Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Catedra Alimentări cu Căldură şi Gaze, Ventilare

Lucrare de curs

Procese si instalatii de ardere a combustibililor organice

Tema: Calculul de dimensionare a

arzatorului turbionar
bicombustibil gaz-pacura

A elaborat: st. gr.IIAMC-151 Mistreanu C.

A verificar: conf. Tonu V.

 Chişinău 2018
Cuprins
pag.
1 Generalităţi ......................................................................................................................... 2
2 Calculul caracteristicilor tehnice şi energetice ale combustibilului .................................. 3
2.1 Calculul caracteristicilor gazului combusti....................................................................... 3
2.2 Calculul caracteristicelor păcurii .................................................................................... 4
3 Calculul de dimensionare a arzătorului ............................................................................... 5
3.1 Calculul de dimensionare a injectorului de păcură ............................................................. 5
3.2 Calculul zonei de stabilizare a amestecului bifazic gazpăcură .......................................... 7
3.3 Calculul de dimensionare a canalelor de admisie în arzător a aerului primar şi secundar 8
Calculul de dimensionare a canalelor de admisie în zona de amestecare a gazelor
3.4 9
combustibile, aerului primar şi secundar ..........................................................................
12
4 Dimensionarea sistemului de palate ....................................................................................
13
5 Calculul gradului de turbionare a curentului de aer …………….........................................
6 Dimensiunile calculate ale arzătorului bicombustibil ......................................................... 14
Bibliografie............................................................................................................................ 15
 1.Generalităţi
Schema arzătorului pentru care se va efectua calculul este prezentată în figura 1.

Figura 1. Schema arzătorului model turbionar (gaz-păcură)

Acesta reprezintă un arzător model turbionar, ce funcţionează pe două tipuri de combustibil (gaz-
păcură), aerul necesar arderii fiind atît primar cît şi secundar. Păcura este injectată în arzător sub presiune şi
pulverizată cu ajutorul suprapresiunii aburului.
Pentru calculul arzătorului bicombustibil au fost utilizaţi parametrii de funcţionare a arzătorului cu
admisie axială a gazelor naturale şi a păcurii.
 2. Calculul caracteristicilor tehnice şi energetice ale combustibilului
Pentru efectuarea calculului de dimensionare a arzătorului sunt determinate puterea calorifică de
ardere a gazului şi a păcurii.

2.1 Calculul caracteristicilor gazului combustibil

Componenţa şi caracteristicile fizice ale gazului natural sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1
Nr Substanța Formula Componența Puterea calorifică Densitatea
inflamabilă chimică Volumică inferioară, Qinf , gazelor,
%. kJ / m3
ρ, kg / mN3
1 Metan CH4 97,0 33410 0,668
2 Etan C2H6 0,50 59850 1,263
3 Propan C3H8 0,50 86530 1,872
4 n-Butan n-C4H10 0,10 133381 2,519
5 Pentan C5H12 0 11780 -
6 Bioxid de CO2 0,2 - 1,842
carbon
7 Azot N2 1,7 - 1,166
8 Conținutul de d 0,0075 - -
umeditate kg / m 3
N

Combustibilul gazos reprezintă un amestec de gaze combustibile. Căldura calorifică inferioară de ardere a
gazului combustibil se va determina cu relaţia, în kJ / mN3 ;

 0,01  Qinf j  n j ,
m
anh anh
Qinf (2.1)
j 1

unde: n j – participaţia volumetrică a componentei carburante j în combustibilul gazos, în %;

m – numărul componentelor carburante în combustibilul gazos;
anh
Qinf j – căldura calorifică inferioară de ardere a componentei j:
𝑎𝑛ℎ
𝑄𝑖𝑛𝑓 = 0,01 ∗ (97,0 ∗ 33410 + 0,5 ∗ 59850 + 0,50 ∗ 86530 + 0,10 ∗ 133810 + 0 ∗ 11780) =
3327,41 kJ/m3N
Densitatea gazului se va determina cu formula:

 ganh  0,01   ganh j  n j ,

m
(2.2)
j 1

𝜌𝑔𝑎𝑛ℎ = 0,01 ∗ (97,0 ∗ 0,668 + 0,50 ∗ 1,263 + 0,50 ∗ 1,872 + 0,10 ∗ 2,519 + 0 + 0,2 ∗ 1,842 +
1,7 ∗ 1,166) = 0,690 kg/m3N
Deoarece combustibilul gazos conţine vapori de apă, este necesar a efectua recalcularea
anh
caracteristicilor Qinf şi  ianh a amestecului carburant cu evidenţa conţinutului de umiditate. Această
recalculare se va efectua cu formulele:
0,804 0,804
𝐾 = 0,804+𝑑 = 0,804+0,0075 = 0,991 (2.3)
𝑢 𝑎𝑛ℎ
𝑄𝑖𝑛𝑓 = 𝑄𝑖𝑛𝑓 ∗ 𝐾 = 3327,41 ∗ 0,991 = 32940,68 kJ/m3N (2.4)
 𝜌𝑔𝑢 = (𝜌𝑔𝑎𝑛ℎ + 𝑑) ∗ 𝐾 = (0,690 + 0,0075) ∗ 0,991 = 0,690 kg/m3N (2.5)
Volumul teoretic de aer pentru arderea 1 m de gaze combustibile se calculează cu formula:
3

𝑡 𝑛
𝑉𝑎𝑒𝑟 = 0,0476 ∗ [0,5 ∗ 𝐻2 + 0,5 ∗ 𝐶𝑂 + 1,5 ∗ 𝐻2 𝑆 + ∑ (𝑚 + 4) ∗ 𝐶𝑚 𝐻𝑛 ] (2.6)
𝑡 4 6 8 10
𝑉𝑎𝑒𝑟 = 0,0476 ∗ [(1 + 4) ∗ 97,0 + (2 + 4) ∗ 0,5 + (3 + 4) ∗ 0,5 + (4 + ) ∗ 0,1] = 9,47 m3N /
4
m3N
Cantitatea de aer real, necesară arderii:
𝑟 𝑡
𝑉𝑎𝑒𝑟 = 𝑉𝑎𝑒𝑟 ∗∝= 1,1 ∗ 9,47 = 10,414 m3N / m3N (2.7)
Cantitatea de gaz necesară pentru asigurarea sarcinii tehnice a arzătorului se determină ca raportul
dintre necesarul de căldură şi puterea calorifică inferioară a unui mN3 de gaze naturale.
ℎ
𝑄𝑛𝑒𝑐 12600000
𝑉 𝑔𝑎𝑧 = 𝑢 = = 353,17 m3/h (2.8)
𝑄𝑖𝑛𝑓 32941,5

2.2 Calculul caracteristicelor păcurii

În continuare este efectuat calculul puterii calorifice a păcurii şi a necesarului de aer pentru arderea
1 kg de păcură. Componenţa şi caracteristicile fizice a păcurii sunt prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2.
Var Sarcina termică a instalaţiei Q, compoziţia chimică şi parametrii combustibilului lichid şi a
păcură aburului abur aer
Q C H O N S Ap Wp TP ρp PP pi t daer
MJ/kg % % % % % % % °C kg/m3 bari bari °C g/kg
19 13600 84,0 14,0 0,3 0,3 0,4 0,15 0,85 75 989 17 2,0 185 7,5

În tabelul 2 Ap este conţinutul de cenuşă, Wp – conţinutul de umiditate.

Compoziţia combustibilului de lucru se determină cu formula:
𝐶 𝑝 = 𝐶 − (𝐴𝑝 + 𝑊 𝑝 ) ∗ 𝑛𝑐 = 84,0 − (0,15 + 0,85) ∗ 0,872 = 83,13 % (2.9)
𝑝 𝑝 𝑝
𝐻 = 𝐻 − (𝐴 + 𝑊 ) ∗ 𝑛𝐻 = 14,0 − (0,15 + 0,85) ∗ 0,128 = 13,87 % (2.10)
în care: nC , nH - participaţiile C şi H în partea carburantă a combustibilului. Compoziţia combustibilului de
lucru este prezentată în tabelul 3.
Tabelul 3.
p p p p p p p
Elementul C H O N S A W
% 83,13 13,87 0,3 0,3 1,4 0,15 0,85

Căldura calorifică de ardere a păcurii:

Q p  339,13  C p  1029,95  H p  108,86   O p  S p   25,12  W p (2.11)
𝑄 𝑝 = 339,13 ∗ 83,13 + 1029,95 ∗ 13,87 − 108,86 ∗ (0,3 − 1,4) − 25,12 ∗ 0,85 = 42577,06kJ/kg
Necesarul teoretic de aer uscat pentru arderea păcurii:
Vaanh  0, 0889  C p  0, 265  H p  0, 0333   S p  O p  (2.12)
𝑉𝑎𝑎𝑛ℎ = 0,0889 ∗ 8,13 + 0,265 ∗ 13,87 − 0,0333 ∗ (1,4 − 0,3) = 11,03 m3N /kg

Cantitatea teoretică de aer umed necesară arderii:

𝑉𝑎𝑡 = (1 + 0,00161 ∗ 𝑑) ∗ 𝑉𝑎𝑎𝑛ℎ = (1 + 0,00161 ∗ 7,5) ∗ 11,03 = 11,16 m3N /kg (2.13)
Cantitatea de aer real, necesară arderii:
𝑉𝑎𝑟 = 𝛼 ∗ 𝑉𝑎𝑡 = 1,05 ∗ 11,16 = 11,72 m3N /kg (2.14)
 Cantitatea de păcură necesară pentru asigurarea sarcinii termice a arzătorului se determină ca
raportul dintre necesarul de căldură şi puterea calorifică inferioară de ardere a 1 kg de păcură:

ℎ
𝑄𝑛𝑒𝑐 13600000
Сℎ = = = 295,93 m3/h (2.15)
𝑄𝑝 42577

3 Calculul de dimensionare a arzătorului

3.1 Calculul de dimensionare a injectorului de păcură

Pentru pulverizarea păcurii este necesară o cantitate de 0,3(kgabur)/(kgpăcură). Debitul de abur necesar
pentru pulverizarea păcurii se determină cu relaţia:
mab  0,3  Ch  3  295,934  88,78 kg / h  0,024 kg / s (3.1)
În secţiunea de intrare se consideră că aburul are o viteză w0  30m / s , rezultând secţiunea:
mab  vi 0, 024 1, 07
Sa    8,80 104 m 2 (3.2)
w0 30
respectiv diametrul interior al injectorului de abur:
4  Sa 4  8,80 104
da    0,033 m  33 mm (3.3)
 3,14
şi diametrul lui exterior:
dta  d a  2   a  33  2  2,5  38 mm (3.4)
în care:  a - grosimea peretelui tubului injectorului.
Viteza aburului în secţiunea critică, pentru un coeficient de reducere a vitezei 1  0,97 , se
determină cu relaţia (3.5), aburul fiind supraîncălzit este considerat gaz perfect:

2k 2 1,3
Sa  1   pi  vi  0,97   2 105 1, 07  477, 09 m / s (3.5)
k 1 1,3  1
Presiunea p1 şi volumul specific v1 în secţiunea critică:

1,3
2 kk1 2 1,31
p1  pcr  pi  ( )  2( )  1, 091 bar (3.6)
k 1 1,3  1
k  1 kk1
1,3
2 1,31
v1  vcr  vi  ( )  2( )  1, 7 m3 / kg (3.7)
2 1,3  1
Secţiunea minimă corespunzătoare debitului mab este:
mab  vcr 0, 025 1, 07
Sa  Smin    8,80 105 m 2 (3.8)
wcr 30
iar diametrul:
4  Smin 4  8,81105
d1  dcr   0, 0105 m  10,5mm (3.9)
 3,14
Viteza aburului la ieşirea din ajutaj, pentru un coeficient de reducere a vitezei  2  0,97 este dată de
relaţia:
 2k  p k 1  2 1,3  1
1,31

wa  2   pi  vi 1  ( f ) k   0,97   2 105 1, 07 1  ( ) 1,3   507,9 m / s (3.10)
k 1  pi  1,3  1  2 
Volumul specific al aburului la ieşirea din ajutaj este:

1
pi 1k 2
v f  vi  ( )  1,07  ( )1,3  1,82 m3 / kg (3.11)
pf 1
Secţiunea la ieşire din ajutaj pentru debitul mab , devine:
mab  v f 0, 025 1,82
S 2  Se    8,86 105 m2 (3.12)
wa 507,9
Diametrul secţiunii de ieşire a aburului din ajutaj este:
Se 8,86 105
d2  4  5  4  5  0, 00475 m  4, 75mm (3.13)
 3,14
Lungimea porţiunii convergente a ajutajului se determină pentru un unghi de racordare  с  20 ,
deci:
d a  d1 33  10.59
lc    31,13 mm (3.14)
2tg  c 2  0,36
Lungimea porţiuni divergente se determină în mod similar, pentru un unghi de convergenţă  d  8 :
d 2  d1 33  10.59
ld 1    80, 03mm (3.15)
2tg  c 2  0,14
Viteza de intrare a păcurii în secţiunea inelară se determină pentru un coeficient de reducere a
vitezei  p  0, 25 ;
pp  p f 20  1 5
wp   p  2   0, 25  2  10  15,50 m / s (3.16)
pp 989
Secţiunea necesară curgerii va fi:
Ch 295,93
Sp    5,36 106 m2 (3.17)
3600  p p  wp 3600  989 15,50
Diametrul orificiilor prin care va avea loc ejectarea păcurii:
Sp 5,36 106
4 4
zp 5
dp    0, 00117 m  1,17mm (3.18)
 3,14
unde: z p – numărul de orificii prin care are loc ejectarea păcurii, pentru arzătorul examinat, numărul
recomandat de orificii este 5.
Secţiunea totală a canalului pentru curgerea aburului şi a păcurii se determină cu relaţia:
Sabpac  Sa  S p  11,33 104  6,36 106  0,00114 m2 (3.19)
respectiv diametrul interior:
4  Sabpac 4  0,00114
dam    0,038m  38mm (3.20)
 3,14
 şi diamerul exterior al acestuia:
tot
dam  dam  2   a  2   p  38  2  2,5  2  2,5  48 mm (3.21)
3.2 Calculul zonei de stabilizare a amestecului bifazic gazpăcură
În porţiunea convergentă a celui de-al doilea ajutaj, care are rolul de ejector, păcura este pulverizată
şi antrenată de jetul de abur. Viteza amestecului bifazic vapori de apă – picături de păcură în secţiunea
minimă a ejectorului de amestec se obţine din ecuaţia de conservare a impulsului, considerând viteza
păcurii neglijabilă comparativ cu cea a aburului.
Deci rezultă:
mab 0, 025
wam   w2   507,90  117, 206 m / s (3.22)
mab  Ch 0, 025  0, 082
Debitul volumic de amestec bifazic vapori de apă – picături de păcură:
C 0,082
Vam  Vab  Vp  mab  v f  h  0,025 1,82   0,045 m3 / s (3.23)
pp 989
Secţiunea cea mai redusă a zonei de amestec rezultă:
V 0, 045
Sam  am   3,844 104 m 2 (3.24)
wam 117, 206
iar diametrul corespunzător:
4  Sam 4  3,844 104
cr
dam    0,02213m  22,13mm (3.25)
 3,14
Diametrul jetului de abur la intrarea în zona de amestec a ejectorului se determină cu relaţia:
C 0, 082
d j  1,55  d1  (1  h )  1,55 10,59  (1  )  71,13 mm (3.26)
mab 0, 025
Lungimea porţiunii divergente a zonei de amestec este data de expresia:
ld 2  6  (d j  dam
cr
)  6  (71,13  22,13)  293,99 mm (3.27)
pentru un unghi de evazare  d 2  5 se obţine diametrul de ieşire din arzător:
de 2  d am
cr
 2  ld 2  tg  d 2  22,13  2  293,99  0, 087  73, 29 mm (3.28)
Viteza amestecului la ieşirea din arzător:
V 0, 045
d 2  am2   10, 68 106 m / s
  de 2 3,14  73, 29
4 4

Vam 0, 0395
wam,e    6,52m / s (3.29)
  de 2 3,14   0, 087 2
2

4 4
Proiecţiile vectorilor momentelor cantităţii de mişcare a jeturilor de păcură, abur şi amestec abur-
păcură pe axa injectorului se determină cu relaţiile:
1. Componenta dinamică a impulsului păcurii proiectată pe axa de simetrie axială a duzei:
S h  wp 0.082 15.50
(Gxd ) p  ( )  cos  c   0.94  0, 299 N (3.30)
4 4
 2. Componenta dinamică a impulsului aburului proiectat pe axa de simetrie axială a duzei:
mab  wa 0.025  507,89
)  cos  a  (
(Gxd )a  ( )  0, 643  2, 013 N (3.31)
4 4
3. Componenta dinamică a impulsului amestecului aburpăcură proiectat pe axa de simetrie axială a
duzei:
Ch  mab Ch  w2p  mab  w22
(Gxd )am ( )  cos 50
4 Ch  mab (3.32)

0,0082  0,025 0,0082  (15,50)2  0,025  (507,89) 2

(Gxd )am ( )
4 0,0082  0,025

3.3 Calculul de dimensionare a canalelor de admisie în arzător a aerului primar şi secundar

Caracteristicile aerului şi ale combustibilului utilizate:

- volumul teoretic de aer necesar la arderea 1 m3 de gaz
t
Vaer  9, 47 mN3 / mN3
;
- volumul teoretic de aer necesar la arderea 1kg de păcură
Vat  11,16 mN3 / kg ;
- temperatura gazului t gaz  0C ;
- densitatea gazului (la tap  20 C ) ;   0, 690 kg / mN3 ;
- temperatura aerului de combustie la funcţionare pe gaz tgaz  210C ;
- densitatea aerului încălzit pentru arderea gazelor   0, 730kg / mN3 ;
- coeficientul de exces de aer:   1,1 ;
- cantitatea de agent de uscare: gus  1,9kg / kg ;
- temperatura aerului de combustie la funcţionarea pe păcură . tap  20 C
În continuare este prezentat calculul necesarului de aer la funcţionarea arzătorului pe gaz natural şi
respectiv pe păcură:
volumul total de aer necesar arderii la funcţionare pe gaz:

Tag 273  210

Lga  Vaer
t
V gaz   9, 47  382,50   6406,98 m3 / h  1, 78m3 / s (3.33)
T0 273
volumul total de aer necesar arderii la funcţionare pe păcură:
Tap 273  20
L  V  Ch 
g
a a
t
 11,16  295,93   3545, 44m3 / h  0,985m3 / s (3.34)
T0 273
După cum reiese din calculul necesarului de aer, la arderea ambelor tipuri de combustibili, arderea
gazului necesită un volum mai mare de aer decît necesarul de aer la arderea păcurii. Decicalculul de
dimensionare a canalelor de aer primar şi secundar se vor efectua pentru cazul arderii gazului, astfel încît
dimensiunile acestora vor satisface trecerea debitului necesar de aer la funcţionarea arzătorului pe păcură.
La funcţionarea arzătorului pe păcură, reglarea debitului de aer va fi efectuată cu ajutorul reglării turaţiei
ventilatorului de aer.
Coeficientul excesului de aer primar:
gus  (r1  K ad ) 1,9(1  0)
Lga    0,155 (3.35)
1, 293 Vaert
1, 293  9, 47
unde: K ad – coeficient de exces de aer fals (pentru calcul se va considera că în focar nu pătrunde aer fals
K ad  0 );
r1 – coeficient de aer la ieşirea din instalaţia de pregătire r1  1 .

Coeficientul excesului de aer secundar:

a2     rec  1  1,13  0  0,155  0,975 (3.36)
unde:  rec – aer adus prin recirculaţia gazelor (pentru calcul se va considera că  rec  0 );
 - coeficientul sumar de exces de aer din datele iniţiale.
Verificăm valoarea coeficientului sumar de exces de aer:
a2  1   rec   2  0,155  0  0,975  1,13 (3.37)
Calculul secţiunilor şi dimensiunilor canalelor cilindrice ale arzătorului:
Debitul real de aer primar prin arzător:
1 Vaer
t
 Lga  Tag
0,155  9, 47  0,985  (273  210)
V1    2,56 m / s (3.38)
T 273
Debitul real de aer secundar ce curge prin arzător:
 2 Vaer
t
 Lga  Tag
0,975  9, 47  0,985  (273  210)
V2    16, 08 m / s (3.39)
T 273
Viteza aerului primar la ieşirea din arzător se consideră egală cu w1  30m / s , iar viteza aerului
secundar, w2  40m / s .
Aria şi diametrul secţiunii de admisie a aerului primar:
V 2,56
prim
Saer  1   0, 085 m 2 (3.40)
w1 30
4  Saer
prim
4  0,085
prim
daer    0,329 m  329 mm (3.41)
 3,14
Aria şi diametrul secţiunii de admisie a aerului secundar:
V 16, 08
sec
S aer  2   0, 402 m 2 (3.42)
w2 40
4  Saer
sec
4  0, 402
sec
daer    0, 716m  716 mm (3.43)
 3,14
3.4 Calculul de dimensionare a canalelor de admisie în zona de amestecare a gazelor combustibile,
aerului primar şi secundar
Aria secţiunii şi diametrul tubului pentru admisia gazului:
V gaz 382,50
S gaz    0, 00236 m 2 (3.44)
vg 45
 4  S gaz 4  0, 00236
dg    0, 0548 m  54, 2mm (3.45)
 3,14
unde: V gaz – debitul de gaze, în m3 / s ;
vg – viteza recomandată de curg ere a gazelor, în m / s .
Viteza gazului în canal se recomandă de determinat ca:
vg  1,5  w1  1,5  30  45m / s (3.46)
Dimensiunile tubului prin care are loc curgerea aerului primar:
ex  Sab  S  Saer  0,00114  0,000298  0,08534  0,087 m
prim pac prim 2
Saer (3.47)
în care S - aria secţiunii transversale a grosimii  p a peretelui injectorului de păcură,
2 d am 2  0, 0025  3,14  0, 0352
S    0, 000276m 2 (3.48)
2 2
Diametrul interior al canalului pentru curgerea aerului primar:
4  Saer
prim
4  0, 087
 dint   0,332m  332 mm
prim ex
Daer (3.49)
 3,14
Diametrul exterior al canalului pentru curgerea aerului primar:
ex  Daer  2    0,332  2  4  340 mm
prim prim
Daer (3.50)
Aria secţiunii transversale a canalului pentru curgerea aerului primar:
  ( Daer
prim 2
ex ) 3,14  (0,340) 2
prim
S aer tot    0, 0907 m 2 (3.51)
4 4
Aria secţiunii transversale cumulative a canalului pentru curgerea aerului primar, gazelor, păcurii şi
aburului:
Stotgaz  Saer
prim
tot  S gaz  0,0907  0,00236  0,9311 m
2
(3.52)
Diametrul interior al tubului pentru curgerea gazelor:
4  Stotgaz 4  0,09311
degaz  dext    0,344m  344mm (3.53)
 3,14
Diametrul exterior al tubului pentru curgerea gazelor:
Degaz  d egaz  2    344  2  5  354 mm (3.54)
Aria secţiunii transversale pe exterior al tubului pentru curgerea gazelor:
  ( Degaz )2
3,14  (0,354)2
tot
S gazex   0, 0984 m2 (3.55)
4 4
Calculul orificiilor de expandare a gazelor este efectuat după metoda propusă în [16], calсulul fiind
valabil pentru raportul:
dint 332
  0,965 (3.56)
d ext 344
dint
dar valorile trebuie să se încadreze în 0,3÷ 0,7. Pentru îndeplinirea acestei condiţii adoptăm .
d ext
dext  600mm
Pentru o distribuţie mai uniformă a gazului în curentul de aer, orificiile pentru expandarea gazelor
vor fi amplasate atît axial cît şi periferic.
 Viteza reală a curentului de aer secundar în care are loc expandarea gazului se determină cu relaţia:

w2 40 40
vra     80m / s (3.57)
sin  sin 30 0,5
Determinăm adîncimea maximă de pătrundere a jeturilor de gaz în curentul de aer:
d  dint 344  332
A  ext   134 mm
2 2
d  dint 650  462
A  ex   94mm (3.58)
2 2
a) pentru orificiile amplasate axial:
h1(max)  (0,35  0, 45)  A (3.59)
h'1(max)  0,35  A  0,35 134  46,9 mm
h''1(max)  0,35  A  0, 45 134  60,3 mm
b) pentru orificiile amplasate periferic:
h1(max)  (0,1  0, 2)  A (3.60)
h'2(max)  (0,1  0, 2)  A  0,1 134  13, 4 mm
h''2(max)  (0,1  0, 2)  A  0, 2 134  26,8 mm
Adoptăm pentru calculele ce urmează adîncimile maxime de pătrundere a jeturilor de gaz în
curentul de aer, întrucît viteza gazului poate creşte comparativ cu cea considerată pentru calcul:

h1(max)  60 mm h2(max)  27 mm
Considerând viteza de ieşire a gazelor din orificiu vg  110m / s şi valoarea coeficientului k s  1, 7 ,
determinăm diametrul orificiilor amplasate axial şi periferic:
a) pentru orificiile amplasate axial:
dex  dint 600  332
h v 2 60  80 2
d1  1 a     12,13 mm (3.61)
k s  vg dex 1, 7 110 600
b) pentru orificiile amplasate periferic:
dex  dint 600  332
h v 2 27  80 2
d2  2 a     5, 46 mm (3.62)
k s  vg dex 1, 7 110 600
Determinăm secţiunea totală a ajutajelor pentru expandarea gazelor cu formula:
V gaz 106 273  t g 382,50 106 273  20
Ftot      1036, 66 mm 2 (3.63)
3600  vg 273 3600 110 273
Aria totală a orificiilor amplasate axial şi periferic se determină cu relaţia:
Faxial  0,3  Ftot  0,3 1036, 66  310,99 mm2 (3.64)
Fperiferic  0,7  Ftot  0,7 1036,66  725,66 mm2 (3.65)
Determinăm numărul total de orificii de fiecare mărime:
a) pentru orificiile amplasate axial:
 Faxial F 310,99
z1   axial2   2, 69  3 orificii (3.66)
f axial   d1 3,14 12,132
4 4
recalculăm suprafaţa necesară pentru amplasarea periferică a orificiilor:
2
d   12,13 
Fper  For  z1     1   1036, 66  3  3,14     725, 66 mm
2
(3.67)
 
2  2 
b) pentru orificiile amplasate periferic:
Fper Fper 725, 66
z2     29,50  30orificii (3.68)
d 3,14   5,50 
2 2
f per 2
4 4
Calculăm pasul între orificii cu relaţia:
a) pentru orificiile amplasate axial:
   dex  dint  3,14   600  332 
s1  2  2  140, 25mm (3.69)
z1 3
b) pentru orificiile amplasate periferic:
  d ex 3,14  600
s2  2  2  31,93mm (3.70)
z2 30
Diametrul canalului aerului secundar se determină cu relaţia:
4  Saer
sec( tot )
4  0,5
sec
daer    0,798mm (3.71)
 3,14
unde: sec(tot )
Saer  Saer
sec
 Sgazex
tot
 0,098  0, 402  0,5m2 (3.72)

tot
Daer ex  daer
sec
 2    332  2  5  808mm (3.73)

Diametrul ambrazurii va corespunde cu diametrul canalului aerului secundar, deci Damb  d aer
sec
şi în
continuare se va alege diametrul standard al ambrazurii Damb  808 .
Diametrele echivalente ale canalelor de aer primar D1ech şi secundar D2ech , a tubului pentru admisia
gazelor combustibile D3ech şi a ingectorului de păcură D4ech , se vor determina cu formulele:

D1ech  1,128  Daer

prim
 1,128  0,332  0,649m (3.74)

D2ech  1,128  daer

sec
 1,128  0,798  1,19m (3.75)

D3ech  1,128  degaz  1,128  0,344  0,662m (3.76)

D4ech  1,128  Dam  1,128  0,038  0, 22m (3.77)

4 Dimensionarea sistemului de palete

Unghiul la centru, ce revine fiecarei palate:
360 360
   20 (4.1)
mp 18
 Diametrul exterior al coroanei de palete pentru turbionarea aerului primar:
cos  '' cos30 0,866
D1  Daer
prim
  332   332   339,7mm (4.2)
cos  '' 0,7  cos  30  0,7  20  0,719
Diametrul exterior al coroanei de palete pentru turbionarea aerului secundar:
cos  '' cos30 0,866
D2  daer
sec
  798   798   1347,78mm (4.3)
cos  '' 0,7  cos  30  0,7  20  0,719
Distanţa minimă dintre palete în canalul aerului primar:
   
 'p  Daer
prim
 sin  sin  30   p (4.4)
mp  m p 

180  180 
 'p  332  sin  sin  30    3  332  0,174  0, 643  3  34, 05mm
18  18 
unde: m p - numărul paletelor pentru turbionarea aerului, m p  18 .
Distanţa minimă dintre palete în canalul aerului secundar:
   
 ''p  d aer
sec
 sin  sin  30   p (4.5)
mp  m p 

180  180 
 ''p  798  sin  sin  30    3  798  0,174  0, 643  3  86, 07mm
18  18 
Dimensiunea paletei amplasate în canalul de aer primar în lungul axei, se calculează cu relaţia:
D12 4002 4002
Lp   
'
 cos  ''  1, 6   cos 30  1, 6   0,866  362, 26mm (4.6)
m p   p' 18  34, 05 18  34, 05
Dimensiunea paletei amplasate în canalul de aer secundar în lungul axei se calculează cu relaţia:
D22 9612 9612
L'_'p     cos  ''  1, 6   cos 30  1, 6   0,866  826, 66mm (4.7)
m p   ''p 86 122 86 122
unde:   1,3...1, 6 .
Diametrul maxim al părţii cilindrice a carcasei:
a) pentru canalul de aer primar:
prim
Saer 0, 087 106
D 
'
k
ex
 D1   400  639, 73  640mm (4.8)
L'p 362
a) pentru canalul de aer secundar:
sec( tot )
Saer 0,5 106
Dk''   D2   961  1566,31  1566mm (4.9)
L''p 826, 66
Secţiunea de intrare în carcasă:
a) pentru canalul de aer primar:
A0  L'p  Dk'  362  640  231680mm2  231m2 (4.10)
b) pentru canalul de aer secundar:
A0  L''p  Dk''  826,66 1566  1294548,09mm2  1, 29m2 (4.11)

5 Calculul gradului de turbionare a curentului de aer

Densitatea curentului de aer primar:
 T0 273
1  1, 293  g
 1, 293   0, 730kg / m3 (5.1)
Ta 483
Densitatea curentului de aer secundar este identică.
Gradul de turbionare a curentului de aer realizat cu sistemul de palete:
a) pentru canalul de aer primar:

n1 
D  prim 2
aer
 cos  '' 
3322
 cos 30 
3322
 0,866  0, 430 (5.2)
L'p  m p   p' 362 18  34 362 18  34
b) pentru canalul de aer secundar:

n2 
d sec 2
aer
 cos  '' 
7982
 cos 30 
7982
 0,866  0, 430 (5.3)
L''p  m p   ''p 826, 66 18  86 826, 66 18  86
Numărul de turbionare
S  n  0, 2  0, 430  0, 2  0, 230 (5.4)
Concluzie: În ambele sisteme de palete avem curgere moderat turbionată deoarece: 0,20<S<0,40.

6 Dimensiunile calculate ale arzătorului bicombustibil

În tabelul 4 sunt prezentate rezultatele calculelor efecuate, în mm.

Tabelul 4.
tot cr
da d cr d1 lc ld 1 dp d am d am
33 10,5 10,5 31,13 80,03 1,17 48 22,13
prim sec prim gaz sec
ld 2 de2 d aer d aer dg D aer D e Daer ex

293,13 73,29 329 716 54,2 332 354 808

Bibliografie
Ghid de proiectare “Procese si aparate de ardere a gazelor naturale combustibile”, conf. univ., dr. Valentin
Tonu, conf. univ., dr. Constantin Ţuleanu.