Sunteți pe pagina 1din 52

STAFILOCOCII

Infecţiile cu germeni din genul Staphylococcus generic denumite


stafilococii se caracterizează prin procese patologice predominant
piogene ce determină importante pirderi economice la animalele
domestice.
Infecţiile produse de stafilococi la animale
Genul Specia Subspecia Entitatea produsă
- Mamită stafilococică la vaci
- Mamita gangrenoasă a oilor
- Stafilococia iepurilor
aureus
- Stafilococia păsărilor
- Dermatitele stafilococice
S.aureus - Botriomicoza

- Stafilococia aposteomatoasă a oilor şi a


anaerobius caprelor
- Stafilococia la câine, pisică şi nurcă

- Epidermita exsudativă suină


Staphylococcus S. hyicus
hyicus
chromogenes - Mamite cronice şi subclinice la vacă

S.intermedius -Mamite cronice şi subclinice la vacă

S. epidermidis

S. felis

S. gallinarum
Mamita stafilococica a
vacilor
Definiţie
 este cunoscută şi sub numele de mamita
gangrenoasă;
 se caracterizează prin tumefierea glandei
mamare, urmată de gangrena parenchimului
şi modificări cantitative şi calitative ale
laptelui.
Etiologie
Staphylococcus aureus
Caractere epidemiologice
• Receptivitate: sensibilitate crescută au vacile bune
producătoare de lapte.
• Factori favorizanţi:
– leziunile tegumentului mamelelor sau ale canalului
papilar;
– boli generale debilitante;
– alimentaţie dezechilibrată (săracă în vitamine);
– mulsul brutal.
• Dinamică: evoluează sporadic sau ca enzootie de grajd.
Patogeneza
Tabloul clinic
• Forma supraacută:
• evoluează toxiemic cu manifestări generale şi gangrena
unuia sau mai multor sferturi;
• boala se termină fie prin moartea animalului, fie doar
scleroza sfertului afectat.
• Forma acută:
• apare după fătare;
• sfertul afectat este tumefiat, cald, dur şi dureros;
• apoi apare gangrena cu sfacelarea sfertului afectat.
Aspecte clinice din forma acută
• Forma subacută-cronică
• apariţia de zone indurate în parenchimul mamar;
• îngroşarea mucoasei sinusurilor galactofore;
• noduli sau aspect elastic, fluctuanţi cu tendinţă de
abcedare;
• secreţia lactată are aspect floconos, purulent.
Tabloul anatomopatologic
• Forma acută
– tumefierea glandei;
– acumularea de lichid floconos în sinusul galactofor;
– delimitarea focarelor şi delimitarea lor prin fibrină;
• Forma cronică
– focare purulente sau focare gangrenoase dispersate
în sfertul afectat.
Diagnosticul

• prin examen clinic;


• prin examen bacteriologic.

Diagnostic diferenţial:

•Mamita streptococică
•Mamita piobacilară
•Mamita colibacilară
•Mamita micoplasmică
Profilaxia

• Măsuri nespecifice
– respectarea repausului mamar antepartum;
– asigurarea mulsului corect;
– controlul periodic al stării de sănătate al mulgătorilor;
– utilizarea preventivă a produsului - SINTECLOX.
• Măsuri specifice
– Vaccin polivalent contra mamitelor preparat din
anaculturi de Staphylococcus aureus,
Staphylococcus agalactiae, Staphylococcus
dysgalactiae şi Actinomyces pyogenes.
– Se inoculează s.c. In doză de 5 ml, cu rapel după 2-
4 săpt. cu 7 ml, iar după 6 luni de la a doua
inoculare cu 7 ml.
Combatere

• animalele bolnave se izolează şi se tratează


cu antibiotice după o prealabilă
antibiogramă.
Mamita gangrenoasă
a oilor şi caprelor
(Răsfugul negru)
Definiţie

• este o boală infecţioasă a oilor şi caprelor în


lactaţie, caracterizată prin tulburări generale
graveşi modificări cantitative şi calitative ale
laptelui consecutiv necrozei glandei
mamare.
Etiologie
Staphylococcus aureus biotipul C
Caractere epidemiologice

• Receptivitate:
– oile şi caprele în lactaţie, sensibilitatea maximă fiind în a doua lună de
lactaţie;
• Factori favorizanţi:
– suprapopularea;
– condiţii igienice deficitare;
– condiţiile igienice şi mecanice de muls;
• Contaminarea: prin soluţii de continuitate la nivel mamar.
• Transmitere: indirectă – furaje, aşternut contaminat sau prin
intermediul mâinilor mulgătorilor.
• Dinamică: boala apare spontan evoluând sporadic sau cu caracter
enzootic.
Patogeneza

• Stafilococii aflaţi pe tegumentul mamar,


favorizaţi de factorul traumatic→ pătrund
în canalul galactofor → difuzează în ţesutul
mamar → multiplicare → acţionând prin:
– Virulenţă
– Toxicitate (cu efect)
• piogen
• necrozant
Tabloul clinic
• Forma supraacută
– inflamaţia glandei mamare
– tulburări generale:
• diaree
• accelerarea pulsului
• scăderea temperaturii corporale
– moartea survine în 24-48 de ore.
Tabloul clinic
• Forma acută
– abatere, anorexie febră, dificultăţi în
deplasare;
– mamela afectată este:
• iniţial →tumefiată, caldă dureroasă;
• ulterior devine →insensibilă, rece, moale, iar
pielea capătă o culoare violacee.
– secreţia lactată scade cantitativ şi are o culoare
roşie;
– ţesuturile limitrofe mamelei sunt edemaţiate;
– ulterior mamela suferă un proces de gangrenă
uscată şi se elimină.
Semne clinice în forma acută
Tabloul clinic
• Forma subacută şi cronică
– tulburări generale reduse;
– gangrena uscată parţială sau
totală a malelei afectate;
– mortalitate redusă.
Tabloul anatomopatologic
• gangrena mamară:
– parenchim glandular infiltrat, congestionat sau
hemoragic→leziune necrotică.
• ţesutul conjunctiv subcutanat şi pielea mamelei sunt
puternic infiltrate;
• exsudat în cavitatea peritoneală;
• hemoragii pe seroase, ficat şi rinichi;
• limfonodurile mamare şi inghinale hipertrofiate şi
congestionate;
• miocard degenerat.
Diagnosticul
• Se confirmă prin examen
bacteriologic, tulpina
izolată identificându-se pe
baza caracterelor
morfologice, culturale,
biochimice şi de
patogenitate.
Diagnosticul diferenţial

• Mamita agalactică
• Mamita pasteurelică
• Mamita produsă de Actinomyces pyogenes
• Mamita colibacilară
Profilaxia
• Măsuri generale
– respectarea condiţiilor de igienă în adăposturi;
– respecatrea igienei mulsului;
– evitarea traumatizării glandei mamare
– aplicarea de dezinfecţii profilactice în adăposturi;
– îndepărtarea de la muls a îngrijitorilor cu afecţiuni
stafilococice ale mâinilor.
Profilaxia

• Măsuri specifice
– Vaccinul împotriva mamitei gangrenoase a
oilor şi caprelor
• preparat din anaculturi de stafilococi;
• se administrează s.c.;
• doză de 5 ml, cu rapel dpă 1-2 săpt.;
• Imunizarea se face cu o lună înainte de fătare.
Combaterea
• izolarea şi tratarea animalelor bolnave:
– infuzii mamare cu penicilină de 2-3 ori la 12 ore;
– unguente cu antibiotice: Asocilin, Masticilin;
– tratament general de susţinere cu glucoză şi vitamine;
– În faze avansate de boală se aplică tratamentul chirurgicalpentru
eliminarea ţesuturilor mortificate.
• animalele sănătoase din efectiv pot fi vaccinate de
necesitate contra mamitei gangrenoase.
Dematita stafilococică a oilor
Staphylococcus aureus
 afectează oile crescute în condiţii de zooigienă şi
alimentaţie necorespunzătoare;
 la mieii înţărcaţi - clinic se manifestă prin apariţia
de numeroase pustule mici pe pielea capului şi a
extremităţilor distale ale membrelor; nu sunt
afectaţi foliculii piloşi.
 la mieii sugari – apare foliculita localizată în zone
mai mult sau mai puţin depilate (regiunea
ventrală a abdomenului, perineu).
Epidermita exsudativă
a porcului
Etiologie
Staphylococcus epidermitis biotip 2
(Staphylococcus hycus)

• specie comensală şi potenţial patogenă;


• boala apare în unităţile cu deficienţe
zooigienice şi alimentare, determinând
pierderi prin morbiditate.
Caractere epidemiologice

• Receptivitate
• purceii în vârstă de până la 4-5 săpt.;
• rar apre la vârsta de 6-10 săpt.;
• Factori favorizanţi - deficienţe zooigienice,
alimentare şi stresul;
• Dinamică – evoluează sporadic, uneori enzootic,
cu caracter contagios.
Tabloul clinic
• Forma supraacută
• Forma acută
• Forma subacută
– eritem cutanat intens,
localizat în zonele cu piele
fină;
– la baza firelor de păr din
zonele eritematoase se
acumulează exsudat grăsos
de culoare alb-gălbui;
Tabloul clinic
– crustele se extind şi
persistă mai ales în
zonele cu piele mai
groasă.
Tabloul anatomopatologic
– Leziuni macroscopice
• acumularea de exsudat la baza firelor de păr → papule
albicioase înconjurate de inel hiperemic;
• papulele se trasformă în vezicule →eroziuni epidermice
cu continuă exsudaţie seroasă;
• crustizarea sub care procesele exsudative continuă.
• tulburări renale - pielonefrite;
• peritonite, inflamaţii limfoganglionare.
Tabloul anatomopatologic
– Leziuni microscopice
• paracheratoză cu dispariţia stratului granular;
• congestia papilelor dermice;
• ulcere.
Diagnosticul
• se confirmă prin examen bacteriologic prin
izolarea germenului din leziunile pielii şi
limfoganglionii regionali;
• testarea patogenităţii – inocularea
intradermocă la purcei→boala apare după o
incubaţie de 3-5 zile.
Profilaxia şi combaterea
• Prevenirea :
– respectarea regulilor de igienă din adăposturi;
– respectarea de raţii alimentare echilibrate;
– realizarea de dezinfecţii profilactice.
• Combaterea
– îmbunătăţirea raţiilor alimentare şi a conditiilor de
igienă;
– tratamentul purceilor bolnavi cu antibiotice
administrate parenteral.
Stafilococia aviară
Etiologie

Staphylococcus aureus de tip ovin


• Receptivitate
• gâşte, curci, găini, porumbei;
• evoluează septicemic la puii de găină de 25-
40 zile;
• evoluează localizat la puii de 9-16 săpt..
•Factori favorizanţi
• condiţii necorspunzătoare de igienă şi
alimentaţie.
Tabloul clinic
• Forma acută – septicemică
– febră;
– conjunctivită;
– abatere profundă;
– moarte după o evoluţie de 24 ore.
Tabloul clinic
• Forma cronică
– Localizarea articulară
• articulaţii tumefiate ce conţin exsudat;
• membrane sinoviale edemaţiate;
• Schiopături.
– Localizare endocardică
– Localizarea vertebrală
– Scăderea ouatului şi slăbire progresivă.
Simptome clinice la porumbei
Tabloul clinic
• "Boala de baterie “
– apare la puii în vârstă de 10-11 săpt. crescuţi în
baterii;
– hemoragii subcutanate sau cutanate;
– necroze ale pielii localizate la aripi.
Tabloul anatomopatologic

• Forma acută
– hemoragii pe seroase;
– hipertrofia splinei;
– congestie, hemoragii sau necroze hepatice;
– artrite seroase.
• Forma cronică
– artrite purulente;
– tenosinovite necrozante;
– dermatita necrotică a aripilor;
– sufuziuni în ţesutul conjunctiv subcutanat şi muşchi.
Diagnostic
• clinic
• anatomopatologic
• se confirmă prin examen bacteriologic
• se recoltează cadavre proapete şi organe cu leziuni;
• în forma septicemică se recoltează sânge şi măduvă
osoasă.
Profilaxia şi combaterea

• Măsuri generale
– asigurarea de furaje de bună caliate;
– respectarea tehnologiei de crştere,
– realizarea de dezinfecţii profilactice periodice.
• Combaterea
– păsările bolnave se izolează:
• cele cu abcese se tratează chirurgical;
• administrarea pe cale generală de antibiotice.
– preventiv la păsările sănătoase se pot administra în furaj –
antibiotice şi drojdie de bere.