Universitatea Dunărea de jos

Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor

Specializarea Pescuit și Industrializarea Peștelui

An universitar 2016-2017

Tema : Tubifex tubifex

Cadru didactic : I. M. Student : Covaliov George-Daniel

Anul 3, PIP

Galați, Ianuarie 2017

1
 Capitolul 1.

Taxonomie

Tubifex tubifex face parte din:

 regnul Animalia
 încrengătura Annelida
 clasa Clitellata
 subclasa Oligochaeta
 ordinul Haplotaxida
 familia Tubificidae
 genul Tubifex
 specia Tubifex tubifex.
Denumire științifică : Tubifex tubifex.
Denumire comună : Vierme tubifex.

Răspandire

Viermii Tubifex, sunt viermi care se aseamănă cu râmele, din punct de vedere al
aspectului şi sunt comuni păraielor de la noi din ţară, unde se observă în mâlul de sub apă, în
pâlcuri roşii de mii şi mii de indivizi mici. Stau infipţi cu extremitatea anterioară în mâl, iar
extremitatea posterioară, rămasă afară, este în continuă mişcare de oscilaţie.

2
 Capitolul 2.

Dimensiunile și structura anotomo-morfologică a corpului

Viermii Tubifex tubifex sunt viermi oligocheţi, de dimensiuni mici, de la 2,5 până la
8,5 mm lungime. Forma corpului este filiformă.
Au corpul alungit, subțire, prevăzut cu numeroși cheți de diferite forme, însă
întotdeauna sunt prezenți și cei bifurcați.
Corpul este roşu din cauză că sangele lor conţine hemoglobină. Este o adaptare la
apele poluate, ape care conţin foarte puţin oxigen. Cu ajutorul hemoglobinei, ei pot însă să
folosească şi aceste mici cantităti de O2.
Epiderma, celulară şi glandulară, posedă o cuticulă formată din proteine şi
polizaharide, absentă uneori şi înlocuită prin ciliatură. Musculatura parietală conţine fibre
circulare, longitudinale şi diagonale. Epiderma şi musculatura alcătuiesc împreună teaca
musculo-cutană.
Sistemul nervos este alcătuit dintr-un creier suprafaringian, situat în metamerele
anterioare ale trunchiului, şi un lanţ scalariform ventral, cu perechi metamerice de ganglioni
legaţi prin conective (ganglioni succesivi) şi comisuri (ganglioni simetrici). Organele de simţ
sunt reprezentate de celule senzoriale şi terminaţii nervoase în tegument, mai ales pe
tentacule, antene, cirri tentaculari, ochi sau celule fotosensibile, cu poziţie diferită pe corp,
organe nucale, statocişti.
Sistemul digestiv, rectiliniu, prezintă adaptări pentru regimul de hrană. Digestia este
extracelulară.
Sistemul circulator cuprinde un vas median dorsal, supraintestinal, propulsor şi cuprins
în mezenterul dorsal, un vas median ventral, subintestinal, în mezenterul ventral; ambele sunt
legate prin arcuri segmentare, dispuse în disepimente. Mai există şi un sinus sinus sanguin
periintestinal. Pereţii vaselor sunt formaţi din mezodermul sacilor celomici, lumenul lor din
spaţiile blastoceliene din mezentere, din disepimente şi din spaţiile dintre diferitele organe, iar
plasma din lichidul blastocelian. Circulaţia sanguină este închisă, postero-anterioară în vasul
dorsal, antero-posterioară în cel ventral.
Sistemul excretor este reprezentat prin metanefridii, la origine câte o pereche pentru
fiecare segment şi constituite dintr-o pâlnie ciliată (nefrostom) deschisă în celom, un canal
excretor mai mult sau mai puţin încolăcit în disepiment şi un por excretor ventral, aflat în
segmentul următor, precedat de o veziculă excretoare. Excreţia are loc la nivelul canalului
excretor, puternic vascularizat.

3
 Capitolul 3.

Nutriție

Tubifexul se găseste în natura în mâlurile noroioase, bogate în substanțe noroioase.

Aceste substanțe servesc drept hrană pentru acești viermi.
Uneori, mâlul in care traiesc poate fi contaminat, și sărac în oxigen. Sângele
tubifexilor este foarte bogat în hemoglobină. Este o adaptare la apele poluate, ape care conţin
foarte puţin oxigen. Cu ajutorul hemoglobinei, ei pot însă să folosească şi aceste mici cantităti
de O2.

Reproducere

Reproducerea Tubifexilor este sexuată. Ei au o pereche de testicule şi una de ovare.

Porii masculi se află pe segmentul imediat următor testiculelor. Canalul spermatic este lung,
iar penisul bine dezvoltat.

4
Fig. 1 Tubifex tubifex.

Fig.2 Colonie de Tubifex tubifex.

Fig. 3 Tubifex tubifex.

5
 Capitolul 4.

Importanță ecologică si practică

Viermii din specia Tubifex tubifex sunt folositi de mai bine de 100 de ani in
alimentatia pestilor de acvariu. Insa in ultimii ani, acest tip de hrana vie este subiectul unor
mari controverse in lumea acvaristilor. Pe de-o parte sunt cei care considera tubifexul o hrana
de buna calitate, ce ajuta la o dezvoltare rapida si optima a pestilor, iar pe de alta parte sunt
cei care spun ca acest vierme este un periculos focar de infectie pentru acvariu.
Aspecte pozitive :
 Pentru pestii de acvariu, hrana vie este un adevarat festin. E ca si cum ar primi desert.
E in natura lor sa isi vaneze si sa isi consume hrana in stare proaspata. Alaturi de alte
tipuri de hrana vie, tubifex reuseste sa indeplineasca acest criteriu al satisfactiei
pestilor.
 Tubii ofera un aport proteic mai mare decat puricii de apa (Daphnia), insa mai redus
fata de alte tipuri de hrana vie (Shrimp, Bloodworm), precum si cateva vitamine
esentiale (A, D, complexul B). Puii hraniti cu tubi vor creste mai rapid si isi vor spori
intensitatea coloritului. Unii acvaristi afirma ca, la maturitate acest colorit intens se va
reduce drastic la pestii hraniti in tinerete cu tubifex.
 Tubifex se gasesc foarte usor in comert, aproape orice magazin de specialitate
comercializand acest tip de hrana, in forma proaspata, congelata sau uscata. Tubifex
pot fi cultivati si acasa, in anumite conditii speciale.

Aspecte negative:
 Din cauza mediului in care sunt crescuti, tubii pot fi purtatori ai multor agenti
patogeni. Intestinele lor sunt pline cu namol, microrganisme si alte substante toxice
existente in apa respectiva. Toate acestea vor fi trecute in acvariu si chia rmai grav in
organismul pestilor care se hranesc cu ei. Mai devreme sau mai tarziu pestii vor avea
de suferit, iar mediul acvatic va fi compromis.

6
 Bibliografie

 http://www.editura.bioflux.com.ro/docs/aioanei.pdf (accesat la 18-01-

2017)
 http://pestii-de-acvariu.blogspot.ro/p/tubifex.html (accesat la 18-01-2017)
 https://en.wikipedia.org/wiki/Tubifex_tubifex (accesat la 18-01-2017)
 http://www.zooland.ro/tubifex-pericol-sau-hrana-minune-pentru-pesti-
4003 (accesat la 18-01-2017)