Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Caria Severa Precoce

    Încărcat de

    allya
    79 vizualizări11 pagini
    Despre caria dintilor de lapte

    Titlu original

    Caria severa precoce (1)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Despre caria dintilor de lapte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    79 vizualizări11 pagini

    Caria Severa Precoce

    Încărcat de

    allya
    Despre caria dintilor de lapte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 11
    A UY LO Ce WRU er) CARIA SEVERA PRECOCE a et Editura EUROBIT Timisoara, 2014 CAPITOLUL 1 AFECTAREA PRIN CARIE A DINTILOR TEMPORARI — EPIDEMIOLOGIE, FORME CLINICE Comparativ cu copilul scolar, exist mult mai putine date despre starea de siimiitate oral& a copilului anteprescolar gi prescolar datoriti abordiirii dificile a avestora, in special daca ei mu frecventeaza colectivitati inchise (gradinita, crest) (Luca, 2003). 1.1 Epidemiologie Recomandirile Organizatiei Mondiale a Siniiti{ii pentru anul 2000 au fost ca, la varsta de 5-6 ani, 50% dintre copii sa fie, indemni de carie, iar pentru anul 1010 procentul acestora si ajunga la 90% (Oltean gi col. 1996; Losso gi col., 2009). Pentru anul 2020 se preconizeaz, in continuare, cresterea numirului de copii fara carii la varsta de 6 ani, urmind ca fiecare stat s& stabileasc’ in ce /roportie si se fac aceasta crestere gi si igi aleaga strategia de lucru in functie le propriile realitati (Hobdell si col., 2003). Compardnd aceste recomandari cu ievultatele diferitelor studii epidemiologice se constati ci la copilul prescolar cia dinfilor temporari este incd o afectiune intalnita frecvent (tab. 1.1.). Vabelul 1.1. Copii prescolari indemni de carie — studii la copiii din populatia ( Ferro sicol. f[talia/ Veneto | 954 /1-6ani] 80,3 [Copii din_gradinife! (2002-03) lpublice gi private lida sicol. [SUA 1576 | 2-5 ani 725 Studiu national del (1999-2002) lexaminare a stirii de | lsdnatate gi a nutrifiei Hallet si [Australia 7 2315|4-5ani| 66,3. [Copii din gridinite| Rourke [Brisbane (2000) Ide stat Rajab si Mordania 7 7 [i-Sani 352 Copii din erese gi) Hamdan [Amman (2001) Igradinite Munteanu si [Romania / 552 | 2-5 ani 50,54 Copii din gradinite| col, Bucuresti ide stat { \(2006-07) slabsinskiene [Lituania/ 950 | 3 ani 49,4 (Copii din gradinife gicol. Kaunas (2010) Mazhari si [Iran / Quchan 232 | 0,5-5 41 Copii din centre de| iol. (2002) ani lingrijire de zi Al-Mutawa gi [Kuweit (2004) [1256 | 4-5 ani 28,26 Copii din gradinite jcol. Wyne |Arabia Sauditi/| 789 [3-5 ani 25,2 Copii din gradinite| [Riyadh (2008) | ipublice gi private Nematollahi |Iran/Birjand | 434 [2-6 ani 16,1 |Copii din gradinije isi col. (2007) 1.2. Distributia proceselor carioase Forma si distributia proceselor carioase Ja dintii temporari sunt in legitura directa cu varsta copilului, cu dintele si cu suprafata dentarié afectata. in general, atacul carios are loc dup’ un tipar specific, cu interesarea molarilor, intai a celor mandibulari, apoi a celor maxilari si a dinfilor anteriori, maxilari, Mai rar sunt afectafi dintii anteriori mandibulari sau suprafefele vestibulare si orale ale tuturor dintilor. Afectarea acestor suprafete, care sunt mai rezistente la carie, reprezinta un indiciu de carioactivitate intensa, 1.3. Forme clinice in general, la dintii temporari se intalnesc aceleasi forme clinice de carie ca la dinfii permanenti, dar existé unele particularitati determinate de caracteristicile morfologice si de structura ale dintilor temporari. Clasificarea proceselor carioase se face in functic de o serie de criterii: a) fn functie de gradul de interesare pulpara: - cari simple ~ carii fara interesarea pulpei dentare; - cari complicate — carii cu interesarea pulpei dentare. b) in functie de tesuturile dure dentare interesate: - cari simple superficiale, cu interesarea smalfului si, doar limitat, a dentinei; astfel incét spre camera pulpara se pistreazi un strat gros de dentina integra; ~ carii simple profunde, localizate in smalf si in dentin, cu mentinerea unui strat subfire de dentind care le separa de camera pulpara (Zarnea, 1993); Existenta doar a acestor doui tipuri de carii este justificati de grosimea_ redusa a stratului de smalt si de viteza mai mare de propagare a procesului carios in dentitia temporaria (Luca, 2003). c) in functie de topografia procesului carios: ~ carii localizate in ganfuri gi fosete — se dezvolti la nivelul molarilor temporari, pe suprafafa ocluzala si/sau in santurile gi fosetele vestibulare | sau orale ale molarilor secunzi; ~ carii localizate pe suprafefele netede (fetele aproximale sau fetele netede libere). d) in functie de viteza de propagare: - cari acute, caracterizate prin deschideri limitate in smalt si viteza mare de avansare in profunzimea structurilor dentare spre camera pulpari. Aceste leziuni se caracterizeazi prin prezenta unui smalt sfiramicios, foarte subminat, care acoperé o cantitate mare de dentin’ moale si umeda. Cariile acute au vitezdi mare de propagare, in circa 2 luni putéind ajunge la camera pulpard. Ele sunt mai frecvente grupa de varsti 4-8 ani. In formele particulare de carie (exemplu: caria sever precoce) se intalnesc la varste foarte mici (sub 2 ani); + cari cronice — sunt formele de carie cu debut mare in suprafaté, dar care intereseaza limitat dentina. Ele evolueazi lent, fiind necesare in medie 12- 24 luni pani ja atingerea camerei pulpare. Aceasti form’ de carie se intdlneste rar, indiferent de localizare. Ea devine mai frecvent& dupa varsta de 8 ani (Zamea, 1993, Luca, 2003). e) Forme particulare de carie: - carii severe precoce; ~ carii grefate pe hipoplazii de smal; - earii la copii cw despiciituri labio-maxilo-palatine (Luca, 2003). La copiii cu tipare obignuite de carie, caria ocluzala reprezint& localizarea de electie pani la varsta de 4-5 ani (Zarnea, 1993). Localizarea ocluzala este favorizati de relieful mai accidentat, ou sanfuri gi fosete, al acestei suprafete dentate, Freeventa cariei ocluzale este mai mare la molarii mandibulari fatti de cei maxilari, iar molarii secunzi sunt mai afectafi decat primi molari. La varsta de 5-6 ani devin evidente cariile localizate pe suprafefele proximale ale molarilor. Ca distributie, cariile proximale de Ja nivelul molarilor sunt simetrice si respect& tiparul de carli “in oglinda’”. Debutul cariei pe suprafetele proximale ale molarilor are loc la nivelul punctului de contact sau imediat sub el. Acest debut este favorizat de existenfa liniei neonatale, linie care rece pe la baza cuspizilor si separ tesuturile dure mineralizate prenatal, mai bine structurate, de cele mineralizate postnatal (Luca, 2003). Localizarea cea mai frecventa se intilneste pe fata distala a primului molar temporar si pe fata meziali a celui de-al doilea molar temporar. Dezvoltarea cariei proximale este asimptomatica, leziunea devenind dureroasi doar dupa prabusirea crestei marginale si comprimarea papilei dentare sub presiunea masticatorie. Aceast& forma de carie se propaga rapid in profunzime, ile cele mai multe ori periclitind starea pulpei dentare (Luca, 2003; Bratu si Glavan, 2005). Depistarea cariilor aproximale in stadiile de inceput mumai prin examen clinic este aproape imposibild in cele mai multe cazuri, datorit’, in principal, aspectului contactelor dintre molari, care sunt plate si se realizeaz’ pe suprafati mare (Luca, 2003). Efectuarea periodic a radiografiilor bite-wing permite depistarea si tratarea precoce a acestora. Caria pe suprafejele pioximale ale dintilor frontali este destul de rara, datorita spatierilor fiziologice existente, favorabile autocuriifirii. Caria proximal devine frecvent% pe dintii frontali in cazul cariei severe precoce. In aceasti forma particulara de carie, cariile proximale se pot dezvolta ca atare sau in asociere cu carii pe suprafetele netede, vestibulare si orale, in treimea de colet (Luca, 2003). Datorita grosimii reduse a structurilor dure de la nivelul unghiului incizal, dar gi uzurii care se instaleazi in timp, de cele mai multe ori cariile aproximale de pe incisivi se insofese de fractura unghiului incizal in tiparele obignuite de carie, localizarea vestibulari si/sau orala in (reimea de colet se fntélneste mai rar (Zarnea, 1993; Cura, 2000).

    S-ar putea să vă placă și