Slăbeşte.

unico
S PModelează.
ORT Menţine.
t i

Profilul: Medico-Biologic
Tema 1: Anatomia. Aspecte aplicate în practica sportive
Subiecte:
1.1 Topografia, regiunile corpului:caracteristica, elemente componente;
1.2 Osteologia şi Artrologia-rolul lor în procesul de mişcare;
1.3 Miologia, muşchii şi mişcările caracteristice;
1.4 Patologii frecvent întîlnite în practica sportivă.
Scopul temei: De a cunoaşte denumirea părţilor corpului şi utilizarea cărturară a acestora în timpul
antrenamentelor!
Obiective:
1. Cunoaşterea articulaţiilor şi grupelor de muşchi care lucrează ,la efectuarea diferitor tipuri de
exerciţii!
2. Efectuarea exerciţiilor şi tipurilor de mişcări caracteristice muşchiului sau articulaţie date!
3. Evitarea greşelilor şi traumelor în timpul antrenamentelor!

1.1 Topografia, regiunile corpului

Topografia reprezintă ‘’harta’’ suprafeţei corpului uman, cu denumirea regiunilor corpului. Este important
de a o cunoaşte pentru a putea uşura şi simplifica limbajul medical şi sportiv, deoarece o anumită regiune a
corpului poate avea mai multe componente structurale (os, articulaţie, muşchi), iar folosind limbajul
topografic, o putem prezenta într-un singur cuvînt.
1.2 Osteologia şi Artrologia
Def. Articulaţie - Legătură între două sau mai multe oase (prin intermediul ligamentelor); locul acestei
legături; încheietură. Din fr. articulation, lat. articulatio, -onis.
In cadrul scheletului uman deosebim peste 230 articulaţii diferite după structură şi funcţie şi în jurul a 1000
de ligamente.
Scheletul uman
Scheletul uman este alcătuit din 200-220 oase. Din ele 33-34 sunt oase impare: vertebrele , sacrul , coccisul,
unele oase ale craniului şi sternul. Celelalte oase sunt pare. Scheletul este divizat în axial (sau central)-
craniul (29 oase), coloana vertebrală (26 oase) şi cutia toracică (25 oase), şi complementar - oasele
membrelor superioare (64 oase) şi inferioare (62 oase). Masa totală a oaselor omului viu constituie 14-20%
din masa corpului

www.uni casport. m d
Scheletul coloanei vertebrale:
Slăbeşte. Modelează. Menţine.

Articulaţiile coloanei vertebrale (articulaţii intervertébrale):

www.uni casport. m d
 Slăbeşte.
unico
S P O RModelează.
T Menţine.
t i

Mişcări:
Mişcări cu amplitudă redusa: aplecare înainte (trunchiul paralel cu solul), rotaţie în jurul propriului ax!
N.B. Atenţie la mişcări şi poziţii nefiziologice, pot duce la dureri şi traume!
O atentie deosebita trebuie acordată în timpul antrenamentului pentru abdomen, corectitudinea tehniciii
exerciţiilor este esenţială pentru a obţine rezultate şi a evita traumele!
Spuneţi clientelor despre importanţa relaxării la sfîrşit de antrenament şi a efectuării exerciţiilor pentru
spate, acestea sunt de mare folos pentru persoanele cu serviciu sedentar, care stau toată ziua aşezate.
Important, la lucrul cu greutăţile-picioarele semiflexate, greutatea revine parţial coapselor şi nu
doar coloanei!
De evitat la maximum săriturile şi alergatul atît în timpul antrenamentelor cît şi în afara lor, este
traumatizant pentru discurile intervertebrale, în special dacă clienta este supraponderală.
Atentionaţi clientele despre acest fapt !
Scheletul cutiei toracie:
Scobitura jugulara
Scobitura claviculara
Clavicula
-s ------ Acromionu!

Cavitatea glenoida

Scapula (omoplat)

Manubriul

Coaste adevarate Corpul sternului Sternul

(1-7 Procesul xifoidian

Cartilaj costal Spaţiu intercostal

I
1Ü
~:i
Coaste false 112
(8-12)

Coaste plutitoare (flotante)

(11-12

www.uni casport. m d
Scheletul coloanei vertebrale:

www.uni casport. m d
 unico
Schetetul centurii scapulare:
S P ORT

Slăbeşte. Modelează. Menţine.

Clavicula Procesul coracoid

Acromtonu
l

Capul
£ I . humerusulu

Scapula
(omoplatul)

Sternul A4-a coasta

Cartilaj costal Humérus

Articulaţia umărului (articulaţia scapulohumerală):

Acromion
Procesul coracoid

Ligamentul Coracoacromial Clavicula

Bursa subacromiala

Muşchiul Supraspinos

Tendonul lung al bicepsului

Scapula

Humerus

www.uni casport. m d
 Slăbeşte.
umco
S P O RModelează.
T Menţine.
t i

Tipurile de mişcări:
Aceasta este cea mai mobilă din toate articulaţiile corpului omenesc.
Flexie-extensie în jurul axului frontal (anterior-posterior).
Abducţie-adducţie (lateral-medial spre corp).
Rotaţia medială şi laterală (anterior -posterior).
N.B. Atenţie la mişcările nefiziologice, pot provoca bursităţinflamaţia bursei sinoviale), tendinită
etc. În urma căror clienta nu va mai putea frecventa antrenamentele sau o va face cu dificultate şi
atunci se reduce din comfortul acesteia.
La afel ca restul articulaţiilor, necesită o încălzire prealabilă! Scheletul membrului superior:

www.uni casport. m d
 Slăbeşte.
unico
S P O RModelează.
T Menţine.
t 1

Articulaţia cotului:

Tipuri de mişcări
Flexie 90- 140° şi extensie într-un singur plan
Articulaţia mîinii(articulaţia radiocarpiană)
► ANTEBRAŢ _ ► OS CAPITAT
► OS TRAPEZOID
► OS TRAPEZ
► PRIMUL
► ULNA ► RAD US ► ULNA

► ARTICULAŢIA
MÂINII
► OASE
► RADIUS
CARPIENE

► OS SCAFOID
«IPI
M ETACARPI AN
► OASE
M ETACARPI EN E

► OS HAMATUM
► OS CUNEIFORM
► MANA ► OS SEMILUNAR
Şl DEGETE

_ ►FALANGELE MÂINII

www.uni casport. m d
 unico
Slăbeşte. Modelează. Menţine.
Tipuri de mişcări
Pronaţie-supinaţie în articulaţia radiocarpiană (are importanţă în efectuarea exerciţiilor).
Spectrul de mişcări fine ale mîinii.
Scheletul membrului inferior:

► ŞOLD

► ARTICULAŢIA
ŞOLDULUI

► OS ILIAC

► OS SACRAL ► COAPSA

► FEMUR

► GENUNCHI
► PATELÄ

►GAMBA

► TIBIA

► GLEZNA
► OASE TARSIENE
► LABA PICIORULUI
► OASE METATARSIENE
Şl DEGETELE DE LA PICIOARE

► FALANGE

Scheletul centurii pelviene:

- - corpul vertebrei
liţf. iliolumbar - IIJL». longitudinal anterior
discul intervertebral

lijj. sacroiliac interosos

articulaţia sacroiliacâ
avitatea articulară)

ligamentele
sacroiliace antei ioar<
iscliianica
li*». sacrospinal
mica Râură ischiadlcâ' liiî. ÜR. sacrococcÎKian
sacrotuberal- anterior

—discul interpubian

simfiza pubiană

www.uni casport. m d
 unico
Slăbeşte. Modelează. Menţine.
Articulaţia şoldului (coxofemurală)

Tipuri de mişcări
Flexie - extensie (anterior -posterior) Abducţie -adducţie
(lateral-medial,spre corp) Rotaţie laterala şi medială (internă
-externă)
N.B. La efectuarea mişcărilor nefiziologice poate apărea bursita şi hiperextensia ligamentelor
adiacente, ceea ce este foarte dureros şi reduce din confortul clientei.
Atenţionaţi clientele despre importanţa încălzirii
Articulaţia genunchiului:

Femurul
Cartilaj articular
L
i anterior
peromer
Menisem medial
Meniscul lateral
(intern)
(extern)
Ligament colateral
gament încrucişat
Ligament colateral
rotulian (patelar)

www.uni casport. m d
Fibula
unico Tibia

www.uni casport. m d
 unica
Slăbeşte. Modelează. Menţine.
Articulaţia genunchiului

Tipuri de mişcări
Flexie 90- 140;
Extensie ;
Rotaţie în flexie;
N.B Mişcările nefiziologice, alergatul şi săriturile duc la tramatizarea meniscurilor şi a ligamentelor
colaterale, situaţie însoţită de un sindrom algic intens şi incapacitatea de a practica sport pe o perioadă
anumită de timp.

www.uni casport. m d
 unico
Slăbeşte. Modelează. Menţine.
Articulaţia piciorului (articulaţia talocrurală):
Soleus-gastrocnemius
complex-^__^
Tîbia

Achilles tendon

Insertion of
Achilles tendon

Tendonul muşchiului tibia anterior

Muşchiul Muşchiul extensor lung al

lung al degetelor
nbulei
Muşchiul extensor lung al
halucelui
Fibula
igamentul talofibular
anterior
T endon
calcaneal

L aic an eu Osul cuboid Osul metatars

www.uni casport. m d
 unica
Slăbeşte. Modelează. Menţine.
Tipuri de mişcări
Flexie
Extensie
Mişcări de rotaţie cu amplitudă mică
N.B. Toate mişcările cu sărituri sunt, în cea mai mare parte, amortizate de către ligamentele
muşchilor ce se inseră pe oasele piciorului, săriturile şi alergatul, în special la persoanele
supraponderale duce la traumatizarea acestor ligament.

1.3 Miologia Muşchii

Sistemul muscular cuprinde toate formaţiunile constituite din celule contractile şi este alcătuit din
musculatura somatică şi cea viscerală.
Datorită activităţii muşchilor scheletici se efectuează toate mişcările ce au loc în diferite segmente ale
corpului, deplasarea în spaţiu şi menţinerea echilibrului.
Muşchii scheletici au un metabolism intens, fiind mari producători de energie, în concordanţă cu lucrul
mecanic pe care-l efectuiază prin contracţie.
La maturi masa muşchilor scheletici constituie -la bărbaţi aproximativ 40 %, la femei -35%.
Proprietăţi ale ţesutului muscular
Excitabilitatea- capacitatea muşchiului de a reacţiona la anumite excitaţii.
Contractilitatea -capacitatea muşchiului de a-şi schimba forma sub acţiunea excitaţiei şi de a exercita o
tracţiune la extremităţile sale. În felul acesta se realizează deplasare a segmentelor corpului sau fixarea lor
într-o anumită poziţie.
Elasticitatea- proprietatea muşchiului de a reveni la forma iniţială după încetarea contracţiei.
Tonusul - muşchii netezi precum şi cei striaţi , nu sunt complet relaxaţi nici în starea de repaos a
organismului, aflîndu-se permanent într-o oarecare încordare, într-un anumt grad de tensiune denumită tonus
muscular.
Tonusul muşchilor scheletici nu dispare nici în repaos absolut, asigurînd păstrarea diverselor poziţii ale
corpului şi este hotărîtor pentru ţinuta şi expresia feţei fiecărui om.
Forţa- se exprimă prin valoarea contracţiei maxime dezvoltată la excitaţia muşchiului şi depinde de :
numărul de fascicule musculare; forţa contractării fibrelor musculare din componenţa muşchiului; grosimea
şi lungimea muşchiului; gradul de antrenare; dimensiunile unghiului de inserţie pe osul vecin (forţa este cu
atît mai mare cu cît locul inserţie al muşchiului este mai departe de axa articulaţiei).
Clasificarea muşchilor
Muşchii pot fi clasificaţi după mai multe criterii.
După structură

www.uni casport. m d
 Slăbeşte.
umco
S P Modelează.
ORT Menţine.
t i
Muşchi striaţi, muşchii scheletici;
Muşchi netezi, care intră în alcătuirea organelor interne.
După tendoane Cu un capăt de prindere;
Cu două capete de prindere (Biceps);
Cu trei capete de prindere (Triceps);
Cu patru capete de prindere (Cvadriceps).
Muşchii trunchiului După localizarea topografică:
Muşchii gîtului;
Muşchii spatelui;
Muşchii toracelui;
Muşchii abdomenului;

Muşchii perineului şi diafragma (nu se vor descrie din motiv că nu se antrenează activ prin
anumite exerciţii ).
Muşchii gîtului:

glanda pitmtara
"tenaonul M. digastric
M. mioruoid
M. dieastric

M. stilohioidiaiv
M. duza stric —

M. spleniusul capului os moid

M. ridicător al scanuluei 9 M. tiroid
(levator scapulae) LM. costrictor farinerian
M. omohioidian int
M. scalen ante noi \1. stemolîioidian
M. scalen mijlociu
M. sternocleido-
M. scalen posterior inastoicuan
M. omohiodian
\1. trapei

M. deltoid

Ijr
M. marele pectoral

www.uni casport. m d
 unica
Slăbeşte. Modelează. Menţine.
Acţiunea
Flexie şi extensie -anterior, posterior ,lateral;
Deglutiţie;
Ridicarea, coborîrea şi rotaţia (amplitudă mică) a umerilor.
N.B. Este important de a efectua corect şi deplin încălzirea deoarece ea conţine şi elemente pentru
muşchii gîtului şi astfel se vor evita situaţii precum dureri sau cracmente.
Atenţie în timpul efectuării exerciţiilor pentru abdomen, clientele noi nu posedă tehnica efectuarii
corecte a exercitiilor şi deseori fac hiper extensia anterioară a gîtului şi ulterior au dureri de cap şi în
regiunea gîtului!
Muşchii spatelui
Muşchii superficiali ai spatelui: Muşchiul trapez şi Dorsal mare(m.latissimus dorsi).
Muşchii profunzi ai spatelui: Muşchiul splenius al capului şi gătului, Muşchiul extensor al coloanei
vertebrale.

Acţiunea
Mişcări ale coloanei vertebrale;
Susţinerea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale;
Participă în mişcările respiratorii.
N.B. Muşchii spatelui necesită o încălzire calitativă înainte de a începe exerciţiile mai complicate
pentru abdomen!

www.unicasport.md
 unico
Slăbeşte. Modelează. Menţine.
Muşchii spatelui necesită o relaxare calitativă la sfîrşitul fiecărui antrenament, deoarece aflarea lor în
contracţie permanentă duce la dureri de spate şi modificări de ţinută!

Muşchi ai spatelui bine lucraţi sunt esenţiali pentru a menţine o ţinută corectă şi abdomenul tras în
permanenţă.

Muşchii toracelui
Muşchii care acţionează asupra centurii scapulare şi a braţului: muşchii pectorali mare şi mic;
Muşchi autohtoni - responsabili de mişcările active respiratorii.

trapezius

deltoid

pectoralis major latissimus dorsi

serratus anterior biceps brachn
external oblique

Acţiune
Pectoral mare :Rotaţia medială a braţului; Adducţia braţului ridicat; Ridicarea toracelui în flotări,ridicări
la bară;

Alţi muşchi toracici perticipă activ în mişcările respiratorii.

Muşchii abdomenului
Muşchi anteriori : Muşchiul drept abdominal, Muşchiul piramidal.
Muşchi laterali: Muşchiul oblic abdominal extern, Muşchiul oblic abdominal intern, Muşchiul transvers
abdominal.

Muşchi posterior: Muşchiul pătrat lombar

www.uni casport. m d
 unico S P ORT

Muşchii abdomenului:

Pectoralis major

Linea alba

Tendinous intersection

Rectus abdominis

Slăbeşte.
Modelează.
Menţine.
Inguinal ligament
(formed by free inferior
border of the external
oblique aponeurosis) Regiunea
(a)

abdominală
Serratus anterior ----------------

Transversus abdominis

Internal oblique - External

oblique

Aponeurosis

Figure 10.11a
of the
external
oblique

Acţiunea
Prin acţiunea lor, muşchii abdomenului participă la statică şi mişcările trunchiului, la mişcările respiratorii
şi la realizarea presiunii abdominale.
Cînd iau punct fix pe bazin, ei contribuie la efectuarea tuturor mişcărilor trunchiului, cu excepţia extensiei.
Flexia trunchiului are loc la contracţia bilaterală a muşchilor drepţi abdominali şi oblici.
La flexia laterală participă muşchiul pătrat lombar şi muşchii oblici, cînd se contractă unilateral.
La mişcarea de rotaţie participă muşchii oblici, cînd se contractă de partea opusă mişcării.
N.B. La programa pentru abdomen atenţionaţi clientele de faptul că: pulsul la aceasta programa este
mai mic decit la altele deoarece acesta este specificul tehnicii de lucru pentru acesti muschi!
Cel mai important pentru cliente , la programa pentru muşchii abdominali, este să respecte tehnica
corectă de mişcări şi respiraţie şi să simtă lucrul muschilor!

www.uni casport. m d
 unco
Slăbeşte. Modelează. Menţine

Fina!

M. drept femural

M. drept abdominal

Start
Dinţatul anterior Ob icul extern

Muşchii centurii scapulare:

DELTOID

TRICEPS TRICEPS CAP

CAP LATERAL
LUNG

TRICEPS CAP
MEDIAL

ANCONEU

EXTENSOR
FLEXORUL ULNAR AL
ULNAR AL
CARPULUI
CARPULUI

EXTENSORUL
DEGETELOR

www.uni casport. m d
 unica
Slăbeşte. Modelează. Menţine.

Acţiunea
Toate mişcările din cadrul articulaţiei umărului.

www.uni casport. m d
 unico
Muşchii externi ai bazinului:
S P ORT

Slăbeşte. Modelează. Menţine.

Creasta iliacă
Margine osoasă
ngusta, reliefată

Aponevroza gluteală
(situată deasupra
muşchiului fesier
mijlociu) Spina Iliacă
antero-superioara

Muşchiul fesier
mare (gluteus
maximus)
Fibrele sale groase
alcătuiesc în cea Muşchiul croitor
mai mare parte Acesta este cel ma
relieful feselor lung muşchi din
organism El trece
peste şold şi
articulaţia
genunchiului

Muşchiul
tensor al
fasciei lata

Tract iliotibial Muşchiul

O bandă fibroasă drept femural
îngusta, formată
din fascia
profundă
www.corpul-uman.com

Muşchii interni ai bazinului:

Muşchiul pătrat femural Muşchiul fesier mijlociu

Acesta este un muşchi Acesta este un muşchi gros,
rectangular ce se întinde în acoperit în cea mai mare parte de
porţiunea laterală a bazinului. muşchiul fesier mare.
Muşchiul fesier mic
Cel mai mic dintre muşchii fesieri
şi situat cel mai profund.

3
Tuberozitatea
ischiatică
Tuberozitatea ischiatică este
porţiunea ce mai rezistentă Muşchiul piriform
dintre sutructurile osoase ce
alcătuiesc articulaţia şoldului.
Muşchiul gemen superior
Muşchiul fesier mare
Muşchiul obturator intern
Muşchiul gemen inferior

Marele trohanter

www.uni casport. m d corn

 unico
Slăbeşte. Modelează. Menţine.
Acţiune
Toate mişcările din articulaţia coxofemurală.

Muşchii coapsei:

ADDUCTOR FESIER
MAR MAR
E E

TRACTUL
SEMITENDINOS
ILIOTIBI AL

GRACILIS BICEPS
FEMURAL

SEMIMEMBRANOS

G ASTROCNEMI AN - 41 G ASTROCNEMI AN

www.uni casport. m d
 unico
SPORT Slăbeşte. Modelează.
TENSOR AL Menţine.
FASCIEI LATA t
ILIOPSOAS

PECTINE U

ADDUCTOR
LUNG

GRACILIS

DREPT
FEMURAL SARTORIUS
VAST
MEDIAL
VAST
LATERAL

www.uni casport. m d
 unico
Slăbeşte. Modelează. Menţine.
Muşchii gambei:

PERONIER TIBIAL
ANTERIOR
LUNG

GASTROCNEMIAN

PERONIER SOLEAR
SCURT

EXTENSORUL EXTENSORUL
LUNG AL LUNG AL
DEGETELOR HALUCELUI

GASTROCNEMIAN CAP GASTROCNEMIAN

MEDIAL
MEDIAL LATERAL

SOLEAR SOLEAR

TENDONUL
ACHILE

www.uni casport. m d
Acţiunea
umco
SPORT
Toate mişcările din articulaţiile genunchiului şi piciorului.

www.uni casport. m d
 unico
Slăbeşte.S PModelează.
ORT Menţine.
t i

1.4 Patologii frecvent întîlnite în practica sportivă

Fracturi- întreruperea continuităţii unui os.
Cel mai adesea survine în urma unui traumatism; uneori survine în lipsa unui traumatism semnificativ, dacă
osul respectiv este afectat de un proces patologic, cum ar fi osteoporoza, o infecţie sau o tumoră.
Tratamentul este cel mai des chirugical, cu aplicare de aparat gipsat în secţiile de Chirurgie, Traumatologie
şi Ortopedie.
Luxaţii - dislocarea articulaţiei, numită şi luxaţie (în latină luxatio), reprezintă o deplasare a două
extremităţi osoase ale unei articulaţii antrenând o pierdere a contactului normal a două suprafeţe articulare.
Este provocată de un impact brusc asupra articulaţiei sau de o mişcare forţată, mult mai rar de o
malformaţie. În urma acesteia, ligamentele pot suferi adesea rupturi. Deşi este posibil pentru oricare
articulaţie să devină subluxată sau dislocată, cele mai comune locuri în corpul omenesc sunt:
şoldul
degetele
genunchii
articulatia mâinii (de cele mai multe ori este însoţită de o fractură) cotul (de cele mai multe ori este însoţită
de o fractură)
Tratamentul constă în aplicarea pansamenteleor (bandajelor) compresive şi administrarea preparatelor
analgetice, antiinflamatorii- de urgenţă şi condroprotectoare(care restabilesc structura cartilajului şi
ligamentului)- pe termen lung.
Entorse- leziune traumatică a unei articulaţii, provocată de o mişcare bruscă şi puternică a acesteia, leziune
în urma căreia se produce întinderea sau ruperea ligamentelor de la nivelul articulaţiei. Spre deosebire de
luxaţie, aceasta nu implică deplasarea capetelor articulare ci doar leziunea ţesuturilor moi adiacente
articulaţiei (ligamente, ţesut muscular şi adipos periarticular, vase sangvine mici).
Tratamentul constă în aplicarea pansamentelor elastice, administrarea preparatelor analgetice şi
antiinflamatorii în formă injectabilă sau unguente.
Artrită -este o stare patologică ce este caracterizată de inflamaţie articulară, fenomen de obicei acompaniat
în mod variabil de cele 5 semne: durere, tumefacţie, temperatură locală crescută, înroşirea tegumentelor
periarticulare şi limitarea funcţiei articulaţiei implicate.
Cauze: -solicitare îndelungată prin efort fizic constant dozat incorect (apare la 80 la sută din sportivi
profesionişti din domeniul fotbalului, baschetului, rugby, tenisului, gimnastică etc.), - reumatism, - infecţii
frecvente şi /sau persistente ale tractului digestiv şi genitourinar cu stafilococ, chlamidia, gonoreea etc.
Tratamentul este medicamentos cu preparate antiinflamatorii, condroprotectoare, corticosteroizi, în secţiile
de reumatologie.
Slăbeşte. Modelează. Menţine.
t i
CIFOZA, SCOLIOZA SI LORDOZA- Aceste afectiuni sunt modificari patologice de ax ale coloanei

www.uni casport. m d
vertebrale.
umco
SPORT
Cifozele sunt deviaţii ale coloanei vertebrale în plan sagital, prin exagerarea curburilor normale ale coloanei
vertebrale. Cifoza se manifestă prin curbarea excesivă a coloanei în regiunea toracică, în faţă, provocînd
cocoaţă, compensată fiind, printr-o hiperlordoză cervicală şi lombară pentru echilibrarea coloanei.
Cifoscolioza este o deviaţie dublă a coloanei vertebrale, cu convexitate posterioară şi curbura laterală.
Scolioza este o modificare a curburilor fiziologice, mai ales în regiunea lombară, în plan frontal, mai mult
de 1 00, luînd forma literei „C”, urmată uneori de o modificare compensatorie apărută în zona urmatoare,
realizand litera „S”. Aceasta deformare, observată mai bine din spatele persoanei sau din fată, se poate
realiza spre dreapta sau spre stînga, în funcţie de greşelile de poziţie ale coloanei.
Lordoza este normala doar în regiunea cervicală si dorsolombară, dar devine anormală atunci cînd
afectează o altă parte a coloanei vertebrale sau atunci cînd devine foarte accentuată.
Netratate, în timp, aceste afecţiuni se pot croniciza, iar în momentul în care persoana încearcă să adopte o
poziţie corectă, duc la apariţia durerilor de spate.
Hernia de disc, cunoscută şi sub numele de ruptură a discului intervertebral, este o afecţiune prin care o
parte din discul intervertebral se fragmentează şi ajunge să comprime rădăcinile nervoase sau maduva
spinării aflate în canalul spinal din vecinatatea sa. In faza de început poate fi chiar asimptomatică, dacă nu
este afectată cel putin o radacina nervoasă, dureri care încep de la nivel lombar şi se extind treptat în unul
sau ambele picioare, pînă la vîrf, furnicături şi amorţeli care încep de la nivelul şoldului şi se extind de-a
lungul piciorului, pînă la gambă şi degete, slabiciune, care în funcţie de gravitate bolii, poate fi în unul sau în
ambele picioare, durere la nivelul feţei anterioare a coapsei.
Osteocondroza - este o boală foarte frecventă, care afectează discurile intervertebrale şi cartilajul. Deşi
"chondros " din limba greacă înseamnă "cartilaj", osteocondroza nu se referă la toate deteriorările ţesutului
conjunctiv, ci doar la problemele cu cartilajele coloanei vertebrale ale omului. In osteocondroză, deseori
sunt afectate şi discurile intervertebrale, dar de starea lor, depinde mobilitatea coloanei vertebrale,
elasticitatea, flexibilitatea ei şi capacitatea de a menţine încărcări - în acest caz discurile intervertebrale sunt
ca nişte amortizoare - arcuri.
Principalul simptom al osteocondrozei - este durerea. In funcţie de localizarea discurilor intervertebrale
deteriorate, durerile pot fi în zona gîtului, umărului, braţului, spatelui şi chiar toracelui. Pe lînga durere
oamenii simt, de multe ori, o senzaţie de presiune şi chiar o rigiditate musculară. In cazul compresiei
nervilor la nivelul segmentului cervical al coloanei vertebrale, osteocondroza se manifestă prin dureri de cap
severe, ameţeli, tulburări de mers, tulburări de vedere: vederea este perturbată de "musculiţe" sau pete
colorate.
Toate patologiile coloanei vertebrale se tratează în exclusivitate chirurgical, deaceea cel mai bine este
de a le preveni prin poziţie corectă din fragedă copilărie,evitarea genţilor grele pe un singur umăr,
purtarea încălţămintei ortopedice, evitarea tocurilor.

Tema a fost elaborată de : Bîrladean Ana

www.uni casport. m d