Sunteți pe pagina 1din 256

-' .... 1 '-ik, --:•':',... --.: .°.---,,---- - 4.,,' :3,_'-',.- --. '-' .. . ..a.,- -.- .

--
-,-, 4,- ,- ':-- "- :, .,. ---,-:: :-',-,....: - ';'. - '-' • .:
-- ....'4''.-,,,4!' - '-_ -.. :- ,_ 4 .... --,... -',.,;,--,,,.,, . -.- .. !,-;.'9"'• ,,..• „:77

-'.:'-':- - --', ..,,'. .,-%••


. .;. ' - -- • - -,', -- -
--....)" r
4.
.
‘,....:.,.. ,-,..
..-:::- f343N ). - - .„,,, ş,t, ,. „...,,,_. şy.-?:,„.,
,,_,:, .?:::,-4.-: ...s,-. • • k -'''' • ....‘.. - ..V.,
..,\ ■ ', • . ''

'.«..' s‹..
• ''''17..” .
—».. . . ţiC.W.',.- • , ''''',''''':' ,

' '.. . L. ',..-- ~ • -


--7,,.:ft"' ' .

.-
.., , ,‘,--a-_- -e.
--'"-. •• •
, . -‘ '.•• • . X•'• •
'''..,.....'

Ebr' .
.. . „-z• • ,:'
-,
1„. .- . .
,.
-..... --
, .
'''.•

.1i .
C , - b.
... " , •:.•

, ...... !,..... -.,'', '''.4 "'",,, ..
.. -..-" . .. .. ., . .
.
• .
'..
-- - -t.•,... ,— ,:-.,...
',.'4'
..
-.5 • .
-
'....3 ,
, "-:
.:...,,? , i -.1.1.,:,, . , , ..

, •
,

.• ,

' -

.. •-.J- : - ' , . 4
., .
.

..

.........
- _., . _ ,.... i.

- _. -.. ' ,.. j'''''' t. .
,„•,.. .:,.,,,,. 4 •
.,>:'; '-'t -,,-. ; ' t• '-
' ,. ___. -- -. ---,,.,-- • •.-_,-. ---'14k".-,
^•- „:
----...- - , -:- -- ..;L'. :.:- - - : -- ,i,---, '# ' .. '' ' ■:' ri ,ilit
' 4i ,Y7 9' ''

1 ....,. .
,

j , .
, , .
.-;a
_- id
-• t
; , ''

'
. . .
.*-.7 ,--:15,;•, ...
.
,,i, •
t■ .", -
V.,̀-' %-'.. .,-
. •.
t. . - '''- '#.5.•.- ' .. ...!.'d,
.
' , . i' itiT.:
: -.'
., . ..
- .. ' • .- ... ''. .'f,..,cc,..
.
-4.'A.,
- , •
- • •
,... , "5.:'. ..1■,, .• . .1.
... să-•:\
'
:tiv
..,, . ... ' , ',,Ir . ". .k,
.•
. , ... . • , <

-.,.,.
, .
Z
-

'',-
-

'
.. ..- _
-
.

. , . ... ..::-- .f.,37s.,-


-

<!-:-.. m.,.
-,
.....
. - ;

'

-.-:
-,‘,,,

, ...
-.:.:. --_-_.1'..-.,-:;.:›u:-.:.
---

-'-',3--•,---: "'

■ --..-.---
b-.. • -. ,
'

r..c

----:-.. ,

fi"
. •-•---', - ‘ ' - 51.' ,,.:0" -' ..4, - ' - ' . -
, ,., _
.„..„.
,....„„,,...-9. ..„,,..,i ■r, --.1,........ -.,
;Ii:i,...,,,;.:---,-.40-..'', ,..---
- --,-;,..,_4,„,..71.,,,..~----- ''' - - ...,. - .

-, -',- =
"•.•
.- ,-;,2, -- :-....:-.....- .
.. . ----~- ,- ----. , •i----..-_, .._ ,- - . .. .-:.•;,..
---,---.-- :--,--,- ...-.,.',- •:--...:..,-
- -.,..4
.- -' ,- -
..- ..
; . ---- -,----' . . ,.
---...,n- -....., . -...,-7- . ----- .`,:',.. - ,--,--: ---:::-

.. - ---'---4,
.: --;
--
- --"'
--
4.- •'-' . ,. . -- ;,.. ,....
' ,,,..,'--.-.
---",
. ;--,"
,,..--:, ,-;-;-
.-„,.• L.
.

= -,--' -.,-
----- - -- -- ' - -." --:-± .;":'' .-`.
;.: - • -- ,-- '

::;;;;„ - ... -- - ,-'•


-,, ,
-_-;,.---: ::,
"
.---,-'5-..- :
/- - ;7 ----,----,,--;. ş. ' - -- = __ .....o
,
-,, ş '-:,--= -- z. :- ''....,: --',- - '',--, - r."-".":.-.:5-1,-"'"
,..;

- ,
„---; , -.p,..:----, ,..5-..:.'. :?<:44;7.: ,<:- _,;!<:->'
_---41r,-'..;-.,, ---°".7
- ','
•- : .' ' - -

,----,?..--;;;,-:,.,,-Q'..--,,00'-'... __ - ',,-.-z
-,,,-,- ,

, , ,, -.-: :',.'
..
,'"..,ioillIp. k- - --

,
:
. . . _
'"-dr"-'4.,?.'..-d, -, "-
- ' , ,4'-. '' ‘::' -' ' - --
411r." •
'
, .. , :,..,- %.- j
-":- .Y1,,5.. ''':-.- "' _ 1-:::,... ....'"?:,,,:--.-=-:',"■'1" :74:1,. ;,' ',,2'
'': - ,- . -
..
• -, ..„:„,osş......'.y,!..___ -
' " ›. '. . ". ' '. • -,'"'-
-
'-', '-' ' ,S3.1- ■ '",...- '-'- '"4: - " g'' .;

'?' -,',.."
..:: ' ' :, 4. '---.- .'":, ''''..'',:'----I.'''' 0. ;-''' ' ,t■-•' ,..: ' - - ...';^ •-■,"'"''''..., :.'..'› - ' P ' . .
.--
-
'' 7,t.;:- M' ,4- ' .., '',..-'..:,
,'...'",,:r---''-'* ''''''-- ţ '''''' ''' "' , .-. ": -- ' '
r .
- - '''' -
''- '--- -' :--'• - '
- --,
'' ' - -: -' - .' -

' ' : '1 ''' '''-,:--" . ' ,.. ---;•!-..2, , -_-_-,-,Z .- "'" ..:,.',..'''..' „'- .' - -' . • =.?.- .-
'• ,
- - - -
,.. . 0` '''=-,
-- ''.-----",- ---> -."- -i-': - ,-?•:':"....,

' -;
, 1 ":15 ,..4:''
'
'
- '-'
.

3: -
,

4:- ....:.- ".::` k'-: r--•:,,,_.:,-..S..-:--...-:1. -.,-


,- - ,/,'
-• - -- -
, ,

', - •' '- .- - - .--:o-,-:


"-- ,• - iţ --:''---, ' ,=--'.' ---J-c-:--f4---:- 1,:=,..--'--.-
-. ,..
- , _ .
: ..--: ,.---....-- ş,:,'.,, ''..•,. 4.,,.
-0,- . -....-----.-- . - .
..'
,-i.,..---_,•-.'":---s'
, »
- ...,•,.- '-..- . ‘-- --,../.-- ,..-,-,,-,-:-.;--,---..
. .•._--,-- .
,-,-.--..-.-'.-..;?.:.- =?:.:.- -.- -,-' :
, - - ....;-,-,*,•-•-.,,-- .-:-.-.J- : '- -.
- . .
•, -,, ,..k.-:_
.
, .:4 : - _ -.:- - - ,: -:.--.:-....--_-,:-- _ _- ::::2_, y,,.
- - , - ,
- y -..,. • : .:-. - :-•• --, .-.- . i .- 4,..... ,. , , . ,.
.1 .•...0,' -
_
• -- -. '` --
.

. - , ,ş ,-::-;'. -
_.:_ , - - ---"r'- "''- ..,...-'' '-'',,- ' ', -•
/ r- ...-. -,-2, . 5'',. --.: : î ,.. ţ!,`,,, .
'
,‘-'
'-:,..:. . . .:-!'--j----...-..-.---;'
kk-- '.-,,,._--.4.----:.,. .-
- ''.:
--::-.- ' . ‘1..-., -. .5":.-
,
_ -si =----.---: 7. ,...4:-.. .,', .-.,

- -.--
. ..._ -
-
'k,;..., , .-.
•-....,-4'''''".'- w. --,,, : - - -,
,4(... ..14_,...., ţ, - I-4
- :. ,,«. ,- , ..... .. ,-,..
_ __ . . . !. ,
.
,... - -;,.--1,.,,--, -. . ;_,Nk-,--:y-_-4",
.„ - - -,. .
-:- --,--- --i.:-..
'- ---- -,--.- -- - ...--.:_
, :,..-.,..,...-.,:,---,,,...,...'
--,,,,,,,,,,,..-_ - --"':-
--..,...,:-- ..-- -,...4,
- : : ,-;.,-,--,,.1...~-
/- -•''-
-:,..:-.,- -',..---• - - ---- -
.. . '.
.:.--. -

*. .
,
....____,___-_-_,- --..- -:..,.. .-,-.
1 _ _. -.-' '- (- ' -,..--,-„,, ... .-- ,.,......,,,
,- 1 ..,.„-''.-:-.'-'...
.,,' '",/
-, - , -I' .;_. , ..
•O''''''-' --

'. -'::„,,- .
,.--,:-,-. .- -- '--:".4...- .. _ . - _-/:-..."- -'- --Z. -;-`+':?,`'-^"'-'•k.'.Y''.:?,- - '
:- ' - '-'''. -''' ---..-,-,...:-__ ,.....','... . , -:”.• '' -‘.- '. ."
--- ' -
7
,--
ii - - -4. . . - ';',' . .- .. .---:' .'-'--.›.-':',"- --%'' .'.'-'
' '..---'.--.7---'4V
--
.
.:-.40 ---:-...,.' , -%.4-' ' - ----- - i,.;-:-,--- -".. ' ,:''--:-.' . • ' -• . :- ..--; : ,.. . i'.4.,N;',..:f,"-,?
' - -'
,' --. - ''.4., - -lik; _--- --- -ş"-, ..,--7--,--,' - `:?."-- -, .'• "" . '---."1 - . '.., ,-:.-',, ' ' ' ! :"-
::-..ş::.-,;_ .-' -

4-, - ',,r-- - ,_--,-",-- -- :,--4 Ă ,";;'.•.-.:.,.. ,..,P..-4,'",-I ş. '...
- '.:'-' .- _ - — -:T,-- - -,,,,- - .-, ,,,,:..-„:.--,-,'-',;:- '. - ,.--"..>.1-,".
' - Y...': 'P-
l'- '. -
:-/... -'-.. .
.ţ ' '-
' :."-','- ' -.- / 1,-""'ş,".%.?.-..
, . ,,.
..--
-,-.-.,-;,--,'_..- :,)-- --. -- ._;,:-... - ` -- -(4.-,----,,,
-
. ,. •4.44 --
7,A , _-:,;_k,-;
'r-- '.'"-
..k„,:;.,;-. '3:-Q-
,--:'" ..--<,;"-- :.- • :- -
,-;-:',.Q.- -i--=<,-., • ,:':!.- • -» .•• - - • -. ' .-
- -4 , __,---- ,:-.?.:-.
'

.-t.-.4',-'',-. - . -- -."-:::',---
'-' ,- ---, ,
-
•.- ' .„,- ,:',...1.-.--...-,,,,,.
, ,'," • -

-5.kt,:ş,,--k,:-';;-,1--;-;.'• ‘ .-:'',-;---='--:-: ".--- -


N.04.,„my. ' -,,." l'---=,f-
-.;4A-,--#.1.
, -,--,,,.
, ',40-zta, -7-4,3, ,..--,;,•.- ttl,,,,,Ă ---, -,--.,,---,---‘,
,_ - ---
.",.:=;.,:-., -, ,i- - ,"7",-, ---',-,, ţ, , ' -
-- --_,...„__._,...2„

, ,..,.:".../...._,..,
.
,............, .
_...,:... .- .. ..„,...:1.2.,.,.;. ',;:----,.,..,:-.,-„,,,,..._
-.,._

___c. .,,,,,-,-..,,,,, -,_ - .,.


, -,- : ..1•.- .. ,
.; ---2.;-: ---_,---,-...---_
,,.

, _,,-, , -,:,. . .-_---,-.-- - - .- , --4----,.'k.-: •


_
.
,,.. - .7
_.:- . ----
, ,,.. ţ „.-, -,_.:---.---.,-,..--_- -.-
. .,
f,lWeiA
111E~eme ,
, -- .„..--.---;:.
.;. ..-_. -: -..-'1 , -
41--a-:-tina , - --' -,
-.--. •
ICOAN
ROVANE $T1
Cartea a apărut cu sprijinul
MINISTERL1UI CULTURII ŞI CULTELOR
ALEXANDRU EFREMOV

o
EDITURA MERIDIANE
Bucure şti 2002

t--1
Redactor
VICTORIAmumi

Coperta si prezentarea grafic ă


OLIMPIU BANDALAC
Tehnoredactare computerizata si asistent grafică
FLORENTINA NAN

Diapozitive color
MIHAI MUSCELEANU
VASILE VENTONIUC
DANIEL GORA
Asistentă tehnică la fotografiere Tehno-logia Imaconii
EUGEN MOROV rech~
La pregătirea logistică a fotografierii a colaborat
MARLN SCARLAT

Tiparul executat la
REGIA AUTONOMĂ MONITORU1 OFICIAL

@ Editura Meridiane, 2002, pentru prezenta editie


ISBN 973-33-0471-9

Autorul şi editura işi exprimă gratitudinea faţă de cei care au contribuit la completarea
materialului ilustrativ al acestei c ărţi: inalţilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care
ne-au acordat permisiunea s ă fotografiem şi să publicăm icoane existente in eparhiile
lor - Prea Fericitului P ărinte Patriarh Teoctist; P.S. Calinic, episcop al Arge şului şi
Muscelului; I.P.S. Daniel, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei; I.P.S. Pimen, arhiepiscop
al Sucevei şi Rădăuţilor; I.P.S. Antonie, mitropolit al Ardealului, Cri şanei şi
Maramure şului; I.P.S. Bartolomeu, arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului;
I.P.S. Andrei, arhiepiscop de Alba Iulia; P.S. Justinian, episcop al Maramure şului şi
Să.tmarului; I.P.S. Teofan, mitropolit al Olteniei; P.S. Gherasim, episcop al Râmnicului;
I.P.S. Nicolae, mitropolit al Banatului; P.S. Timotei, episcop al Aradului, Ienopolei şi
Hălmagiului; P.S. Lauren ţiu, episcop al Caransebe şului.
De asemenea, mulţumim Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeului Tăranului
Român, Muzeului Naţional de Istorie a României, Muzeului Brukenthal, Muzeului
Banatului, Muzeului Maramure şan Sighetu Marma ţiei, Inspectoratului de Cultur ă al
Judeţului Argeş.
Recunoştinţa noastră se adresează deopotrivă: doamnelor Ana Dobjanschi, Ioana
Iancovescu, Carmen Cantemir, Constan ţa Costea, Marina Ileana Sabados, Cornelia
Bordaşiu, precum şi domnilor Alexandru Lungu şi acad. Marius Porumb, istorici de art ă,
specialişti in domeniul artei române şti vechi, care ne-au sprijinit oferindu-ne informa ţii
material iconografic.

Mulţumim următoarelor companii care au sponsorizat fotografierea

SOCIETATEA COMERCIALA

sititech
DAC I A

socz CC) HIRcU


PROD-IMPEX COMPANY SRL
01571,BUROR AUTORIZAT

DAC1A
Dedic această lucrare
sotiei mele Yvonne si fiului nostru Andrei,
pentru intelegerea, sprijinul si chiar ajutorul lor
la elaborarea acestei cărti
1 :_'‘ -;

.• ..,,.......
-= j .--:

•,.,..„.,>,,,
dir-..-: •-4`,..;

...,4
,,,, - =-,..,- d
...

-; if -•,-.
,•,. •••>,,,,, ,,-.=..,..;---,--_-: . =-,..=:,----;...-- _,. -. . ,-
. , _ - .- -. ,
-

,-,,i-z;:;,__,_,....,.it ,-,--:>;.„--,:„-'.'..-':--;:% - --4 -


- .

!-1;11~-,4---.›,.. -,-'
,--
.- :::-' -----...:-.-;-: ••••-_,.:r - -- --- .._:,.‘•,-.,- : ,,,‹
...,‹ ;
',",-,--
-'-,
,
-

..ş . .,•-_,..g - .,-... , ..


• .---0WION , - - . - it, .. . -
:

,
,
_ . • "." -"...•
=.170"ţ t- _ ..1,i • --.— .-,--- --
, ...
"" --.

:I.g.".
,-. ,
- ţ;••,. • ,
. .
• 7., . ,
- .- •.
•:
-1 -.
-,•:•-1
•k ş ].. , ,,, -.
.'.• , 2- •
P. „.„ --i-
\ ,,,•,-- "
..,
/I •,. . .::i"., ,..; --
• s • ,,,
,,,,
..g,
' '-'-_.
.,, -.,
,,.. .,--= • • --- • 4ţ
—L.-
--
,'; ,'.
: -,,,,

`` . ■`0 ,-.
,,j,..;.....
i...
*
- .-_

./.
'- ,
. . ..„4„. '9:- ::": ,,..•-: "? . "• .k,
._, ,›.-> - . .___:._,--*:- :„

•-•-..„
. ,-- -'4N.,..-,,,, '. ; -',:•••-;: ,.1.,,,
..ii, -,- - , .>-,k7.:
' -,-
-•:—

.„_ _,--J--- : --,,-- -----;,::._: -.:.:'-'-: ,,,,;--;i-_.",--`
--- ---,-- ''.='_"•-•, - ,-- -
- -n : . - .A ---,
. •-,-_,--..-"."
-. '-7..".• •-
,,. - - •,._
• • '; -_-*4., - ='-i-,
. .,_
—. - .--:— , .
-' ‘--
\
\
-.S.
- -.W Z
. .--‹ ...'...-'-.;,...Y.•
, k:-.'•;:,:---- ,... "4..•••kş.-.'- "i".
' .,, "-- ,-- -:,- _ •:., '- -.-
,

• .,-
., ',.i• .
.. \ , \ ".,' , '''''''';'..'.",..1:‹.- .':.•;••Z' .- '''-•'...'"' - -:. , s
..,, ..imt
.
- ;'i. , ..„ -.
..4, .j--":,': ::,,.. ,. ,
".,->"" ..» - .,.(' ,
\ \ .„ - • „ ,..:.- .- ---".'."-,..•71\ -.7 . ''' ,' ',iy, , ,•--,
''t",";-.

• r7nr ,-.- -.,•-


.
. • . ...-.. .__..-. „,-...„....• C-:,;,. ‘,.. i _-
. \ ... •
- -- 1.
‘ . „.,.. ____.... ..
-

. ,:-
...47„-..,,...,
_ ------ ',,-,----, -t.;.-- -'&7-..-*,-,-- _-..-=--- - ---- -
. • • , , --.: -
-,-..-„,--,--..,,,.,;..„

\-,: ţ •- :!: . '---,.1_


~
' 1111 4 '
_ - —
..::

/..,_ -4
:
• . :..•,;. ,r ,<.'".- -.'",, _ • ,.,


- - --.
1
i: ,
! 1.": --
.*"-ţ#:";.--" ',;Y:':,
'r-,f,,I.'_".1q
-_4.,•
" ;-".,' . ' .' .. : .. • ţ - 1--
! , '
i
'* 4
, ,. I
' .
•, ,,,,
_ _- 1

-, .

\.'---.--:..
. , .. ..,-.

..
>4t'l.-,
..,.-,rI
f-- 'J : -. ',4--.

, ... '.
. .:_;,..,•- .4. -, -' 4--• ".-.-1-?

. -•-• ,;-
.

- '
.-. '.
,
- i' 'i,,-
'----------7-
, ,

-.-,

,.'Ş,<>': .."-'' :-
1:1.1. -:. l' '—'111 '•1'
'•?' ,•'' ''.., : • • . 4

'I.,. - ,_.- . ,- -.- .,- - ,-. .-:': - - -


. -• ' -- ,' •••:••
. 4 .• • ' -' 9
a - ' • ''•

- - : ,. .,' .:k,..,J. 4. , 4„,:,;•;: .?.


-
- , i - -• -
,
-,--;?,. :1 .'-'%'. yz.,,,'1 .f...,' , 1,'?> •'-‘ , ; .---, ‘-- -, ,_.

ip: _._---,-.-._ - !---:',;'.'',.-':'-'.-'.:41.--,--`,.-"-:::,:t,',..,11.-?- 4- -,"2- •, . A'-.,:e-.-,;--,_- ,-,-.!,?--


::.,:-,--;:.:,. ' ...":-. _,"•,-.-,`- .- !"...._- '.„.„.-----
-.:1". ',{' " i '1 -"."-`
'.•''f'

'-',. 7t.- ' ' "'


-"
''/':''''
(
?'
j, '..' -.,"
''.5: -:'
''' ''

.1 - , ,---. -:-„.:-.=,.„,-,,,-,-:-..„.•,--,-.--„„.,..,••

,S4. ',...•;:_'
, ,,,-..:
n

-;-,I.-,....:.m - '
.2...'`. ,,.. . •",,i'''"..-_ -."'-'-'-'.,,:.':-.;,-....•:.....,.._,",
4..,' • . '-.....„,, -4 _,,•;-, ,-
-.F- f" ,--:..- ;-"".>"k's."..,
,.. ..
'-:, • --, - • -1_ 1-.,.' ,..:-.—7
- :- .
. .‘,.-----.-''

. -- -•_,--,,,-:,- -,-_--.:- . . 2 - ' .!,-_ •


-. _-ţ-
, __ - - - - ' — - ' '- —
.------, "

,j
,. :1-;,,,

•-- i,- '-.


-.....,.:::"...".
, •
'' - ' .--------''''''

- '- - .- ....-.::::,-., • '''',.>,....-.. -- . . ", ,- \ ■z

.1 _

i r
,
r3 7-- -.
j . .•
.. • ---•,—.7- ". --'- ":"--.'.,'. W."'".: -.- ','".::7;-:.-
. • ----2i. '-J
,----- -- -, . :_,..-----,--._--._- -_;,,,,,„ -,,,,:,.:,&,-;.:••,-,=
''. .7,-;,..
_ . .
1 , .... . • rr,,.,___, ,:-.. .,,,,,",...,.„.•;„
. . ... .
V olumul de faţă este o incercare de prezentare sintetic ă şi sistematică a evolutiei picturii de icoane
româneşti de la începuturi şi până ln secolul al XIX-lea. Fiind o prim ă lucrare de acest fel, s-a con-
siderat necesar, pentru o mai mare claritate, ca expunerea s ă urmărească fenomenul in cadrul
fiecăreia dintre cele trei provincii istorice române şti, subliniind particularităţile lor şi, in acela.şi timp, incer-
când să surprindă legăturile şi influenţele reciproce, să reliefeze tr ăsăturile caractetistice ale picturii de icoane
româneşti.
Studiul se adresează atât pasionaţilor de frumos, acelor cititori aviza ţi care nu se mul ţumesc doar cu con-
templarea operei de art ă, ci caută să inţeleagă fenomenul artistic 1n complexitatea şi evoluţia sa istorică, cât şi
specialiştilor 'in arta medieval ă românească, pentru care icoanele nu mai reprezintă o arta minord, ele consti-
tuind un important document artisticIn sprijinul unei mai largi şi mai profunde cunoaşteri şi inţelegeri a con-
cepţfilor şi a sensibilităţii Inaintaşilor noştri.
În afara dificult ăţilor inerente unei lucrări de sinteză de proporţfile ce ni le-am propus, lipsa unor studii
generale, cuprinz ătoare, prezentarea unor opere inedite, redatarea şi reconsiderarea altora — demersuri nece-
sare in stadiul actual al cercet ării, care permit conturarea unor epoci artistice şi impun o nouă concepţie de
ansamblu asupra picturii noastre in tempera pe lemn — au sporit greut ăţile ce trebuie dep ăşite, au contribuit
la aparenta inegalitate a lucr ării, la voita revenire asupra anumitor opere sau probleme de importan ţă 1n
circurnscrierea unor fenomene.
Astfel, spre pildă, se poate repro şa că arta brâncoveneasc ă şi postbrâncoveneasc ă ocupă un spaţiu prea
restrâns in economia capitolului Ţara Româneascd, faţă de importanţa sa. Dacă luăm insă în considerare
zenţia acordată secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea 'in capitolul consacrat Transilvaniei, asupra c ăreia arta
brar'tcoveneasc ă a exercitat o puternic ă inrâtuire, imaginea acestei perioade se echilibreaz ă şi, in final, ne
apare bine conturată.
Pentru o mai mare claritate a textului şi pentru eliminarea unor digresiuni impovărătoare, s-a evitat, in
rosura posibilului, analizarea paralelelor sau a infiuen ţelor de ordin iconografic şi stilistic pe care le-a suferit
pictura noastră de icoane.
0 altă dificultate de care ne-am izbit, in special in prezentarea picturii de icoane din Transilvania, a consti-
tuit-o delimitarea necesară intre anumite zone, de exemplu Intre operele create de arti şti populari, care deci
nu intrau 'in sfera preocup ătilor noastre, şi cele de atelier cu tradi ţii. Cunoscute fiind interferen ţele şi influen-
ţele artei populare asupra aceleia de atelier, incepând mai cu seam ă din veacul al XVIII-lea, criterfile de
selecţie au avut la baz ă atât aspectele iconografice şi stilistice, cât şi cele tehnice, acestea din urm ă, alături de
calitatea pigmentilor, constituind un factor important in procesul de diferen ţiere.
Criterfile de selec ţionare a materialului pentru catalogul propriu-zis şi a ilustraţiei au fost, pentru incepu-
turi, mai mult cele legate de gradul de conservare a operelor, iar pentru timpurile mai recente, din care ni s-au
păstrat numeroase lucr ări, au intervenit şi cele de ordin artistic şi de reprezentatMtate pentru o epoc ă sau o
zonă. Amploarea fi şelor de catalog a fost şi ea condiţionata de importan ţa operei in evolu ţia genului, de
originalitatea miiloacelor de expresie, de rezolvarea iconografic ă şi tehnică a temei.
Cunoscute fiind pericolele care decurg din clasific ări şi mai cu seamă din cele rigide, dorim să avertizărn
pe cititor că cele propuse 'in lucrarea de faţă au un caracter general, constituind, cel pu ţin temporar, un instru-
ment de lucru pentru etapa actual ă, ele fiind indispensabile unei prezent ări organizate a fenomenelor puse in
discuţie.
Fără indoială că in procesul de cercetare şi selectare a materialului, in prezentarea evolu ţiei picturii de
icoane româneşti, au intervenit şi factori subiectivi, precum şi limite ale cunoaşterii sau insuficienta aprofun-
dare, de către autor, a unor opere sau aspecte generale ale fenomenelor. Sper ăm că ele vor fi cât de curand
semnalate, uşurând sarcina acelora care vor rescrie istoria icoanei române şti.
Nu putem Incheia acest „cuvânt" fără a aduce sincere mul ţumiri acelor colegi de breasl ă care, pe parcursul
anilor, 1-au ajutat pe autor 1n cercet ările sale, cum a fost istoricul de art ă şi restauratorul Ioana Lazarovici şi
cercetătorul de artă veche româneasc ă prof. dr. Vasile Drăguţ, care a citit cu creionul 1n mân ă manuscrisul.
De asemenea, omului de cultură şi colegul Hariton Clonaru, interesat de a parcurge şi a discuta pagină cu
pagină această carte. in mod special isi mul ţumim cu căldură istoricului de arta Suzana Heitel, care cu compe-
tenţă şi asiduitate a „cenzurat" in mod constructiv intreg manuscrisul.
Totodată mulţumim conducerii Editurii Meridiane şi redactorului de carte care, prin competen ţă şi pasiune,
a contribuit la apari ţia, iin condiţli optime, a volumului de faţă.
Al. Efremov
1982, 1992

9
\ ,,,..;
.,,
_. N- - - - - - - -_,,,- 4,- . .,- ir._-, -
- —
_ --"-' -

.
- --, ---,-Ţ .J."--..- -
- -
4: - -- --
_
- ---- '" - ." '... - r
_.„. .
-, -
. —
,-,-- "
- , „...,-...•,,
- '-
- -,,r1",-- -----'.;- '' -.-.
. • "., ''
''' -4, .--, Ă.-'ş• ,-••••• ,z,ţ. ,,£,_,_
,
▪ . . .., 4 , .' ,_ ar, ,
tR!,1. 1 Iffigill1~
.-
--
,
,,y, , -- = .. , . i ' -I': ';' ; , "i.:' .. - -",1- -'`-'" -

.
• ...-.- - --;,%•'.,=-,`. - ,'I , ,, " ••
.: -. ! & ',.‘.. ,,:( , , ..` t5 .'",f:-,ţ. '
'-':'' ' , 4-_ă
\‘§ ~~ ţ-- -" :-. . - - • .-. •-,
'
(..-'-''..!
‘4,,__ , i
„_____-- . „ b.,-,,
.....- ''• .
'. .
,\
„ 7, „‹.;,,
,,,,,,
.' ,',. . - ., .,. sr E;k. , •
• ..,

,., .... -- ' ‘


. -, .,
...

,',.la
--- ,--. ,,i `ţ,i., . _,:,' . ›. t .i.
,— ,:,'_',, i. ;.-,,,!, ,
.• , ,
4
, „ ,,, '' ţ 't ,-- ,..„„ '' ' ‘ - , ■_] ,f,.-.,,'
'•,,-, '. "
' .-....
,',„..
"- „,-.«,„'

'
'
\, , '..''''''''1-1 - ..-t ' ' ,
.,, ' \• k,' :;'.4,:, ---
, ; , •'.'' ,- :-/ :, z.,„:„ '_• , - • - ' is r
.;'-_ .,
1%-:'::-/- / ,,?1;,.," • -'-` ,

T 1-9,
i_ ''ţ': , -. -,*:%' '' -,,'' : , ,_,. ''''.
. - ' - . ,'-.:
.
,
k. .

- .- :'', r
' . '' . -•
--- ":::''' i '. \- -1:', '?.,1 ' 1', ': • z- - -' -' • -.
,,.

u
?

' V '''..■1: : , * -• r •, ,i''


Ă
z' ;::,,--; '''4' siţi, ţ c •

•,-; ' 'i"'"»- -:-.,' ...‘, , . . _ .i ,, •
,•'.1.j'','_-' • -':-. • .-' .. •,, ,
.
. . ..-
,• '
-
'" / , ' „, ., •', r , '-:, ., ,.>• ,t,. "1„ . 11.1 r
_•
, ,,, / . . ..., ■ , ii` ,,71
--. / 4 ■ r , . , ?,,,,,,,,,, . e t i
• W - ,
,
. -..
, "4'.'?:
x .k4gţ «
. 1 ,
ş i , • ,

1\
' ,
0 , .

.,
'
t
■ ,1/4
-

/, 4,-., ■
-.4.
-
,_ = _ ,.,,:- ,, 1 , •
''';. I, .
4' ‘
.,

u,..'
--.--. '-•.--- ••:,

■• d
••,..
--
'' ' ; ' ”
- ., .


.
' ", • - •( t
- -
)
‘‘

'
\, 41 %.4 C•'‘, e-
.a, •
.
' , e• ; . , , !"-
-
' ,' , - .- •••"' 7 -• :
- _ _ ,,.,, ..- •,, . --
- • - ,,,„ ,
-,':',,: ; ..; -•-• • -,-;;;t, _ -,• .., - ,,,
,,- !••• . A „,,,.......'''' --

'''-.' :,.",, . '• ') -__.
:' .'-• - .„7,‘, .:...,
- .-" - ,-,
• - - . -1)n:' ,-; •."'-- - ' -:,' - .
'
-
, - "..:"`"
' .`,",, ,, ' "*, '''"#"
, '
-

.. .
- ._
. ......
• *.-:-...: ' P:- l ' ' :g.- - ._ - -- - - .';`,,;,.,--_--; - __ . '' .
• ..-'•
- - _,::.3:- ,
"
.- . -. , , .
-
,

.. _

,
.' •;,.."
' '' '
'. '," . -
-
.- \'`.. '•'1'. 41, \'ă',", • ‘» --- ''''' "'• i
__,... ,
-
_,„, .'' -' -:,`:"'
,
•,,,' ,f-,- •1 . • '; ',''?'•-,,' ».:,•::>' ,
,

__ __::;,,,,„,..,. -.-4,--_,-
_
_.„ •
....
- _,..._ ..

..„.., .«1,4. . _ _ , ,,
,
,
..,:, : , - •
• , ...... _. .
... .
.
„.`-' •• i• -'' '` - -- =• .-W•"-....;- ,•:-•,---"--'-‘,,-•• ' ''': ' "
___,,
,_;„„, ,k5--.,...,-...,, ţ1:.;,--',, ",":, -,'.,•: "<k1',, , • ,„ .".;.......,. ,
..„-_-::,,,_•:‘, _ ....,_
• ' ' ". ' ' ''- .*:-.41=4'._ . , .::,",' :, .ţ., -., ..:-..:_›::.'.:" r'' '

'',:•!',`•':;.: I :,'. ,' •'.' -"," '' -...:›


.. r
..•%,,.
t
1 ' ... "'"--1'.7 ,:-.-N..,' --• '' ..:,
.::::->„.,.., ...
,..3„, .., :,-, -•••
-z_a•••••• -•jt.~~~4»-
....., : " :.7:•` •a„;0=1; ...,•,;;::. ,.. , - '-' w,-.'•:,?.-• '- ' ', :'..'';.%' '' . - < '''' -''ţ \' * . '.' • - I
.•;. ';' 5 . _ .; o•-- 4 4 '''' - -,,fce.%'". - -,-^-,4.4..\.,- -.•

,.,-k-, ,•• •-• ., -


, • . .- , • ,, k •
-.---,'.:-. - '.:.r.--- ,- '
- -7. ,:-
.e '. ',:.:

:-- - -- '''. .--- ''


,
,--- ,.,`,.;--.. ...,-::' -,,-__,-----
-
.. , ,..,' . _,--5•'-• ':-.' - ‘ ,- -› ,: .,.', ,-- ` :,-' , --:'
,,,.. ,,, ., 4, ,,, - ' ." •k - ,,‘ '' * -
„, - ' •'k •-•::'''' .7:-.'.;- ',; :. " 4: "":-.--•
/ ., s.'.
.„,..
.4;,.. ,‘ -.\ -• -.»,,,,,..." '- --','-1;-- , - ,
' . ---.4
''
,, , -- ' - ..' -:', - -.----,'-' -
-' ,, ,. .1'.--. --, ,..,:.,--. -c,. -4 ..----, —•
- ''
:.

- •-, -, ----.'"4.-.4..‹-,
_- ,
1-_, ' •• -.“,,.' ',,•,,;',."- `,.,,.; '-- • ',g.': 4,..,-'--,-' '-.- - ,'• -",'''' ,- ' , '. ■-'41.1-
-,;,-

. ' ''-kj,-,, -- . ` -",'• ','''''''',-.' '-.- .


1. '''...' ,' •:''7. ‘ ',',.;1', ':,;;,;:', '' •

' ffi".r ''


....".›.
.,.
'''': -. .:
r,
if • .1
" • ' -...•7 j •
,.‘.1,--;,:.7--;-::'''''" .
....; ' ' ‘ • .',' if ..Ţ •.'''''''''' .{.,..._ --,, - ,,, " ',, '' , " -
.., '' ..' `
',,,1",'-?,' . .,...".•,- ',.-.' ". ,1%.,,,,,I 1, ,;,(,":":.•Z,"';',/'1 ., • ',',"--- ..'-, 1-
, ,^: - , :`,- `,-7i' s i- .- '
.‘ .',,‘,-;
=-.,---,.',-._ ""
.
k,,,,,- •
.r.:•t''
.f.-,,-
'.
,..16, ;
t. ..!'f1 ,, ,i 1 "-..* .. ,':. '' -'".
,,.i..
' ,,, , s.' ■ -.2-.1.,;; • • • '47:,
'
...•'-: - 3 . ' . --„, ''.. ."
- , .• •■••••••;,`^•',...
'', ....-• -'..;:f• '.‘ • .•.. •-, •:,':', '..-.:, . 1 ..:V'.
-''''' '^,-...''..'", "k■':: -.','.F4'",,,-.'; -... -• ... - ..- "■• / -. .. '•;+-,17kT. .1' ' -'•"."'•'. ..- • '..-:-.: '' ,•;= .-
---,. -T_ •' t. . "' Kg,'",.:' \. '''''.•-''' i >›- ¥1. •: ''''',-..5.,. -",-ş-,, ,`‘..z. "1"'..„-'---L1
•-1.. -1,;1:', ..','''@'"-;..-', - ',,',-,
, -'...'./..•-'-`',- ..•;...• _,.' . .., ,. ,•• , '•-=
- ` ' '''4 , --",' , ';',,;,".z.Z ' ',Xr.z.,
-,:. -,>,.15,.., ■, -54..- - •;‘'",',,•- ,...,.7,,,,,,,-,z1,-,---'1-‘ _, -
.
-- •`'• " " .r r 1. :
•;-., . ; .4 ş \\ ..:,•1,-f- ,; ar ,,... ,,,••. , ,,.k,11, -., •S••
,,,, ,...,,,, . ;',.., 0-.y,;;•. .,,;,;‹,>,7;.•,,,. , •• • -; • , 0
, ' ' , ,,,.. -
•,-e• : ..,, . ".,:j - i.,_ .. •:.'• 4 .\,_ '•:".'" .'.",;:•••9. -` • ''' ' 17 .s.ţ„=':3b.^:-.,` .i .._ •••-:.‘,_ -
. Pl','. 1; 11 i• '" :',...'''' j Ş‘• ‘' s'./ ft•t'!7-4••',,-,.W.:: ..;
..,.kt-,,A.,,;,----
,

4-,...!...-4, -,,.-- .. '4',- 'N. --


• ,_ • k ' *.•'...ş '.....,J". , ,, •`"4",%, . `•:',;;,...,..',..‘ -,

I
'..
--,2-, ,,-.....,;-,1 ,t ',--•,,,,,,... - fşi-:»
,,,
i . ; .• , ; ,-.,,,, ,, .,,,..„«. •• '' ::' • • -
şk "4 ‘' ,-.
-

,;.- ',.i;1- .
- --
..,4 ,,4 ii.. .

.g, , - ;.„. 'ş - ,,,,, - -,,...0....-_,


? -
,,,- ,.
-..,415. ,-
ez, , ,..,,k,...f.,,ki; ... ,. •-. •,.-_,..--,,,,,,-... •
.,,ki,, ,
,
„:„;,,,, k,-,•-•,,„-, ., ,
:4 _ •
,.' .....-,-„,,,. 5. _ .-.4
-
, ..,•/,,:, , ,, 1, , .,, ..,,_. , ..,.. );__,,,,,,,,,,,,,
.-...„-, ,
, , ,,,,....,„•.,.,,.....-..•—•,_ , _ .
'-'', __ ,
.-`,::.-'''7.. ,,.:,,, '' -. -.-k*;,• - -N.--,", 4- . .?'&:='‘. . '-:,---,&:-..., ,tis,.--,,,,,-,_7,..: •
,,,, .:• , - %.?..,,,,-•••••••,,,, -,- -

. z,,,,,al..k0,,,...., -- ,
- , ,,.. -
, - -.,..-
. .i ',.
, .)-, j-s-•.-:-. .a,,,.4,, ,-.,t.,.3*..,4,:,,,..;_;;:4,,,,. ..: -... -,- ,.1,4- ) ---
.■ • :,;',.
-'''' 3,- 11 1 • !, \ \ \ 4,4,';'? ,.,'" 'f'1..1
.1 .,',', ;.‘
, f ,' . -, --.,- . 4 .
' ,.,-. .-,‘, 1-"'•<3'
- ,,¥-
. .' , ,,,,,, .,,cx.1',4"1-,'^..W4.,'W--', *1, '•
.'<i', -Î, Nti, 'T.- - ir ţ 'Z'‘'k,,, 1.» 4.',,`":.'14 . .:- ....-..›.
-.'„'

,....---
\s, r"41'''. 4, .. `' .--"' ■ '';''',"'''''
' 1 .•,',..,ş . = • 1 ', '?- :. ,. . . '''- f1 - ''.., 1-:.,...,. ;&,V
• 111.,„ ..,..a,,
,. :z.',..-
,,k-..,?-4k'g,' • --2: -":""',.---,:::..'.,';..■_,,....
.1,....,'
.-)-
. - --'' " .3
.'*-; ' ''
. ', ,i,!. '

/.,....--,'• .-. .
' `,?',.' `,..; ,, '- -.: ,.:•Z„',.,. -- 2?" ; t,., , .• C.,k4_,. .: ,,„•.-,,-:.,"..,:.•:, ' - , .,-.-,,.."'
:7 - ',- '',",`
•:,; ''',..... ..,,I.̀ ',1;•!:';',. - , '

•,,, •••,..
.,-..ii.... ','N,\,,
f ,,' ' 2, 1V •!,..,'-.. '::-.'"..:,::- ,1‘.,
....• ' ,[1.`
, Ş
,v,4,
'.‘\•,'?.
:,..
;, . ., -,
1- 7
' 4.._ „:'‘...,:-.-,,i';''"',Wttr."
4, •••••,c''' ',,g.t'.-̀,I?`". '3„,.-4,.- ..4:4,-. --., ‘ ...
t . ''Ib. ..;-, . .
.;.: ---,`_:•'•...
..4,-", .s .,.,--' ;',•, ,,',--,..,::-.....'7.:',.._ .
,.'-- ,
-,,.-
'1
'1,
,,,,,,
• -,‘--
_ , ''.,)..,
•-, .,,_.,.!-_ ' ,.:..., .k. ' ,,..-' ?
.= 4 a',"'t4'- - ,;f.''• • _>. ....&.;,>,- ..i.,. , •
-

■ /„„'. --;_; ..,.,,ţ,f'..,. - ." ",1„, ,..X.'.'_t k -,,::,;..


, -
''.,3„,‘,t,‘•:- •,..s, . ,-,T„,...-,- - , ,.6â,._- ,1-'>-'1, 5','.,■:"S' :',.Z.,4 .yx, 1 ' ;-:Q.. , ' .•.. ,'"Si .›. > -1" - f:',-.. ‘ . ,, -- -- -
; ,:•!! .1•••:. ''; - ',-:,, ', ' ' ■ ./ i. ''' f ţ ' 's ' ■ ' - i - it,
' 's>r,..24, (..,. , ..,--,z4,...- t ,.- .. . - -, -
' ' •
....,..-- - - .-- -
..-- -•:.;
ii ik4: ‘‘,1 ' t .t s'.'....:1.',•='• ,„ . •?,4;:. „k*.r 1 ‹: . ';','', f ,` i -,
• • •... ' .1,'.' ,..„,,.1:" ; ,,,.,..,1
i ' .' ., „.,,,,,,,,,,
't , 4 Ţ, ,. 'Z'',-,-.3."--,, ,,,..!;:ti._,. . ,, ::,-#-' '-,'",:"2,"=-'•. ',=,, ":, -=:--- ,-,
. . ,
, ;-,:;.., ţ• ..,u,K,,..
iil W(‘_ 1 1 4; ' •N '',-., ; ' ':_..,:.'i._;;;>. ,,, '
.. '"'''---'-'> , k- A-?,,, :',V5 M1-_ ---- :-:....,‘ -..:-4",,Z,:-;‘•.?,Lk,=-.;f"'.&,..,'
.‘ I- '. '•-- ,:''-=:=:,,Ş;'--!'.''':, ''',-, -,. - ,:::••■ '..
':',.

.: ' , .;,.," -
,, .,./, ţl 'A- , . - .
• ,,;:f . . 4 . , , -,:-,\'-',,,"*„...:,,,;-,:‘;'•-ik,-',-w- ,M,;,;,,,,-,,),'-,,--
i z j . ' -
z 0::"4-'- ' "---. . ,.Z.t..' " ,‹ i
"

,..,--
0 1 1.--- ,'. '- k--, , `; i !:=, t; 4 .: ',1 ';,.. , 1,F- .i-s '' ''''72-.- . - • - . ,r f:,' , , ,,4„--- 4 ;4'.:41,:.-;...: . -:' ,'..-;:' ,1,'N'Y';',.'...i'£,.y9.:,>
--. -,--.
.:;.:..-.'= ţ•'•4$0-7,:J,,-;.,,•,,W;;',''' -'-•=,„,,4,,.,:.'"-:,`-'
;,
-i

.
. -
- -7:
,..::::'-,-.: .=';?,..;:', ,. -:5,.,'',':b...--::.= ' ::.,3'--,-,. - - - '''''.='-',.
i
'
i V ''''' :' j''''.-ţ"".,, . . • . 5" 1
2' '. /„.(.' -;-'.1. '"•;,-,..
4 1 'i ',,‘: 4....
l'ţ"s.
''''i ,‘• . ''',4-,:.:- ' ',-' ,',.-,.., 4N--,':-:-." -k':,'- 0.-":4'...4'„,', ,'-'?- -'- :--.'4,;:.;,,,V_;',,,,,,.1, '. Z' '.....'
.:,
- -
,
- ţ ‘)
-
„. , litif
..... -
.,., '•'• ., , ,. ;- ....;":.ţ,,'
-
, .'
-,. ,,,,,=----.-----,---'

,.:,,. :: i • : v-;, .',-'.-:",,':':'
.,
,.... - -
_ , -. . ,
-- --
- -
'•';.-.- --. --`,' , . ';; ' 3 .
, . . _ . , _ . - -';',,.1f.,!-, -- -
..f:
` . • „ ' '
. z.
.• 2 4 1 2'. -. .:-. ,,N'- ,
' . ,,,''' . .1. • ,:. ,,, , ,,I.,, :., U,,,,4„,,
-, "'

-:k.
,. . -.., , P «ti ' 1 V I ` Ii• ■ ; ,,,_ ,-.,,,,„,..„.,,., ',.., .' -- . . 2
----. -'. . ---, -1-‘:,'Ş,-_ -. .-,-f.,,,..--',, - 4.: -. ,:-,z;-,-. . -:;,-;
..,- -: ,

:-_-, _,- _-____i_


._ . ,

;
-I '' 4
-,„,% .,3 t, t, ,,, t ,..• 1. /1 ', •..
-
• ' -

,ţ , ' "",,z;:•+_--,,
i'.
- "IS -.' , 1 '''..-•*. 4
-}"..iti
' ":,--5'-.2"
--4,
, .. "'N't ,t"...5,TV' '.W.*.-4,, , .. • ,:',.A,-,";4._4"';'
f ... r• :•.;•.:'.. '`:
• ;Î.,- .,',. . , -......,,,_;‘, 1....1.„....,,-.^:. ._:•,..,t.,,,-,•:.;•-•..,;•::‘,-,...-.:2•4,-„,„,‘•, --,....,_,
';'
.-.. ',..' • "... ..-•-;-•%"'''''',k.,...5k-
,:s,4 4"k;
• 1. , '-',..„... ..: ,*-• • ^' -- :•." ' •,-- ''.' • ''''''.• %. -"4"-.
,'","*„{,•%-...).; -,., --
- .
_-- _

:- ."
- " ' ..,-. ,/ " :ţ 1;111. .
,-:.
' '.
: ''..
' _
/ /41
..ii: " '-•
ţ ,',.- ›,,,..„.., ' .r:".:;', ,',/,ii, , 'ti T-':".": Yt. :•U:',..1:k..,..'‘4,:>--:;-,--..; -.,•,...5,:,- ,;:,;,,•,-,-„,..:„?.-ks,t,-••,.v,..:-.t._,_;?. •*,,, --'.
- -- - --

, ...;';',, k'f, .-,-,!'b',,,:j:,'-z..:1,;¥",-z- i--:-,':,-. :.,-,7.,::':....,-, ....- -2,-,,,,-,ts,..•,-,....:;•,...:-.,-


.
... `',._''''-',...z.----..-',::- ----
+
,
i
, -'.4. . , 114-- _ '''' . ţ

'. . ' '. -. 'ş;ţ1- :'../,, -„\4.ft€,.,
=i,Z,.",- .- .,"-r -,,i:- . • -;2,..:::..,l,'°,:,...- -_--,71"4.. ‘,.•". .'• '3'• --":4•, -)',.:1-=-;,
'r ... ----',41
-,
, -i-: 1. 1 ţ i . ' '

.
. .4
It' -- '--4! ' ; -!-.--- '''' '' '.. '', \ ' ‘-. ,''
,
.
-`, 4,, •, -k, ".., Ş, 5..,,•,.., ••, '- ,'.-'.)4, --
' ,. .'••¥:•-,• -...z,'•‘•
• ,.. -: '.. s-_- .y.---, ...,-, -----.4.-,n,-f:t..
';,,, :-4r.,,-;.,.%,••.',•:>-=' .,..w
. <- j`k 7k,;','„ - ;-<,- ..-;.-"'S».1-?... .- • > .-N. .,
,--,,,,..,,-k...,
, .,,x,.,..„4,,, ,,,....,.. - ,.....,,,,,,s 4.,....4,...,,,.---„J,
;_
.,__
- • -
-1-- -:.ff
';" _.. ,• . . .,,. f.
', 3 t';&;9,
'"
- - 4. .'' ' 11: • -4 1; ligg...,
, .
---E- '' ., ', _.''' A.'t
"-- t: '; t 1"."' .`
, -
■•
':it :•714•- ; ' ţ :k.... g:4,, '
--
'.
' ‘:- - . .". '0' ''' . "
1 ' -'' t.1: ' ' ' '-:"---'"> .•':-'' 'r'-,' -1;1'.:: ,X. - :.:i....- --',-,:- -... * ' " :,-.=-...'..'."?,... :M...r. '.--.-.
, -
, _ __.--_1)
-.
'' ' .- •
...... . ., işk";?,•!:-.-":41, •• .j... !.i'=; "'. . , :- .,...., ,. ,‘-5/4„,,,,-, :,\- ,

1
ţ‘
' . ..?-3.-, ,,, ţ., - -..., -„..,,,,. ,:-: , ,:-,-4--, -.--..z.
....21:' p, :, -( ',
1
‘ .
s.,:.,_.......,z,...,....._.,.:„...2.„.., ...
_ --,..:-,:-.,- ,,,,,,,::_ „,....., ,. -, , ,. . , __, --., -_-‘.
'.
-

_ ' -
- _ „4,, ,.. ?' . ,... -----",--, •• '',/'
* , ,- • -. 1 -,,-... -:- ,. ,- -., - ..,.., :-.,- .-,kw ., ',',
,....,--"--,;:--, -',,:: s_ ":.--,.: - ':--,., ::,:._-:,-="':",:;‘, ' '.
',....
.- ..• .' •',-....
:---,.--,- ,•--‘ 5",.-4g, '':-• r !1'-,',; .._'-'-'-',";
,,,,
,--;..p. . ..,...,4
' '",''
,---- - •
, ,.i;-", r-
'
-,-, '-'•
• ' ''''' . . ...
-:„,.---:. , -.z....",'„, ,,,--,• ••,, /..,..--.„--
....- -,` :',:
• '-• ''''.--_
,..

--.!.' ''' . .."-:' l' ' .;. '- '-' 'i '1.'1 . , ' ' - . t- -'.:. • X-........-
, ;.•
- • ".„144';--
'.- ....-....
'....-, -,,,.. . :, --..- ' .--,,,....,..:

'
,... ,.!, ,,,, -
••r ',
‘ , ţ. 1, '2,,-' : '.. .. _'=. -- ....-,,,,
.-, .....„..,„,,,,,;:,-,..-:,- .,
z--- ,',. . c:„!.%,.'.- r,z
--•- • ..
't,i4,-,:U;,!.,-',- .Ş\ \,,:-'
, .
' f . .'&:'2, --,.' _
. ...?.-,.,,,-,
,

_/- -,---- -
,‘, ``‘, '•,•-•
,- 1,...'1,1' c•.k .t.-: Y • ''.. ‘ ' ''-', '•V';, . -,...,..'- ''--ţ?"-
-: :"-ş-'-' , ...., 1"
,-5-1'...i. -;.1'-,-, ‘ .:.•ii;,•
,.'-',;:„... ,.;'',",k7„.„,,,, , . . ,'., :.. i ,5 '...--
.
-r-l-'1 4: ":- -.• .''' ". '
,\•,>:. "'",;4
.---,...., '. -, ,,,,,,.. i
•.,..'
.■
'."' . ":"<•". • + 111, !
.-..,:, lit.,, , ...:•• .,'.;4 ' •,...".•!..,:,;:. - 7,:i`i •
'.• "
:
'
;I ,-

'
..
-,
--
k•-,
1-..;--- .'5.:1,.,-','
: -.,:1", .
..:;'' • '
. - -,' ,.s.
-•
'''. ''',,-1, ■','-‘'" ,,,,',W, .-' -',.;-.;,' ,--•,
ţ ,• - i2- J....
1., -.,-,',::.':, _,z.'",,A.,.,,,1,,,J-
,-," ;.--_?,,,,
•‘ , '..1- ''''''
4-.,, --..-‘4"- S ,,-, ',",' ' -, '''''' '
- ''''.' -
.' •
-..
. 'A'''' - - _,-,,/
-- -
•,,,,,,,,.;,-.,-,,,,,,, -,,,, ,, -,....1 ----'-,-- 4::,..,„,',/:-
1.„;''V' •iţi 11 1 i4' .1,41. ' .
' - ' ' ' ‘.: •
-•
.•. -
- '- ' ‘"; .::''''.". .._‘•:,.,,,.
..,,.,,,,,,....,,•!,,: -.5 -,-,- s - .1. - ,-..,
, ‘'•;,,,,....,•••-"".
'•‘-'''' " ' ' ''' , ', '' ''' s>''''• , ;
' '
• ; -
■ ‘, -.,gs
- ..-- ..< :•,-7:••• -

, ---, •. -'-■••-,-.•:„..-'
, ‘.:-.".1-4::-k---3';‘'-' ţ-
. . ; -, -, ',....,:-.-
trp»,- : t.•..,_ - - -
' .z.-,=Î-J,-, ,,:.- ', ,-,:-..- :.:.z.„.-.-----,:-:- _.,.. ::,-, -- . -. -- - ",..'-' 'Z' . 4, -
!,...-:-, ••,, ??.. ;
,
:',.'„"- , -,,. ,,,, -
,..,._ .) ,' .' . ,,

‘,„•,_,,- _._
•• 1, ,i1N i.. - :r
,,, ' , . ' ‘,'-- '','. , \
. i _ -..-- ' -, -
. -- •
' i., ,t - • •,, . -
-:,--,,,,-,,-..._ •
:, 4‘L.• 4 ‘_ -: ,...,: = :-. _. .,•,...4"...:-.. -
' — ` '.,.,...,-i.., ,,, :' ,1 `k•,% _ ,... . _ -1..t'•:,- -s•-•if-- -,s--',:- ..:-.:".--=:
--~--
-.- , t;,. • '
• ' .. ,4- r_ ',` -- -- -
-,._.-•-•;,...,,,,.---:.";-• ,
- ---_ •--- 7. , \----:.-___
- .- • --
- -, ..-- .-• ---2:__- -. .

*.
-
- -4, f- '• - .47 - _ ,_,,--,-.--;---.:, _-.,-.- -- - _-___
,•• ...,--;-

._ ., l' , -). '''-'`,"'•=,- •,;„--....,-,--,,,, ,ţ---,--,


,‘.` k.-.. " ,.-;` ,....z-,- ' ,. -ţ•
,

-
, .,, .„.., .., , . • ..-,.. - .- - . -.-:,-,,":4-'----;---,,,, -......£....
-
- .
-;,-....,.. • --,.--- -,,,,,,,,,,.....,- - - - . --- , ------ " _ : •• . -
k .. _ . -‘... . 1, li •+, •••W IrZA --„,,- -, ,,,,4 ......-..„-..,,,--
-- -

3 .„- . -r,•.,4
---

,').`t‘ ..''' .' '


.--
;..^.--,?..,1
1 ţ: .,--..ks'.."''...
,

:,,,- j? ,,,
,
‘ -,....., ,, _ _,.--,....i.,.
,:-.-,....--,,---.
..-,-;

..-.•, ,.:. - ,3•. -.,-•


...,,,,,...„ ..,_ .....,
-: , _r - \..\-,---, _...,._,-,,,--7,..,- -
ţ
15.4 ',':..k:>k-..-.'5- ,.-
.
-''' '''..
' '
'
.,.-,Ş .., ./: : . -'

,- .. .
• ‘ › ..--,.-: -..:':-.'":›-':-='.:.;;,.---.: -' : -.--:‘-',Z,-.-. -
____- - , - -. :,,,,,-.: 1, : .,
-:.---,
',. '`.,, -)',,,. :-",,' -:,:,,,,,, ,-: . --..;,;, --,•
-,--- J,,,,,,..?:"
. '." ----

_ --


.

_ _ _ __
Restabilirea cultului icoanelor nu se face Ins ă fără precizările corespunzătoare pentru a preîntâmpina pozi ţii extre-
miste. Dând satisfac ţie partidei monastice şi poporului, se admite, după cum s-a arătat mai sus, reprezentarea antropo-
rnorfă a sfinţilor, dar incă puternicul partid iconoclast era astfel asigurat c ă icoanele nu vor mai constitui un obiect de
adoraţie, ci vor fi numai cinstite. Se declar ă formal că omagiul adus personajelor sfinte din icoane perpetueaz ă doar
amintirea prototipului lor şi contribuie la o mai mare participare a credincio şilor la rugă. Icoana devine, ca şi
Evanghelia, un obiect indispensabil desf ăşurării fastuosului ceremonial al cultului ortodox, în fa ţa ei credincioşii se pot
inchina şi pot aprinde lumânări, dar acestea rămân gesturi onorifice şi nu constituie o veneraţie a obiectului insuşi, ci
numai a prototipului său, spre care trebuie Mdreptate gândirea şi simţămintele celor ce se roagă. Se consideră deci că
pictura redă "in imagini plastice ceea ce Vechiul şi Noul Testament exprimă prin vorbe. Mai mult, este o com-
pletare, o reu şită cie ordin psihologic, prin care se acţionează asupra sensibilităţii umane — nu numai pe cale auditiv ă,
d şi pe cea vizuală. Ca ilustrare a acestui principiu pot fi evocate numeroasele scrieri canonice în care textul se
impleteşte cu ilustrarea lui prin miniaturi, dintre care amintim Psaltirea din secolul al X-lea (Biblioteca Naţională
din Paris, gr. 20), Eva;zgbelia ditz secolul XII (Biblioteca Laurentian ă din Florenţa, Plutarh VI 23), Evanghelia
din 1573 a domnului muntean Alexandru al II-lea (Colecţia Mânăstirii Sucevi ţa, nr. 23/1983), Evanghelia din
1669 (nr. 1/1934) şi Psaltirea din 1616 (nr. 6/1934), executate de Anastasie Crimca şi aflate la Mânăstirea
Dragomirna, sau Slujebnicul mitropolitului Ştefan al Ungrov1abiei din 1653 (?) (Biblioteca Academiei
României, ms. rotn. 1 -90).
Un alt aspect, nu mai pu ţin important pentru in ţelegerea picturii religioase, este concep ţia filosofică, sau mai curăl'id
teologică a cre ştinismului, cu profunde repercusiuni asupra esteticii artei medievale. Dup ă cum se ştie, orice concepţie
despre viaţă se oglindeşte, cu sau fără voia creatorului,In arta sa, constituind un document material şi spiritual cu privire
la epoca in care el a conceput şi realizat opera.
Amintim, în treacăt, că lumea antică, şi ne referim la clasicismul greco-roman, este cunoscut ă prtn armonia perfectă
Intre trup şi suflet, intre forta fizic ă şi inteligentă. Ma,xima lui Iuvenal, Mens sana in corpore sano, exprimă 1n
mod admirabil concepţia armonioasă a unei lumi care a dat naştere unei gândiri, ştiinţe şi arte, cărora le suntem incă
tributari şi pe care le admirăm şi astazi.
Pozitivismul, optimismul artei greco-romane, subminate de o dec ădere economică şi politică ce slăbesc Increderea
in forţele şi posibilitătile umane, spre srarşitul epocii eleniste, sub influenţa numeroaselor idei contradictorii, conduc
incet, dar inevitabil spre c ăutarea unor noi idealuri. Nenum ărate religii ale popoarelor Incorporate in intinsul Imperiu
Roman — Ingăduitor până la un moment dat şi adoptând chiar in panteonul greco-roman numero şi zei orientali — işi
manifestă din ce in ce mai puternic influen ţa dualismului lor. Printre aceste religii era şi creştinismul. Alexandrta, unul
dintre cele mai strălucite centre intelectuale şi artistice ale epocii, a jucat un rol deosebit de important In elaborarea şi
răspândirea noilor idealuri. Un ex-ponent de seamă al şcolii din Alexandria a fost Plotin, care a sintetizat, i-a dat
o formă strălucita şi a răspândit noua concep ţie despre lume, influenţând şi arta paleocreştină. Dacă arta formată sub
influenţa filosofiei şi esteticii lui Plotin şi a şcolii sale oglindeşte lupta fără de ieşire dintre corpul demn de dispre ţ şi
suflet, teză ce va fi preluată şi ridicată la nivel de dogmă de către creştinism, acesta din urm ă va inlătura incordarea dra-
matică interioară, deoarece convingerea sa este c ă din această luptă spiritul iese totdeauna biruitor, iar arta va inf ăţişa
personajele sub aspectul calmului imperturbabil al inving ătorului.
in secolul al după promulgarea Edictului de la Milano (313), care pune cap ăt persecuţiilor şi acordă
creştinismului aceleaşi drepturi ca şi celorlalte religii, simbolismul ezoteric al paleocre ştinismului îşi pierde necesitatea
şi se apelează pe o scară din ce in ce mai larg ă la propagarea cre ştinismului prin imagini inteligibile maselor. in aceste
condiţii, arta figurativă şi narativă are viitorul deschis. P ăstrând amintirea senzualismului antic, care va persista in toat ă
evoluţia artei bizantine, cu mai multă sau mai puţină putere şi care va duce la discu ţii despre care s-a pomenit mai sus,
arta paleocre ştină nu mai satisfăcea idealurile cre ştine.
Fără să renume la simbolismul creştinismului primitiv, dar elaborând unul proprtu, f ără să renunţe la reprezentări
antropomorfe ins ă infăţişându-le spiritualizate la extrem, renun ţând la realismul mediului ambiant, dar inlocuindu-1 cu
un peisaj şi arhitecturi imaginare şi abstracte, cre ştinismul, ajuns religie de stat din ce în ce mai puternic ă şi influentă,
işi va forma, în conformitate cu dogrnele, scrierile şi tradiţiile, un repertoriu propriu de elemente pe care 11 va suprave-
ghea cu severitate.
După mutarea capitalei Imperiului de R ăsărit la Constantinopol (330), aceasta va deveni creuzetul In care se vor pre-
lucra influenţele ce vor duce la apari ţia unei arte noi, originale, în slujba Bisericii şi a Imperiului.
Iconografia noii arte bizantine, care va juca un rol atât de important in evolutia acesteia şi despre care s-au emis
in trecutul nu prea indep ărtat păreri adesea eronate, cap ătă 1n aceste condi ţii istorice o importan ţă deosebită şi va
rămâne, dar nu fără modificări,In centrul aten ţiei celor ce conduceau destinele Bisertcii oficiale 3.
Cu toate că iconografia şi arta In general au fost intotdeauna sub un control sever, ele nu au putut fi impiedicate să

13
D e cand au ap ărut icoanele ca obiect de cult şi, implicit, ca opere de artă, au inceput discudile In jurul lor,
care continuă şi astăzi, discuţii şi dispute care au culminat in perioada iconoclast ă (726-843). insă o dată
cu victoria iconodulilor. care a impulsionat crearea icoanelor şi a diversificat temele iconografice, nu s-a
pus capăt frămâ'ntărilor in jurul naturii, originii şi simbolismului lor, cu toate că mai multe concilii şi numeroşi gândi-
tori de prestigiu ai Bisericii orientale, printre care se distinge Ioan Damaschinul (secolul VIII), au crezut a fi stabilit o
dată pentru totdeauna semnifica ţia icoanei pentru credincio şi. Controversele, ca şi intreaga gandire medieval ă bise-
ricească, aveau un caracter dogmatic, alimentate adesea de interesele diferite ale unorpartide ce luptau pentru supre-
made sau pentru o infiuen ţă mai mare, ca de altfel şi alte mişcări din Evul Mediu, care Imbrăcau o formă religioasă.
Dar nici în epocile modernă şi contemporan ă, o dată cu reconsiderarea general ă a moştenini artistice universale in
lumina pozitivismului şi apoi a gândirii estetice moderne, discu ţide nu au încetat. Ele s-au mutat ins ă pe un alt plan,
icoana fiind considerata de istoricii de art ă nu ca un obiect de cult, ci drept o oper ă de artă, produsul unei anumite
epoci şi al unui mediu istoriceşte detenninat.
Cercetările de astăzi, caracterizat' tclu-se printr-o continu ă dorinţă de aprofundare şi inţelegere a fenomenului artistic
— 1n cazul nostru pictura de icoane —, cât şi a mediului care i-a dat fiin ţă şi pe care la rându-i îl oglinde şte, au dus la
incercări de desluşire, din ale trecutului taine, a semnifica ţiei cu care era incărcată icoana de c ătre creatorii ei, pentru
a pune Intr-o lumin ă nouă Incă un document spiritual şi material ce completeaz ă şi lărgeşte vederea de ansamblu asupra
istoriei materiale si spirituale a unui popor.
+ De o mare peninen ţă, şi parcă emise special In sprijinul celor de mai sus, sunt ideile marelui om de cultur ă Rene.
Huyghe, care i'n al său Dialogue avec le visible subliniază că ,este meritul epocii noastre de a judeca o oper ă de
1140 artă ca un Intreg unitar, ca o lume, un microcosmos creat de artist, ce este fructul unei gestadi complexe, şi numai o
societate evoluată la o treaptă superioară este in stare să aprecieze, să judece şi să se desfete cu o oper ă de artă, să se
Imbogătească cu ideile şi sentimentele in care creatorul ei şi-a revărsat cu generozitate sensibilitatea" 1 .
Valorificarea ştiinţifică a icoanelor, in general, şi in primul rând a celor române şti ar adăuga o nouă strălucire tre-
cutului nostru. insă această muncă este cu atât mai dificil ă cu cât formaţia, in special a publicului avizat, s-a f ăcut sub
semnul unei educaţii estetice imp ământenite de genera ţii, in care dominanta era, fără "indoială, imaginea inspirată de
arta Renaşterii, de cea postrenascentist ă şi in special academistă. Astfel stând lucrurile, efortul vizual şi intelectual era
cultivat intr-acest sens, facilitat prin caracterul s ău narativ, anecdotic, legat de cele mai multe ori de o literatur ă cunos-
cută pe care o ilustra. Din cauza acestei educa ţii vizuale .,clasicizante", privitorul uit ă adesea că, pe parcursul istoriei,
au existat, in fiecare epoc ă, concep ţii şi moduri de expresie diferite de cele cu care este familiarizat. Fiecare individ, prin
mediu, educaţie şi sensibilitate. percepe opera de art ă, simte o emoţie unică, participând chiar, ibtr-o m ăsură, 1n limi-
tele proprii, detenninate şi de operă, la actul de creaţie. Astăzi. eliberati de multe prejudec ăţi, astăzi când se scrie şi se
vorbeşte atât de mult despre art ă, despre diferitele concep ţii proprii unor epoci sau sco/i, căutăm să ne depăşim, să
percepem o operă raţional şi nu numai senzorial, imbog ăţind şi lărgind orizontul nostru spiritual şi intelectual. Se poate
pune o întrebare legitim ă. De ce oare icoana româneasc ă nu s-a bucurat de atentia ce pe drept o merit ă? Expunem in
r muzee, analizăm şi admirăm sculpturile zeilor antici, tablourile reprezentând sfin ţi, executate de vesti ţi artişti occiden-
tali, cu subiecte similare icoanelor noastre, mai mult, ne aplec ăm cu admiraţie asupra albumelor de icoane ruseşti,
bulgăreşti, sârbeşti, slovace, poloneze, melkite etc., şi nu punem in valoare un gen artistic care ar contribui la intregirea
viziunii asupra artei noastre medievale, a c ărei valoare de mult a dep ăşit graniţele ţării. Nedumerirea este cu atât mai
mare, cu cât atâ ţia cercetători, care şi-au indreptat aten ţia asupra picturii murale sau miniaturii, au neglijat icoana, cu
toate că adesea unii şi aceiaşi zugravi, care au pictat biserici sau au f ăcut miniaturi, au fost şi autori de icome.
inţelegerea mesajului artistic al icoanelor — in epoca noastr ă., in care imaginea joacă un rol atât de important —, a c ărui
cheie de descifrare a fost pierdut ă., este cu atât mai dificil ă, cu cât pictura bisericeasc ă actuală, care se vrea continua-
toare a tradi ţiilor bizantine, preia aceste tradidi in mod mecanic, formal. Dovada elocvent ă o constituie adesea icoanele
şi pictura murală bizantinizantă (sau postbrâncovenească), de o calitate artistic ă discutabilă, cu care sunt
decorate ast ăzi numeroase biserici.
in ceea ce priveşte fervoarea cultului şi veneraţia icoanelor, acestea vor imbr ăca fonne diferite de la o epoc ă la alta
şi de la un mediu la altul. Astfel,In mân ăstirile Orientului şi la Athos au apărut focarele veneraţiei icoanelor. apărând cu
Inverşunare cultul lor şi răspandind. mai tarziu, in secolul al XIV-lea, ideile siha ştrilor. in această perioadă, la curtea
imperială din Constantinopol aveau loc dispute teologice intre intelectuali de mare rafinament, educa ţi 1n concepţia
sofiştilor. Masele populare, credincioase şi tradiţionaliste, cu numeroase reminiscen ţe din păgânism, erau pasive la aces-
te dispute, deoarece nu le erau accesibile. Ele participau Ins ă la lupte, adesea violente şi de durată, atrase fiind de par-
tidele politice interesate de sprijinul lor. Victoria unuia sau a altuia din aceste partide angajate in disput ă se refiecta
nuanţat in pictură, printr-o mai mic ă sau mai mare severitate a expresiei, introducerea sau eliminarea unor elemente
realiste moştenite de la arta antic ă, dinamizarea compozidei cu o mi şcare mai accentuat ă sau sublinierea staticului,
folosirea unei game cromatice mai sobre sau mai vii etc., etc. Iar pictura, dup ă cum este bine ştiut, era biblia ne ştiu-
torului de carte.
Este cazul să amintim că au existat şi curente populare, izvorâte din nemul ţumiri de ordin economic, care au luat
aspectul unor mişcări religioase, cum a fost, de pildă, cea a bogomililor din Peninsula Balcanic ă (Incepând din secolul
al X-lea), care a făcut posibilă pătrunderea unor elemente populare în arta religioas ă.
Prezentarea genezei icoanei, precum şi a punctului de vedere al Biserich cu privire la dogmele şi tradiţia picturii reli-
gioase, oricât de succint ă si incomplet ă ar fi ea, este necesară pentru inţelegerea acestui gen de art ă.
Născute din portret — un srant local venerat sau portrete funerare ca acelea din F ăium in decursul secolelor,
icoanele din Orientul ortodox devin cinstite şi chiar adorate datorită presupusei lor asem ănări cu prototipul, in special
in cazul lui Iisus Hristos şi al Maicii Domnului, intrând "in cult ca un miiloc de comunicare cu divinitatea şi transfor-
mându-se din imagini realiste de nuan ţă expresionistă, deoarece accentuau p ărţile chipului uman ce reflect ă spirituali-
tatea, în opere ezoterice cu un bogat con ţinut simbolic, ermetice şi accesibile pe deplin numai celor pu ţini, iniţiati in
dogme cu teze de mare subtilitate teologic ă. Procesul complex de evolu ţie a fost continuu şi inegal, atât sub aspectul for-
mal şi iconografic, cât şi sub cel estetic.
Având ca izvoare principale arta elenistic ă, cea roman ă şi cea a Orientului Apropiat, trecând printr-o epoc ă de
tranzitie paleocre ştină, Bizanţul a dat na.ştere unei arte noi, originale, conform ă cu concep ţiile unui stat centralizat 1n
care Biserica deţine cârma ideologică şi spirituală. Noua Romă, Constantinopolul — centru econoinic, politic, spiritual
şi artistic după asimilarea diferitelor influen ţe, curând după infiinţarea Imperiului de Răsărit, devine un focar artistic
de o copleşitoare importanţă, dând tonul şi influenţând la rândul său creaţia artistică nu numai a Orientului ortodox,
dar şi pe cea occidentală, care-i va păstra amprenta pân ă. la Renaştere.
inceputurile şi perioadele de răscruce au fost impregnate de dispute tumultuoase. P ăgânismul şi apoi islamismul au
ridicat probleme extrem de dificile P ărinţilor Bisericii şi gânditorilor de elită ai acesteia. Era necesar, pe de o parte, s ă
se combată idolatria, „Inchinarea la chip cioplit" — o traditie milenar ă la care ismbia antropomorfismul preluat din
elenism iar pe de altă parte să se evite abstracţionismul decorativ, lipsit de func ţie educativă, al religiei Islamului în
plină expansiune, care, pe lângă teritorii, cucerea unele dintre numeroasele secte nemul ţunnte de centralismul imperial.
1n această situatie se cerea alegerea şi impunerea unei c ăi de mijloc care s ă permită Inrădăcinarea şi perpetuarea
unei ideologii a cărei puternică armă era arta bisericeasc ă.
În acest sens, P ărinţii Bisericii şi apoi apărătorii de prestigiu ai cultului icoanelor au argumentat posibilitatea şi chiar
necesitatea imaginii antropomorfe.
Astfel, sinodul numit Quinise.xt, convocat in 692 pentru a clarifica şi completa tezele celor dou ă sinoade ecumenice
anterioare (al V-lea, din anul 553, şi al VI-lea, din anul 681), formuleaz ă pentru prima oară principii privind caracterul
artei religioase. Printre altele, este semnificativ c ă el constată că unele simboluri sunt depăşite şi trebuie inlocuite cu
adevăruri, stabileşte ca Iisus Hristos s ă nu mai fie reprezentat printr-un simbol (Mielul cu Crucea), ci sub aspectul
său uman. Toate posibilităţile artei figurative vor fi concentrate asupra red ării veridice a unei realit ăţi considerate
istorice, prin intermediul c ăreia să se oglindească o realitate spirituală, transcendentă2 .
Ultimul sinod ecumenic — al VII-lea — Inceput la Constantinopol, ins ă mutat repede la Niceea in anul 787, deci ţinut
"in plină luptă iconoclastă, profitând de adeziunea imp ărătesei Irina, care conducea Imperiul in numele flului s ău minor,
Constantin al VI-lea, restabile şte de drept cultul icoanelor. De fapt ins ă, deciziile lui au putut fi aplicate abia peste 55 de
ani, când o altă împărăteasă, Teodora, cârmuind ţara in timpul minoratului fiului său, Mihail al III-lea, le-a sancţionat
la 12 februarie 842. Bazându-se pe tradi ţie şi pe ideile unor iluştri inaintasi, ca Vasile cel Mare, Grigorie Teologul sau
Grigotie cel Mare, şi pe cele ale unor tot atât de valoro şi contemporani, ca Ioan Damaschinul, Teodor Studitul sau
Nichifor, sinodul din 787, cu participarea a 375 de episcopi, reprezentan ţi şi legaţi ai papalit ăţii, a elaborat tezele cu
privire la icoane, teze care pân ă astăzi sunt la baza doctrinei Bisericii.
Astfel, e\itând adoraţia sacră, dar fără să se renunţe la veneraţie, reprezentarealn pictur ă a sfintilor şi a scenelor din
viaţa lor istorică este ingăduită. Plecând de la dogma intrup ării, deci admiţându-se posibilitatea de a cunoa şte prin
simţuri pe Dumnezeu-Fiul — al cărui chip s-ar fi imprimat miraculos pe ştergarul trimis regelui Agar şi pe vălul Sfintei
Veronica, ale cărei viată, minuni şi patimi ar fi avut martori oculari precum şi de la redarea figurii Maicii Domnului
— recunoscută in anul 431, la al III-lea sinod ecumenic de la Efes, ca fiind Mama Omului-Dumnezeu (Theotokos)
care, conform tradi ţiei, a fost portretizată de Evanghelistul Luca reprezentarea chipurilor este considerat ă logică şi
posibilă. Permisiunea de a reda prin imagini nu se limiteaz ă doar la vârful ierarhiei divine, ci se extinde şi a.supra altora,
sfinţi, sfinte, martiri, cuvio şi şi cuvioase, ale c ăror viaţă şi fapte erau istorice şte cunoscute.
dacă. Iisus Hristos putea fi reprezentat in pictur ă, celelaite dou ă ipostaze ale Sfintei Trelini — Dumnezeu Tat ăl
şi Sfântul Duh neputând fi percepute senzorial, nu puteau fi reprezentate decât ptin simboluri: o mân ă apărând din
nori sau un ochi i, respectiv, un porumbel.

12
reflecte anumite concep ţii noi ale unei epoci date, nu au rămas impietrite. Dar asupra acestor aspecte vom avea ocazia
să revenim, In special când vom aborda icoanele create pe teritoriul României. Este necesar Ins ă sa prezentăm pe scurt
conceptele şi exigenţele iconografice care vor constitui baza de plecare, pentru a in ţelege mai bine specificul icoanelor,
lumea diferita pe care o oglindeau.
Iconografia are la temelie, pentru reprezentarea sfin ţilor şi a scenelor, Vechiul şi Noul Testament, faptele
apostolilor, tradiţia Bisericii invaţătura Părinţilor Bisericii Imnurile şi vieţile sfinţilor şi chiar evangheliile apocrife, In
, ,

special cea a lui Nicodim. Concepţia despre lume va fi Insă aceea care va da forma şi viaţă operelor ieşite de sub penelul
pictorilor. Liturghfile. cântarile biserice şti, Invăţăturile escatologice, Intreg ansamblul grandios al cultului şi al curţii
imperiale işi vor pune şi ele pecetea pe crea ţia artiştilor.
Noul simbolism, amplu şi complicat, va Invalui toate obiectele şi manifestarile Bisericii biruitoare, pentru care numai
cu ajutorul cultului, in care dup ă cum am văzut arta avea un rol foarte important, se poate face leg ătura Intre lumea
pământească şi cea transcendent ă. Contradicţia dintre lumea spiritual ă şi cea senzorial ă, lupta continuă dintre ele şi vic-
toria finală a spiritului asupra trupului vor avea o importan ţă covârşitoare in estetica bizantin ă.
Din multitudinea simbolurilor legate de cult, vom aminti acum doar câteva, deoarece despre cele legate direct de
tema tratata se va discuta la momentul oportun, pe parcursul studiului. Astfel, altarul simbolizează tronul lui
Dumnezeu; naosul — pământul credincioşilor; pronaosu/ (atunci când există) — părnântul neofiţilor; liturghia
taina inântuirii prin sacrificiu; masa altarului — mormântul lui lisus; ieşirea preotului cu Evanghelia şi
Sfintele Daruri — ieşirea lui Iisus spre a propovădui; intrarea cea mare — sfârşitul activităţii in lume a lui Iisus
etc., etc.
Cu ajutorul simbolismului complex — având menirea de a reda ideea ce stă la baza imaginii, precum şi a credinţei
care atribuia corpului func ţia de temnicer al sufletului, ale c ărui salvare şi viaţă viitoare sunt posibile numai datorit ă
intrupării şi jertfei Fiului lui Dumnezeu şi a vieţii de rugă şi fara de păcat pe acest p ământ pictura va trebui s ă aleagă
mijloacele cele mai adecvate reprezent ării în imagini a sfin ţilor şi a vieţi lor, dând iluzia imaterialit ăth şi infinitului.
Astfel, fundalurile devin abstracte, peisajul din arta antica fiind Inlocuit cu aur sau albastru nevalorat, iar arbi-
tecturile imaginare şi muntii stilizaţi devin ireali şi lipsiţi de greutate. Corpul uman, alungit şi imaterializat, este
invăluit In costume antice, ale căror cute şi falduri geometrizate dobândesc un caracter abstract. in centrul aten ţiei
este capul, cu expresie ascetic ă şi contemplativă, dominat de oglinda sufletului, ochil, migdalaţi, mari, care te fixeaza,
oriunde ai fi, cu priviri p ătrunzătoare, sub ofrunte exagerat de inaltă, plina de gânduri şi idei inălţătoare. Nasul şi
gura, expresii ale senzualităţii, sunt infăţişate prin linii subţiri, descărnate. Compozitta, aproape totdeauna simetrică,
are un punct psihologic care trebuie s ă concentreze aten ţia credinciosului şi care este de obicei un important personaj
din ierarhie sau un simbol. Dimensiunile mai mari ale personajului principal, fat ă de cele din jur, indică şi ele
importanţa ce i se acordă in ierarhie. Perspectiva inversă — subiectivă şi simbolica, adoptată şi aplicata cu con-
secvenţă de pictorii bizantini — contribuie la captarea şi dirijarea privirii spre locul dorit. Staticul, la care In anumite
perioade s-a renun ţat parţial, sublinia liniştea ce trebuia transmis ă credinciosului. Frontalitatea si imobilitatea ins ă erau
aparente, deoarece, de fapt, figurile incordate, pline de un dinamism l ăuntric, exprimau astfel viata interioar ă intensă a
personajelor4.
Această imobilitate aparentă a dus la o inţelegere nedorit ă, care a dăinuit vreme Indelungat ă chiar printre speciali şti.
Comparata adesea cu arta Egiptului antic, artei bizantine, la fel de gre şit ca şi celei eptene, 11 s-a repro şat că, timp de
milenii şi respectiv de secole, au r ămas imuabile. Nimic mai puţin adevărat chiar pentru un amator mai puţin avizat, dar
atent, ce are posibilitatea ast ăzi să. rasfoiască un album. Cu tot conservatorismul Bisericii, al controlului sever pe care îl
exercita asupra artei şi aplicării unor reguli iconografice şi simbolice consemnate in erminii, pe tot parcursul istoriei
artei bizantine sunt evidente schimb ările stmenite în funcţie de epocă, de concepţii. Astfel, spre exemplu, In perioada
dinastiei Macedonene (867-1057), când se cristalizeaz ă iconografia, domneşte o artă severa, spiritualizată, dar cu influ-
ente ale artei antice; in epoca dinastiilor Ducas, Comnenos şi Anghelos (1059-1204), considerat ă drept perioada cla-
sica a artei bizantine, se observ ă o accentuare a spiritualismului prin desenul stilizat, cu peisaje conven ţionale, cu figuri
umane alungite, ascetice, cu o expresie mai spiritualizat ă şi cu o tendinţă de fast. Aşa-numita Renaştere Paleologă,
pe care o putem incadra conven ţional in perioada dintre recucerirea Constantinopolului de Mihail Paleologul (1261) şi
căderea Imperiului în mâinile turcilor (1453) — care a influen ţat cel mai puternic pictura Răsăritului ortodox —, se
caracterizează printr-o scădere a rigidităţii i a monumentalităţii şi prin apariţia unui spirit nou, mai pictural, in care
mişcarea se accentueaza, iar severitatea şi frontalitatea cedeaz ă. unei viziuni narative cu un colont subtil nuan ţat. Dar şi
In cadrul acestor perioade stabilite conven ţional au existat diferite şcoli, curente, influen ţe.
incercarea de a prezenta succint concep ţia Bisericii i conceptele care au dus la na şterea unei teologii a icoanelor
o considerăm cu atât mai util ă cu cât, ca şi in cazul picturii moderne, Intelegerea icoanelor pretinde din partea ama-
torului de frumos o anume iniţiere.

14
_ acest context, credem că este necesar s ă privim şi să gandim icoana ca pe o operă care a fost făurită intr-o epocă
_ 1111 mediu de mult trecute, deci mai greu de inteles, s ă constatăm că, pe lângă desfătarea estetic ă pe care ne-o
imouncă., ea rămâne in primul rând un obiect de cult, fiind in acela şi timp un document material-artistic care ne
In limbajul său propriu despre cel ce a creat-o şi mediul din care provine. Netinând seama de aceste aspecte
de cult, cel estetic şi cel istoric — sărăcim continutul operei, ne s ărăcim pe noi şi nedreptătim pe inaintaşii noştri
Îlore arta.
.9_ cu toate că în continuare vom aborda icoanele ca opere de art ă, va trebui să ne fie mereu prezentă ideea, atât de
inffinos şi concis formulată de A. Grabar, că ,... une parcelle de l'energie divine reside dans toute icne du Christ, et
wşectivement une part de la saintet, dans l'image d'un saint. Sans oublier que toute adoration d'une icne rgnonte â
crini qu'elle represente, on ne saurait ainsi refuser â une icne chreSenne un certain culte de vheration et surtout de
unoeinaître en elle un moyen utile pour permetre au fidge de s'elever â la contemplation de Dieu" 5 .

ICOANA PE TERITORIUI, ROMÂ:\IEI


Icoana de pe teritoriul României, ca şi cele din tot Orientul ortodox, işi are obârşia şi determinante artis-
tice bizantine. Ideologia şi arta paleocre ştină şi apoi acelea ale Imperiului Bizantin s-au f ăcut cunoscute la noi o dată cu
creştinismul, pătruns pe teritoriul nostru prin colonille grece şti de la Marea Neagră şi prin legiunile romane, în rândul
carora se affau numero şi adepti ai noii religii. Cu toate c ă, in perioada formării limbii şi poporului român şi a asimilării
unor popoare migratoare, pe teritoriul t ării noastre nu s-au p ăstrat, sau nu au fost incă descoperite, lucrări de pictură
— cu e_xceptia celor din cripta de curând descoperit ă de la Constanta (secolele IV-V), care ad ăposteşte remarcabile pic-
wri murale ce au ca subiect nu numai motive decorative, geometrice şi fiorale, ci si compozitii cu personaje,
reprezentări zoomorfe ce fac parte din recuzita simbolic ă a artei creştine timpurii, şi din complexul de la Ba.sarabi
(secolele X-Xl), sub forma unor incizii şi desene In culori de pământuri brune şi roşii de o viziune naivă pătrunderea
artei bizantine este atestat ă prin numeroase dovezi materiale arheologice. De fapt, numai dup ă constituirea statelor feu-
dale române şti, la jumătatea secolului al XIV-lea, cu o economie mai puternic ă, cu o organizare social ă centralizată, se
poate vorbi despre pictur ă şi implicit despre icoane româneşti.
inainte Insă de a trece la prezentarea unor aspecte generale privind icoanele române şti, considerăm necesar să
abordărn problema paternitătii unor icoane, problemă adesea controversat ă in literatura de specialitate. S ă pre-
cizăm deci — spre a exclude chiar de la inceput confuzia şi poate nedumerirea unor speciali şti — ce icoane vor fi con-
siderate drept române şti pe parcursul studiului nostru.
Fără a intra în am ănunte, care ar putea duce la controverse ce nu- şi au aici locul, este bine să amintim că unii
cercetători consieră icoanele bizantine sau postbizantine, oriunde ar fi fost ele create, drept icoan ă nationala, dac ă se
allă pe teritoriul t ării respective. Alti cercet ători, din contră, fac o delimitare strict ă intre operele executate de zugravi
autohtoni şi cele create pe alte meleaguri.
Pe parcursul expunerii noastre, vor fi considerate icoane române şti, "in afara acelora create de zugravi români, şi
acele opere care — cu toate c ă au fost executate de me şteri străini, fie in tara noastră, fie in afara teritoriului românesc,
dar importate cu secole in urm ă — au intrat îu traditie, influentând In unele cazuri iconografia i plastica me şterilor
autohtoni, permitându-ne să constatăm, in acelaşi timp, natura exigentelor şi deci, implicit, nivelul cultural-artistic al
comanditarilor. in aceast ă categorie vor fi incluse, de exemplu, icoana Sfântul Athanasie, ce se află la Lavra de la
Athos din secolul al şi icoana de procesiune cu dublă fată de la Mânăstirea Nearnt (secolul XIV). Nu vor intra in
sfera atentiei noastre acele piese realizate de pictori str ăini care, cu toată valoarea lor artistică, nu au contribuit la con-
turarea climatului artistic al unei anume epoci sau nu au influentat arta iconarilor no ştri. in această categorie pot fi
incluse, de exemplu, pretiosul Diptic de scoală italo-cretană din secolul al XVI-lea, de la Muzeul National de Art ă6
(//. /), şi Răstignirea datata cu secolul al XV-lea, din colectia dr. Dumitrescu - , cumpărate in străinătate i aduse in
tară relativ recent, sau icoanele pictorului Kiril llanov, de la inceputul secolului al XVIII-lea, din bisericile Sfântul Ilie
din Suceava şi Sfântul Nicolae din Rădăuti.

15
Se mai impune o precizare cu privire la icoanele române şti ce aparţin creaţiei populare: ele constituie obiectul
cercetărilor de artă populară şi nu vor intra in atentia noastr ă. Este dificil de sesizat, in special atunci când avem de-a
face cu icoanele din Transilvania secolului al XVIII-lea, care din ele sunt create de un zugrav de şcoaki şi care de un
meşter popular, deoarece crea ţia celor dou ă categorii de arti şti se apropie la un moment dat foarte mult.
Delimitarea o vom face in afara criteriilor de desen şi iconografie, cu ajutorul examinării tehnicii de preparare a
suportului, a calitaţii culorilor folosite, m ăiestriei execu ţiei şi finisajului.
Cu toate că nu cunoaştem nici un exemplar din primele icoane importate — probabil Incepând cu p ătrunderea
creştinismului pe teritoriul României şi până la formarea statelor române şti — sau create de tinerele state române şti, fără
Indoială că acestea, Impreun ă cu manuscrisele miniate, ar fi fost printre primele mesagere ale picturii bizantine la noi,
datorită posibilităţii de a fi mai lesne transportate. Materialul relativ u şor perisabil din care erau fanrite şi istoria zbuciu-
mată a ţărilor româneşti pot fi unele dintre cauzele care au dus la dispari ţia lor.
Dar nu numai fragilitatea materialelor din care erau f ă.urite sau evenimentele istorice vitrege au dus la pierderea a
numeroase opere de art ă. A mai intervenit si factorul uman, care imbinând bun ăvoinţa cu neştiinţa, a dus, prin spălă.ri
şi repictări multiple, la desfigurarea şi chiar la anihilarea total ă a aspectului ini ţial al unor opere. În afara unor icoane
desfigurate sau restaurate in mod discutabil, asupra c ărora vom reveni la momentul oportun, mai exist ă numeroase
piese care sunt numai presupuse a fi vechi. Acoperite cu repictări şi parţial de rizale ce le fac inaccesibile unor
cercetări, atribuite unor veacuri de mult trecute numai pe baza unor legende şi tradiţii locale — ce uneori par veridice
asemenea icoane nu justific ă o Incadrare în epoca respectiv ă conform exigenţelor actuale.
1. Diptic de şcoald italo-cretand
sec. X9/1
Muzeul Naţional de Artă al Romăniei
Bucuresti

16
in dara celor expuse mai sus, la dificultatea studierii icoanelor române şti se adaugă lipsa unui număr suficient de
âncanente cu privire la şco/i, corporatii şi artişti, făcând anevoioasă formarea unei priviri de ansamblu asupra evolutiei
br sinul societNii noastre medievale. Dispersarea icoanelor in muzee şi colectii, mutarea lor, fără o evidentă scrisă,
orm1işu1 căruia îi erau destinate intr-unul care permitea o mai bun ă păstrare, au dus la ingreunarea studierii, punc-
al de plecare în datarea lor fiind adesea strâns legat de anul ctitoririi bisericii respective şi uneori de pictura sa murală.
Depăsăma numeroaselor obstacole, pentru care se cere un timp indelungat, o munc ă perseverentă şi intr-o oarecare
ILL.ţură concursul hazardului, este pasionant ă, dar pe parcursul ei adesea descurajant ă. Cercetarea icoanelor in con-
lesail cultural al epocii, legată de toate tehnicile artistice contemporane şi în special de pictura mural ă, necesită un
_ comparativ cu atât mai dificil, cu cât diferentele de materiale, tehnic ă şi viziune pun in dificultate, uneori, i un
incercat.
toate acestea s-a adăugat şi ideea preconcepută., şi prin nimic justificat ă, că icoanele intră in categoria aşa-
_ arte minore, ajungându-se la neglijarea acestui gen artistic, r ămas în urrna altor arte surori. Situatia poate
cu cea a micdor maestri olandezi din secolul al XVII-lea, dintre care multi sunt de fapt foarte mari.
Icaffli nu se poate afirma c ă nimeni nu s-a ocupat in mod deosebit de icoanele române şti.
laoci ia timpul domniei lui Al. Ioan Cuza (1859-1866), preg ătirea actului de secularizare a averilor mân ăstireşti, pre-
şiptinerea sa "in aplicare In anul 1863, a făcut necesară studierea pe teren atât a monumentelor, cât şi a comorilor
ce le tăinuiau. Numeroşi cercetători au fost mobifizati pentru ducerea la bun srar şit a primei actiuni de
_ , cercetare şi ocrotire a tezaurului artistic national la nivel de stat, stat la cârma c ăruia se afla, din p ăcate pen-
- şegral vreme, un domnitor pământean cu vederi largi. Îii fruntea acestor actiuni a fost Alexandru Odobescu, care a
.ăpiffleat in mod sistematic, cu talentul său cunoscut, studii despre monumente şi opere de artă printre care se aflau
riliamarea. Ră.spunzând necesitătilor epocii, actiunea a continuat şi după inlăturarea din scaun a domnitorului luminat
padat Multilateralului om de ştiintă şi scriitor i s-au al ăturat valoroşi oameni de cultură şi ştiintă, printre care cre-
csar sa arnintim pe Cezar Bolliac (1813-18809), Stefan Bilciurescu (1850-?) lo şi Grigore Tocilescu (1850-
111119 ■ i I. care. cu ocazia vizitelor la mânăstiri şi biserici, o dată cu citirea inscriptiilor şi datarea monumentelor au sem-
numeroase obiecte de artă, printre care şi icoane.
0 oouă etapă Incepe o dată cu secolul al Fără putintă de tăgadă, in această perioadă, in fruntea cercetărilor
meannini nostru era ilustrul savant Nicolae Iorga (18:1-1940), care, printre numeroasele sale preocup ări, a găsit timp
peatre icoana românească. Paralel cu semnalarea sau publicarea a numeroase icoane, Nicolae Iorga, având la
putine date de referintă, a fost primul care, cu o intuitie care ne uime şte şi astăzi, a Incercat in două rânduri
faci o sinteză a evolutiei icoanei româneşti 12 .
11ii de activitatea in domeniul ce ne intereseaz ă, a marelui om de ştiintă român, considerăm necesar să remarcăm
je meabosilul cercetător ce a fost Virgil Drăghiceanu (1879-1964), care "in îndelungata şi rodnica sa activitate a sem-
selet annteroase icoane, in special in Buletinul Comisiei Monunzentelor Istorice şiin Catalogul13 său; pe
I tt. Siefănescu (1886-1981), care a acordat mult ă atentie icoanelor, amintind de ele atunci când scria despre pictura
maraki. sau analizându-le când se ocupa in mod special de un grup de icoane 14; pe Victor Brătulescu (1899-1976).
_ închinat, printre altele, un studiu icoanelor de la Neagoe Basarabl 5 ; pe Gheorghe Bal ş (1866-1934) 16 Şi N. Ghika-
_
Eain- 11869-1943) 1.- care, in monumentalele lor lucr ări privind arhitectura noastr ă, nu au 1.1itat să amintească, printre
___ de icoane.
Dapia cel de-al doilea război mondial, cercetarea în domeniul artelor feudale s-a extins. Studiile inchinate icoanelor
._ bmina tiparului in numeroase reviste de specialitate ale muzeelor judetene, Isn publicatille mitropoliilor, in Revista
ilaceelor. precum şi in noua serie (Incepând cu 1970) a Buletinului Monumentelor Istorice. Socotim de
diemia noastră a antinti activitatea, şi in acest domeniu, a neobositei cercet ătoare Corina Nicolescu 18, activitate curmată
de năpraznicul cutremur din 4 martie 1977, cea a lui Marius Porumb, care şi-a aplecat atentia în mod special asupra
laanador din Transilvania 19, a cărturarului I.B. Mure şianu, care a considerat necesar s ă inchine timp şi energie
iarneelor banatene20, precum şi aceea a cercetătorului Horia Medeleanun. Ne oprim aici cu mentionarea celor ce se
ocapik lio special sau în treac ăt de icoanele române şti. deoarece num ărul lor este prea mare şi nu-i putem aminti pe toti
cei care ar merita-o, precum Constanta Costea sau Marina Sabados, Ana Dobjanschi, loana lancovescu.
Tredra' d 1n revistă activitatea de cercetare şi publicare a icoanelor române şti, pare surprinzător că prima sintezd
posabelica asupra icoanelor române şti este eclitată în străinătate şi nu la noi In tară22. incercărn să explicăm acest para-
dm. pe de o parte prin interesul larg pe care a inceput s ă-1 suscite icoana in lumea intreag ă, până nu de mult un gen
Jrc cunoscut şi apreciat numai de un cerc restrâns de speciali şti. iar pe de altă parte prin neglijarea lui de c ătre
cercetăwrii noştri care şi-au îndreptat mentia asupra ..artelor majore". in anul 1957, in Scurtd istorie a arteloz-
p‘astice în R.P.R., vol. 1 23 se acordă icoanelor doar câte un mic paragraf .in capitolele privind pictura. Aparitia In
iciF4 vraloroasei lucrări Istoria artei feudale in tărzie române. vol. 124. un instrument de lucru indispensabil

/7
şi astăzi pentru toti cei ce studiaz ă arta noastră veche, aIcătuită de cunoscutul om de ştiinţă Virgil Vătăşianu, nu acoperă
nici ea golul existent, deoarece, ocupându-se de arta medieval ă doar până la primul sfert al secolului al XVI-lea,
icoanelor le sunt rezervate numai câteva pagini. Nici In volumele Istoria artelor plastice in România apărute
in 1969 şi 197025 , care insumeaza 859 de pagini, icoanelor nu li se acord ă atenţia cuvenită, rezervându-li-se doar 13
pagini. Abia in anul 1971 apare albumul de icoane române şti sub semnatura Corinei Nicolescu 26. cu un studiu intro-
ductiv de numai 23 de pagini.
Nu este locul şi nici cazul să facem o analiz ă critică a lucrărilor speciali ştilor din domeniu,Ins ă este cazul să amintim
că s-a insistat numai asupra unor icoane, ca cele din epoca lui Neagoe Basarab (1512-1521). sau a celor de la Schitul
Văleni-Neamţ sau Mânăstirea de la Râşca, neglijându-se altele, şi nu s-a 1ncercat integrare ş:: lo• in procesul evolutiei
genului sau al picturii in general. Tinern s ă subliniem că aportul cercet ărilor 1n domeniu va Ei oglindit, cel putin canti-
tativ, atât în capitolul Bibliografie generald, cât şi la bibliografia ce inso ţeşte fiecare fi şă de catalog.
In acest context nu este de mirare c ă s-a evitat parc ă evidenţierea particularităţilor icoanelor române şti, a
diferentelor care, fără putinţă de tăgadă, există intre ele şi creaţia altor popoare In acest domeniu. in faza actual ă a
cercetării, dificultăţile sunt extrem de mari. dar nu insurmontabile. Pentru a demonstra şi convinge ar fi trebuit s ă existe,
in afară de puţinele studii monografice, i studii asupra unor grupuri de icoane sau şcoli, Insoţite de o bogată docu-
mentaţie fotografică, o amplă cercetare comparativa.
Poate strâns legat de cele de mai sus, de acel specific al picturii medievale române şti — ce se lasă atât de greu expri-
mat prin adjective, prin trecerea în revist ă a unor trăsături proprii, prin raport ări cromatice ar trebui s ă pornim de
la o trăsătură ce pare a fi proprie poporului •omân, şi anume nuanţata lui atitudine faţă de religie şi Biserică. Fără a uita
o clipă că religia cre ştină era ideologia timpului, fără a nega religiozitatea popoarelor din aceast ă epocă, religiozitate
dusă adesea la fanatism, fără a nega importanta şi aportul Bisericii la organizarea statului şi culturii timpului, se impun
unele precizări, privind această atitudine, reflectată şi in documente scrise sau pictate, ce a contribuit intr-o m ăsură la
formarea unor caracteristici ale artei noastre, care la rândul sau a influen ţat spiritul maselor faţă de religie.
Răsfoind documentele timpurilor trecute, observ ăm in numeroase cazuri c ă, "in afara formutelor obişnuite, ele folosesc
termeni laici şi tratează probleme lume şti chiar şi atunci când este vorba de dona ţii sau confirrnări către Biseria Acelaşi
lucru se observă parcurgând pisaniile aşezate de voievozi sau boieri, care par mai degrab ă nenite să pomenească per-
soana ctitorului.
Persistenta unor obiceiuri p ăgâne, dintre care unele au ajuns pân ă In zilele noastre, constituie o dovad ă. 1n plus că
şi Ingăduinţa religioasa era destul de mare, mai cu seam ă că nu s-au păstrat documente prin care s ă fie atestate perse-
cuţii Impotriva acestor practici. F ără a-şi părăsi credinţa strămoşeasca, in atmosfera de fanatism religios a Evului Mediu,
care a făcut atâtea victime, poporul român a dat dovad ă de o toleranţă rar intâlnită.
Este demn de subliniat că Incă de la inceputul existen ţei statelor independente române şti, conduc ătorli lor tratează
problemele religioase subordonându-le celor politice. Sunt cunoscute numeroase documente care atest ă protectia dom-
niei acordată catolicismului, atât în Tara Româneasc ă cât ,şi in Moldova, precum şi numeroase căsătorii ale pravoslavni-
cilor voievozi cu doarnne catolice. Mai mult chiar, numero şi husiţi, după decimarea mi şcării impotriva c ăreia s-au orga-
nizat cruciade, au c ăutat azil în primitoarea Moldov ă. Informaţiile care ne-au parvenit cu prhire la r ăzboaiele purtate de
unii domnitori români pe teritoriul Transilvaniei, unde, in afar ă de fraţi intru neam şi religie, locuiau catolici, iar mai
târziu şi protestanti, nu pomenesc nimic cu privire la vreo persecu ţie organizată a celor a aror religie era alta decât a
majorităţii populaţiei locale şi a armatelor voievozilor ortodoc şi. Aceasta chiar în situa ţia In care asupra românilor
ortodocşi din Transilvania se exercitau presiuni permanente, economice şi morale, iar clerul şi Biserica erau persecu-
tate, ca fiind principalele suporturi ale p ăstrării nationalităţii populaţiei autohtone. in acest sens este sernnificativ faptul
că in decursul epocii feudale, insângerate de lupte religioase, istoria noastr ă cunoaşte doar un singur caz de persecu ţie
religioasă, ordonată impotriva armenilor, 1n timpul scurtei domnii în Moldova a lui ştefan (1551-1552), fiul lui Petru
Rareş. Singura religie faţă de care poporul român a dat dovad ă de ostilitate era cea musulman ă, dar aceasta şi deoarece
turcii mahomedani amenintau fiin ţa şi independenţa naţională.
Sub raportul tolerantei este poate interesant de relevat c ă in pictura bisericeasc ă. ce are exigenţele sale bine stabilite
de tradiţie i erininii, există cazuri, e drept mai pu ţin cunoscute şi mai recente, ca, de exemplu, cel al zugravului Laz ăr,
evreu din Bucureşti, care picteaz ă în anul 1893 Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva din satul Dr ăceşti, coinuna Scurtu
Mare din judeţul Teleorman. Fapt elocvent ce nu necesit ă comentarii.
Biserica insăşi nu incuraja exagerarea cultului icoanelor. respectând canoanele celui de al VII-lea Conciliu Ecumenic
tinut la Niceea în anul 787, despre care s-a pomenit mai sus. 0 dovad ă elocventă "in acest sens este m ărturia ce ne-a
rămas de la cunoscutul călător şi cronicar turc Evlia Celebi (1611-1684?), care este cu atât mai interesant ă cu cât vine
de la un mahomedan. El ne poveste şte că, Nizitând M'ân ăstirea Trei lerarhi din Iaşi, 1-a intrebat pe preotul ce-1 Insotea:
„Dar de ce vă Inchinaţi acestor idoli, spunând că sunt Dumnezeu?" lar el (preotul n.n.) i-a răspuns: „Doamne fere şte,

18
lifffite spunem că ei sunt Dumnezeu; aceste chipuri sunt ale Domnului lisus, ale Sfântului Nicolae, ale lui Augustus şi
sie ..ţpostolilor etc. impreun ă cu acestea sunt şi chipurile ctitorilor acestei biserici, precum şi cele ale altor binefăcători
şOfix[datori. Când noi ii vedem şastfel zugr ăNiţiţ şi trecem prin faţa lor, ne descoperim şi, şoptind o rugăciune, ii cinstim.
Dar noi nu spunem niciodată că ei ar fi Dumnezeul nostru. Ce vorb ă este aceasta? Văzând că noi Ii cinstim astfel, poporul
ie aduce daruri, iar noi punem sa se fac ă noi chipuri şi, astfel, câştigăm"2- . Această atitudine complexă faţă de icoană
1 afttei formulată intr-un mod fericit de A. Grabar: o parte din energia divin ă rezidă in toate icoanele lui Hristos, si.
i aespectiv, o parte din sfinţenie in imaginea unui sfânt Făra să uitărn că toată adoraţia unei icoane accede la cel pe care-1
[ onixezffita, astfel, unei icoane cre ştine nu i se poate refuza un anume grad de venera ţie şi in special de a recunoaşte in
i

412 20 milloc ce permite credinciosului de a se ridica la contemplarea lui Dumnezeu" 28.


Această succinta prezentare a problemei, care ar merita un studiu special, ne permite s ă Inţelegem mai bine cauzele
..__ 114
• "tătilor, sa abordăm sub un unghi Mai larg unele aspecte ale picturii noastre medievale, precum şi spiritul in
2 fost zămislită.
i . i diţfile economico-politice, calităţile particulare de ordin spiritual, precum şi sensibilitatea specific ă poporului
r ,
-"' ţ faţă de frumos, atât In chip de creator, cât Si ca beneficiar, au generat opere de art ă unanim recunoscute. Al ături
:-,'. 1 if■ - ră, pictură murală, broderie, manuscrise miniate, argint ărie, sculptură ins lemn şi piatră, icoanele reprezintă
i rtantă forma de manifestare a geniului creator românesc din perioada feudal ă. Ele işi mai păstrează, In bună
yene. tainele, fiind "in continuare pentru mul ţi doar „documente" materiale nedescifrate pe care inainta şii noştri ni le-au
tansmis peste veacuri, şi rămân Incă aureolate de mister. Spre deosebire de icoanele altor popoare, de cele grece şti sau
rffie;zi. care sunt mai ermetice sau mai abstracte, icoanele române şti sunt mai accesibile datorit ă expresiei mai umani-
xse pe care-o degajă. Complexă, ca orice operă de artă, icoana româneasca p ăstrează un echilibru între conţinutul ezo-
arric şi formele de o frumuse ţe accesibilă. Discipoli direcţi ai zugravilor bizantini in sensul larg al cuvântului, sau prin

itzt - sârbeasc ă, lucrând laolaltă cu ei sau copiind numai icoanele aduse ce se bucurau de faim ă, iconatii români s-au
a nu fi numai copi şti umili, ci elevi cu spirit creator. Preluând tehnica secular ă şi iconografia bizantină cu legile
ei severe, ei au conferit operelor lor, cu ştiinţă sau fără voie, ce era mai apropiat sensibilităţii lor. Chiar actul de selecţie,
tibeă ar fi numai el, presupune un act calitativ ce oglinde şte un anumit grad de cultură, vorbeşte despre o receptivitate
iraranctă, reflectă o anume sensibilitate fa ţă de limbajul plastic. Din atelierele mân ăstireşti, focare ale eulturii şi artei tim-
pitti, iar mai târziu şi din atelierele breslelor, cu timpul au ap ărut opere In care tr ăsăturile, particulariu ţile naţionale
as alai trebuie căutate, deoarece constituiau o dominant ă. Generalizand, nu credem a gre şi prea mult afirmând c ă prin-
cipalele trăsături distinctive ale icoanelor române şti constau in culoare şi expresta chipurilor. Coloritul subtil,
uporos şi ireal al picturii din epoca paleologă devine mai viu, mai dens, cu dominante de rosu subliniate şi accentuate
de contrastul cu fondul de aur. insă petele de culoare nu au numai o func ţie decorativă, nu sunt abstracte, ele sunt valo-
este astfel Incat creează o senzaţie aproape imperceptibil ă de continuă mişcare unduioas ă. in timp ce coloritul
dobândeşte vigoare, expresia, atât a fe ţelor cât şi a intregii icoane, pierde din ascetismul sever, din riOditatea şi din
zeinsfera distantă a prototipurilor, derine mai apropiată de posibilitatea de in ţelegere şi simfire a credinciosului. imbi-
eate_ cele dou ă trăsaturi proprii icoanelor române şti, ce ar putea p ărea, la prima vedere, in dezacord, genereal ă o operă
aeleară In esenţă, originală, purtătoare a unui mesaj umanizat. Dup ă cum vom vedea mai pe larg in capitolele consacrate
ickittoelor din provinciile istorice româneşti, fiecare dintre acestea a generat opere cu tr ăsături proprii în funcţie de
silingţia economico-politic ă şi receptivitatea specific ă fiecăreia, păstrând totu şi caracterele generale mai sus amintite.
Astfet vom observa c ă icoanele din Tara Româneasca sunt mai monumentale, solemne, cu o expresie mai auster ă şi un
coiorit tnai sobru; cele din Moldova mai pline de gra ţie, cu figuri elansate şi un colorit rnai viu; in Maramureş domină
en grafism accentuat de un lirism naiv, iar cromatica are acorduri surde; in Transilvania, in special cea central ă, asistăm
h izbucnirea violentă a culorilor şi a unui grafism viguros, iar in Banat constatăm un desen manierist, fin şi curgător,
un colorit temperat fără exaltarea petei de culoare.

Numărul destul de redus al icoanelor din secolele MV-XV se poate explica, pe de o parte, datorit ă fragilităţii amintite
a materialelor folosite (lemnul, grundul din gips sau cretă, culorile cu liant din tempera de ou), iar pe de alt ă parte,
prin ifiSllşi numărul redus, in această perioadă, al icoanelor in general, deoarece tâmpla, care desparte altarul de naos
este principala purtătoare a icoanelor, a suferit o evolu ţie In timp, nefiind in epoca la care ne referim la fel de mare,
evoluată, precum o cunoaştem Incepand din secolul al XVII-lea şi până astăzi.
La Inceputul crestinismului, sfânta sfintelor (altarul) era desp ărtită de sfânta (naosul) prin catapeteasnut
-:o draperie, preluată din templul ebraic — şi cancel — o balustradă joasă, preluată din bazilicile antice.
Mai târziu apare tâmp/a — perete (paravan), care separ ă altarul de naosul bisericii — având in partea de jos
koanele impărăteşti (Iisus, Maica Domnului, icoana de Itram şi icoana unui sfânt mai venerat sau al doilea hram al bi-
sericii), iar in partea superioar ă o friză cu tema Deisis (rugă-intercesiune) simpl ă (Iisus In centru, Maica Domnului

19
şi Ioan Botezătorul, in atitudine de rug ă, de o parte şi de alta) sau complexă, cu reprezentarea suplimentara a aposto-
lilor şi arhanghelilor. Friza era incununată, in partea superioar ă, cu o cruce cu R ăstignirea. In literatura de specialitate,
tâmpla evoluma este denumită adesea iconostas.
Incepând cu sfârşitul secolului al XVI-lea, în t ările române pătrunde iconostasul— tâmpla evoluata, cu cinci regis-
tre de icoane (icoanele Imp ărateşti, praznicele, Deisis, profetii şi, unemi. Ingerii), dominate de crucea cu R ăstignirea,
fiancata de figura Maicii Donmului şi de cea a Apostolului loan. numite Molenii 29. Evolutia de ia simplu la complex s-a
făcut treptat şi inegal. Deoarece la noi s-a incet ătenit termenul de tâmplă chiar şi pentru un exemplar evoluat (iconos-
tas), noi vom folosi isn continuare acest termen pentru peretele desp ărtitor dintre altar şi naos, iar cel de tconostas
(in limba greacă. — suport/purtator de icoane) pentru mobila-suport a icoanei deosebit de venerate sau ..f ă.cătoare de
minuni", care este plasată de obicei in biserică in partea stânga. In fata tâmplei.
Având in vedere c ă tâmpla evoluata. de infiuenta ruseasca, p ătrunde in tarile române abia îii a doua jumatate a seco-
lului al XVI-lea, "intâi 1n Moldova, primele tâmple cunoscute datând din ultimul sfert al veacului al XV1-lea, şi abia mai
tarziu "in Muntenia, unde apar cu certitudine 1n prima jum ătate a secolului următor, num ărul icoanelor din perioadele
precedente este mai mic, iar temele tratate mai putine. Cu toate c ă, 1n afara celor destinate tâmplelor, se executau şi
icoane pentru palatele domne şti sau casele marilor feudali, temele iconografice abordate erau destul de restrat‘ ise. In
afara icoanelor reprezentând cele mai importante personaje din ierarhia Bisericii, ca lisus sau Maica Domnului, se pic-
tau sfintii mai venerati ca, de pild ă. Sfântul Nicolae, Ioan Botez ătorul sau sfinti ce patronau o tara. o Indeletnicire şi in
special cei ce protejau armatele in lupta, ca Sfântul Gheorghe sau Arhanghelul Mihail. Abia mai târziu, incepand din
secolul al XVI-lea, temele iconografice se diversifica şi se abordeaz ă, pe lânga cele ,3mpărăteşti", in special subiectele
ce ilustrează marile sărbători ale Bisericii — prăznicarele. In fata iconarilor, 1n afara problemelor de punere 1n pagjn ă a
unui singur personaj, se ridica acum problema rezolvarii unor compozitii. De şi "in ambele cazuri scherna iconografic ă
era indicata in linii mari de prototipuri, traditii şi erminii. era necesar adoptarea în am ănunt — atât de la şcoală la şcoala,
cât şi de la o personalitate artistica la alta — a dispunerii figurilor intr-un cadru dat, a spafitilui rezervat peisajului con-
ventional sau arhitecturilor, a echilibrului general al compozitiei, precum şi al celui cromatic.
Aceste probleme complexe, anevoioase de obicei pentru pictori, nu prezentau dificultati deosebite pentru iconarii
noştri. În literatura de specialitate s-a presupus de mult ă vreme ca, adesea, cu toat ă diferenta de tehnic ă şi de viziune pe
care o presupunem. atelierele de pictori murali şti executau şi icoane, fapt ce a fost demonstrat mai recent 30 . Suntem
convinşi, in baza unor dovezi despre care vom discuta cu alta ocazie, ca atelierele de pictori mai executau şi miniatmi
şi cartoane pentru broderii. Aşa stând lucrurile, este de admis ca transpunerea 1n icoane a unor scene realizate in pic-
tura murală, de cele mai multe ori 1n tehnica al fresco, ca cele din ciclurile Patimilor, Faptelor, Minunilor, a Acatistului
Maicii Domnului, a vietilor unor sfinti sau Sinaxarului, ridicau mai mult probleme de adaptare a ■ iziunii decorative — in
care pictorul se adapta la anume suprafete, executând opera in pete de culoare mai mari, mai putin valorate, adesea jux-
tapunând culorile, care de la o oarecare distant ă se intrepatrundeau, formând un ansamblu artistic unitar — la una de
sevalet, cu un finisaj mai ingrijit, zugravii fiind ajutati în aceasta de insa şi tehnica picturii 1n tempera, care presupune
o abordare mai delicata şi fina a actului de creatie plastica. datorit ă realizarii prin laviuri a unor treceri subtile de la o
culoare la alta, de la o nuant ă la alta. Obi şnuinta de a executa şi icoane se vădeşte şi eu prilejul reprezentaiii, destul de
frecvente in pictura murala, a unor sfinti ce tin icoane in mâini, aspect asupra caruia vom reveni.
in acest context este necesar sa amintim, in câteva cuvinte, un instrument de lucru nelipsit la zugravii de subtire nu
numai de la noi, ci din Intreaga lume a Evului Mediu, şi anume de Ernzinii, un indreptar indispensabil pentru cei ce
erau obligati să "infati şeze personaje sau scene aidoma prototipului. Aceste caiete, de cele mai multe ori copiate dupa
altele mai vechi, contin, in afara retetelor de preparare a culorilor, grundului, lemnului etc., descrierea si ilustrarea
partială a tipologiei şi iconografiei, precum şi inscriptiile ce trebuiau s ă insoteasca personajele sau scenele pictate.
Rearnintim c ă in afara ilustrarii unor fapte din Vecht ul şi. în special, din Noul Testament, în pictura bisericeasc ă,
şi deci în erminii, figurau reprezentarile unor scene din evangheliile apocrife, din imnuri, din viata unor sfinti din
menolog, precum şi din legende intrate şi acceptate de traditia Bisericii. Erminifie sunt cunoscute de foarte t,impuriu,
datorită lucraril Schedula diversarunz artium, acel prim manual de artă scris de calugărul Theophil in seco-
lul al Xl-lea. Ele erau culegeri, compilatii cu ad ăugiri sau cu variante ale iconografiei şi tehnicii, aşa cum se pare ca apar
şi la legendarul pictor Emanuil Panselinos din Salonic, care a lucrat in secolul al MV-lea la Muntele Athos. 1n alt pictor
athonit, ieromonahul Dionisie din Furna, la inceputul secolului al XVIII-lea, sistematizeaza şi pune pe hârtie acest mate-
rial păstrat prin traditie, adunat cu sarguint ă impreună cu un elev al sau. Chiril din Kios, dup ă cum singur marturise şte
in prefata lucr ării sale. Zeci de erminii — variante, transcrieri, traduceri ale acelora ale lui Dionisie — au circulat printre
zugravii biserice şti. Numai la Biblioteca Academiei Române sunt peste zece exemplare, dintre care unele datate cu anii
1740, 1 -- 5, 1814, 1815, 1835, 1841 31 , iar de curând s-a publicat partial un caiet-erminie gasit în Banat, al lui Stan
Zugravtil. din anul 1734, foarte interesant şi instructiv pentru aria respectiv ă32 .

20
_ _,.
. . .
_ . ,.-,
- - . .
_.
---- -- . ,. -;-4 2,:---= • Z4_, 4.-- -,,..,: . t.:-.
-
--

', ,"
.
-.';', -- 4 :;,.••;',!..
. , ! .-
",•••— .,..,4,'":-T= .. ---.. -„,
-- -f!fiz.._., .,•'
. -,- .
.,-.-:.-;,::'-,%;:-:_ -, .
.:-.-•;-,:.-1,-_-,•-:. ,.-.: ,- - , ,,-- -.-.=:- 7--.._-,..,.•
-
--__-
:-------_,-
..
-•
: • - - • .,:, .
- - ..---
-
.-
k.,
'"-~--',,,t,-:
' - -,-;ş:-,'". .:.«,.
. ."?:.;'
,.---;-- -

...., -"-"_:.- ,--- -.., - ,


,, _ , ,
-; •
4.--_-:
-x,..5,"--,..,-,... -,,z, ,. --.. -",‘I'-'-','-.'
.

_ :___-...?:!
-
-----,...-

--- ---
---,-,-- :-:::.,- _ ;-
_ . ,-,..,
---,
. y.-
.: ...-7- ---, . , .: (i3., ....
.k3,-4,rş: -,,- .
---- ",
.-.-....-,-
- '•.'

H-':-.:..-..,..--,,-'-
-.--
-..
...-..,:,...‹.•
--_----.•'-•,-",:-', ,
- -- • -
_ _ _..- - . ,
, , 1, , .-... _.__
-.. ""'...-
-- --7„
• --- , -.;

'-
,

.,...-r- ..,. , ,..,-,.'-. g,.:,- - - . - '--



.: - ..-
-- - ,- 2(--
-.--,-, .'
-
'-" --,"---
-. --, . • - , ., _. ---
.. _
---
---_-' ." .."«, ', ,_. .,„...,!
=-,: --',,, :-.'.
. • '- ''- • --•
.
_-:'. _- -__,__ -. ==.. , ,-:- :;:‘-‘1, ,--,..• . ›,
---- ' - .-,. , - ;---
'
f: --", ..:.-
---- - --- --
:.::::- •-b a.,A •
- i-j.... .• ::.;,',::•'.'

!,, '4 ,-,4',;:-.; .". : ;:.- . •-.... • „,1-
) -,- ' - ..:.%-. .
:;:/..:-',',4k2 ",:,',.-''''••

''.-..-:;,' £! `."11'."-.
-,
._•---, -;
',.. . i.'„: -- -
----. ,-----
"- • _-:-...:.' • ,' ",
i. '

_ -k--- - -- -:-4S- k,'&0-"•


•-r,-:,;-: -,.-;•.-::.-,
"; k,
' ,w,:,-.:' ....-4.,-
..'-'-
. ).».., -- •
- -,:--;--"-,_ - -‘ - __,:-
'' ,;•,..- --- .=,. = -,=_--.
---.--- , ""-- : .- - .,
. - _ -; , • ;:,-4:-,Ok?)., .ţ,
,,:g•...r--. . ,::-.-.---' _ :'---k-,-..1--,:•,;:><
-
-',:::-- :.,'-E:-.-'_.;-, _- -: „---
. ,',".- `k.
" ..-.-
....---.. - -,•"----_--- :- • ,- -- - --
• ::.-- •,-
-

a.
-- , _,...
-
-,"---' '" . - ..: - -'.-- -- , '
' •.,
'b. '--- - "' , '. • t ,. -:'
`It.;-t.41,r,l..--N"S"•
-' ' --- :-. ' , '•-,?-, • k---

- :-1 --1- ----:,---. ,--- ,..-7-:-.?;q- g',"-----L-


____--':;• -- - .- .-- - -- -- : --- '."--- .- -
.

,-.--'-_-'4' -- :,---- .-- -: -L-- z- -", " '•_ş .!° '


-,--:--::•---'‘.:-.•-", - ---4,"..','.-` .-,-.,1 ' ,y-:- -.--: -.--..-____..__
7;E:.-7.--;-,,-#.,..-::"0. . ..:-.,:.
;-,,..k-... ,-r' . __ ,..: , - ,
--. '. ' ''' ' --."
-. - , --,- , "
, " ' -,

-'_
- ,' , ----- - ,_._ . ...
- ‘- . -
.„--,,:-..:_,. .....-_,..„„,,,._. .....--.-_-4. Y-..:‘, .„,,,_,. . ,. :_„___._,._.....,.__
---"-''. ;-,'
.;--.
-- ,
• .._. ..
,.:
-,-- - ,

- --.;:._-,:i..-------‘,-::
-.--..,:'--•:::2;:;
,, ..3.;: ,i:•-• " ,-
--4:.:/,'.:-.:;.• (4:: ' W[
4.,": i -''' -
„-,

-:- ..
- - _-- -. •
' -
'
--,
- -- -
_
_
-- - --i'-: -_--:"--•-' .
,..,
"',...--=7-„,
-...„-„„fi....... .ţ "2,..' 4_..,-,a.". ;
. .„ , ..._.- -.,,,,:;...,,,y4.%, .- 1 --' .' •-
--;%„..„.„. ,-__• - 9,-..,...„1.̀'•;% ..
..,-, .-„x,....
<
' ,'" "
:'..-------'
-',.-

,:.. •,-
-
.k...„__ _ ...---".„.--,:.1-.,,,, ,.. -
_ - , ,-,' ,- ....

,-..-
_z_ '•?....-,-..'",-...,,-.:4.4.--•-,= -, .---'
-`,.,---,-, ,i.-:,,, - ,-...---~,,--....-'
:- -: .,-....,',,.-:•.-r. :,,,....
-,

-- '., y•-• -' `0,


,--' -1 ..--.Ă•4', ': ,
;-; ',Ş._-:•;4'• " f:,- -,•,',"„- ' • A .,ş. - ,•- ţ,:
i .;:-,.e.,1?,„: ..,.,:- ,. ,., ,.
, _..--- t,,,,---.5_ ,..'..--,.... ‘ -,: .5. -,,- = ' -- •
_-,Mvt.n...,-p. ,-. - --
• - ..,:.;> -.• ,,-:
'-'71-..-"": '-''''
iik.-7,:....„-::,.:,;g.:„,,..,,,.." --...--,-
":-.':::".' : ..':....k'..,....5-:..}.:.:
:. .
_- . . -._-.-...„. .,.--
....,...z.,
, .. - - ,- _
-,,----
.. . .
,..,- '''' 2•-.‹,*1'::'
7.,. :- '' ".:',•••.--", ,-?-- •-•-;_ _ -.-.. - • " 4,,.. . ,•_
..... .........j.,
,:::.• .5. -7:•.1.. , ....
..;;.5".,.... ,..___„ _ • ______- _______, --..,,- • --? uNr`
, v...-, ':,-.',.'''.; .. --.. ,-
t- ' -`r___,
Ş,;,
:- -.'•
- .- .'"--..„,-W---,.,;-",:- -,,,,:*?...; '...:-....t..:4',....,
,',4--
--: .‘-',. '.... :ţ -
- -- - .. , - .;' ,,?.: .,..-:. : : . : ..' .„..7----,- .-:'.:-: ,__, ,.,. ,...., ,._,
- ---,••
. •. ._ .. ,
.... , -.

__-v--:. - .ş"*'••:,--"-
ş-,•J..-.-'---.-"Y:,.---"Ş' " .:,' -•-f.7.---.'.:".••‘?-■, __ - , : , ,
.- _,-_:--,,-- ...4.-.1- :•k)'›kX
',.--,..;;--",,..,Ş9' ' '''` e-,.ş,-..,.:,,--'i;
;„ .,.....'._ . • -._
-
,,,-, •-• "
_--_-‘.."..--'
._ --
_-__---.---'.. -. , -
,
' - : :. -,..,"': 7.:: : - , _ .
:,-: . , -::"..:-..-.-,•...,,--.,"
• - -....
•..-?,.` -;-•.:.-.. `."-f
_--- _,:-.,--•.-
-- .,---.• -"--.,------,- .-..,,- ........-:v•_:-. , .:-. -.Z..- - •- - ,1 --".' - •----;!-- -. ,,:•-•_..-- __-:•.'-_'"-- .- _--.2:--
■ --- -- -- -
-1 - -.'" -..•
,,-;
-z".-.:5'.n>'-‘,;-.W...
- ..- -,-„ .,..',1`.:,'?:4
-, . •-•:-:-.45~- - - --- ' - ." - -------;-- -;•-• . . .. .
_
. •,.....-.-_, '........---,,,,,,,,..;-w,..s,,,,,,;,,?....,,,,q-‘: .2,`-` -;:.- '4:fOr' ,-,..:- ... • _ - --
.:-.-~ ._ •
- - - .:- - .--• :- .,--. - . • ,•,_ ." , _ ... _
,.-......,„-.1.,,„«,..- .,:-_... - ,.,,
.
---,----- .,,-,
--- -_,.....(,,,-,,;:7-,%4 .-_-, ,,,
. „, -....g_9-7._,.
"
-- .....
i . "
'' •,*
-, •-.' • - --. '' ,-
, - ;,-;‘--!:',..~---4 .-:1-",-:,/,.., 's:•33-,,,-':'#3:.•: -,_,..._ .,..-,:47,,,,,,,,,i5--- „,,..-: ..---_-- -, ;.%....„.„.„,
-, ._• , „._ . . , ,
, ',-..-:.--.„

-, -- •-!_,--.---ş:-z-z=,--,‹.-:-...k.-:.:-5,-,. .---'•<-: ,-- -..- . ,,_


..,-._.„ ,..,-0 - _, .--: •.. _,
__
:::%..1,-N:=- - ''.ă,....._ţi.„...,,yr / ' .• , -

: . : _ , . „ , -
.
'

_-•,:..„,.4...,,..z„.. - _

- -
- .,..,.... _
-.•-

, - - --:
-€-.--- ti....;•.,.,:''''';,:vz.,..,,,,,2
-,:-.

,tz',---;::-A---,:•-• :
.1 )1'.f.64,,,ţ,.,..,.Z.,,,
.,- --1-,.. -_,k.,..,,,,.. • _________.- .,......, 4,
-.......:,_.„.._._,..:-____:::_.
,...._ ..,_:____ _,„_...... „. . ,
-__
'
._ , ,,,.

:_._:.__..,
,. •- ,
_ - ,
,...-.,.„-•,-___-‹ ., ...-M -4-4,-, 4:.,•„. .•;,N..N.,4?-
t‘<■ ,:--,,M.),,N7: - ....---c-,-... ----.--?..--' _
•kt•
-- • -P.-.,.:---. -' - --- - ---- ---
. 9 .--,,.:, _.,„.:
. - .,-,,,f--'
, _ .- -
-...,,,
.
.
--- --.
-..-_,_::::---,:,-,.-_,,k k ş." -!-':',J''. ,174,,,( :d-,,,1,;r9i,, .-.. ',,. -,-,. ..
- ... "...- T .
';--

- --.-:‘,-'4 l'i-, '-'''',. -‘P"..,.,: , '4.=, --• ' - -- ---- -


--. -'-:';-'
.‘
--,---
-->. - - ' ' --- • ,' - ,, •

•- - --------
- : - -- ------ • -• -, '-. " -
• : • ,* - -
---- --,-:. -._. -.. -
:•' ,ţ
--':
::-.'i'-'-.11:-$.....::-.•-,

. ?' ;.,
' -'4' ...,. - .-*.•

.
- - --:.-. . ' -'
-" _ '
-
;2-?:A ..',:4 4 *, ...

-.ţ
--,!':
' ..'":: 4` ,1. '..- , k-- ş '";-- '''" ..1. '-.;#7, ' ' , .,.3'''
' , 1 1-! ;- 1",', ' -_- ,• "», ?::------ . ._.
.' . ' ,--'<i,k '•:'4;-,"-0••,,i ‘:-6 - .., -.-,-- - .

---. '. '-,' - --- • ...-şz--‘---.-----,1


/ I,',.. ,_ - ::Y„-'•.- r;g"
. .-..,,,,_--.,-,,.."=<':-',4,;. .

:1-1 :t4
.
1,. _ •,:?. -g•- ,'
,-7.,;• s ," ,i.. ,`;K+
,..: *;, ..;-,.,-i'„r.-4,,,:,-,: ţ., f. b'..':,,,-
...,, . '- -:" '-' - -----
. _.,- - •':,:'
-
--:.,,—:-----'-'---7:-,,... ;---
7 --"
: -
' - ".... __,_•-•,
- '- -?:-.-4 r t#,..j: .i.--.<4: ':l •„..-1
.3g), ..#1 • . ,,"•••'.',1..ţ-,- 4, -.:.- '', ..ţ. ., „,3,$f -,-,-,_::
,-,;•-,-:
'
' -----, -:•:.i „,,,-,-,•-
- . _.:- -----
I.' . «
' -:'-',
''
"•
..'"
-,-..-__;.-:.-.-. ,-7-___ _____.. _ ----. _-_ _,,- ',_,.-__ -- _ ..:::":,_.4„:,/,'":»1
.

,
....!.....,
.
..., . :,.• ,.
-,:t... N-411 , : - .".. ,., ,
---,-=.-_:,-.."-r..=, "'",.,:-.'•• ..-..: •- ,, ,:,= ;-,,-:•-_-:-.,;,..pr,--. ,- ;:,;„, _ „,,,'.--
:‘,.....›,..--. -- .,.
---',,, -,*,- , ' -;'-'-- -

'. ',•:"---:,--,-:7i,.%, ..-&


_ '- -t----.=',,,,. , , - -.-.-...---
--- , ---...../
.
. ,,,y_. ?.., .t...-, ?-
, -7 ,-,.,,,,...--,;,_,,,:_,,,z.
, .•

--•',-.' ..- -. :"---ss.


:•;.,:,-,
--„F,-- '---

,,-,...,,, ‘..,..IL , .
-41' ''' -.;'-:;..:.1: ',, . '.-.?,
, 'k--..<-:
- %.,,.,- . f.P.,i:,'.. ..-,...,;), ii,, ;: .,. .,. - - ..' .
. _ -..
• -
:-
- '-•:.",'-x, -
-..,
N.-,:,-,,...7i. -'i.ţ. ,',3t,
S:i?': .> --,'..;j`..--,"
;.fki..,. -- • - . i 4.,-.-_,,... *-.,.......
„---..' •. . „-- -
-
-'-'=_""=.-
i •-•-' 4k• :,.
-•
il ŞJk',1-'. P"'.4:.•,.'''''
.
.-
-k -‘-:‘,.• " ,
- - -- .
----.,.------.-. :
,
.,>'•,,,':',.....?•,•
I-. -------
.:,.,4-

;•",
- •
"V•"•• k T:. ,
■•,
,f,

.1 .:,..: 4- ,..-., ,,5,,,, 1!..:'•`-i.'""-;W-.•-
-
■ •-11-4t14. ...- - ' . '''.... - - --
-
k` , ..,"3"e i •,..•,, ,,•ş ?p...,; .. .
..--
-'::'''-‘s-<:..2:.,.'",:- -
i '÷-_,-_--:- L., s._•-•-'--7-'•• •.,"':.,f :(',t''.- '', ,`,',',3-"# 44i',::::W.." <, ,-;,„31, 1„,
-,•-:_'-`; * ':•::::,'. '; -- : : .-4.-,:-. -., -‘",t,,, F,,--,'``.,.' -
.•''•--- -• -'':= - -
-. '',,•21.44.7,,,--
1 ;1•. - - ‘; py,,,,.• --••,-,..> ' ---.
.• '' • "•• ---:41W -
ik----•,_-- - - .• - P-.,. . :.`.;. -:`--;-;-).....
.. ___ -,1-44.,q, , › r., .,-;,--,-..,-,',-,- • -

- • --:- -' ‘->" '-' '--- ,


.
„:,„..„ 4....;;,■.„-
..
..k•i.-,:l.(.wg,-. '
:- - - 2.:-" -' -:-: •,<-■ ''• 4 Z.'t,.. i.■y;4.4.
-
t"-; - :"':'--,_ -' ';z
-r-.-...,
`•••
E. : '...,..
: ,...
'''

-,:?.._.:,.. . , ,I . - ._ -. .
----,,---
- -
'3.' • ' -• ,
:--
,- - - -,'"'-'----,--::: -
- — - -- -

' -- '-,.."'---.
\ ' -- -, , ,-'-4.,v-k.N.4,, - --. :.•3 .
., ', .-- ' ._ ---
- -- ---- ''''
. :'; -5,- ţ.:: ;-'.. ',- ‘•.: -
-;.-=- ' ',:',.--_
,------,---,,- -.---
._ \
S
'-''''.."%)3• '51. -;:';"'?'>j-
1.- ',-.,..,...,
, -;`,-;.....,4‘.
' :

! ,r
-QA
.", , •
':

:4-,•t- -,„ -••


, !"4".'il

, „ --".. ,
' ",
•••
, ty
-
4)
\ .,
,..,!:.'-''r, •• --.,,,.- •-..-.-‘,. 4
4t,-.1-
: -,=. - ...,-2_5',,,,,..:
' ;;•
.

"' -- '----
- - ‘- _- --,-,:---..---...--,-
, -,
•----=',-,...,„.,_,
.'-':'• -, - - .., :'i3+•,;_, .,'.'1 ... ,'' --;••••-:k -.(;,..., . ,. , „1.0
•-
.:' ,.,.-_,..,5,wg., - it.. „;
,.". '..i .•
-
-
_,__ ,..!"..:
,;,,--

•-------.;,:'-'--',.
,, ..
,.- , ,,,.,..,,,-,.. ,-. ,‘. :,`•:,; ...), ..
• "Z4i1.-". - '.:.-- \ 1 ,-=i'' .
„1 ..•`",4-'-: 1-,• .--:-4. .': • -':.. z-,̀- '._-,,,z::,
' -, :-,,,,.._".:•'
-. ....-...';-_-_-,. ...• -,-- ._ - - ::,•-• • -.:,.:
k,.,Ă ,..,.....;,, - .,. \,...'" -p,„ _ Z:-.,-,.,;.÷...:_•"..:.:,.,‘ ' .. - -:-._
.- ' '" - '`.. ,' --",4'.'''''r
`&
,•.,
'4. -
,'=ifi., '-',

-- , . - , ,
k -7 -'- -. 1 - ' -;,3
,,i,,,t..
' , ›- ' z?,:-,ţ'.i •., ,. ?,: -JI i5 .
-,,',-'' ..4~., :-
S ■ • '.) :1 •4•;+.,--, ă, ` ..,.....
,,..,,;,..,_;;;.-- : -. -; .,.
--,...-.---4,--,,,,-. - - -.-.,.. .._'-‘'..=- - -. - ="--,--- _- . .,,, .

.
• : .-"- ...:"?..:
-- - - ■
- r• '

111
o
Ipill,f--.,„?..,•;-,...s- , --...::-.--.... • -4'-:.- .. --7.,...
--,-:,,7
,
. , . .. : :-.,.--,,,.; -. •:-. .,, i _ - _ , k. • --1 ,,,..,, - , ., - . _
. _-_...,..,'"'
-....
-
' "." ,: .=,,-
', ;z:4,..,. '"-..-... 1 -.7k-'*--.' :',;-"-'•=:' ._

iik
-.-...

... _ .

,

_, -

. _,,.
,4'; L .
-
:
' i',
.L1.:.,„..1____7_____,,,_
.,. ,

._.____,
..-
: .... --....!■- '..,.,
--,:- ,
r _
.,... '. '
.

;
Recapitulând, observăm că pictorii rnuralişti şi iconarii aveau acelea.şi surse de inspiraţie, dar lucrul in colectiv, fie
ieberele mân ăstireşti, fie in „fr ătii", unde se practica „diviziunea muncii" şi specializarea, au facilitat adesea apari ţia
wzr triferenţe calitative in cadrul aceluia.şi ansamblu, în fiincţie de personalitatea fiecăruia. 1n acelaşi timp insă, aceste
i. la care se adăuga controlul sever exercitat de Biseric ă, au impus perpetuarea unor tradi ţii şi i-au făcut mai puţin
oldzneti la Innoin, 1n special în mediul c ălugăresc, deoarece, dup ă cum vom vedea mai târziu, atelierele legate de
moie %or fi acelea care promoveaz ă, e drept timid, noile tendinţe "In artă. Aceste imprejurări au adâncit şi mai mult
kragele inerente de concep ţie, viziune şi tehnică, atât intre arti ştii individuali, cât şi intre şcolile contemporane lor.
rarttind reproducerile din aceast ă lucrare şi ajutaţi de text, vom observa c ă adesea, 'in aceea şi epocă şi provincie
wrici• diferenţele dintre concep ţia şi factura icoanelor sunt atât de evidente, incât se poate pune legitima 'intrebare
s.unt sau nu contemporane, dac ă au fost corect datate. Este necesar ă o experienţă indelungată şi formarea
care să permită sesizarea unor trăsături de stil, factură şi tehnică ce par adesea nesemnificative, de aseme-
2 ale studiu comparativ şi apoi, cel puţin in unele cazuri, verificarea opiniei formate cu ajutorul analizelor fizico-chimice
aparaturii moderne. şi cu toate exigenţele actuale, se pot strecura şi astăzi greşeli de datare sau atribuire.
Dcultăţile de mai sus, precum şi altele despre care s-a mai pomerfit, sunt compensate cu larghe ţe de satisfacţia
a2rica pe care o oferă cu dărnicie icoanele. Pentru un amator avizat pl ăcerea estetic ă este dublată de satisfacţii inte-
mde. Et poate discerne c ă un număr de icoane, având acelaşi subiect iconografic, con ţin mesaje artistice diferite, c ă
imenamonotonie a artei religioase de tradi ţie bizantină este un postulat apartinând trecutului şi fiecare iconar, oricât
ondt s-ar fi străduit să redea cu fidelitate prototipul, a şa cum îi dicta constiin ţa profesională şi tradiţia Bisericii, a pus
opera sa o părticică din propria trăire şi sensibilitate. Ar fi o experienţă instructivă în acest sens să se ală.ture, să
zece fotografii alb-negru de bună calitate (este mai greu, dac ă nu imposibil, s-o faci chiar cu icoane) ale unor
none
- aVan ' d aceeaşi temă iconografică simplă, foarte cunoscută şi frecventă, cum ar fi bun ăoară Malca Dontnului
bdighitria sau Iisus Pantocrator, dintr-o anumită zonă geografică si timp istoric (sugerăm pentru facilitare
ea unui grup din epoca brâncoveneasc ă, ce ne oferă icoane mai numeroase şi mai cunoscute). Vom observa ime-
cu toate că sunt numai reproduceri şi că lipseşte un factor atât de important cum este culoarea, c ă fiecare dintre
e zre o altă expresie, că fiecare degaj ă un sentiment diferit.
Ege poate ocazia să ne punem intrebarea dac ă arta executată la cerere, cu Ingr ădirile impuse de comanditar, poate
considerată o adevărată creaţie, şi o punem acum, deoarece doar in epoca noastr ă poate fi ridicată, căci in trecut
mape nici nu se putea concepe o alternativ ă. Nu putem să nu recunoaştem personalitatea artistic ă a zugravilor făuri-
n ai picturilor murale de la Voroneţ, Humor sau Arbore, de şi tipologia şi programele iconografice le erau impuse, aşa
1111 nu ar indrăzni nimeni să susţină că artiştii Renaşterii italiene, dependen ţi fie de comanda Bisericii, fie de cea a unui
efrua nu mai putin exigent, ar fi creat opere mino•e ffindc ă le erau comandate. Iar atunci când dep ăşeau limitele
de Inţelegere a comanditarului, cum a fost cunoscutul caz al lui Michelangelo la crearea picturii din Capela Sixtin ă,
comanditarul intervenea cu brutalitate, comandând, mai târziu — dup ă moartea artistului — lui Daniele da Volterra s ă
lubrace- personajele ..prea nude", chiar şi aşa concepţia şi viziunea grandioasă a operei emoţionează şi aswi mii de

Poate disciplina impusă, in afara celei autoimpuse, cerând un efort interior suplimentar, a Utlesnit mobilizarea
_ or creatoare ale artiştilor care au reu şit să-şi manifeste geniul creator. in operele lor pline de calm suveran se
de un dramatism, o explozie de sentimente şi gândire care poart ă spiritul dincolo de orice Ingr ădiri, in această
rie se incadrează şi icoanele noastre, iar nou ă, iubitorilor de frumos, ne revine să surprindem Inc ărcătura
şi să ne bucurărn de arta lor.
Cunoscând că au fost create in ambianta cultural ă şi artistică specifică epocii feudale, con ştienţi de ingrădirile, dar
de posibilităţile nelimitate ale geniului creator uman din totdeauna, Ufi ăturând dăunătoarele prejudec ăti de orice
Othiră, să ne apropiem de icoanele noastre cu acea gravitate şi disponibilitate lăuntrică ce ne pennit să. evoluă.m. Fără
indoiala Frumoszt/, sub form ă de slovă, cântec, joc, port, form ă sau culoare, a constituit un sprijin moral de nepre ţuit
iui popor ale c ărui aptitudini artistice sunt unanim recunoscute. 0 ilustrare a inclina ţiei pentru frumos in domeniul de
care ne ocupăm este şi constatarea că cea mai venerat ă icoană dintr-o mânăstire sau dintr-o biserică, adesea considerată
.ca kcătoare de minuni, este de cele nufi multe ori şi cea mai realizat ă din punct de vedere artistic.

Am incercat să ridică m, in linii mari, unele probleme pe care le pune icoana in general şi cea româneasc ă in spe-
dal, orniţând, spre a nu ne repeta, aspecte despre care se va pomeni pe parcurs, sugerând ins ă poziţifie de pe care ar
putea fi abordate.
Evolutia econornică, politică şi culturală, atât de diferite şi in acelaşi timp specifice fiec ărei provincii istorice
.româneşti, precum şi inclinaţiile şi insuşirile proprii arti ştfior ne obligă, in limita cunoştinţelor actuale, s ă încercăm a

21
surprinde şi prezenta, in capitolele următoare, evoluţia icoanelor din Ţara Româneasc ă, Moldova, Maramureş,
Transilvania şi Banat, incheind cu câteva pagini ptivind tehnica în care au fost realizate.
Conştienţi de dificultatea oric ărei traduceri — traduttore, traditore şi cu atât mai mult a unei transpuneri în

cuvinte a limbajului plastic, se pune la dispozi ţia cititorului, alături de un text ce Incearc ă să oglindească stadiul actual
al cunoaşterii icoanelor române şti, un material ilustrativ mai bogat decât cel cu care am fos: obi şnuiţi si pe care
speffun de o cât mai bună calitate. El a fost selec ţionat astfel incat s ă nu serveasc ă numai tezelor textului, ci s ă permită
în acelaşi timp formarea unei opinil proprii, l ăsându-i cititorului latitudinea ca, filtrând prin sensibilitatea şi gândirea sa,
să-şi formeze o opinie, care s-ar putea s ă nu coincidă intotdeauna cu a noastră. Alci, este necesar s ă specificărn că am
căutat să includem în acest volum cât mai multe piese vechi care s ă permită inţelegerea inceputurilor. Pentru epocile 1n
care numărul operelo• păstrate este mai mare, au fost alese cele mai reprezentative pentru perioadele şi curentele
respective, precum şi cele a căror stare de conservare este mai bun ă.
Materialul ilustrativ al acestui volum, precum şi textul care-şi propune să atragă atenţia cititorului asupra anurnitor
aspecte sau s ă pună accentul pe anumite trăsături ale icoanelor române şti realizate in diferite epoci şi regiuni ale
României — regiuni care pe tot parcursul zbuciumatei noastre istorii au intre ţinut strânse legături economice, politice şi
culturale — vor permite iubitorului de frumos s ă desprindă trăsăturile ce le sunt comune şi spiritul propriu lor, precum
şi Intregului popor român.
Este la fel de firesc să vorbim astăzi despre icoana româneasc ă ca despre o entitate artistic ă, aşa cum suntem de mult
obişnuiţi să vorbim de pictura italian ă sau german ă, să zicem, din epoca Renaşterii, când pe aceste teritorii existau
numeroase state independente, având fiecare şcoli artistice cu tr ăsături pregnant proprii, pe care le unea doar un anume
spirit comun. Un alt exemplu, mai apropiat de subiectul nostru şi care vine In sprijinul său, 1-ar putea constitui icoana
ruseasal despre care s-a scris atât de mult, categorie in care suntem obi şnuiţi să includem, în mod firesc, icoane atât
de deosebite, cum sunt cele create In centrele de la Kiev, Novgorod, Pscov, Suzdal, Moscova etc.
Şi 1n cazul icoanelor noastre, concentrându-ne mai indelung aten ţia asupra unor trăsături generale comune, asupra
unor sonorităţi degajate de o tem ă iconografică ale cărei ecouri le regăsim in toate provincfile române şti, rodul acestui
studiu, In pofida unor diferen ţe stilistice, va sesiza amprenta unei viziuni şi concepţii comune. Vom fi îsn măsurâ să intuim
şi să percepem, poate la inceput cu oarecare surprindere, prezen ţa făţişă sau ascuns ă, in pofida diferenţelor aparente şi
a deosebirilor ce le individualizează, a unor elemente proprii tuturor icoanelor române şti. Astfel, treptat, pe nesimţite,
va deveni evidentă o comuniune in organizarea spa ţfilor, formelor şi proporţiilor cu tendin ţe spre monumental, conju-
gată cu forţa expresiei, o constari ţă a acordurilor 1ntre linia dreapt ă, cea curbă sau cea sinuo ăsă din ca•e izvorăsc rit-
muri viguroase, un aer comun pe care-1 degaj ă personajele cu o tipologie apropiat ă, adoptată sub influenţa aceluiasi
mediu spiritual. Culoarea, acest element esen ţial al intregii creaţii artistice a poporului nostru, este o dorainant ă defini-
torie a icoanelor române şti. Oricât de diferit ar p ărea coloritul icoanelor transilvănene faţă de cel al icoanelor
moldoveneşti sau muntene, sau a acestora din urm ă "intre ele, toate p ăstrează in structura lor cea mai intim ă un echili-
bru, o esenţă. comună. Culori diferite, tonuri sau valori proprii, acorduri originale — toate sunt armonizate, orchestrate
în acelaşi spirit. Şi, după cum o ureche educată deosebeste dup ă primele acorduri muzica şcolii germane de cea italia-
nă sau muzica şcolii ruseşti de cea francez ă, tot aşa un ochi educat poate distinge mai lesne diatre icoanele popoarelor
ortodoxe pe cele create de arti şti români.

22
/ •,":. ,
- :- ---'r,''-■-'------."-S-';-4-4-,-'--
- - i.-- '.-7','" .'-' -"r:, ,'L.--.. ;- 9-:
- -- ., - - - . , ' -.. - -- -- '- ...,,,, ---.. ,---, . -
' -' -_, ş?:.,.?-•:;.-''lk;=-:"-• .-.-: ..---..- -: .. .::';', ,
-.
.,- --
_ =1-f',M' ...?'
-,
-,. '• - - - -- ' =',. - -' --' , ... ' . -
-'-'----
. . .- - . ..- = -
- - - - - -- -. --- - - - - --
= -
' -._
-- = = -';'-;--.--:"'--fe.;-----`'..,--
.
-'-'- - :.-:.-;.,---:. --...' ---- - - ,-- - ' . -
,,-,
..

!-',; ; _,'- -:: _...-- ' --'-- - , _ _ , _ _ . __.„ __.,,_•,_,__:, ,...--, , , , : . .. : , , _ , . .._ _ _-
-...-i. .'. ._, . -... .,.- .,_-:......„; ,..' _-_ --..,-,, ,__•___, , ,-.- -'
-
,~, - -,-;.' v r:-. :.-!v (4. ,. , ;, S.:-., .- „! ,- ' 1.-_;,-. -
,-, :: .. ,,,,:.-.._ ,.,-,_, - . . -;,-..,--..,..-- ...- -._ .., -:--,-----, ::: ,..- --.1_;,-- -..-,- ,

-_ -'", ,-..,,,,-- .,-.-!...' - ' 4,,g`'''''--..-. ;,-,-,-=,;-, -e, , -. ,4:' !,-',-;. - - ,r . ,-- . , - - .
:
- , -, 7,---,
,,-: .„.. .--_ ,;-- , ;'',,. ,: :-,- - -:-,-.----.
- -,-, .-..-,=k.--- - -,--.` - ------_- -: -'-'-:.- =-- -: ' -- , , , ,.` k t
_..--.,---,-- --- - ţ' ""-:.'-',1
-
, :' . .1-4'."-, ',.`-',, .,. -4,. .,.:', '-,.-;-.--- ,. .?,'-3 1 ;:.i.:4:',i-
' -1 4 ' ' •• -Irl'/,' '- -1-• ,-Q',..,4-,."-,'--,i...: . , ,
, ,, ''',..,'-‘'---
- :_
- '"':-.' ' 5 :."-- - . .~--- > ",.,
, •
,-_,..,
--"- .: - ,
Românească. Moldova, Maramures, - - - ,-_-.;- .
:-----:::::::_,-. .-..0,,,
' ›'";ă,:,<
-7-:4-„,,. . k ";', '.-,',.--
, , ,- , r.' •,,,.:Z..;' , , ,,;, ; „ .,4 3,;-; ...‘ ,, • '.. ',.2'....,-;;-, -;. -. :.:,- , , '.■.`,'",`5--.,. , , , ,-, f-,:. -".--,------
.b..x-,w',....f-',.,24:='',',4-̀:-.',' ' -.:4',':',.'k=
,,,,,
fl'.;,:zWft4':14,?,.
-
, . -- -, -, ,'-, , ' .
-',--- .. -P -, -,%•;-" - - -
' . . - ',-',,if •.,, • , '-'-' - . , -, ---- 4=

----,:_ J- --,' ... - .;',,,r,-IY:,


- . L.,,f.: .S.
-. ,."4 '.,!. , :.;.. ,--i.- ,:.,•-.,1
,,,,?'---.:4".,!.^'.: :, .,:- . -..'- :, —,Z,--. -› . -'" '. -- .
— . ‘ -, -, ,.
--- -.-' - .
.-,..,__
'%.!... ,'24,"," 1,-.,,.f
,..,.'
. s, :
*,
- 1--
.,- "' '''-:,-- '
;

atăt'mai rnult a unei transpuneri in - _ .,..' .., ,„,Z' ''‘''''N


- -,-,..,_.
--"_-__4 .,„, . .7. 3 :;.!,.,; , -,:- ., ,..,; -,-;;'(-,
'',,it, t'4.'*414.'.. '-,.,,3‹:*::.,,'.%",ŞN4-
,. ,. ,- 4:,-.; -.-,'.-'.',--";':-:."--:'' . -- ' - ': , ..-'
;',&' „,. f;- '<'•-_,<-=,-. - ,0' ' ţ • '. '--
' ", ,:--',Y.: ''''',',.t.:: ,-','i;;:;•.', --. '' 40, -4?,Y.-:,,FW.„;,'":".; :-' '..- - - '.f..., ""'
. .----- ...'. ---- ' . '

' -'.--31'1.,,,•-:".?,;"...;
4' ,->"
.
' - - '3.--',' -- - , ;-;‘, ţ: r, ,' '. .''.-', ,.. .
inamrcă să oglindească stadiul actual -:- -'-' -- ^. -,' • --- ‹
‘, t .'i'-•- t',.,''
'' l :
• , '
-:-----:--',..:',. .,!. . ".•' M ,Yhr,--:-,, 5 =.:k...;*$4.
.......',... -ZZ --.';.-/. ;':-W.P''' '{'. F::-.4t.ki, ,', ,-,,,-".,>"' -
ft4.
'
- ' ,t;i'--"'-:-.„....
. ---:=-I.:::' ,i.: .
--,”

- .- -
-- .. :' .'

-.,._ , '"--..-_,.... - tt,,,..


' , .'
' :-. ' '-'-' `-',.:'..." '''-.----.. - ',:-. '" ,N ,. , ,. t, -- • "t
a care am fost obisnui ţi si pe care ',.,.--4.`W A'..‘ şk;;,4*.- ''),,,,?'-' -;..1-4W.- ; --,,_'.›,,"--'_4,•'.-. ---,_..--'_'''''
' ■
,,i ,.., : `,,,,?--?....---:' ''
.: • ;„3"-
,- - ,'" - -
-. ...--;:',' - "- . - -- „__%, k1
- _- ,:-; . - .---..---,- --,-- _
-,
,.‘„.' .=--:*'' '--4,.,.,--t j.,,,•:.-, -
.-- '.:',-,.....--.-''-'' --
-';''
-
.- ;: , ,,,.0...-q-,---- = --.--...,,..----,.... ---..,--;-:-
4,i-f-_-:--;-.:9,_, ,-,,,.,,,z,..->, , '

›.,--,...., - -;'. -;, -.• -,-;


-- - - -
-- = -
. .>''' -'-' ş -,;`,,* . -U e
---, - , --_-- --. .;,.- ,----. .- •> sir
.

, . ;_ ; . -
-
,=
ournai tezelor textului, ci s ă permită :-.-_-
-,....,-;.,-;

f',4,,P.- ---J----;.---~-
..---,- r. ---= --..‘,...:*---i:-
,
- ţ:,- -:: -,-,..- _::--------- -
_ ,
, -.. - - .
, .,----- _
-- -- - - -
- -.-_-' -
.- -.
- • .