Sunteți pe pagina 1din 6

Amplificatoare de cuplu

Amplificatoarele de cuplu au următoarele caracteristici tehnice generale (fig. 1):


 se montează între ambreiajul principal şi cutia de viteze;
 au două rapoarte de transmitere: ia  ia1  1 şi ia  ia 2  1;
 trecerea de la un raport de transmitere la celălalt se face fără întreruperea fluxului de
putere;
 treapta principală de lucru (cuplată în mod obişnuit) este treapta ia2 = 1 (la această
treaptă randamentul amplificatorului de cuplu este maxim, apropiat de unu). Treapta
ia1 > 1 se foloseşte numai pentru depăşirea unor obstacole temporare.

Fig. 1. Schema bloc de plasare în


transmisie a amplificatorului de cuplu.

Amplificatoarele de cuplu se clasifică în:


1) amplificatoare de cuplu planetare: a) cu cuplaj unisens, b) fără cuplaj unisens;
2) amplificatoare de cuplu neplanetare: a) cu cuplaj unisens, b) fără cuplaj unisens.

Amplificatoare de cuplu planetare. Amplificatorul de cuplu din figura 2., a se montează


între ambreiajul principal şi arborele primar al cutiei de viteze. El se compune dintr-un ambreiaj
de blocare A, un cuplaj unisens C cu role şi un mecanism planetar cu o treaptă. Partea condusă a
ambreiajului A este legată de braţul portsatelit H. Când ambreiajul de blocare este cuplat, roata
centrală 1 şi braţul portsatelit au aceeaşi viteză unghiulară şi, prin urmare, întregul mecanism
formează din punct de vedere cinematic un singur corp, raportul de transmitere fiind, deci, egal
cu unitatea (se obţine treapta ia  ia 2  1 ). În acest caz, puterea ajunge la arborele de ieşire prin
două fluxuri de putere (fig. 3., a), micşorându-se, astfel, momentul de calcul al ambreiajului A.
Fig. 2. Scheme cinematice ale amplificatoarelor de cuplu: a, b, c – planetare; d, e – neplanetre.
Fig. 3. Amplificator de cuplu planetar cu
cuplaj unisens: a - schema cinematică şi
circuitul puterii, ambreiaj cuplat; b - scheme
pentru stabilirea elementelor de calcul; c -
schema cinematică şi circuitul puterii,
ambreiaj decuplat.

Pentru determinarea momentului de calcul a ambreiajului, se foloseşte metoda izolării de


legături şi a punerii forţelor şi momentelor de legătură (fig. 3., b). Din ecuaţia de momente a
satelitului dublu, rezultă:
T3 r2  T1r2 .
Înlocuind forţele tangenţiale T1 şi T3 cu momentele corespunzătoare, se obţine:
M3 M
r2  1 r2 ,
r3 r1
de unde
r1 r2 z z M
M1  M 3  M3 1 2  3 ,
r2 r3 z2 z3 K
z 2 z3
unde K  .
z1 z 2
Întrucât, în cazul analizat, raportul de transmitere al amplificatorului de cuplu este egal cu
unu, momentele de torsiune la arborii conducător şi condus sunt egale (în valori absolute): M3 =
Me. Prin urmare,
M1  M e K.
Din bilanţul momentelor la arborele de intrare, rezultă
M e  M1  M A,

de unde se obţine momentul MA, transmis prin ambreiajul amplificatorului:


 1 K 1
M A  M e  M 1  M e 1    M e .
 K  K
Ambreiajul amplificatorului de cuplu se va calcula la momentul M = MA, unde  este coeficient
de siguranţă al ambreiajului.
Când ambreiajul A este decuplat, datorită diferenţei dintre momentul rezistent (Mrez =
M3>Me) şi momentul motor Me, braţul portsatelit tinde să se rotească în sens contrar arborelui de
intrare (în fig. 3., b, braţul H este rotit, în sensul menţionat, de forţa TH). Această tendinţă de
rotire se anihilează însă prin blocarea elementului H cu carcasa, realizată de cuplajul unisens C.
În acest fel, mecanismul planetar se transformă într-un reductor cu axe fixe, format din două
perechi de roţi, 1 - 2 şi 2´- 3, cu raportul de transmitere
z 2 z3
ia  ia1   1.
z1 z 2
Aşadar, construcţia prezentată permite obţinerea a două rapoarte de transmitere: ia1>1 şi ia2
= 1. Circuitul puterii, în cazul ia>1, este prezentat în figura 3, c. Aceeaşi schemă este folosită
pentru determinarea momentului de calcul a cuplajului unisens. În acest scop, amplificatorul, în
întregime, este izolat ca sistem şi se aplică momentele de legătură: Me, care reprezintă acţiunea
arborelui ambreiajului principal; M3, care reprezintă acţiunea arborelui primar al cutiei de viteze
(este un moment rezistent) şi MC – moment reactiv, care apare în legătura cuplaj unisens –
carcasă. Momentul MC se determină din ecuaţia momentelor exterioare ale sistemului izolat:
Me  M3  MC  0  M C  M 3  M e  M e K  M e  M e  K  1 .

În mod normal, ambreiajul de blocare A este cuplat. La creşterea temporară a forţelor de


rezistenţă, spre deosebire de construcţiile obişnuite, nu este nevoie de schimbarea treptelor din
cutia de viteze, ci este suficient să se decupleze ambreiajul A. În acest fel, raportul de transmitere
se măreşte şi în mod corespunzător creşte şi momentul la roţile motoare, ceea ce ajută la
învingerea rezistenţelor suplimentare. Când aceste rezistenţe dispar, se cuplează ambreiajul A.
Întrucât în acest mecanism se foloseşte un ambreiaj cu frecare uscată, acesta nu este apt pentru o
funcţionare îndelungată în stare decuplată. De aceea, folosirea acestui subansamblu ca reductor
pentru obţinerea a două game de viteze nu este raţională. Mai trebuie menţionat că, la treapta
înceată, din cauza cuplajului unisens, tractorul nu poate funcţiona în regim de frânare cu motorul.
Amplificatoare de cuplu neplanetare. În schema din figura 2., d, între arborele 1 al
ambreiajului principal şi arborele primar 2 al cutiei de viteze se află montat ambreiajul A al
amplificatorului de cuplu. Dacă acest ambreiaj este decuplat, mişcarea se transmite de la arborele
1 la arborele 2, prin intermediul angrenajelor 3 – 4, 6 – 7 şi al cuplajului unisens C, care uneşte
roata 4 cu arborele 5. Dacă ambreiajul A se cuplează, arborele 5 se roteşte mai repede în
comparaţie cu roata 4, din care cauză cuplajul unisens “se decuplează ”. În felul acesta, se obţin

două rapoarte de transmitere: ia2 = 1 (când A este cuplat) şi a1 i  z4 z3  z7 z6  1 (când A este


decuplat).
La unele tractoare se folosesc amplificatoare de cuplu cu două ambreiaje multidisc, cu
funcţionare în ulei (fig.2., e). Dacă ambreiajul A2 este cuplat şi A1 decuplat, mişcarea între arborii
1 şi 2 se transmite cu raportul ia2 = 1. Dacă, însă, A1 este cuplat şi A2 decuplat, raportul de

i  z 4 z3  z 6 z5  1 .
transmitere devine a1

Indiferent de tipul amplificatorului, în majoritatea cazurilor raportul ia1 = 1,23…1,35. O


asemenea valoare a acestui raport permite învingerea majorităţii rezistenţelor suplimentare,
întâlnite în exploatarea tractoarelor agricole, prin trecerea la treapta inferioară a amplificatorului
de cuplu. La unele construcţii, ia1 = 1,5…1,6. În acest caz, folosirea amplificatorului de cuplu
pentru învingerea rezistenţelor suplimentare temporare este însoţită, de obicei, de reducerea
productivităţii, deoarece avantajele schimbării din mers nu compensează reducerea exagerată a
vitezei. Amplificatoarele de cuplu cu valori mai mari ale lui ia1 sunt mai eficiente pentru
demarajul în trepte.
Tabelul 1
Relaţii pentru calculul amplificatoarelor de cuplu planetare

Elementul Relaţii de calcul


Schema Treapta
Cinematice Dinamice
de acţionat
A – decuplat ( H=0, z 2 z3 M1  M e ; M 3  M1 K ;
ia1  K   1
I datorită cuplajului z1 z 2 M C  M 1  K  1
Fig. 2, a unisens C)
Fig. 3. Me K 1
M1  ; M A  Me ;
a II-a A – cuplat ia 2  1 K K
M3  Me
1 K
M1  M e ; M H  M1 ;
K
A – decuplat 1 K z
I ia1   1; K  1
f – strânsă K z3 M1
M3  M f 
K
Fig. 2, b M
A – cuplat M1  M e ; M a  1 ;
a II-a ia 2  1 K
f – liberă
M H  M1
A – decuplat z 2 z3 M1  M e ; M 3  M1 K ;
ia1  K   1
I f – strânsă z1 z 2 M f  M1  K  1
Fig. 2, A – cuplat Me K 1
M1  ; M A  Me ;
c* a II-a ia 2  1 K K
f – liberă
M3  Me
* Dacă A şi f sunt decuplate concomitent, 3 = 0, din cauza momentului rezistent. În această

situaţie,  H   f  e  1  K  şi are valori foarte mari, întrucât K are valori apropiate de unu. De aceea,
sistemul de comandă trebuie să excludă situaţia menţionată.