secundar al tratamentului chimioterapic, izolare,
depresie, modificarea schemei corporale, adinamie, oboseală, disfagie etc.
Manifestări de dependență: scădere în greutate, cașexie, anemie, scăderea rezistenței
organismului, astenie, adinamie, fatigabilitate etc.
Obiective:
- asigurarea unei alimentații adecvate stării evolutive a bolii
- pacientul să fie alimentat în funcție de toleranța digestivă
- pacientul să exprime diminuarea durerii
Ingrijiri:
- asigură alimentația pacientului în funcție de situație- oral, parenteral, prin sondă nazo-
gastrică, gastrostomă sau ileostomă, respectând regimul alimentar, toleranța digestivă a
pacientului, modul de administrare și cantitatea de aliment în funcție de acesta.
- asigurarea unui regim hidric și alimentar corespunzător care să asigure aportul de vitamine și
săruri minerale, să favorizeze vindecarea, să prevină evoluția nefavorabilă prin prevenirea
apariției complicațiilor, să consolideze rezultatele terapeutice, să respecte toleranța digestivă a
pacientului.
- alimentele vor fi alese de către pacient, mesele vor fi în cantități mici și dese.
Diagnostic de nursing: Alimentație inadecvată prin deficit din cauza efectului tratamentului
chimioterapic manifestată prin scădere ponderală, oboseală, slăbiciune.

SIMPTOME DIGESTIVE:

Halitoza= mirosul neplăcut al cavității bucale

Intervenții:
- igiena corectă a cavității bucale
- consum de lichide
- spălarea pe dinți, clătirea cu apă de gură- 0,12% clorhexidină
- în cazul tumorilor orofaringiene: adm. de antibiotice în prezența infecției; spălarea cavității
bucale la trezire, după fiecare masă și seara
- în cazul insuficienței secretorii salivare se poate folosi salivă artificială (Salivix)

Gura uscată
Intervenții:
- hidratare repetată cu înghițituri mici de apă rece sau sifon
- înlocuirea medicamentelor care produc o scădere marcată a secreției salivare cu altele cu
efecte secundare mai reduse
- efectuarea de spălături bucale la 2 ore

1
- ½ cp de vit C sub limbă stimulează secreția salivară sau bucățele de ananas supte în gură
- badijonări ale cavității bucale de 3 ori/zi cu soluție de glicerină, pacientul poate ține în gură
bucățele de gheață la fiecare 30 minute
- pentru uscarea buzelor: badijonaj cu ulei de parafină la fiecare 4 ore
- vreme caldă→creșterea umidității aerului
- la pacienții muribunzi, gura umezită cu apă cu ajutorul unui picurător sau a unui burete.

Candidoza orală
Intervenții:
- adm. de Nistatin, Ketoconazol, Fluconazol, Miconazol
- protezele dentare vor fi păstrate noaptea într-o soluție apoasă ce conține Nistatin 5 ml
- igienă dentară corectă

Anorexia= lipsa interesului pentru alimentare și consum de lichide, mai ales la pacientul cu
cancer aflat în stare terminală
Intervenții:
- nu se vor face presiuni asupra pacientului pentru a-l sili să mănânce, acesta fiind hrănit doar
când îi este foame
- familia va trebui să-i ofere un cadru social confortabil
- ca stimulenți ai apetitului: corticosteroizi, Prednisolon, Dexametazonă, progestative

Deshidratarea în urma vărsăturilor, diareei sau a poliuriei

Intervenții:
- rehidratarea parenterală cu perfuzii administrate timp de 2-3 zile. Perfuzia s.c. este preferabilă
perfuziei i.v. continue. Se administrează Glucoză 5%, Ser fiziologic- 500 ml→2 litri în 24 ore.

Cașexia= scădere ponderală marcată însoțită de atrofie musculară ( tumori gastro-intestinale

sau pulmonare)
Intervenții:
- modificări ale dietei pentru tratarea alterărilor de gust
- tratamente cu corticosteroizi, urmate de preparate progestative
- psihoterapie
- îngrijirea corespunzătoare a tegumentelor

Disfagia= senzația de greutate la înghițire

Intervenții:
- modificări ale dietei
- pacientul va consuma alimentele încet, în porții mici, cu pauze între mestecat și înghițire,
așezat într-o poziție confortabilă, fără să vorbească în timpul mesei
- menținerea dimensiunilor lumenului esofagian se poate face cu: corticosteroizi, dilatare
endoscopică, radioterapia externă sau brahiterapia, laserterapia, intubația
- menținerea statusului nutrițional se face prin: intubație endo-esofagiană, intubație
nazogastrică, gastrectomie de alimentare.

2
Pirozis= arsurile retrosternale
Intervenții:
- modificarea dietei, încetarea fumatului
- evitarea centurilor abdominale strânse și a statului în poziție culcat după masă
- scăderea greutății în caz de obezitate, efectuarea paracentezei în caz de ascită
- încetarea administrării medicamentelor care produc refluxul gastrointestinal
- adm. de Metoclopramid, Ranitidină, Cimetidină, Omeprazol
- reducerea acidității gastrice prin adm. unui antiacid (Venter)

Dispepsia= indigestia sau disconfortul/durerea postprandial, resimțit la nivelul abdomenului

superior
Intervenții:
- pacientul să mănânce ,,puțin și des”
- consumul de lichide se va face separat de cel al alimentelor solide
- se va adm. un absorbant de gaze după fiecare masă
- în dispepsia acidă→ un antiacid
- tratamentul tulburărilor de motilitate gastrică cu Metoclopramid, Domperidon sau Cisaprid

Greața și vărsăturile
Intervenții:
- în caz de tuse→ antitusive (Codeină fosforică), în gastrită→ antiacide, în constipație→
laxative, în hipertensiunea intracraniană→ corticosteroizi
- se va sista adm. de medicamente cu efect iritant la nivelul mucoasei gastrice
- perfuzii cu soluții saline
- instalarea pacientului într-un mediu calm, la distanță de mirosul de mâncare, acasă mâncarea
o va prepara altă persoană
- adm. de mese mici, de evitat mâncarea care poate precipita voma
- tratament antiemetic: Metoclopramid+ Haloperidol+ Ciclizina
- tratamentul anxietății (exacerbează simptomele digestive)

Ocluzia intestinală (la pacienții la care alte tratamente anticanceroase nu mai sunt posibile)
Intervenții:
- intervenție chirurgicală: prezența unor cauze ușor de înlăturat (aderențe postoperatorii, o
ocluzie de cauză neoplazică limitată); starea pacientului este bună (boala nu este în stadiu
diseminant, pacientul este activ și independent); dacă pacientul dorește
- la pacienții inoperabili→ tratament simptomatic:
- eliminarea durerilor și a colicilor- Morfină printr-o perfuzie continuă s.c., administrarea
unui prokinetic, laxative;
- eliminarea grețurilor și reducerea vărsăturilor cu adm. de Hioscină, Metoclopramid,
Ciclizina s.c., Dexametazonă
- tratamentul constipației: clisme cu soluție de fosfat, adm. de laxative (Docusat)

3
Constipația
Intervenții:
- creșterea conținutului de fibre din alimentație, creșterea consumului de lichide, consumul de
sucuri de fructe
- mobilizarea pacientului
- se va reduce/opri administrarea de medicamente constipante (ex. opioizii)
- administrarea de laxative: fibre, lubrificatori, ulei mineral sau de parafină, săruri (sare de
magneziu, sulfat de sodiu, fosfat de sodiu), agenți osmotici (lactuloza, sorbitol, manitol)
- se pot administra și supozitoare sau o clismă cu soluție fosfat
- în cazul prezenței fecaloamelor se va proceda la eliminarea manuală prin tușeu rectal.

Diareea
Intervenții:
- reevaluarea medicației (a administrării de laxative)
- controlul tratamentului cu antibiotice
- tratament: absorbante de tipul pectinei sau opioizi de tipul: Codeină, Loperamida, Ocreotid.

Dietoterapia în cancerul gastric și stomacul operat

În perioada preoperatorie- se instituie regim de cruțare a mucoasei gastrice:

- 4-5 mese cu orar respectat cu strictețe
- alimentele servite în liniște, fără grabă, mestecate bine
- permis: supe de zarzavat îngroșate cu griș, orez sau pireu de cartofi; legume fierte, cu grăsimi
nefierte; carne fiartă, înăbușită, sub formă de perișoare fierte la abur; macaroane
- interzis: condimente iuți, oțet, exces de sare, murături, ceapă, usturoi, băuturi alcoolice, cafea
neagră, băuturi carbogazoase, mâncăruri prăjite la tigaie, maioneză, icre, leguminoase uscate,
ridichi, castraveți, nuci, alune, iaurt, lapte bătut, ciocolată, prăjituri, dulcețuri; fumatul este
strict interzis
- aportul de nutrimente trebuie respectat deoarece organismul are de luptat cu o boală
consumptivă.
Este deseori necesară asocierea cu o formă de nutriție clinică. Dacă se optează pentru o
nutriție clinică enterală, produsele indicate sunt SUPPORTAN sau RECONVAN, soluții
nutritive administrabile pe sondă nazogastrică precum și soluția buvabilă SUPPORTAN
DRINK.
În perioada postoperatorie, gastrectomie, bolnavul este menținut 2-3 zile cu sondă
nazogastrică de aspirație și supus nutriției parenterale endovenoase totale.
După 2-3 zile de la intervenția operatorie se poate începe treptat administrarea alimentelor pe
cale orală. Aportul caloric crește de la o zi la alta: astfel, de la 500 kcal în ziua a 3-a, se ajunge
la 1800 kcal în ziua a 10-a.
Reguli:- lichidele se consumă între mese; alimentele vor fi bine mărunțite, sărace în fibre
vegetale și bine fierte
- se adaugă preparate de fier și vit. B12 i.m.

4
 Infecția cu HIV și SIDA

În această boală, în afara scăderii imunității, poate apărea o stare de denutriție persistentă
fără altă cauză aparentă precum și o diaree cronică de cauză bacteriană, virotică, fungică sau
neidentificată.
Alimentația are drept obiectiv să contribuie la ridicarea nivelului imunității și la îmbunătățirea
stării de nutriție a bolnavilor. Ea este bogată în calorii, proteine, săruri minerale, oligoelemente
și vitamine. În cazul apariției tulburărilor digestive se instituie- pe o perioadă cât mai scurtă-
dieta de cruțare digestivă cu realimentare progresivă.

Tumori maligne (cancere) cu localizări extradigestive

Alimentația trebuie să țină seama de de apetitul și toleranța digestivă a bolnavului, precum și

de stadiul bolii.
Preoperator- când se efectuează tratament cu citostatice sau cură de iradiere- dieta are drept
scop să contribuie la refacerea fizică a bolnavului, la recuperarea ponderală, la creșterea
rezistenței generale și antiinfecțioase.
În cazul anorexiei severe sau al unei toleranțe digestive scăzute se va apela la nutriția clinică
enterală sau parenterală.
Imediat postoperator, se efectuează nutriție clinică enterală sau parenterală, urmând ca- în
funcție de evoluția postoperatorie- să se revină progresiv la alimentația orală.
În perioada postoperatorie îndepărtată, dieta va fi adaptată și corelată cu tratamentul
antineoplazic.
Ex.: corticoterapia impune regim desodat, bogat în proteine și în calciu, cu glucide parțial
reduse.

NUTRIȚIA CLINICĂ

1. Nutriția clinică enterală= procedeul de administrare a unor concentrate de principii

nutritive pe cale orală sau, mai frecvent, pe sondă nazogastrică la bolnavii care au toleranță
digestivă păstrată dar nu se pot alimenta în mod normal.
Necesarul zilnic la adulți:
- lichide: 40 ml/Kgcorp/24 ore
- ritmul de administrare pe sondă nazogastrică sau gastrojejunală: 20-150 ml/oră sau
administrare în bolus 100-250 ml odată.
2. Nutriția parenterală endovenoasă (NPEV)
Este necesară în toate cazurile când bolnavul nu se poate alimenta pe cale orală sau necesită un
supliment de substanțe nutritive și calorii față de cel primit prin alimente.
Există NPEV totală- în care bolnavul nu poate primi pe cale digestivă nici lichide, nici
alimente- și NPEV parțială, în care o parte din nutrimente pot fi administrate pe cale orală sau
prin sonda nazogastrică.
Produsele utilizate se prezintă sub formă de soluții sterile în flacoane de sticlă sau în pungi de
PVC, se adm. strict sub formă de perfuzie endovenoasă continuă, uneori zile sau chiar

5
săptămâni întregi. Înaintea perfuzării, flacoanele sau pungile se încălzesc la temperatura
corpului.
NPEV permite administrarea următoarelor:
- apa- se găsește în toate soluțiile perfuzabile i.v.
- substanțe nutritive azotate: soluții de aminoacizi
- soluții de glucide
- lipidele- sub formă de emulsii fine
- sărurile minerale (electroliți)
- vitamine se pot administra i.v.