STRANA ORTODOXĂ

Prietenia celui bun este comoară,iar

prietenia celui rău și viclean este
mai cumplită decât dușmănia

„Prietenia este iubirea su�etului sanatos fata de un alt su�et sanatos.

Prietenia este sfanta, curata, nevinovata, �dela, neschimbatoare,
sincera, temerara, adevarata, vesnica. Prietenia este o virtute, pentru
ca isi are salasul in ethos si in buna educatie a su�etului sanatos; caci
nu se uneste decat cu virtutea si este iubitoare de virtute, imbratisand-o
si ramanand cu ea in veci. Prietenia, ca virtute, se lasa atrasa de ceea
ce-i este asemenea si isi a�a odihna in virtutile care se inrudesc.
Prietenia este legatura dintre su�ete asemanatoare. Este o patimire a
su�etului drept-cugetator, care se leaga printr-o iubire puternica de cei
care-i sunt dragi, unind prin dorinta, intr-o singura realitate, su�etele
care prin �rea lor au tendinta sa �e despartite. Prietenia are un ethos
statornic, ce nu face concesii. Prietenia este un anume fel de placere
morala care indulceste su�etul. Prietenia indura orice, prin compasi‐
une si solidaritate. Aristotel a spus:
„Prietenia este un su�et care locuieste in doua trupuri“.
Prietenia este mai puternica decat iubirea nascuta din inrudire, �indca
iubirea din înrudire este rodul necesitatii, pe cand prietenia apartine
liberei alegeri. Prietenia impune evlavia fata de cele pe care prietenii le
considera a � s�nte, curatie in modul de vietuire, integritate in ceea ce
priveste deprinderile morale, �delitate in caracter, statornicie in
decizii, sinceritate in cuvinte, indrazneala in sustinerea a ceea ce este
corect si folositor si in a spune adevarul. Prietenia este sustinatoarea
pe pamant a bunastarii si fericirii a doi oameni buni, pentru ca
prietenia nu poate sa se nasca prin �rea ei decat intre oameni buni.

( …) Prietenul este un om bun, cu su�et sanatos, care cugeta cele

drepte, �ind iubitor de virtute, integru in ce priveste deprinderile sale
morale, �del iubirii, sincer in cuvinte, statornic su�eteste, sfetnic
vrednic, curajos, iubitor de adevar si dreptate. Prietenul, este
asemenea [in toate] celui cu care se a�a intr-o legatura de
prietenie; socoteste ca bucuria prietenului este si bucuria sa, iar
tristetea acestuia este propria sa tristete; avand o sensibilitate
deosebita, simte starea de spirit a prietenului si indura, la randul sau,
ceea ce patimeste acesta; pricepe inainte ca prietenul sa-i faca
marturisirea si alearga in ajutorul lui inainte ca acesta sa-l roage; se
ofera fara preget spre a-l ajuta in lucrurile lui si-l sprijina atunci cand
este in primejdie. Prietenii prietenului sau sunt si prietenii lui, iar
dusmanii acestuia sunt si dusmanii lui; sare in apararea prietenului
sau si se pune in pericol pentru el. In trupul lui se a�a salasluindu-se
su�etul prietenului sau. Este un sfetnic bun, spune intotdeauna ceea ce
este folositor si se ingrijeste de cinstea si renumele prietenului; cele pe
care prietenul lui le socoteste s�nte sunt s�nte si pentru el si respecta
cele pe care prietenul sau le socoteste a � vrednice de cinste. 

Prietenul adevarat este un acoperamant puternic, si cel care-l a�a, a�a

o comoara. Prietenul este cel mai de pret dintre toate. Prietenul
adevarat este bogatie nepretuita, mai de cinste decat oricare dintre cele
ce pot � dobandite; nu exista masura pentru frumusetea lui. Prietenul,
atat in necazuri, cat si in imprejurarile fericite ale celui care-i este
prieten, ramane acelasi. Prietenul adevarat aduce lauda celor vrednice
de lauda si le acuza cu indrazneala pe cele de necinste.

(…) Prietenul nesincer este un om interesat, neiubitor, viclean, egoist,

ipocrit, purtand masca prieteniei pentru a avea parte de foloasele de pe
urma ei; minte atunci cand spune ca sustine prietenia, si ascunde
viclesug inauntrul lui cand vorbeste despre devotament. Are pretentia
ca prietenii sa-l ajute, dar el insusi refuza sa-si ofere sprijinul atunci
cand prietenul i-l cere, inventand o mie de pretexte. Isi arata prietenia
atunci cand prietenului ii merge bine, dar la necaz se dezice de el. Isi
aduce aminte de el atunci cand ii merge bine si vrea sa a�e, fara a-l
vizita, noutati despre el, urandu-i fericire celui deja fericit, sanatate
celui sanatos, faceri de bine celui care savarseste binele si slava celui
care are parte de ea; trimite daruri bogate celui bogat si vrea sa dea
dovada ca este prieten cu orice pret, numai de ochii lumii. Dar uita de
acesta de indata ce ajunge in necazuri, nemaivrand sa intrebe si sa a�e
vesti despre el; si, desi locuieste in vecinatatea lui, isi pierde de
interesul fata de el. Il evita si il blestema; il acuza ca a ajuns in necaz
din cauza neroziei; iar daca acela a cazut in vreo boala, il uita, si daca
se a�a la ananghie, isi intoarce fata de la el; cand [prietenul lui]
ajunge intr-o stare umila, il defaimeaza si cand devine sarac, il trece
cu vederea, iar vazandu-l �amand, nu-i poarta de grija si nu face
milostenie cu el nici cand este gata sa moara. Unul ca acesta este un
prieten nesincer.

Prietenul viclean este un om de nimic si periculos. Acesta nu are nimic

sanatos in su�etul lui; pentru el, nimic nu-i sfant, nimic cuvios; este
necredincios, rau, viclean, pervertit; dispretuieste sinceritatea, pe
buzele lui poarta viclesug si minciuna; cugeta la cele viclene, iar inima
sa cerceteaza cele de rusine; cuvintele lui sunt lingusitoare si gandurile
inselatoare. In vorbe isi arata prietenia, dar intr-ascuns planuieste
impotriva celui socotit prieten. Isi defaimeaza prietenul si cu �acara
vicleniei raspandeste rautati [despre el]; cu privirea incordata, cugeta
cele necinstite si buzele lui vor � mereu de partea raului. Acesta este
un cuptor de rautati pentru prieten; in fata aceluia, isi indulceste graiul
si in cuvinte isi arata exagerat admiratia fata de el, dar mai apoi gura
sa isi va retrage spusele si vorbele lui vor zamisli multa sminteala.

Prietenia celui rau si viclean este mai cumplita decat dusmania, pentru
ca de aceasta din urma te poti feri, pe cand de [prietenia celui rau] nu;
prietenul viclean nu difera cu nimic de ucigas, pentru ca amandoi fac
raul intr-ascuns. Prietenul viclean esta nesatul; chiar de si-ar distruge
cu totul prietenul, tot nu s-ar satura; este sfruntat pentru ca, desi face
rele uneltind si destramand casa celui care s-a increzut in prietenia lui,
nu-i este rusine sa poarte pe buze numele prieteniei si sa i se infatiseze
aceluia ca prieten, desi il uraste fara masura. Este nemilos, pentru ca
viscerele celui viclean nu pot suporta prietenia. Prietenia „prietenului”
rau este asemenea ruginii: il roade pe prieten cat timp este in viata.”

Sursa: Sfantul Nectarie din Eghina, “Cunoaste-te pe tine insuti sau

Despre virtute“, Editura Sophia, 2012
Publicat de stranaortodoxă

 Vezi toate articolele lui stranaortodoxă

15 Mar 2018
Predici, S�nții Părinți

COMENTARIILE NU ÎNCHISE.

BLOG LA WORDPRESS.COM.

SUS ↑