Acatistul Mucenitei Heruvima
că de aceea Biserica este Trupul lui Hristos, fiindcă în Duh
Condac 1
Apărătoare a sfintelor scrieri, ostenind întru viaţă
cărturărească, ai mărturisit dragostea ta de Adevăr şi cu
vorba bine-cunoscătoare, şi cu bărbăţie răbdând moarte
mucenicească, Maică prea-vitează, iar proslăvită fiind în
Cer, te-ai făcut de-suflet-întăritoare celor ce-ţi cântă ţie:
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Icos 1
Bucură-te, a Sfinţilor Ierarhi bine-cinstitoare
Bucură-te, adevărată ucenică a lui Justin cel Mare
Bucură-te, a Sfinţilor Arhangheli bună-biruitoare
Bucură-te, a Maicii Domnului smerit-bucurătoare
Bucură-te, a Tatălui preafrumoasă stâlpare
Bucură-te, a Duhului Sfânt bine-desluşitoare
Bucură-te, a Adevărului Întrupat mult-nevoitoare
Bucură-te, a Sfintei Treimi porumbiţă drept-cugetătoare
Bucură-te, că dimpreună cu Sfinţii apăraţi de tine te-a
socotit a te ferici
Bucură-te, propovăduitoarea dogmelor celor drepte ale
Bisericii
Bucură-te, că mai mult decât viaţa ai iubit cuvintele ei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Condac 2
Din copilărie ai iubit limba strămoşească: limba română,
cea dulce-grăitoare şi de taine purtătoare, şi limba Bisericii
Apostolice: ellina şi latina; pe acestea trei ca pe nişte vase
de mult preţ socotindu-le, îndelung cercetându-le şi
fierbinte iubindu-le, ai slăvit prin ele pe Dumnezeu-
Cuvântul, cântându-I: Aliluia!
Icos 2
Bucură-te, odrasla Moldovei
Bucură-te, podoaba României
Bucură-te, clopotul trezviei
Bucură-te, buciumul Pravoslaviei
Bucură-te, nestemata evloghiei
Bucură-te, trandafirul Împărăţiei
Bucură-te, stâncă a credinţei
Bucură-te, lucrătoarea umilinţei
Bucură-te, că de Hristos ai ascultat până la moarte
Bucură-te, că aşa ţi-ai câştigat în ceruri fericită soarte
Bucură-te, strălucită apologetă a Ortodoxiei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Condac 3
Citind nepătimaş scrierile Sfinţilor Părinţi în original, ai
străvăzut în ele cuvintele vii şi de viaţă dătătoare ale Celui
Veşnic Viu şi Veşnic Acelaşi, şi hrănindu-ţi mintea cu
chipurile adevărului şi sufletul cu darurile Harului ai înţeles
şi Adevăr cântă prin Sfinţi: Aliluia!
Icos 3
Bucură-te, cu Primul Sinod Ecumenic cinstind deofiinţimea
cu Tatăl a Fiului
Bucură-te, cu al doilea Sinod Ecumenic cinstind
desăvârşirea Crezului
Bucură-te, cu al treilea Sinod Ecumenic cinstind pururea
fecioria Maicii Domnului
Bucură-te, cu al patrulea Sinod Ecumenic anatematisind
eresul monofizismului
Bucură-te, cu al cincilea Sinod Ecumenic anatematisind
eresul origenismului
Bucură-te, cu al şaselea Sinod Ecumenic cinstind cele două
lucrări şi voi ale Mântuitorului
Bucură-te, cu al şaptelea Sinod Ecumenic cinstind sfintele
cărţi şi odoare
Bucură-te, cu al optulea Sinod Ecumenic cinstind a
Sfântului Duh lucrare
Bucură-te, cu al nouălea Sinod Ecumenic cinstind a harului
participare
Bucură-te, a ecumenismului acestui veac anatematisitoare
Bucură-te, ceea ce cu sfinţitoare chinuri ne-ai păzit cârma
Corabiei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Condac 4
Aşa cum odinioară saducheii şi fariseii schimbau Vechiul
Testament după înţelesurile născocirilor lor potrivnice lui
Dumnezeu, aşa şi astăzi duhurile răzvrătite se sileau să te
cumpere, Muceniţă; dar tu cu înţelepciune scuipând reaua
lor socotinţă, ai luat Crucea şi ai urmat ei strigând: Aliluia!
Icos 4
Bucură-te, că n-ai îndrăznit a muta o iotă din Scrierile unui
Sfânt
Bucură-te, că mustrări înfricoşătoare faci celor cu
samavolnic gând
Bucură-te, că ţi-ai dat viaţa păzind testamentul Sfântului
Gură-de-Aur
Bucură-te, ceea ce pui blestem celor ce îndrăznesc să-i fure
din tezaur
Bucură-te, că pentru fiecare cuvânt de-al Sfinţilor ai pătimit
chinuri amare
Bucură-te, că celor ce schimbă hotarul Sfinţilor eşti
potrivnică tare
Bucură-te, că ai cunoscut că Duhul Sfânt e Cel ce scrie prin
Sfinţi
Bucură-te, cruntă judecătoare a celor ce se trufesc faţă de
Părinţi
Bucură-te, ceea ce cu adevărat în vorbă şi faptă ai urmat
Părintelui Justin
Bucură-te, că dreapta-credinţă ai mărturisit-o cu suferinţe şi
suspin
Bucură-te, straşnică împotrivitoare a uzurpatorilor teologiei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Condac 5
Cu viaţa ta ai mărturisit că Împărăţia lui Dumnezeu „nu e în
cuvânt, ci în putere”, şi că „credinţa fără fapte este moartă”
şi că „cu inima se crede întru dreptate, iar cu gura se
mărturiseşte spre mîntuire”; şi cu puterea Celui Preaînalt te-
ai împotrivit ateilor fără-de-lege, arătând că nu omul
creează pe Dumnezeu, ci Dumnezeu pe om, şi de aceea se
cuvine a cânta: Aliluia!
Icos 5
Bucură-te, că pe tatăl minciunii l-ai urât
Bucură-te, că pe slugile lui le-ai doborât
Bucură-te, că astfel ai păzit făgăduinţa Sfântului Botez
Bucură-te, că nu te-ai plecat ispitei să schimbi Sfântul Crez
Bucură-te, că uneltirile „dracilor teologi” limpede le-ai
arătat
Bucură-te, că pentru aceasta slugile lor văzute s-au întărâtat
Bucură-te, că urâtorii de Hristos ca pe o icoană a Lui te-au
socotit
Bucură-te, că de aceea a te ucide şi pe tine ca pe El s-au
sfătuit
Bucură-te, că iubind inima ta, Hristos „soră şi maică a Sa”
te-a numit
Bucură-te, că iubind Evanghelia Sa, doar dragostea Lui ai
voit
Bucură-te, ceea ce cu viaţa ta ne-ai păzit moştenirea
evlaviei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Condac 6
Neluând în seamă ameninţările stăpânitorilor acestei lumi
care voiau să siluiască conştiinţa ta, ai dispreţuit aidoma şi
ceata slavei deşarte a scriitorilor scormonitori de
deşertăciuni şi a propovăduitorilor de urâciuni,
„împărţindu-i în smintiţi şi în mişei” pe răzvrătiţi şi pe
slugarnici; şi risipindu-i cu dreapta-cugetare ai cântat lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icos 6
Bucură-te, adânc-cercetătoarea adevărurilor credinţei
Bucură-te, desluşitoarea uneltirilor necredinţei
Bucură-te, întărirea adevăraţilor smeriţi mărturisitori
Bucură-te, pedepsire dumnezeiască a lupilor trufaşi şi
răpitori
Bucură-te, pe calea cea strâmtă a Adevărului patristic
mergătoare
Bucură-te, de calea cea largă a ecumenismului talmudic
feritoare
Bucură-te, înţeleaptă mărturisitoare cu smerenie
Bucură-te, că nimic n-ai făcut fără blagoslovenie
Bucură-te, că ai înjugat curajul cel sfânt cu dreapta-
cunoştinţă
Bucură-te, că ai urât curajul drăcesc al celor cu nebună-
credinţă
Bucură-te, cu ceata Eufimiei, Ecaterinei, Marinei şi
Melaniei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Condac 7
Ascultând Glasul Tatălui ceresc prin glasul Părintelui tău
duhovnicesc, Cuviosul Justin, ai lepădat lumea şi abia
păşind primii paşi în chemarea monahicească, ai zburat,
prin chipul cugetării, al pocăinţei şi al nevoinţei, mai sus
decât cei ce ostenesc în ele ani îndelungaţi; pentru aceasta
minunându-ne de râvna ta frumoasă, strigăm lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icos 7
Bucură-te, că Duhul Sfânt ţi-a arătat harul umilinţei
Bucură-te, că de la El ai învăţat tainele credinţei
Bucură-te, că Părintele Justin ţi-a arătat harul suferinţei
Bucură-te, că de la el ai învăţat taina pocăinţei
Bucură-te, că Hristos Însuşi ţi-a arătat slova Împărăţiei
Bucură-te, că văzând credinţa ta, ţi-a dăruit haina curăţiei
Bucură-te, cea de Părintele Justin bine povăţuită
Bucură-te, cea de Mănăstirea Petru Vodă ocrotită
Bucură-te, că acum cu Părintele Justin în Rai te odihneşti
Bucură-te, că Mănăstirea lui cu sfintele tale moaşte o
ocroteşti
Bucură-te, că dreapta-credinţă o păzeşti întru vieţuitorii ei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Condac 8
Cu credinţa Sfinţilor preschimbându-ţi firea delicată cu
virtutea bărbăţiei, ca odinioară Amma Sarra, te-ai arătat vas
ales de cugetare duhovnicească şi de mucenicie bine-
înmiresmată, bucurând pe Cel ce ţi-a primit cântarea:
Aliluia!
Icos 8
Bucură-te, aspră postitoare
Bucură-te, pildă de înfrânare
Bucură-te, îndelung-pătimitoare
Bucură-te, demonilor biruitoare
Bucură-te, că trupul ţi-ai topit în nevoinţe
Bucură-te, că nu te-ai temut de suferinţe
Bucură-te, că chinurile pentru credinţă te-au sfinţit
Bucură-te, că ademenirile lumii le-ai dispreţuit
Bucură-te, pururea rugătoare
Bucură-te, mult-priveghetoare
Bucură-te, preaînţeleaptă lucrătoare a călugăriei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Condac 9
Pe ritorii cei mincinoşi ai şcolilor rău-cugetătorilor i-ai
defăimat ca pe nişte dascăli ai gheenei, ca pe nişte pui de
năpârci, vânzători de Dumnezeu şi iubitori de arginţi;
pentru aceea ucigându-te ei cu chinuri groaznice, nu te-ai
spăimântat, ci ai lăudat până la sfârşit pe Dumnezeu, cu
graiuri ortodoxe cântându-I: Aliluia!
Icos 9
Bucură-te, că de mic copil ai îndrăgit milostenia şi
dreptatea
Bucură-te, că şi-n tinereţe pentru frumoasa cugetare ai iubit
singurătatea
Bucură-te, că în greaca veche şi latină ai strălucit
Bucură-te, că nu pentru slavă deşartă, ci pentru Biserică ai
ostenit
Bucură-te, că lepădând deşertăciunea, toată viaţa pentru
învăţătură te-ai jertfit
Bucură-te, că alungând înşelăciunea, până la moarte
înţelepciunea Bisericii ai iubit
Bucură-te, că ai râvnit lui David pe calea rugăciunii
Bucură-te, că ai urmat lui Solomon pe calea înţelepciunii
Bucură-te, de schisme şi de eresuri pavăză luminoasă
Bucură-te, a sfintelor înţelesuri cunoscătoare preacuvioasă
Bucură-te, iubitoare a Sfinţilor tâlcuitori ai Evangheliei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Condac 10
Arătând curatele izvoare ale scrierilor Sfinţilor de
Dumnezeu purtătorilor Părinţi ai Bisericii, ai surpat
vicleniile apusului, şi ai mărturisit lumii pe Hristos-
Adevărul şi adevăratul Ziditor al lumii şi Cap al Bisericii,
înaintea Căruia capetele idolatrilor nu pot să se plece şi să
cânte: Aliluia!
Icos 10
Bucură-te, nimicitoarea minciunii falşilor creştini
Bucură-te, adeveritoarea dreptăţii ortodocşilor creştini
Bucură-te, dovedirea relei credinţe a romano-catolicilor
Bucură-te, păstrătoarea învăţăturii apostolilor
Bucură-te, arătarea cerbiciei origeniştilor
Bucură-te, învingătoarea talmudiştilor
Bucură-te, că Revelaţia ai păzit cu paloşul Iuditei
Bucură-te, că de Dătătorul ei, Hristos, te bucuri ca ochii
Talitei
Bucură-te, că ai străjuit cuvântul Domnului cum se cuvine
Bucură-te, că ai arătat că cunoaşterea de Dumnezeu e calea
vieţii creştine
Bucură-te, că acum stai de strajă nouă în slava veşniciei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Condac 11
Nu ţi-ai cruţat nici tinereţile, nici puterile minţii tale
preafrumoase, ci pe toate le-ai socotit ofrandă lui
Dumnezeu; pentru aceea, preţuind sănătatea duhului mai
mult decât pe a trupului şi păzind cuvintele Lui mai mult
decât viaţa cea vremelnică, dănţuieşti, fericită, lui Hristos
pururea cântând: Aliluia!
Icos 11
Bucură-te, că zilele ţi le petreceai citind Scriptura în scolii
Bucură-te, că nopţile le treceai suferind arsura bolii
Bucură-te, că a sfinţilor învăţătură o citeai fără încetare
Bucură-te, că ai arătat cum se deprinde dreapta-cugetare
Bucură-te, că trupul ţi se chinuia cumplit în fiecare clipă
Bucură-te, că sufletul prin sfinte gânduri îşi înălţa aripă
Bucură-te, că întreceai pe mulţi Bătrâni în smerita cugetare
Bucură-te, că virtutea să ţi-o ascunzi nu puteai, strălucind
ca un soare
Bucură-te, adânc cunoscătoare a Tradiţiei, minte prea-
ascuţită
Bucură-te, mult-ostenitoare a Pocăinţei, maică preasmerită
Bucură-te, împreună-glăsuitoare cu Părinţii Pustiei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!
Condac 12
Zdrobind slava deşartă şi bogăţiile lumii, ai ales slava lui
Hristos şi bogăţia cea nepieritoare a Înţelepciunii Tatălui;
pentru aceea cuvintele Sfintei Scripturi le-ai cercetat cu
luare-aminte şi le-ai pus în lucrare cu fapta, până la moarte
urmându-le cu nădejde, credinţă şi dragoste, cântând lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icos 12
Bucură-te, căci cu mintea ai lucrat filosofia
Bucură-te, căci cu duhul ai dobândit filocalia
Bucură-te, căci cu postul ai biruit duhul mâniei
Bucură-te, căci cu privegherea ai dobândit harul trezviei
Bucură-te, căci cu chinurile ai nimicit duhul curviei
Bucură-te, căci cu lacrimile ai dobândit harul curăţiei
Bucură-te, căci cu osteneli patristice ai zdrobit duhul
mândriei
Bucură-te, căci cu ascultarea ai dobândit harul smereniei
Bucură-te, căci cu tăria voinţei de mântuire ai risipit duhul
temerii
Bucură-te, căci cu înălţimea nevoinţei ai primit însutit
roada cererii
Bucură-te, Maică preacuvioasă, bucuria Pustiei
Bucură-te, Muceniţă Heruvima, apărătoare a Predaniei!

Condac 13

O, Maică preacuvioasă, care cu mărturisirea înţeleaptă şi

mucenicia ta vitejeşte ai luat desăvârşirea, roagă-te pentru
noi cei ce te cinstim şi iubim Cuvântul mântuirii, să primim
prin mijlocirea ta darul discernământului, ca aflând calea
apărării credinţei prin jertfă de sine şi cuget smerit, să
cântăm dimpreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Acatistul Sf Ioan Iacob Hozevitul
Troparul Sfantului Ioan Iacob de la Neamt
Pe tine, Parinte, te cinstim, caci lasand lumea si patria ta, ai
luat crucea, urmand lui Hristos, si in Valea Iordanului, in
pestera pustniceasca, la Hozeva nevoindu-te, te-ai mutat la
Cel dorit. Pentru aceasta impreuna cu ingerii se bucura,
Preacuvioase Parinte Ioane, duhul tau.
Condacul 1
Adunati-va toti iubitorii de Hristos, din Biserica Lui cea
dreptmaritoare, la pomenirea Cuviosului Ioan Romanul,
care in Sfanta Manastire a Neamtului a fost calugarit si in
Sfanta Manastire Hozeva, din tara Sfanta, de Dumnezeu a
fost proslavit. Cu credinta si cu evlavie sa-l cinstim si asa
sa-i cantam: Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in
viata ta marilor cuviosi ai urmat!
Icosul 1
Ingereasca viata din copilarie dorind, de la fericita sa
bunica credinta a invatat si la toata fapta buna s-a deprins,
pentru care si noi, smeritii, cu laude il cinstim asa:
Bucura-te, mladita crescuta din buciumul Hristos;
Bucura-te, ca la vremea cuvenita, multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca la scoala din Crainiceni ai fost dat spre
invatatura;
Bucura-te, ca si acolo ai avut o purtare buna;
Bucura-te, ca de jocurile copilaresti si tineresti pururea ai
fugit;
Bucura-te, ca din copilarie obiceiurile cele bune ai iubit;
Bucura-te, ca in sarbatori si duminici Sfintele Scripturi le
citeai;
Bucura-te, ca prin aceasta pe bunica ta o bucurai;
Bucura-te, ca prin aceste citiri foarte pe ea o foloseai;
Bucura-te, ca fericita ta bunica de mic dreapta credinta te-a
invatat;
Bucura-te, ca ea auzindu-te citind prin sfintele carti, foarte
se bucura;
Bucura-te, ca si pe alti crestini cu citirea Sfintelor Scripturi
i-ai luminat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 2
Sfaturile fericitei tale bunici, care de la varsta de sase luni
te-a crescut si dreapta credinta te-a invatat, foarte cu
evlavie le-ai primit si dupa ce ai crescut, aducandu-ti
aminte cu mare evlavie de sfaturile ei, in sfintele tale
rugaciuni o pomeneai si cu multumire lui Dumnezeu cantai:
Aliluia!
Icosul 2
Cand aveai zece ani, fericita ta bunica s-a mutat catre
Dumnezeu si tu ai ramas in grija unchiului tau si, fiindca ai
terminat cu premiu clasele primare, unchiu tau, Alecu
Iacob, te-a dat la gimnaziu si apoi la liceu. Iar noi, pentru
luminata ta minte, te laudam:
Bucura-te, ca in scolile ce ai urmat, unul dintre cei mai buni
ai fost;
Bucura-te, ca prin purtarea ta cea buna, multora ai fost de
folos;
Bucura-te, ca in toata vremea vietii tale, bland si credincios
ai fost;
Bucura-te, ca prin calitatile tale multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca in duminici si sarbatori nelipsit de la biserica
erai;
Bucura-te, ca de distractii si obiceiuri lumesti foarte te
fereai;
Bucura-te, ca prietenie cu cei evlaviosi aveai;
Bucura-te, ca in inima ta focul dragostei de Hristos pururea
il aveai;
Bucura-te, ca in timpul liber cu citirea sfintelor carti
zaboveai;
Bucura-te, ca frumusetile naturii foarte le iubeai;
Bucura-te, ca de cantecul pasarilor din livezi te mangaiai;
Bucura-te, ca vazand frumusetile naturii, pe Dumnezeu
laudai;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 3
Dupa terminarea liceului de la Cernauti, bun povatuitor pe
arhimandritul Eugen Laiu ai castigat, care staretului Sfintei
Manastiri Neamtu te-a recomandat, unde cu mare evlavie ai
venit si lui Dumnezeu din inima ai multumit, cantand:
Aliluia!
Icosul 3
Episcopul Nicodim Munteanu, staretul Sfintei Manastiri
Neamtu, cu toata bunavointa te-a primit si la ascultarea
ingrijirii de bolnavi te-a randuit. Iar tu cu mare dragoste
ascultare ai primit-o, pentru care si noi nevrednicii, te
laudam:
Bucura-te, ca ascultarea ta la bolnita multora a fost de
folos;
Bucura-te, ca bolnavilor le slujeai cu dragostea lui Hristos;
Bucura-te, ca acolo la bolnita peste un parinte duhovnicesc
ai dat;
Bucura-te, ca multe lucruri bune de la el ai invatat;
Bucura-te, ca acest parinte duhovnicesc Iov Burlacu se
numea;
Bucura-te, ca acest parinte duhovnicesc tie de folos ti-a
fost;
Bucura-te, ca dupa cateva luni rasoforia ai primit;
Bucura-te, ca dupa aceasta la biblioteca sfintei manastiri ai
fost randuit;
Bucura-te, ca acolo multe carti sfinte ai citit;
Bucura-te, ca din acea vreme cu arhimandritul Claudiu
Derebreanu te-ai intalnit;
Bucura-te, ca si la biblioteca fiind, de ingrijirea bolnavilor
n-ai uitat;
Bucura-te, ca si la pravila bisericii totdeauna te-ai aflat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 4
Cand te pregateai de plecare la Mormantul Domnului ai
fost luat in armata, si acolo la ingrijirea bolnavilor ai fost
randuit, pentru care din toata inima lui Dumnezeu ai
multumit, cantand: Aliluia!
Icosul 4
Cand ai fost eliberat din armata, te-ai intors la obstea sfintei
Manastiri Neamtu, unde ti s-a dat iarasi ascultarea la
biblioteca; pentru care si noi te cinstim:
Bucura-te, fiule al ascultarii si urmatorul lui Hristos;
Bucura-te, ca si acolo multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca la ascultare cu mintea la Hristos priveai;
Bucura-te, ca din inima lui Hristos te rugai;
Bucura-te, ca prin ascultare smerenia ai castigat;
Bucura-te, ca prin ascultare si smerenie catre desavarsire ai
alergat;
Bucura-te, ca si profesor la scoala monahala ai fost randuit;
Bucura-te, ca si acolo cu pilda vietii pe toti i-ai folosit;
Bucura-te, ca prin faptele tale cele bune mai mult decat prin
cuvinte pe elevi i-ai invatat;
Bucura-te, ca blandete, smerenie si dragoste fata de elevi
aveai;
Bucura-te, ca toata fapta buna cu pilda vietii pe toti i-ai
invatat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 5
In Miercurea Sfintelor Patimi chipul ingeresc al calugariei
l-ai primit si numele marelui Prooroc Ioan Botezatorul ti s-
a dat si pentru buna randuiala a lui Dumnezeu ai multumit
si din inima ai cantat: aliluia!
Icosul 5
Fost-ai vizitat la Sfanta Manastire Neamtu de prietenul tau
din Crainiceni, preotul Gheorghe Lazar, caruia i-ai spus
hotararea ta de apleca in tara Sfanta pentru toata viata.
Pentru aceasta sfanta hotarare, noi nevrednicii, te laudam:
Bucura-te, ca hotarare sfanta ai luat;
Bucura-te, ca de Dumnezeu in tara Sfanta ai fost chemat;
Bucura-te, ca Dumnezeu din copilarie te-a ales si tea-a
chemat;
Bucura-te, ca lui Dumnezeu din copilarie si din tinerete ai
urmat;
Bucura-te, ca ajungand la sfintele locuri, cu mare evlavie
te-ai inchinat;
Bucura-te, ca la manastirea Sfantului Sava te-ai
inchinoviat;
Bucura-te, ca acolo mai multe ascultari ai primit;
Bucura-te, ca tu cu mare dragoste si sarguinta le-ai implinit;
Bucura-te, ca pe bolnavii din sfanta manastire cu mare
dragoste i-ai ingrjit;
Bucura-te, ca paracliser si clopotar ai fot randuit;
Bucura-te, ca foarte putin noaptea dormeai;
Bucura-te, ca masa o data pe zi dupa-amiaza primeai;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 6
In Manastirea Sfantului Sava in scurta vreme limba greaca
ai invatat si multe din cartile Sfintilor Parinti ai citit, apoi
ca ingrijitor al bolnavilor ai fost randuit si cu mare dragoste
i-ai ingrijit si lui Dumnezeu din toata inima cantai; Aliluia!
Icosul 6
Fost-ai in primejdie de moarte, Cuvioase Parinte Ioane,
fiind atacat in Valea Cedrilor de niste hoti. Din mila si
ajutorul lui Dumnezeu te-au scapat cu viata, pentru care si
noi, nevrednicii, multumim lui Dumnezeu, Care te-a
ocrotit, si zicem asa:
Bucura-te, ca indurarea lui Dumnezeu din primejdie de
moarte te-a salvat;
Bucura-te, ca de moarte napraznica ai scapat;
Bucura-te, ca de multe ori si bolnav erai;
Bucura-te, ca in toate ajutorul lui Dumnezeu il cereai;
Bucura-te, ca la liniste si la pustie te-ai gandit;
Bucura-te, ca luand blagoslovenie de la duhovnicul tau in
pustia Tumran te-ai linistit;
Bucura-te, ca de acolo in pestera Calomona ai plecat;
Bucura-te, ca acolo pe ucenicul Ioanichie ai dobandit;
Bucura-te, ca acolo un an si jumatate ai sihastrit;
Bucura-te, ca in aceasta pestera Acatistul Maici Domnului
in limba greaca l-ai tradus;
Bucura-te, ca bolile pe tine aproape te-au distrus;
Bucura-te, ca de acolo in vreamea razboiului ai plecat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 7
Din lagarul englez te-ai dus din nou la Manasirea Sfantului
Sava, fiind iarasi paraclisier si ingrijitor de bolnavi, pe care
cu mare dragoste si mila i-ai ingrijit si pentru toate
mutumind lui Dumnezeu, din inima ii cantai: Aliluia
Icosul 7
Cu inalta binecuvantare a patriarhului Ierusalimului,
precum si a patriarhului Nicodim al Bisericii Ortodoxe
Romane, ai fost hirotonit preot de preasfintiul Victorin
Ursache; pentru care si noi nevrednicii cu laude te cinstim:
Bucura-te, ca numai de ascultare preotia ai primit;
Bucura-te, ca dupa aceea egumen la schitul romanesc de la
Iordan ai fost randuit;
Bucura-te, ca si acolo multe lipsuri aveai;
Bucura-te, ca din mila unui credincios hrana primeai;
Bucura-te, ca acolo cinci ani ai staretit;
Bucura-te, ca dupa aceasta in pustia Hozeva cu ucenicul tau
Ioanichie te-ai retras;
Bucura-te, ca acolo in Pestera Sfanta Ana ai ramas;
Bucura-te, ca acolo sapte ani te-ai nevoit;
Bucura-te, ca acolo program de scris ti-ai randuit;
Bucura-te, ca acolo multe traduceri in romaneste din cartile
Sfintilor Parinti ai facut;
Bucura-te, ca si in aceasta sfanta pestera multe nevointe ai
rabdat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 8
Traind in mare saracie, caldura soarelui rabdand si
umezeala pesterii suferind, toata noaptea in rugaciuni si
matanii o petreceai si din inima, cu lacrimi, lui Dumnezeu
cantai: Aliluia!
Icosul 8
O data pe zi hrana primeai, cu pesmeti si cu smochine te
hraneai, in sarbatorile mari Sfanta Liturghie in Pestera
Sfintei Ana o savarseai si acolo cu Preacuratele Taine te
impartaseai. Pentru care si noi, nevrednicii, cinstind viata ta
cea pustniceasca, te laudam, zicand:
Bucura-te, ca o data pe zi hrana primeai;
Bucura-te, ca acolo in pestera petrecand, cu gandul la cele
ceresti pururea erai;
Bucura-te, ca in pestera ta foarte rar pe cineva primeai;
Bucura-te, ca fata de dreapta credinta mare ravna aveai;
Bucura-te, ca pe cei ce veneau la tine, pururea frica de
Dumnezeu ii invatai;
Bucura-te, ca celor ce veneau la tine din scrierile Sfintilor
Parinti le citeai;
Bucura-te, ca de mila si dragostea Mantuitorului catre
oameni totdeauna vorbeai;
Bucura-te, ca de infricosatele Patimi ale Domnului le
aminteai;
Bucura-te, ca de ceasul mortii aminte le aduceai;
Bucura-te, ca la citirea Psaltirii zaboveai;
Bucura-te, ca citirea dumnezeiestilor Scripturi ca pe o
hrana duhovniceasca o aveai;
Bucura-te, ca in toate faptele bune sfintilor Parinti te
asemanai;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 9
Voind Preainduratul si Preamilostivului Dumnezeu sa te
cheme la Sine, o boala grea ti-a trimis, iar tu, cunoscand ca
ti-a venit ceasul plecarii din aceasta lume, cu Sfintele si
Preacuratele Taine te-ai impartasit si din adancul inimii tale
ai chemat mila lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!
Icosul 9
Auzind de adormirea ta staretul Sfintei Manastiri Hozeva,
Preacuviosul Amfilohie, a venit cu cativa calugari si cele
spre inmormantarea ta au randuit, cantand asa:
Bucura-te, ostasul lui Hristos cel adevarat;
Bucura-te, ca lupta cea buna o ai savarsit;
Bucura-te, ca si calatoria ta spre cer acum s-a terminat;
Bucura-te, ca de la Dumnezeu cununa biruintei ai luat;
Bucura-te, sluga lui Hristos care bine te-ai nevoit;
Bucura-te, ca nevointele tale acum au luat sfarsit;
Bucura-te, ca staretul Amfilohie slujba imormantarii a
inceput;
Bucura-te, ca o mare minune s-a facut;
Bucura-te, ca pasarele in carduri au venit;
Bucura-te, ca ele cu glasuri jalnice langa sicriul tau
ciripeau;
Bucura-te, ca pasarelele dupa tine plangeau;
Bucura-te, ca in viata ta pe ele le-ai ajutat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 10
Trimis-a preabunul Dumnezeu la inmormantarea ta mare
multime de pasarele care zburau peste capetele celor ce
erau acolo si bateau din aripi deasupra sicriului tau. Aceasta
vazandu-le cei adunati acolo, au cunoscut minunea si lui
Dumnezeu cantau: Aliluia!
Icosul 10
Voind Preasfantul Dumnezeu sa descopere Sfintele tale
moaste, un arhimandrit grec din America, fost ucenic al tau,
a auzit in vis glasul tau, care de trei ori i-a zis: "Daca vrei
sa ma vezi, vino pana Pestera Sfintei Ana, din pustia
Iordanului". Acela, nestiind ca te-ai mutat la Domnul,
avenit sa se inchine la Mormantul Domnului, iar de acolo la
pestera Sfintei Ana, unde a rugat pe staretul Amfilohie sa-i
arate mormantul tau. Luand deci blagoslovenie, au deschis
mormantul si, vazand toti buna mireasma care iesea din
trupul tau, inchinandu-se, cu mare bucurie au cantat:
Bucura-te, Cuvioase Parinte Ioane, ca Dumnezeu pe tine te-
a proslavit;
Bucura-te, ca noi tocmai din America la tine am venit;
Bucura-te, ca Dumnezeu spre folosul nostru si al multora
te-a proslavit;
Bucura-te, ca de aceasta minune indata multi au auzit;
Bucura-te, ca douazeci de ani dupa moartea ta Dumnezeu
intru nestricaciune te-a pazit;
Bucura-te, ca buna mireasma din sfintele tale moaste foarte
s-a raspandit;
Bucura-te, ca nici hainele tale cu nimic nu s-au schimbat;
Bucura-te, ca acest lucru pe toti i-a spaimantat;
Bucura-te, ca multi cu lacrimi in ochi catre tine se rugau;
Bucura-te, ca altii cu mare glas pe Dumnezeu laudau;
Bucura-te, ca toti de aceasta minune s-au mirat;
Bucura-te, ca si calugarii de la Manastirea Hozeva s-au
spaimantat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 11
Adus-a parintele staret Amfilohie impreuna cu calugarii de
la Manastirea Hozeva sfintele tale moaste de la Pestera
Sfintei Ana la manastirea lor. Pentru aceasta preaslavita
minune au dat slava Bunului Dumnezeu, cantand: Aliluia!
Icosul 11
Asezat-au sicriul cu sfintele tale moaste langa sicriul
Sfantului Gheorghe Hozevitul, ctitorul acestei manastiri.
Deschizand apoi sicriul si vazandu-te neatins de
stricaciune, au simtit o buna mireasma si cu totii au slavit
pe Dumnezeu, zicand:
Bucura-te, Cuvioase Parinte Ioane, slava monahilor din
Manastirea Hozeva;
Bucura-te, ca sfintele tale moaste arata desavarsirea;
Bucura-te, ca Dumnezeu, cu darul Sau, sfintele tale moaste
le-a impodobit;
Bucura-te, ca prin tine, Dumnezeu o minune a secolului
nostru a aratat;
Bucura-te, ca Dumnezeu pe tine cu nestricaciune te-a
incununat;
Bucura-te, mladita sfanta din neamul romanesc;
Bucura-te, podoaba cinului calugaresc;
Bucura-te, ca prin tine cinstirea sfintilor iarasi se
dovedeste;
Bucura-te, ca prin tine minunea lui Dumnezeu intru sfinti
se adevereste;
Bucura-te, ca intru sfinti, Dumnezeu prin tine minune s-a
aratat;
Bucura-te, sluga lui Dumnezeu, cu slava si cu cinste
incununat;
Bucura-te, cu darul si cu puterea lui Dumnezeu intru tine s-
au aratat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 12
Patriarhul Benedict al Ierusalimului, auzind de minunea cu
sfintele tale moaste, a trimis o comisie formata din trei
mitropoliti la Sfanta Manstire Hozeva, pentru a le vedea si
a randui unde sa le aseze. Facandu-se toate cu buna
cuviinta, au dat slava lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!
Icosul 12
Invatat-ai, Preacuvioase Parinte Ioane, cat ai fost in viata,
pe toti monahii si crestinii care veneau la tine sa pastreze cu
mare scumpatate dreapta credinta intru Hristos, chiar cu
pretul vietii, si multe manuscrise ai lasat de mare folos
sufletesc. Pentru care toti cei dreptcredinciosi cu mare
evlavie te cinstim, zicand:
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care cu viata si cu
invatatura pe multi i-ai luminat;
Bucura-te, a monahilor pilda de urmat;
Bucura-te, ca multe suferinte si boli ai rabdat;
Bucura-te, ca dupa douazeci de ani de la adormirea ta,
sfintenia vietii tale Dumnezeu a aratat;
Bucura-te, faclie duhovniceasca in pamant ascunsa;
Bucura-te, faclie in sfesnicul Bisericii de Dumnezeu pusa;
Bucura-te, ca pe multi cu cuvantul si cu pilda vietii ai
luminat;
Bucura-te, ca adevarata credinta pe toti i-ai invatat;
Bucura-te, ca acum in ceata sfintilor petrecere ai aflat;
Bucura-te, al Bisericii Ortodoxe fiu adevarat;
Bucura-te, ostas duhovnicesc al Marelui Imparat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta
marilor cuviosi ai urmat!
Condacul 13
O, preacuvioase Parinte Ioane, care din neamul romanesc ai
rasarit, si in tara sfanta Dumnezeu te-a proslavit, numele
marilor Prooroci Ilie si Ioan Botezatorul in viata le-a purtat
si lor dupa putinta le-ai urmat. Roaga-te pururea pentru noi,
nevrednicii, ca sa aflam mila in ziua judecatii de apoi si
impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
(Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1.
Rugaciune catre Sfantul Ioan Iacob de la Neamt -
Hozevitul
O, Preacuvioase Parinte Ioane, care cu darul lui Dumnezeu
din frageda copilarie ai mers pe calea cea sfanta a
desavarsirii si pentru care Preabunul si Preainduratul
Dumnezeu a binevoit sa te proslavesti pe pamant si in cer,
te rugam, auzi-ne si pe noi, nevrednicii si pacatosii, care
indraznim sa venim cu toata evlavia si umilinta catre tine,
ca sa te rogi Preabunului Dumnezeu, ca si noua sa ne ajute
cu mila si cu indurarile Sale si, prin rugaciunile tale, sa
mergem pe calea cea sfanta a poruncilor Lui si din toata
inima sa ne silim a lucra cele bune spre folosul sufletelor
noastre. Fie ca, prin mila si indurarea lui Dumnezeu si prin
sfintele tale rugaciuni, sa avem si noi mila si indurare in
ceasul mortii noastre si in ziua Judecatii de apoi. Amin.
Acatistul Sf Ecaterina
Rugaciunile incepatoare:
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care
pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor
si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne
curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule,
sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte,
miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte,
miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte,
miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea
si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste
pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte,
cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele
Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea
si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau,
vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant.
Painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne
iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor
nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel
rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu,
ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor,
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne
pe noi. Amin.
Condacele si Icoasele:
Condacul 1:
Vrednicei de lauda Mucenitei Ecaterina, care cu darul de la
Dumnezeu si cu invatatura ei cea preainalta a uimit stiinta
invatatilor de atunci si a intrecut limba ritorilor pagani prin
buna ei cuvantare, sa-i aducem multumire de biruinita, ca
prin ale ei rugaciuni sa ne izbavim de ispitele vrajmasilor si
sa-i cantam: Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui
Hristos!
Icosul 1:
Imparatesei si Maicii lui Dumnezeu, preacuratei Fecioare
Maria, tu te-ai aratat vrednica de dragoste, inteleapta
Ecaterina, caci cu Dubul Sfant umbrindu-te, ai lepadat de la
tine toata dorirea pamanteasca si te-ai logodit cu Mirele tau
cel ceresc spre a capata viata nemuritoare; pentru aceasta
cantam:
Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
Bucura-te, dulce privighetoare;
Bucura-te, frumusete netrecatoare;
Bucura-te, mielusea incantatoare;
Bucura-te, minte inalta;
Bucura-te, tanara prea invatata;
Bucura-te, fecioara blanda si inteleapta;
Bucura-te, inima tare si neintinata;
Bucura-te, lauda invatatilor;
Bucura-te, dulceata maicilor;
Bucura-te, mangaierea saracilor;
Bucura-te, aparatoarea batranilor;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 2:
Bogatiile pamantului si marirea parinteasca lepadand, viata
curata ai trait, Ecaterina; si indeletnicindu-te mai ales in
dreapta credinta, calea cea neratacita a lui Hristos ai luat si
te-ai inchinat Lui cantand: Aliluia!
Icosul 2:
Ajunsa fiind la varsta de 18 ani, frumusetea ta a atras pe
multi tineri din neamurile pagane, voind a se casatori cu
tine; tu insa respingand cererea lor cu foarte intelepte
cuvinte, insisi ei se mustrau de nepriceperea lor si iti graiau
acestea:
Bucura-te, cea mai frumoasa dintre tinere;
Bucura-te, ca esti si cea mai bogata;
Bucura-te, samanta din neam imparatesc;
Bucura-te, porfira care impodobesti cunostintele;
Bucura-te, cununa care rasplatesti vrednicia;
Bucura-te, ceea ce intaresti obiceiurile bune;
Bucura-te, cuvantatoare mai presus decat ritorii;
Bucura-te, judecatoare mai aleasa decat alti judecatori;
Bucura-te, biruitoare nerusinata in sfaturi si povatuiri;
Bucura-te, lumina care faci sa se plece privirile neintelepte;
Bucura-te, comoara tuturor cunostintelor;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 3:
Ratacirile mustrand si de idoli ne voind a crede ca acele
chipuri turnate si cioplite de maini omenesti ar putea fi
facatorii cerului, ai pamantului si a toata faptura, fost-ai
luminata cu darul Duhului Sfant sa cunosti Dumnezeirea
cea adevarata si pururea vesnica si cu smerenie ai cantat Ei:
Aliluia!
Icosul 3:
Invatatii adunati prin indemnul tatalui tau ca sa te scoata
din credinta in care erai, vazandu-te lepadand idolii, au
cerut a te infatisa lor. Tu insa, intrand in vorba cu cel mai
invatat, dupa o indelunga disputa, l-ai facut sa nu mai stie
ce sa raspunda decit a grai:
Bucura-te, inchinatoarea dreptei credinte;
Bucura-te, deslusirea adevaratei religii;
Bucura-te, lumina celor cufundati in eresuri;
Bucura-te, povatuitoarea celor rataciti;
Bucura-te, arma bunei vointe;
Bucura-te, caderea inselaciunii idolilor;
Bucura-te, dovada neputintei lor;
Bucura-te, ca esti vrednica de toata cinstirea;
Bucura-te, ca prin intelepciunea ta ai gonit ratacirea;
Bucura-te, caci cu dar ai fost daruita de Cel Preainalt;
Bucura-te, cunostinta Sfinteniei ceresti;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 4:
Gurile ereticilor ce huleau mai inainte Biserica lui Hristos
s-au deschis atunci pentru intaia oara spre a binecuvanta
prin glasul tau fecioresc, urand capistile idolesti si zicand
ca unul este Dumnezeu si Lui se cuvine cantare: Aliluia!
Icosul 4:
Hranind in sineti din pruncie darul credintei lui Hristos,
Ecaterina, nu te-ai putut impaca cu obiceiurile paganesti ale
parintilor tai, ca petrecand in sfintenie, fara a fi inca
luminata cu Sfantul Botez, poruncile lui Dumnezeu urmai
si te inchinai in taina lui Hristos; pentru aceasta-ti cantam:
Bucura-te, mucenita preamarita;
Bucura-te, mireasa preacinstita;
Bucura-te, patimitoare nebiruita;
Bucura-te, podoaba Bisericii;
Bucura-te, cuvantatoare de Dumnezeu;
Bucura-te, slujitoarea Ortodoxiei;
Bucura-te, cununa invataturii;
Bucura-te, lauda Alexandriei;
Bucura-te, aparatoarea acelei cetati;
Bucura-te, comoara minunilor;
Bucura-te, mustratoarea imparatului Maxentiu;
Bucura-te, luminatoarea imparatesei lui;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 5:
Inima lui Constantin, tatal tau, foarte s-a intristat auzindu-te
pe tine, fiica lui, una la parinti si asa de frumoasa precum
erai, lepadand multimea zeilor la care se inchina si
propovaduind un Dumnezeu necunoscut lui. Pentru aceasta
a voit sa cerceteze credinta ta prin cei mai invatati dascali
de atunci. Cat insa i-a fost de mare nedumerirea cand a
vazut si pe aceia induplecati de cuvintele tale si cantand lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5:
Judecatorii nedrepti, afland trecerea ta din inchinatoare la
idoli la credinta lui Hristos, te-au hotarat pedepsei; si
rabdand chinurile cele mai amare pana la moarte, cu marire
te-ai preamarit, laudand numele Domnului nostru Iisus
Hristos si al Preacuratei Fecioare Maicii Sale, Care ti s-au
aratat tie in vedenie; iar noi laudand taria credintei tale, iti
graim:
Bucura-te, defaimatoarea judecatorilor tirani;
Bucura-te, mustratoarea ratacirii;
Bucura-te, ca in popor te-ai facut stralucitoare;
Bucura-te, ca chinurile tale pe dansii ii ardeau;
Bucura-te, ca nadejdea mantuirii pe tine te veselea;
Bucura-te, caci cu rabdarea mai mult i-ai otravit;
Bucura-te, ca din dragostea ta catre Dumnezeu n-ai
simtit suferintele;
Bucura-te, ca vorbele tale ii faceau sa amuteasca;
Bucura-te, ca nepriceperea lor nu putea sa te opreasca;
Bucura-te, ca indraznind ai iesit biruitoare;
Bucura-te, ca suferind te-ai facut vindecatoare;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 6:
Cantare de multumire iti aducem tie noi, smeritii, caci cu
mare dar ne-ai invrednicit pe noi jertfindu-te pe tine insati
pentru dragostea dreptei credinte. Primeste dar, Mucenita,
aceasta rugaciune si ne da vindecare neputintelor in tot
cursul vietii noastre, pentru ca dimpreuna cu tine sa
binecuvantam pe Dumnezeu, cantand Lui: Aliluia!
Icosul 6:
Cei mai multi de o suta de invatati care stateau de fata si
ascultau cuvintele prin care explicai Evanghelia lui Hristos,
luminandu-se de Duhul Sfant, s-au crestinat, iar imparatul,
ingrozindu-se de aceasta minune, a poruncit sa-i arda, ca sa
nu mai raspandeasca credinta crestina prin locurile de unde
erau ei si asa s-a preamarit multimea aceea de invatati si-ti
canta tie asa:
Bucura-te, Ecaterina, de necazuri izbavitoare;
Bucura-te, invatata, de lumina datatoare;
Bucura-te, laudata si de daruri aducatoare;
Bucura-te, frumusete tuturor covarsitoare;
Bucura-te, bunatate de nimic ingrijorata;
Bucura-te, ostasita de viteji biruitoare;
Bucura-te, mult vestita si de chinuri rabdatoare;
Bucura-te, laudata de cantari rasunatoare;
Bucura-te, mucenita de minuni izvoratoare;
Bucura-te, lacramioara prea frumos mirositoare;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 7:
Soborul ingeresc, vazand ceata mucenicilor in vapaie
arzand, cu cantari a primit-o; si pe tine, Ecaterina, ca pe o
urmatoare a lor cu dar te-a invrednicit a suferi chinurile
cele mai ingrozitoare; pentru care pomenirea ta in veci a
ramas folositoare celor ce canta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7:
Toata faptura s-a minunat de rabdarea cea multa pe care ai
aratat-o, ramanand neclintita in hotaririle credintei si
marturisind ca unul este Dumnezeu Tatal si Fiul si Sfantul
Duh, Treimea una si nedespartita, si te inchini Ei; iar noi ne
bucuram, laudandu-te:
Bucura-te, propovaduitoare a Tatalui ceresc;
Bucura-te, inchinatoare a Fiului si Cuvantului lui
Dumnezeu;
Bucura-te, cinstitoare a Duhului Sfant;
Bucura-te, marturisitoare a Treimii Celei de o fiinta;
Bucura-te, purtatoare in credinta a Sfintei Cruci;
Bucura-te, urmatoare, a patimilor lui Hristos;
Bucura-te, binetalcuitoare a Sfintei Evanghelii;
Bucura-te, primitoare a botezului lui Dumnezeu;
Bucura-te, ascultatoare a Maicii lui Dumnezeu;
Bucura-te, inchinatoare a Bisericii Ortodoxe;
Bucura-te, vietuitoare impreuna cu puterile ceresti;
Bucura-te, vrednica pazitoare a crestinilor;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 8:
Iubita ai fost de Mirele tau cel ceresc, prealaudata
Ecaterina, ca te-ai impodobit cu toata frumusetea trupeasca
si sufleteasca; inca si vas preaales te-a facut spre intarirea
credintei tale, cu care multi necredinciosi s-au luminat si s-
au invatat a canta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8:
Vindeca ranile sufletelor noastre, Mare Mucenita, ca greu
patimim, si te roaga pentru noi Preasfintei Nascatoare de
Dumnezeu, sa ne izbaveasca de ispitele ei de primejdiile cu
care vrajmasul ne ingrozeste; pentru aceasta, stiindu-te pe
tine grabnica aparatoare de vrajmasi iti cantam:
Bucura-te, ca prin rugaciunile tale ne izbavesti de vrajmasi;
Bucura-te, izbavitoare grabnica de primejdii;
Bucura-te, feritoare de otrava;
Bucura-te, vindecatoare de venin;
Bucura-te, preaaleasa izbavitoare de farmece;
Bucura-te, gonitoare de naluciri;
Bucura-te, risipitoare de eresuri;
Bucura-te, pazitoare tare de napasta;
Bucura-te, indreptatoare a traiului rau in casnicie;
Bucura-te, ceea ce impaci pe cei invrajbiti;
Bucura-te, ca esti in necazuri ajutatoare;
Bucura-te, ca dai celor bolnavi vindecare;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 9:
Ca o ramura de finic te-ai dat Mantuitorului, impodobind
Biserica cu biruintele tale cele mai presus de fire si cu
sangele tau cel feciorelnic ai spalat ocara de deasupra celor
ce se osteneau pentru dansa; ca s-au rusinat prigonitorii
vazand marirea minunilor tale si au cantat lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul 9:
Pamantul s-a umplut de buna mireasma, primindu-ti trupul
la el, si cerul s-a veselit, vazand duhul tau ridicindu-se la
dansul de catre puterile ingeresti. Pentru aceasta slavita
lucrare a tainei lui Dumnezeu toti credinciosii te lauda,
cantand pentru tine asa:
Bucura-te, ajutatoare a fecioarelor intelepte;
Bucura-te, mangaietoare a vaduvelor necajite;
Bucura-te, izbavitoare a copiilor sarmani;
Bucura-te, ajutatoare a celor in primejdii;
Bucura-te, folositoare a celor fara de ajutor;
Bucura-te, izbavitoare a femeilor cu grele nasteri;
Bucura-te, vindecatoare a patimitorilor din nastere;
Bucura-te, intaritoare a pruncilor slabi;
Bucura-te, hranitoare a orfanilor saraci;
Bucura-te, ocrotitoare a celor cu mintea tulburata;
Bucura-te, vindecatoare a celor cazuti in boala grea;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 10:
Facerilor de bine ale tale nu suntem vrednici a multumi,
Ecaterina, pentru ca nici o sarguinta n-am pus care sa ne
apropie de dragostea lui Dumnezeu si nici un bine n-am
lucrat pentru aproapele nostru, care sa ne aduca indurare, ci
tu, ca buna si blanda ce esti, roaga-te lui Dumnezeu sa ne
ierte nesocotinta si pacatele noastre si sa primeasca acest
cuvant de smerenie: Aliluia!
Icosul 10:
Ispitele cele fara de numar ale vicleanului diavol le cunosti,
Sfanta, pentru ca, trup purtand si ispitita fiind, ai ramas
biruitoare. Iar noi cei ce suntem invaluiti in ispite ca niste
neputinciosi facem rugaciune sa ne intaresti cu puterea ta,
ca sa venim la pocainta si sa dobandim iertarea gresealelor
noastre laudandu-te:
Bucura-te, smerenie inalta;
Bucura-te, podoaba prealaudata;
Bucura-te, vistierie nedesertata;
Bucura-te, indurare nestramutata;
Bucura-te, blandete neschimbata;
Bucura-te, lumina neinserata;
Bucura-te, dragoste nevinovata;
Bucura-te, rabdare neincetata;
Bucura-te, darnicie neasemanata;
Bucura-te, speranta nerusinata;
Bucura-te, vindecatoare binecuvantata;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 11:
Fire mai presus de fire te-ai facut, Ecaterina, intarindu-te in
credinta lui Hristos si slujind Facatorului a toate, iar nu
fapturii; de la Care, luand darul tamaduirii si cununa
ingereasca, de tine se cutremura duhurile necurate si le
alungi pe ele de la tot sufletul crestinesc care aduce lui
Dumnezeu cantarea de lauda: Aliluia!
Icosul 11:
Toata suflarea dreptcredinciosilor se veseleste astazi de
praznuirea ta, Mucenita, ca din neamul paganesc si dintre
inchinatorii de idoli cea mai invatata si inteleapta fecioara a
venit la Biserica lui Hristos, suferind durerile rotii si alte
nespuse chinuri de la poporul cel paganesc, pentru
dragostea Mantuitorului lumii; pentru aceasta-ti cantam:
Bucura-te, biruitoarea paganilor;
Bucura-te, caderea obiceiurilor urate;
Bucura-te, luptatoare pentru Darurile Sfinte;
Bucura-te, surpatoarea capistelor idolesti;
Bucura-te, inchinatoarea icoanelor crestinesti;
Bucura-te, stavila rautatilor diavolesti;
Bucura-te, lauda cununei mucenicesti;
Bucura-te, care pe roata ai fost intinsa;
Bucura-te, care cu piroane ai fost impunsa;
Bucura-te, care de sabie ai murit;
Bucura-te, care cu marire te-ai preamarit;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 12:
Iubitorilor de mucenici, cinstind pe preainteleapta
Ecaterina, pentru ca aceasta in privelistea lumii pe Hristos a
predicat, pe sarpele a calcat si mintea invatatilor eretici a
rusinat, sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12:
Lupte intru chinuri, lupte pentru credinta ai dus cu caldura
pentru Hristos, Mirele tau, Ecaterina, ceea ce prin
intelepciunea ta ai luminat ca o buna cuvantatoare; pentru
aceasta-ti cantam:
Bucura-te, pazitoare Sfanta a canoanelor sobornicesti;
Bucura-te, urmatoare calda a legilor bisericesti;
Bucura-te, vrednica propovaduitoare a apostoliei;
Bucura-te, prigonitoare neimpacata a pacatelor;
Bucura-te, aspra indemnatoare a smereniei pustnicesti;
Bucura-te, cea mai iscusita cuvantatoare a cantarii ceresti;
Bucura-te, neobosita rugatoare a slujitorilor cucernici;
Bucura-te, buna ajutatoare a credinciosilor cinstitori de
Dumnezeu;
Bucura-te, margaritar de mare pret al Imparatiei ceresti;
Bucura-te, piatra scumpa a Bisericii crestinesti;
Bucura-te, grabnica izbavire a celor cuprinsi de suparari;
Bucura-te, vindecatoare tare a celor plini de rani si dureri;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!
Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)
Inteleapta si frumoasa Ecaterina, vrednica Mucenita a lui
Hristos, primeste aceasta putina rugaciune a noastra si te
roaga pentru noi sa ne daruiasca bunul Dumnezeu iertare
pacatelor, pace, sanatate si ajutor in toate cele bune,
cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Apoi se zice iarasi Icosul 1:
Imparatesei si Maicii lui Dumnezeu, preacuratei Fecioare
Maria, tu te-ai aratat vrednica de dragoste, inteleapta
Ecaterina, caci cu Dubul Sfant umbrindu-te, ai lepadat de la
tine toata dorirea pamanteasca si te-ai logodit cu Mirele tau
cel ceresc spre a capata viata nemuritoare; pentru aceasta
cantam:
Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
Bucura-te, dulce privighetoare;
Bucura-te, frumusete netrecatoare;
Bucura-te, mielusea incantatoare;
Bucura-te, minte inalta;
Bucura-te, tanara prea invatata;
Bucura-te, fecioara blanda si inteleapta;
Bucura-te, inima tare si neintinata;
Bucura-te, lauda invatatilor;
Bucura-te, dulceata maicilor;
Bucura-te, mangaierea saracilor;
Bucura-te, aparatoarea batranilor;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

si Condacul 1:

Vrednicei de lauda mucenitei Ecaterina, care cu darul de la

Dumnezeu si cu invatatura ei cea preainalta a uimit stiinta
invatatilor de atunci si a intrecut limba ritorilor pagani prin
buna ei cuvantare, sa-i aducem multumire de biruinita, ca
prin ale ei rugaciuni sa ne izbavim de ispitele vrajmasilor si
sa-i cantam: Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui
Hristos!
Acatistul Sf Paisie Aghioritul
Condacul 1:
Să-l lăudăm toţi credincioşii într-un glas, pe cel trimis de
Dumnezeu în aceste vremuri de cernere, spre mângâierea şi
îndrumarea noastră, pe cel ce s-a nevoit în chip bineplăcut
Stăpânului, arzând de dragoste pentru în-treaga lume, pe
Paisie mult minunatul, care inima şi-a pus pentru noi şi
pentru mântuirea noastră, şi să-i cântăm cu mulţumire
zicând: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Icosul 1:
Dumnezeu a rânduit ca să te naşti, Părinte, în
binecuvântatul pământ al Capadociei, cel ce a odrăslit
mulţime nenumărată de sfinţi. Cărora şi tu te-ai adăugat,
întru deplină vrednicie, luminând alături de ei şi neobosit
povăţuindu-ne spre pocăinţă. Pentru care te şi lăudăm, cu
întreagă bucu-rie, aşa:
Bucură-te, că te-ai făcut urmaş ales al tuturor sfinţilor
capadocieni;
Bucură-te, că acelora te-ai asemănat întru totul, ca un de-
Dumnezeu-purtător;
Bucură-te, floare preafrumoasă şi mult înmiresmată, care ai
răsărit spre luminarea noastră;
Bucură-te, izvor de har dumnezeiesc, care răcoreşti lumea
întreagă;
Bucură-te, hrană preadulce care saturi sufletele cele
înfometate de dreaptă învăţătură;
Bucură-te, vasule care ai adunat toate neputinţele, scârbele
şi durerile noastre;
Bucură-te, stâlp de foc, care eşti reazem neclintit pentru cei
ce vor să câştige mântuirea;
Bucură-te, stea care luminezi pe cerul Bisericii, călăuzindu-
ne spre veşnicele lăcaşuri;
Bucură-te, că te-ai dovedit a fi o binecuvântare a lui
Dumnezeu şi un semn al negrăitei Lui milostiviri;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 2-lea:
Ales ai fost din pântecele maicii tale, Cuvioase, ca să te
dăruieşti lui Dumnezeu cu totul şi astfel să ajungi vas ales
al Lui, spre mântuirea şi po-văţuirea tuturor celor ce au
nădăjduit în tine. Pentru o binecuvântare ca aceasta Îi
cântăm cu toţii, Celui ce a lucrat prin tine minuni şi îndurări
mari, cântarea: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Semnul harului lui Dumnezeu ce se odihnea asupra ta,
Părinte, a fost botezul pe care l-ai primit din mâinile
Sfântului lui Dumnezeu, Arsenie. Că acesta văzând cu
duhul darurile tale cele multe, încă din fragedă prun-cie te-a
binecuvântat spre a-i fi lui urmaş şi a-i purta numele. Te
fericim, aşadar, cu nevrednicie, zicând:
Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi botezat de Sfântul
Arsenie Capadocianul;
Bucură-te, că el a proorocit cele ce aveau să fie cu tine;
Bucură-te, că s-a bucurat duhul lui văzând aşa rod ales
ieşind din turma cea păstorită de el;
Bucură-te, că pentru aceasta ţi-a purtat de grijă neîncetat,
câtă vreme a fost în viaţa aceasta pământească;
Bucură-te, că nici după ce s-a mutat în cereştile locaşuri nu
te-a lăsat, ci mai vârtos a mijlocit pentru tine;
Bucură-te, că şi tu l-ai cinstit după cuviinţă, socotindu-l cu
evlavie ca fiind Părintele tău în Hristos;
Bucură-te, că te-ai ostenit fără zăbavă spre preaslăvirea lui,
adunând mărturii despre viaţa sa cea minunată;
Bucură-te, că Sfântul lui Dumnezeu te-a binecuvântat să
descoperi moaştele lui cele slăvite, care s-au făcut pricină
de nenumărate vindecări;
Bucură-te, că trupul lui cel cinstit cu mare dragoste l-ai
aşezat în obştea întemeiată de tine la Suroti;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 3-lea:
După ce părinţii tăi au ajuns în pământul Koniţei, Cuvioase,
mutându-se în Grecia din pricina prigoanei turcilor celor
tirani, ai început a urca cu jertfelnicie pe scara
dumnezeiască a desăvârşirii. Că încă din copilărie te-ai
dovedit a fi o lumină pentru toţi cei din jur, care văzând
darurile tale cele alese, slăveau pe Dumnezeu, zicând:
Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Povăţuit de pilda părinţilor tăi, te-ai nevoit de mic cu râvnă
aprinsă spre dragostea lui Hristos, arătând fapte de om
desăvârşit. Că urmând mamei tale celei binecuvântate,
îndată ai început să posteşti cu asprime şi să te rogi
neîncetat, pustnic fiind cu trăirea, însă copil cu vârsta.
Minunân-du-ne noi de bărbăţia sufletului tău, îţi cântăm cu
bucurie, aşa:
Bucură-te, că încă tânăr fiind, te-ai lepădat cu totul de
poftele trecătoare ale acestei lumi;
Bucură-te, că prin post desăvârşit ţi-ai păzit nestricată
cununa fecioriei;
Bucură-te, că vârsta nu te-a oprit a te deprinde cu
rugăciunea neîncetată în singurătate;
Bucură-te, că în loc să te desfeţi cu jocuri copilăreşti, te
desfătai petrecând mereu cu Hristos şi cu sfinţii Săi;
Bucură-te, că pentru aceasta fugeai de prietenia celor care
te îndepărtau de la dragostea ta cea înflăcărată;
Bucură-te, că nu doar în lucrurile din afară te-ai nevoit, ci şi
sufletul ţi l-ai împodobit cu toată virtutea;
Bucură-te, că ai urmat bunătăţii şi smereniei mamei tale
celei binecuvântate;
Bucură-te, că ea ţi-a fost nesmintită pildă de dragoste şi de
jertfire deplină de sine;
Bucură-te, că ne uimim cu toţii de vitejia cu care ai început
a purta lupta cea bună;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 4-lea:
În război fiind chemat pentru a-ţi apăra ţara de cei fără de
Dumnezeu, Părinte, ai strălucit prin vitejia ta cea fără
margini. Că întru totul lepădân-du-te de iubirea de sine,
căutai mereu să fii acolo unde era primejdia mai mare,
pentru a-i scăpa pe cei ce luptau împreună cu tine. Iar ei
văzând aceasta, Îi mulţumeau lui Dumnezeu pentru aşa un
sprijin, zicând cu toţii: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Ai folosit războiul, Cuvioase, ca prilej de sfinţire, că
neîncetat ai sporit în dragoste mai presus de patimă,
punându-ţi sufletul pentru prietenii tăi. Şi astfel ai câştigat
cununi nepieritoare de la Cel ce se face răsplată însuti-tă a
toată jertfa, de la Hristos Dumnezeu. Aceasta înţelegând-o
şi noi, ne grăbim a-ţi aduce, spre laudă, unele ca acestea:
Bucură-te, că în luptă ai fost chip minunat de întreagă
jertfire de sine;
Bucură-te, că ţi-ai dispreţuit până la capăt viaţa aceasta
pământească, câştigând-o astfel pe cea cerească;
Bucură-te, că nu ai lepădat chipul evlaviei nici în vâltoarea
cea cumplită a primejdiilor;
Bucură-te, că prin mărimea ta de suflet te-ai făcut lumină
spre sfinţire şi celor din jur;
Bucură-te, că ajutai cu timp şi fără timp pe toţi cei ce se
aflau în nevoi şi-n necazuri;
Bucură-te, că ai biruit desăvârşit frica cea omenească
înarmându-te cu bărbăţie de fier;
Bucură-te, că războindu-te împotriva duşmanilor ţării, în
ascuns luptai şi împotriva vrăjmaşilor sufletului tău;
Bucură-te, că deşi vroiai să mori tu în locul prietenilor tăi,
Dumnezeu te-a păzit ca pe un preaiubit al Său;
Bucură-te, că şi nouă ne arăţi, prin tăria cea minunată a
sufletului tău, calea spre desăvârşire;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 5-lea:
Cu râvnă aprinsă ai lepădat lumea, Părinte, şi te-ai închinat
lui Hristos în întregime, alăturându-te obştii monahilor,
care pururea se luptă pentru a-şi birui firea. Şi în scurtă
vreme te-ai făcut înger în trup, întru toate îm-brăcându-te în
Cel Căruia şi noi Îi cântăm cu umilinţă: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Te-ai retras în pustia cea minunată a Sinaiului pentru a-I
sluji Stăpânu-lui Hristos, Cuvioase, şi biruind poftele lumii,
ai ajuns bărbat desăvârşit, strălucind în toată virtutea şi
arzând de dragoste adevărată pentru Dumnezeu, Care prin
tine a pogorât asupra noastră mila Sa cea bogată. Pentru
aceasta şi noi, cu slabe puteri, îţi mulţumim zicând:
Bucură-te, bărbat îngeresc, că toate poftele lumii le-ai
socotit deşertăciune;
Bucură-te, că vreme de trei ani te-ai nevoit în pustia cea
aspră a Sinaiului;
Bucură-te, că neştiut de nimeni ai trăit într-o peşteră
ascunsă, îndurând arşiţa şi gerul;
Bucură-te, că acolo ai luptat până la sânge împotriva a toată
patima;
Bucură-te, că prin smerenia ta cea adâncă, ai biruit
desăvârşit pe dracii cei vicleni;
Bucură-te, că te-ai curăţat de toată stricăciunea păcatului,
ajungând lumină a lui Hristos;
Bucură-te, că ai început a te ruga cu lacrimi fierbinţi pentru
întreaga lume;
Bucură-te, că văzând jertfa ta cea peste putere, Dumnezeu
te-a umplut de daruri mai presus de fire;
Bucură-te, că în peştera ta cea strâmtă te-ai învrednicit de
nenumărate descoperiri ale harului dumnezeiesc;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 6-lea:
După ce în Sinai te-ai luptat în bun chip, Părinte, ai fost
chemat de Maica Domnului în Grădina ei cea pământească,
în Sfântul Munte Athos, cel ce este floarea şi lumina
Ortodoxiei. Şi înainte-văzând tu că acela va fi locul
desăvârşirii tale, i-ai mulţumit Preasfintei Împărătese
pentru acope-rământul ei cel minunat, cu care pururea
păzeşte întreaga lume de răuta-tea necazurilor; iar Fiului ei
I-ai cântat, cu bucurie, dulcea cântare: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Ajungând în Sfântul Munte şi fiind purtat în multe locuri de
harul lui Dumnezeu, ai urcat mereu pe scara sfinţeniei,
Cuvioase, culegând de pes-te tot, ca o albină înţeleaptă,
nectarul duhovnicesc cel mai dulce. Iar mai apoi ai ajuns
fiu al Părintelui Tihon, stareţ purtător-de-Duh şi plin de
toată virtutea, pe care l-ai urmat în deplină ascultare. Pentru
aceasta îţi cântăm şi noi, cu glasuri neputincioase, aşa:
Bucură-te, că Dumnezeu ţi-a rânduit preaslăvirea în
Muntele cel binecuvântat al Athosului;
Bucură-te, că pentru aceasta El te-a dat în grija Preacuratei
Maicii Sale, care te-a ocrotit ca pe un fiu al ei;
Bucură-te, că umbrit de Duhul Sfânt ai colindat întregul
Munte, căutând Părinţi cu viaţă sfântă;
Bucură-te, că te-ai minunat de rugăciunile neîncetate ale
lor, prin care Dumnezeu trimite mila Sa asupra lumii;
Bucură-te, că te-ai nevoit să le scrii şi viaţa, spre slava lui
Dumnezeu şi folosul oamenilor;
Bucură-te, că apoi ai ajuns ucenic al Cuviosului Părinte
Tihon, cel desăvârşit în sfinţenie;
Bucură-te, că pe acesta l-ai slujit cu dragoste neţărmurită,
în toate încredinţându-te povăţuirii lui celei înţelepte;
Bucură-te, că pentru ascultarea ta cea până la capăt,
Dumnezeu ţi-a dăruit şi ţie harul ce se sălăşluia în Părintele
tău;
Bucură-te, că după moartea sa, Cuviosul Tihon ţi-a
descoperit că se va ruga mereu pentru tine;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 7-lea:
Întru deplină dragoste desăvârşindu-te, te-ai făcut unealtă a
lui Dumnezeu, Carele a început a lucra prin tine cu putere
multă. Că te-a fă-cut un mângâietor al tuturor celor necăjiţi
şi un povăţuitor al celor întu-necaţi de păcate. Îi mulţumim
lui Dumnezeu, Părinte, pentru că te-a dăruit nouă pe tine
spre mântuirea noastră, cântându-I cu toţii: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
“Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât
ei să vadă faptele voastre cele bune şi să-L slăvească pe
Tatăl vostru cel din ceruri”, a zis Mântuitorul lumii cu glas
nemincinos. Că şi întru tine, Părinte, cuvân-tul Lui s-a
împlinit cu întreagă putere. Iar pentru aceasta te lăudăm şi
noi, zicând:
Bucură-te, cel ce ai învăţat lumea prin cărţi luminate de
Duhul Sfânt;
Bucură-te, cel ce prin cuvinte cu mult folos sufletesc ai
risipit neştiinţa vremurilor noastre;
Bucură-te, trâmbiţă a Duhului, care ai vestit tuturor bucuria
pocăinţei;
Bucură-te, proorocule minunat, care ne-ai arătat că trăim
vremurile sfârşitului;
Bucură-te, tămăduitorule milostiv al bolilor celor cu
neputinţă de vindecat;
Bucură-te, îngrijitorule preaales al celor cu sufletul apăsat
de necazuri;
Bucură-te, untdelemn dumnezeiesc, care ai curăţat toate
rănile noastre;
Bucură-te, pace de sus, care ai împăcat nenumărate familii
destrămate;
Bucură-te, povăţuitorule iscusit, că ai îndepărtat de la
oameni toate cursele diavolului;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 8-lea:
Văzând lupta cea înfricoşătoare pe care o duce vrăjmaşul
mântuirii îm-potriva familiei celei binecuvântate de
Dumnezeu, te-ai încins cu arma cuvântului, învăţându-i pe
soţi că pentru a putea câştiga liniştea caselor lor, trebuie să
aibă răbdare şi îndelungă-răbdare, şi jertfire de sine cu dra-
goste. Îl slăvim pe Dumnezeu neîncetat, Cuvioase, pentru
că te-a trimis să ne arăţi calea cea dreaptă, cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
“Daţi-mi mame creştine şi vă voi da sfinţi care să schimbe
lumea”, a spus dumnezeiescul Gură de Aur. Iar tu, pătruns
fiind de acest adevăr, te-ai ostenit cu timp şi fără timp, prin
rugăciuni şi îndemnuri, să le arăţi soţi-lor celor credincioşi
că pacea familiei este roadă a Duhului Sfânt, şi că tre-buie
să lupte pentru ea cu străduinţă şi înţelepciune. Pentru că
te-ai nevo-it ca să aduci vindecare familiilor noastre celor
atât de crunt lovite de ispi-te, îţi mulţumim cu toţii, zicând:
Bucură-te, mijlocitorule înaintea lui Dumnezeu pentru
bunaînţelegere a celor căsătoriţi;
Bucură-te, că pe soţii cei binecredincioşi i-ai povăţuit să
trăiască în înfrânare şi sfinţenie;
Bucură-te, că pe aceştia i-ai învăţat să-şi poarte neputinţele
unul altuia, cu dragoste şi cu mărime de suflet;
Bucură-te, că părinţilor le-ai arătat că prin rugăciune harul
lui Dumnezeu se pogoară asupra întregii familii, aducând
bucurie şi pace;
Bucură-te, că ai luptat împotriva tuturor păcatelor, văzând
că prin ele vine destrămarea căsniciei;
Bucură-te, că te-ai făcut mustrător aprig al
înspăimântătoarei ucideri de prunci;
Bucură-te, că mamelor celor credincioase le-ai spus că prin
pilda vieţii lor îşi pot face copiii sfinţi;
Bucură-te, că tinerilor le-ai arătat că prin ascultare câştigă
milă de la Dumnezeu şi viaţă liniştită;
Bucură-te, că pe aceştia i-ai îndemnat să dobândească
binecuvântarea părinţilor, prin care vine şi binecuvântarea
Duhului Sfânt;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 9-lea:
Pe cel ce în chip minunat a tămăduit bolile noastre cele
trupeşti şi su-fleteşti, prin rugăciunile lui cele făcute din
adâncul inimii, pe Paisie, mijlocitorul nostru, să-l lăudăm
noi toţi cu bucurie. Iar lui Dumnezeu, cel slăvit în Sfânta
Treime, să-I cântăm cu mulţumire, zicând: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Vindecător a toată boala te-ai făcut, Părinte, prin darul de
care te-a în-vrednicit Dumnezeu. Că arzând de dragoste şi
de milă pentru oamenii ce se chinuiau în dureri, te-ai rugat
cu jertfire de sine pentru izbăvirea lor, învăţându-i să
mulţumească lui Dumnezeu pentru toate. Te fericim într-un
glas, noi credincioşii, zicând:
Bucură-te, armă preatare împotriva bolii celei
înfricoşătoare a cancerului;
Bucură-te, neobositule îngrijitor al celor ce se chinuiesc în
dureri cumplite;
Bucură-te, izvor de vindecare în care se răcoresc toţi cei
răniţi sufleteşte;
Bucură-te, izgonitorule de demoni, că ai zdrobit cu
smerenia ta toată viclenia şi asuprirea diavolului;
Bucură-te, preamilostive părinte, că n-ai îndurat să-i vezi pe
oameni sfârşindu-se sub greutatea chinurilor trupeşti şi
sufleteşti;
Bucură-te, că pentru aceasta toate scârbele şi bolile noastre
le-ai luat asupra ta;
Bucură-te, că te-ai rugat cu mărime de suflet ca Dumnezeu
să-ţi trimită ţie neputinţele noastre;
Bucură-te, că ne-ai învăţat că toate necazurile vin prin
depărtarea de Dumnezeu şi de poruncile Sale;
Bucură-te, cel ce ne-ai arătat că negrăită este răsplata celor
ce-şi duc boala cu răbdare, aducând slavă lui Dumnezeu;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 10-lea:
Domnul şi Mântuitorul lumii a făgăduit mare răsplată celor
ce se vor osteni în bun chip spre desăvârşirea altora. Iar tu,
Cuvioase, deşi călugăr simplu şi neînvăţat în cele lumeşti,
ai fost înţelepţit de Însuşi Duhul Dom-nului ca să
povăţuieşti mii de oameni pe calea mântuirii. Iar pentru
aceş-tia te rogi până acum lui Dumnezeu, Căruia şi noi Îi
cântăm cu bucurie: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Pentru întreaga ta virtute, Dumnezeu te-a împodobit cu
daruri mai presus de fire, pe care tu le-ai folosit spre slava
Lui şi spre folosul oamenilor. Că te-ai făcut părintele a
mulţimi nenumărate de credincioşi, care lup-taţi fiind de
ispitele cele cumplite ale vremurilor noastre, căutau la tine
ca la un liman dumnezeiesc. Iar pentru aceasta, te rugăm să
ne primeşti şi pe noi în rândul fiilor tăi duhovniceşti, şi să
ne îngădui să-ţi cântăm, cu mul-ţumire, aşa:
Bucură-te, că i-ai învăţat pe oameni să lupte cu gândurile
cele rele sădite în minte de vrăjmaşul mântuirii noastre;
Bucură-te, că strălucind de darul deosebirii duhurilor, fiilor
tăi le arătai îndată dacă gândurile lor sunt de la Dumnezeu
sau de la diavol;
Bucură-te, că prin harul lui Dumnezeu cunoşteai adâncul
inimilor oamenilor;
Bucură-te, că având deplină înţelepciune, ai zădărnicit toate
cursele cele meşteşugite ale celui viclean;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai întors la pocăinţă adevărată prin
dragostea ta cea nefăţarnică;
Bucură-te, că te-ai făcut mustrare înţeleaptă a celor
îndărătnici şi mândri;
Bucură-te, că ai fost mângâiere blândă a celor deznădăjduiţi
şi covârşiţi de ispite;
Bucură-te, că ai plâns neîncetat pentru toţi cei ce vedeau în
tine nemincinoasă nădejde de mântuire;
Bucură-te, că la Judecată o să-I spui lui Dumnezeu, cu
dulce bucurie: Iată, eu şi fii pe care i-ai dat mie!;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 11-lea:
Ajungând călugăr desăvârşit, Părinte, şi plin fiind de harul
lui Dumnezeu, te-ai făcut nădejde tare pentru sufletele
nemângâiate ale celor ce vroiau să se închine lui Hristos în
întregime. Iar pentru darurile tale, toţi vedeau în tine un
îndrumător luminat de Duhul Sfânt. Pentru aceasta Îl
lăudăm pe Dumnezeu, Cel ce turma Sa nu a lipsit-o de
păstori cu viaţă sfântă, zicând: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Ai întemeiat la Suroti o mănăstire de maici, unde fiicele
tale cele mai sporite puteau să se dăruiască Mirelui Hristos
cu dragoste deplină. Iar mai apoi le-ai povăţuit spre
desăvârşire, ca un părinte mult iubitor şi îndelung răbdător,
prin sfaturile tale cele preaminunate, care ne sunt şi nouă
îndru-mare nemincinoasă. Te binecuvântăm cu toţii pentru
aceasta, zicând:
Bucură-te, că ai ctitorit Mănăstirea Sfântului Ioan Teologul
de la Suroti;
Bucură-te, că aceasta s-a făcut liman de mântuire pentru
sufletele cele însetate de Hristos;
Bucură-te, că te-ai străduit cu timp şi fără timp a le face pe
maici mirese desăvârşite ale Domnului nostru;
Bucură-te, că le-ai învăţat călugăria cea adevărată, care
înseamnă lepădare de lume şi de poftele ei;
Bucură-te, că neîncetat te-ai străduit să le aprinzi râvna spre
nevoinţa cea binecuvântată;
Bucură-te, că le-ai călăuzit spre mărturisirea cât mai deasă
a păcatelor, prin carea se strică întru totul lucrările
diavolului;
Bucură-te, că povăţuirile tale au căzut pe pământ roditor şi
au răcorit lumea întreagă;
Bucură-te, că ai luptat cu putere împotriva duhului lumesc
care vatămă cumplit viaţa de mănăstire;
Bucură-te, că prin vitejia şi dragostea ta te-ai făcut tuturor
călugărilor pildă de biruinţă duhovnicească;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 12-lea:
Mare a fost harul lui Dumnezeu care s-a revărsat peste tine,
Cuvioase, şi mari şi milele Lui, că pentru multa ta jertfă,
Cel Atotbun te-a învrednicit de descoperiri minunate şi de
bucurii mai presus de fire. Ne bucurăm şi noi văzând
răsplata pe care Dumnezeu o dă sfinţilor Săi, şi rugându-L
să ne facă şi pe noi părtaşi ei, Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Ai gustat, Părinte, încă de aici din bucuriile raiului, cele
gătite de Mult-milostivul Dumnezeu tuturor celor ce slujesc
Lui cu dragoste. Că deşi au fost mari luptele pe care
vrăjmaşul cel viclean le-a dus cu tine, cu mult mai mari au
fost mângâierile prin care Dumnezeu te-a întărit în virtute.
Pentru aceasta, întru smerită laudă, îţi cântăm:
Bucură-te, lumină preadulce prin care Hristos străluceşte
lumii întregi;
Bucură-te, flacără minunată, care ne aprinzi şi pe noi de
dragostea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că te-ai făcut sălaş deplin al harului celui
dumnezeiesc;
Bucură-te, că acesta a născut în tine toate roadele sfinţeniei;
Bucură-te, că Dumnezeu te-a copleşit cu darurile Sale cele
mai presus de fire;
Bucură-te, că ai gustat din lumina cea necreată şi pururea
fiitoare;
Bucură-te, că ai trăit cu Sfinţii ca şi cu nişte prieteni
apropiaţi;
Bucură-te, că Maica Preabună a Domnului nostru ţi s-a
arătat pentru a te întări în necazuri;
Bucură-te, minune negrăită, că te-ai învrednicit a vorbi cu
Însuşi Hristos, Stăpânul şi Dumnezeul nostru;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul al 13-lea:
“Mulţi sfinţi ar fi dorit să trăiască în vremea noastră, ca să
se nevoias-că”, grăit-ai, Părinte, luminat fiind de Duhul
Sfânt. Că ne-ai vestit nouă, celor întunecaţi, că vremurile
sunt spre plinire şi că cei ce acum se luptă cu vitejie ca să-şi
câştige mântuirea, au plată de mucenic. Pentru aceasta, Îi
mulţumim lui Dumnezeu, Cel ce cu milă şi-a cercetat
poporul, trimi-ţând pe Sfântul Său spre luminarea noastră,
şi Îi cântăm Preabunului Stăpân, în glas de bucurie,
cântarea: Aliluia! ( de 3 ori)
Apoi iarăşi se zice
Icosul 1:
Dumnezeu a rânduit ca să te naşti, Părinte, în
binecuvântatul pământ al Capadociei, cel ce a odrăslit
mulţime nenumărată de sfinţi. Cărora şi tu te-ai adăugat,
întru deplină vrednicie, luminând alături de ei şi neobosit
povăţuindu-ne spre pocăinţă. Pentru care te şi lăudăm, cu
întreagă bucu-rie, aşa:
Bucură-te, că te-ai făcut urmaş ales al tuturor sfinţilor
capadocieni;
Bucură-te, că acelora te-ai asemănat întru totul, ca un de-
Dumnezeu-purtător;
Bucură-te, floare preafrumoasă şi mult înmiresmată, care ai
răsărit spre luminarea noastră;
Bucură-te, izvor de har dumnezeiesc, care răcoreşti lumea
întreagă;
Bucură-te, hrană preadulce care saturi sufletele cele
înfometate de dreaptă învăţătură;
Bucură-te, vasule care ai adunat toate neputinţele, scârbele
şi durerile noastre;
Bucură-te, stâlp de foc, care eşti reazem neclintit pentru cei
ce vor să câştige mântuirea;
Bucură-te, stea care luminezi pe cerul Bisericii, călăuzindu-
ne spre veşnicele lăcaşuri;
Bucură-te, că te-ai dovedit a fi o binecuvântare a lui
Dumnezeu şi un semn al negrăitei Lui milostiviri;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Condacul 1:
Să-l lăudăm toţi credincioşii într-un glas, pe cel trimis de
Dumnezeu în aceste vremuri de cernere, spre mângâierea şi
îndrumarea noastră, pe cel ce s-a nevoit în chip bineplăcut
Stăpânului, arzând de dragoste pentru în-treaga lume, pe
Paisie mult minunatul, care inima şi-a pus pentru noi şi
pentru mântuirea noastră, şi să-i cântăm cu mulţumire
zicând: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al
vremurilor de pe urmă!
Rugăciune către Cuviosul Părintele nostru
Paisie Aghioritul
Iubite Părinte Paisie, tu, care ai urcat pe treptele sfinţeniei
şi ai ajuns desăvârşit în virtute, şi pentru aceasta ai câştigat
îndrăzneală deplină către Milostivul Dumnezeu, roagă-L pe
Acela Căruia I-ai slujit neîncetat în via-ţă, să nu ne piardă
pentru păcatele noastre cele multe, ci să ne întoarcă la
pocăinţa cea binecuvântată.
Tu, care cât ai fost pe pământ ai tămăduit cu atâta dragoste
neputinţele noastre nenumărate, boli trupeşti şi sufleteşti,
cu mult mai mult poţi acum să ne ajuţi şi să ne izbăveşti de
toate greutăţile. Deci miluieşte-ne, Părinte, pentru
dragostea ta cea nemăsurată, pentru bunătatea ta cea
dumnezeiască, şi nu ne lăsa pe noi, cei plini de atâtea
păcate.
Tu, care nu ai obosit a ne povăţui spre mântuire şi a ne
purta neputin-ţele câtă vreme ai fost aici cu noi,
înţelepţeşte-ne şi acum ca să putem bi-rui ispitele pe care
vicleanul diavol le ţese neîncetat în jurul nostru, şi cu care
vrea să ne piardă sufletele pentru veşnicie. Luminează-ne
ca să putem cunoaşte voia lui Dumnezeu pentru noi, şi
roagă-te Stăpânului ca să ne dea putere să o împlinim cu
mulţumire.
Tu, care ne-ai fost o pildă nesmintită de vitejie şi de jertfire
de sine, în-tăreşte-ne şi pe noi ca să putem să-ţi urmăm în
virtute, pentru a câştiga cununa cea nepieritoare, de care şi
tu te-ai învrednicit cu prisosinţă.
Aşa, Părinte, nu ne lepăda pe noi, cei ce neîncetat Îl
mâniem pe Înde-lung-răbdătorul nostru Dumnezeu, ci stai
cu îndrăzneală înaintea tronului Aceluia, mijlocind pentru
noi cu lacrimi, ca Dumnezeu să ne dea, pentru tine, scumpa
mântuire. Şi astfel, mulţumindu-ţi din adâncul inimii pentru
toate câte le-ai făcut pentru noi, şi încă le mai faci, să-I
mulţumim şi Dumnezeului nostru preabun, cel închinat în
Sfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea
şi în vecii vecilor.
Amin.
Acatistul Sf Iustin Parvu
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care
pretutindeni eşti şi toate le plineşti, vistierul bunătăţilor şi
dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne
curăţeşte pe noi de toată spurcăciunea şi mîntuieşte,
Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte,
miluieşte-ne pe noi. (de 3 ori)
Slavă Tatălui, şi Fiului şi Sfîntului Duh. Şi acum, şi pururea
şi în vecii vecilor. Amin.
Prea-sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte
păcatele noastre. Stăpâne, iartă-ne nouă fărădelegile. Sfinte,
cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele
Tău.
Doamne, miluieşte. (de 3 ori) Slavă… Şi acum…
Tatăl nostru care eşti în Ceruri, sfinţească-se numele Tău.
Vie împărăţia Ta. Facă-se voia Ta, precum în Cer, şi pe
pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi.
Şi ne iartă nouă datoriile noastre, precum şi noi iertăm
datornicilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne
izbăveşte de cel viclean.
Preotul, vozglas: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava,
a Tatălui şi a Fiului şi a Sfîntului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.
Apoi: Doamne, miluieşte. (de 12 ori) Slavă… Şi acum…
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniţi
să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru
Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem către Dînsul,
Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru. (3 închinăciuni)
Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă
cererea mea întru adevărul Tău, auzi-mă întru dreptatea Ta.
Şi să nu intri la judecată cu robul Tău, că nu se va îndrepta
înaintea Ta tot cel viu. Că a gonit vrăjmaşul sufletul meu,
împilat-a la pămînt viaţa mea, aşezatu-m-a întru întuneric
ca pe morţii veacului. Şi s-a mîhnit întru mine duhul meu,
întru mine s-a tulburat inima mea. Adusu-mi-am aminte de
zilele cele din început, cugetat-am la toate lucrurile Tale, la
faptele mâinilor Tale am gîndit. Tins-am către Tine mîinile
mele, sufletul meu ca nişte pământ fără de apă Ţie. Degrab
auzi-mă, Doamne, slăbit-a duhul meu; să nu întorci faţa Ta
de la mine, şi mă voi asemăna celor ce se pogoară în
groapă. Auzită fă mie dimineaţa mila Ta, că spre Tine am
nădăjduit; arată-mi mie, Doamne, calea în care voi merge,
că la Tine am ridicat sufletul meu. Scoate-mă de la
vrăjmaşii mei; Doamne, la Tine am scăpat. Învaţă-mă să
fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun
mă va povăţui la pământul cel drept. Pentru numele Tău,
Doamne, mă vei via, întru dreptatea Ta vei scoate din necaz
sufletul meu, şi întru mila Ta vei sfârşi pe vrăjmaşii mei, şi
vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sînt
robul Tău. Apoi:
Condacul, glas 8:
Veniţi să lăudăm pe voievodul ortodoxiei româneşti, cel cu
toate Darurile Duhului blagoslovit, şi să cântăm cu dragoste
celui cu Dumnezeu unit: Bucură-te, Părinte Justin, care
mult ai iubit!
Icos 1
Vas al iubirii dumnezeieşti te-a lucrat, părinte, calea
milostivirii, din pruncie arătându-te înţelept cu dorirea către
viaţa cea îngerească, iubitorule de feciorie. Pentru aceea
voind a-ţi urma precum tu însuţi Celui înviat, îţi cântăm
aşa:
Bucură-te, că Numele Tatălui întru toate ai sfinţit;
Bucură-te, că Chipul Fiului întru toate ai preţuit;
Bucură-te, că harul Duhului întru toate ai slăvit;
Bucură-te, că lumină lumii harul te-a aprins;
Bucură-te, că întunericul nu te-a cuprins;
Bucură-te, minunea Maicii Domnului;
Bucură-te, mireasma Mântuitorului;
Bucură-te, pârga cea miloasă a fecioriei;
Bucură-te, cântarea cântărilor călugăriei;
Bucură-te, că în frica de Domnul gândul ţi-ai sădit;
Bucură-te, căci pe Cuvântul Însuşi ai odihnit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 2
Păstrându-ţi tinereţea în sfinţenie, zborul minţii l-ai stăpânit
lucrând Darul Botezului cu armele Filocaliei, şi păşind pe
calea jertfelniciei ai mărturisit curat Ortodoxia, cuvioase
părinte, învăţând pe toţi să cânte, înălţaţi de har: Aliluia!
Icos 2
Neîncetat cu lucrarea duhovnicească a minţii şi a inimii
îndeletnicindu-te, părinte, ai spus că „rugăciunea este a
privi cu seninul dureros al inimii tâlcul umbrit în Psaltire şi
desluşit în Evanghelie”. Nădăjduind a primi şi noi harul
rugăciunii tale, te lăudăm zicând:
Bucură-te, căci cu Hristos faţă către faţă voiai a grăi;
Bucură-te, că pe cele ale Bisericii le-ai cinstit ca pe nişte
puternice a mântui;
Bucură-te, că scrierile Sfinţilor toată viaţa cu sete le-ai citit;
Bucură-te, că artele Bisericii ca pe apostoleşti podoabe le-ai
ocrotit;
Bucură-te, că spre sfintele icoane bizantine şi spre duhul
străvechii psaltichii ai sârguit;
Bucură-te, a inimii rugăciune cu neîncetată însoţire;
Bucură-te, că pentru aceasta ai alungat a răului pomenire;
Bucură-te, că spre sfânta înţelepciune începătura gândului
ai plivit;
Bucură-te, că spre roada Duhului totdeauna ai sârguit;
Bucură-te, căci cu gândul şi cu graiul pe Sfânta Treime ai
slavoslovit;
Bucură-te, că pentru vederea ta „duhovnicul neamului” ai
fost numit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 3
Acoperământul Maicii Domnului ai purtat în cuget hramul
ţării tale, prea-cuvioase, şi cu evlavie spuneai: „în Biserica
slavei stând, în cer a sta ni se pare”, ca un arhanghel pe
credincioşi trezvindu-i ca „să stăm bine, să stăm cu frică”,
să cântăm pururea: Aliluia!
Icos 3
Cu sabia Duhului despicând învelişul gândurilor ai pătruns
miezul lucrurilor, părinte, şi vitejeşte ai biruit pe cel viclean
cu smerenia inimii tale sfinte, căci din adâncul temniţelor
de la Suceava, Gherla, Baia Sprie, Aiud şi Periprava,
tămâia jertfei tale cerurile a străbătut cu slavă, pentru care
Biserica şi ţara îţi mulţumeşte azi:
Bucură-te, Mintea lui Hristos în dulcele glas moldovenesc;
Bucură-te, sobornicesc Părinte întru crez strămoşesc;
Bucură-te, preoţie cu fierbinte dragoste şi fără de prihană;
Bucură-te, cel ce eşti necredinţei grea dojană;
Bucură-te, că pentru Chipul Domnului în tinereţe ai fost
închis şi prigonit;
Bucură-te, că răbdând 17 ani frig, foame, bătăi, chinuri şi
umilinţe, sfinţenia ţi-aţi dovedit;
Bucură-te, că pentru Chipul Domnului cu râvnă ai
mărturisit neîncetat;
Bucură-te, că după temniţele comuniste, de lagărul
neocomunist mai mult ai fost vânat;
Bucură-te, că pentru Chipul Domnului cel hulit de actele cu
cip, mult te-ai îndurerat;
Bucură-te, că în chilia ta până la sfârşitul vieţii tot
întemniţat ai stat;
Bucură-te, că şi suferinţele sfârşitului le-ai răbdat
desăvârşit;
Bucură-te, că împreună cu Noii Mucenici frumuseţea
creştinismului ai rodit;
Bucură-te, că viaţa Mântuitorului în inimi aţi scris şi s-a
pecetluit;
Bucură-te, că moştenirea Învierii neamului cu preţul vieţii
voastre ne-aţi agonisit;
Bucură-te, râu de lacrimi care-n adâncul temniţei raiul
României ai doinit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 4
În lanţuri mai liber fiind decât călăii tăi, toate nevoinţele
călugăreşti le-ai purtat mai presus de fire, iar în tainiţa
inimii intrând şi toată gândirea trupească aruncând-o, s-a
aprins întru tine Învierea prin lumina pocăinţei. Şi înălţând
ca pe un steag flacăra dumnezeiescului dor împreună cu
fraţii tăi mucenici ai cântat dincolo de timp lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icos 4
La înălţimea Crucii nu pot privi urâtorii de Dumnezeu, căci
lumină revarsă din răni Mântuitorul, iar precum Acela în
veci e proslăvit, cel ce biruieşte printr-Însul asemenea Lui
primeşte cântările slavei:
Bucură-te, că ucigaşii voştri n-au priceput că Împărăţia
cerurilor le-o vesteaţi;
Bucură-te, că necunoscând pe Adevăratul Împărat nu
pricepeau de ce până la moarte Îl iubeaţi;
Bucură-te, că în mulţime de chinuri pentru Credinţă
îndelung pătimeaţi;
Bucură-te, că din rădăcinile voastre cereşti mai luminoşi aţi
înviat;
Bucură-te, că v-a fost milă de vrăjmaşi şi cu dragoste i-aţi
iertat;
Bucură-te, că numele voastre strălucesc în Cartea Vieţii pe
fila neamului străbun;
Bucură-te, că pomenirea voastră s-o stingă din conştiinţa
omenirii vor şi acum;
Bucură-te, sfinte, că cinstirea Noilor Mucenici ţi-a fost
ascultarea;
Bucură-te, că ctitorindu-le locaşuri ţi-ai împlinit chemarea;
Bucură-te, că în iadul bolşevic pătimind, din iubirea de
oameni n-ai slăbit;
Bucură-te, că prin smerita-cugetare, şi din prigoana
nihilistă de acum mai puternic ai ieşit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 5
În Duhul Sfânt străvezind cugetele tale, cu Dânsul ai nuntit
inima ta, prea-cuvioase, iar împreunând bună-voirea cu
dreapta-cugetare te-ai făcut „icoană a toată filosofia”,
precum zice Marele Grigorie. Pentru aceasta şi faptele tale
ţi-au mărturisit înalta-cuviinţă, iar puterile cereşti s-au
bucurat de tine, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 5
Temelie punând vieţii tale Dragostea creştină, toate
chipurile de iubire le-ai unit ca într-un curcubeu al Luminii
lui Hristos, şi dintr-însa mijlocind ca peste toată făptura să
pogoare Duhul Sfânt, primeşte şi de la noi cu recunoştinţă
cântări ca acestea:
Bucură-te, cel ce ai îmbrăţişat cu rugăciunea ta-ntreaga
zidire;
Bucură-te, că şi păcătoşilor le-ai arătat bună cinstire;
Bucură-te, cel ce în duh şi adevăr pe toţi i-ai cunoscut;
Bucură-te, că adevărul lucrurilor şi lăuntrul sufletelor
limpede le-ai ştiut;
Bucură-te, că al lor din afară chip nu te-a smintit, chiar
dacă te-a durut;
Bucură-te, că şi slăvit, şi-n umilinţe, pe tine însuţi te-ai
smerit;
Bucură-te, că de slava cerească fiind plin, ţărână te-ai
socotit;
Bucură-te, că plânsul pentru neam ca pe-un vultur te-a-
ntinerit;
Bucură-te, gingaşă porumbiţă a slavosloviei;
Bucură-te, izvorâtorule de mir şi sânul evlaviei;
Bucură-te, că măsura tuturor lucrurilor în Duh ai cântărit;
Bucură-te, că scara raiului cu pasul tainei ai suit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 6
Ca într-o rodie cerească dulceaţa Mântuitorului o ai
cuprins, şi cu hrana potrivită pe fiecare spre El l-ai tins, şi
ai adiat asupra tuturor bucuria harului, ca toţi să cânte:
Aliluia!
Icos 6
Suiş ai pus prea-plinului inimii tale, şi îmbrăţişarea
Veşnicului Mângâietor primind, de mari daruri te-ai
învrednicit, sfinte, înviind pe cei morţi duhovniceşte, iar cu
darul dumnezeieştii vederi împodobit, prin iubirea de
oameni ai trecut hotarul cunoaşterii, ca să auzi cântări ca
acestea:
Bucură-te, cu Duhul Sfânt pentru omenire suspinătorule;
Bucură-te, cu Mântuitorul în Ghetsimani pentru toţi
tânguitorule;
Bucură-te, cu Tatăl despre Fiul tuturor mărturisitorule;
Bucură-te, cu Maica Domnului pentru noi chezăşuitorule;
Bucură-te, cu Înainte-mergătorul de puterea pocăinţei şi
despre sfârşit vestitorule;
Bucură-te, că pe tineri de lenea minţii şi de moliciunea
voinţei îi fereşti;
Bucură-te, că pe femei spre cuvioşie le povăţuieşti;
Bucură-te, că pe bărbaţi să fie treji şi temători de
Dumnezeu îi întăreşti;
Bucură-te, că pe tot sufletul năpăstuit îl ocroteşti;
Bucură-te, că pe îndrăciţi şi pe greu pătimaşi îi izbăveşti;
Bucură-te, că şi pe nebuni îi înţelegi şi-i linişteşti;
Bucură-te, că pe mândrie ca pe cea mai rea necurăţie o
numeai;
Bucură-te, că pe smerenie a nu o da pe laşitate mereu
aminteai;
Bucură-te, că fiecăruia, cu timp şi fără timp, mereu te-ai
dăruit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 7
A sihaştrilor taină arătată şi oglindă a patriarhilor de
altădată, în sfinţenie prin aspră şi necurmată nevoinţă ai
stăruit, iar Maica Domnului pururea în tine a binevoit, din
temniţă te-a scos şi binecuvântarea ei tot lucrul tău a
adumbrit. Iar noi întru uimire văzându-te mai mult decât
piatra cea scumpă strălucit, cântăm cu cetele cereşti:
Aliluia!
Icos 7
Mireasă ne-ntinată ai fost Treimii Sfinte, şi mult ai desfătat
pe Iisus, părinte! Curat cu inima, cu trupul şi în faptă, te-ai
arătat şi de neam născător cu nevoinţa şi cu vorba
înţeleaptă. De frumuseţea fecioriei tale minunându-se tot
cinul îngeresc o cântă cu dulce sfială aşa:
Bucură-te, scutul întregii-curăţii;
Bucură-te, crinul desăvârşitei bărbăţii;
Bucură-te, cel logodit cu fapta cuviinţei;
Bucură-te, întinerit de suspinul pocăinţei;
Bucură-te, fagurele tăcerii;
Bucură-te, fiul mângâierii;
Bucură-te, piscul poeziei româneşti;
Bucură-te, desfătarea Armoniei creştineşti;
Bucură-te, sălaşul lui Hristos;
Bucură-te, cântec bizantin duios;
Bucură-te, voievodul milostivirii;
Bucură-te, veselia îndumnezeirii;
Bucură-te, toiagul nădejdii înfrunzit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 8
În rai cu Domnul împreună fiind şi de El nedespărţindu-te,
în rana sufletelor cu milă pogorând tămăduindu-le, inima ta
liturghisea grăind: Ridicaţi, voi puteri ale firii, porţile
voastre, şi va intra Împăratul slavei, Aliluia!
Icos 8
Braţ puternic şi înfricoşător eşti duhurilor celor viclene,
părinte prea-strălucite, iar către credincioşi braţ de
binecuvântare, dăruind „Ajutorul de la Domnul, Cel ce a
făcut cerul şi pământul”. Şi învăţându-ne ca fără osebire pe
oameni a-i iubi, pe duhuri a le cerceta şi a le osebi, iar
dreptatea şi milostivirea sfânt a le uni, îţi cântăm aşa:
Bucură-te, de suflet grabnic chezăşuitor;
Bucură-te, celor de har însetaţi izvor;
Bucură-te, căci cu tine însuţi în nevoinţe ai fost necruţător;
Bucură-te, că-n osteneli duhovniceşti dai bună odihnă;
Bucură-te, că mântuind prin graiuri vii dai tihnă;
Bucură-te, că înţelesurilor peste fire dai tâlc cu înlesnire;
Bucură-te, făcătorule de mari minuni, care dai orbilor
vedere şi muţilor grăire;
Bucură-te, că inimi împietrite le aprinzi întru Hristos
nebune;
Bucură-te, că viaţa ta este a Evangheliei minune;
Bucură-te, că de nerodirea minţii eşti grabnic vindecător;
Bucură-te, că de sterpiciunea pântecelui eşti minunat
dezlegător;
Bucură-te, că spre rodirea duhului eşti măiastru povăţuitor;
Bucură-te, că de cei mândri întru simplitate te-ai tăinuit;
Bucură-te, că pe smerit – cugetători întru putere i-ai
învăluit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 9
Ce limbă poate grăi iubirea ta de sfinţi, şi mai cu covârşire
cea către Pururea-fecioara şi de Dumnezeu Născătoarea?
Toate icoanele ei din biserica mănăstirii tale de la Petru
Vodă au lăcrimat cînd ai liturghisit, iar noi, umplându-ne
de duhovnicească veselie, cântăm Domnului Dumnezeu:
Aliluia!
Icos 9
Ritorii cei mult grăitori şi de argint iubitori ca nişte peşti
fără de glas înaintea teologiei tale, părinte, căci spre
adeverirea cuvintelor Mântuitorului tu şi cu vorba, şi cu
viaţa întreagă stai mărturie, pentru care îţi cântăm acum:
Bucură-te, că întru Iisus eşti mirarea îngerilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti izbăvirea strămoşilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti toiagul arhiereilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti înţelepţirea ocârmuitorilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti lauda proorocilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti întărirea mucenicilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti bucuria călugărilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti dulceaţa preoţilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti povaţa pustnicilor;
Bucură-te, că întru Iisus eşti bucuria prea-cuvioşilor;
Bucură-te, că întru Iisus cu inima la ceruri ai suit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 10
Pentru omenire tânguindu-te ca o maică iubitoare, părinte,
ai luat asupră-ţi o întreită mucenicie, în trup, în suflet şi în
duh, ca să se împlinească şi prin tine cuvântul care zice:
„Acesta neputinţele noastre a luat şi bolile noastre a purtat”.
De chinurile tale neputând noi, nevrednicii, a face grăire,
doar inima ne cântă în uimire: Aliluia!
Icos 10
Cu borangicul rugăciunii ai ţesut mahrama clipelor tale în
filigranul veşniciei, şi sporind frumuseţea lumii cu trăirile
tale îndumnezeite, o, prea-minunate părinte, ai zugrăvit cer
nou şi pământ nou pe pietrele inimilor celor ce-ţi cântă:
Bucură-te, mir de prea-bună înmiresmare;
Bucură-te, a izvoarelor Duhului revărsare;
Bucură-te, cheie către lumina neînserată;
Bucură-te, poartă de duh către Mireasa Neîntinată;
Bucură-te, cleştar dac şi zaua României fericite;
Bucură-te, sipet dârz al inimii zdrobite;
Bucură-te, dulce însorire în acest veac de jale;
Bucură-te, că testament ne laşi iubirea ta cea mare;
Bucură-te, că de mulţi înconjurat, sufletul tău era neştiut;
Bucură-te, că numai lui Hristos Îi erai cunoscut;
Bucură-te, că Mântuitorului te-ai asemuit;
Bucură-te, că busuiocul în clipa morţii tale a-nflorit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 11
Tâlcuind cuvântul: „precum în cer, aşa şi pre pământ”, ai
propovăduit că puterea lui Dumnezeu se împlineşte doar cu
Duhul întru gând şi fapte, şi în mănăstire, şi în cetate. Iar pe
visătorii nefăptuitori şi pe făptuitorii necugetători numindu-
i necreştini, pildă a Minţii lui Hristos ai luminat celor ce
vor să cânte: Aliluia!
Icos 11
Amintind de ceea ce e scris: „Iar El văzând noroadele, I S-a
făcut milă de dânşii, că erau supăraţi şi lepădaţi ca oile ce
n-au păstor”, ca un nou Avraam ne-ai păstorit, iar în
suferinţa ultimului ceas tot la popor te-ai gândit şi l-ai
binecuvântat, zicând: „Harul lui Dumnezeu peste toţi
românii şi peste toată România!” Pentru aceasta într-un glas
te lăudăm aşa:
Bucură-te, întru Pacea lui Hristos sabie a creştinătăţii;
Bucură-te, al Maicii Domnului sfânt voievod al cetăţii;
Bucură-te, serafimul vitejiei;
Bucură-te, râvna muceniciei;
Bucură-te, de Duhul Sfânt părinte purtător;
Bucură-te, stâlpare întru dumnezeiescul dor;
Bucură-te, că ai ajuns la măsura desăvârşitului bărbat;
Bucură-te, măsura îngerului şi chip de Iisus-Împărat;
Bucură-te, prăznuitorule al Dumnezeirii;
Bucură-te, şoim român în slava nemuririi;
Bucură-te, steagul Predaniei, care pentru Libertatea în duh
ai pătimit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 12
Ca o Scriptură vie ai păşit prin negura acestui veac şi ca un
apropiat al Treimii cu iscusinţa vederii duhovniceşti ai scris
întru fiinţa ta slovele cele mai presus de fire prin care firea
cîntă: Aliluia!
Icos 12
Adânc pe adânc cheamă glasul lacrimilor tale, căci ai
adunat întru sine-ţi lacrima Domnului cu lacrima poporului
tău, mult-pătimitorule părinte, şi al românimii dor de
mântuire s-a împlinit prin tine. Icoana adevăratei Românii
tu strălucind o lumii, cerul şi pământul acum te laudă şi-ţi
cîntă:
Bucură-te, că Tatălui slavă aduci prin cuget şi cuvânt şi
minte;
Bucură-te, că Fiului dai slavă, prin duh şi adevăr iubind pe
toţi fierbinte;
Bucură-te, că Duhul Îl cinsteşti deopotrivă prin trup, prin
suflet şi prin duh, părinte;
Bucură-te, cunoscătorule al dumnezeieştii simplităţi;
Bucură-te, propovăduitorule al duhovniceştii libertăţi;
Bucură-te, al lui Dumnezeu iubit şi casnic;
Bucură-te, de draci temut amarnic;
Bucură-te, al harului măiastru chivernisitorule;
Bucură-te, al necreatei slave văzătorule;
Bucură-te, rândunea în aurora rugăciunii;
Bucură-te, diamant al chivotului minunii;
Bucură-te, cel ce în soborul sfinţilor pururea ai horit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Condac 13
O, Prea-cuvioase Părinte Justin, mângâietorul românilor,
farul Ortodoxiei, cere de la Domnul precum Elisei cândva
de la Ilie ca şi noi să primim o fărâmă din harul cel dat ţie,
ca în Duhul Sfânt toată suflarea să cânte: Aliluia! (de trei
ori)
Apoi din nou:
Icos 1
Vas al iubirii dumnezeieşti te-a lucrat, părinte, calea
milostivirii, din pruncie arătându-te înţelept cu dorirea către
viaţa cea îngerească, iubitorule de feciorie. Pentru aceea
voind a-ţi urma precum tu însuţi Celui înviat, îţi cântăm
aşa:
Bucură-te, că Numele Tatălui întru toate ai sfinţit;
Bucură-te, că Chipul Fiului întru toate ai preţuit;
Bucură-te, că harul Duhului întru toate ai slăvit;
Bucură-te, că lumină lumii harul te-a aprins;
Bucură-te, că întunericul nu te-a cuprins;
Bucură-te, minunea Maicii Domnului;
Bucură-te, mireasma Mântuitorului;
Bucură-te, pârga cea miloasă a fecioriei;
Bucură-te, cântarea cântărilor călugăriei;
Bucură-te, că în frica de Domnul gândul ţi-ai sădit;
Bucură-te, căci pe Cuvântul Însuşi ai odihnit;
Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!
Rugăciune
Părinte prea-cuvioase, cel ce te ai sălăşluit în slava cea
nepieritoare, mângâie sufletele împovărate de împuţinarea
dragostei dintre oameni, de pizma diavolilor şi de prigoana
ridicată de cei supuşi lor, odihneşte şi acum, cu harul lui
Hristos, inimile ostenite. Apără-ne, părinte, de greaua
asuprire a acestui veac împovărat de neştiinţa Adevărului şi
de hulirea Lui. Nu ne lipsi de povăţuirea ta întru adevărul
de credinţă cel păstrător al darului Iubirii, cel mai presus
decât viaţa trecătoare şi decât orice bogăţie a acestei lumi.
Mijloceşte la Mântuitorul să pogoare spre noi lumina
cunoştinţei şi chipul neprefăcut al evlaviei ca în Pacea lui
Hristos să aşteptăm venirea cea prea-slăvită a Lui ce se
apropie. Stăruie pentru noi, părinte milostive, deşi suntem
nevrednici, ca prin rugăciunile tale pline de îndrăzneală
mucenicească împreună cu tine să dobândim Domnului a
vieţui, Domnului a muri şi Domnului a ne uni, căci Lui se
cuvine toată cinstea şi închinăciunea, împreună cu Tatăl şi
cu De-Viaţă-Făcătorului Lui Duh, AMIN.
Apoi cîntăm din nou Condacul 1, glas 8:
Veniţi să lăudăm pe voievodul ortodoxiei româneşti, cel cu
toate Darurile Duhului blagoslovit, şi să cântăm cu dragoste
celui cu Dumnezeu unit: Bucură-te, Părinte Justin, care
mult ai iubit!
Acatistul Sf Inchisorilor
Troparul, glasul 1:
Marturisitorii cei adevarati ai lui Hristos cu vitejie au stat
impotriva uneltirilor satanei, si nici prigoana, nici temnita,
nici chinurile, nici lanturile nu i-au spaimantat, ci cu putere
de sus credinta si neamul romanesc au pazit. Pentru
rugaciunile lor, Hristoase Dumnezeule, mantuieste sufletele
noastre.
Condacul 1:
Pe Marturisitorii cei alesi ai lui Hristos, podoaba Bisericii
noastre, pe cei ce in temnita chinuri si batjocuri au rabdat,
ostasii cei adevarati ai Domnului care cu puterea Crucii pe
slujitorii satanei au rusinat si in ceruri se roaga pentru noi,
cu dorire sa ii laudam zicand: Bucurati-va, Sfintilor
Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc
ati suit!
Icosul 1:
De la icoana si de la altar ati pornit, Sfintilor Marturisitori,
sa aparati dreapta-credinta si neamul romanesc de urgia ce
venea dinspre Rasarit, si nici prigoana, nici temnita nu v-au
ingrozit, ci cu tarie ati stat impotriva uneltirilor satanei,
pentru care bucurandu-ne va laudam zicand:
Bucurati-va, suflete curate de crin.
Bucurati-va, ca pe acestea nu le-a intinat nici un chin.
Bucurati-va, ca robia neamului ati voit a o frange.
Bucurati-va, ca pamantul tarii l-ati temeluit cu sange.
Bucurati-va, ca vrajmasii lui Hristos v-au prigonit.
Bucurati-va, ca vanzatorii de neam v-au lovit.
Bucurati-va, ca zdrobiti fiind, iarasi v-ati ridicat.
Bucurati-va, ca gandul la mortii vostri putere v-a dat.
Bucurati-va, ca viata v-a fost ruga si plans.
Bucurati-va, ca ardere de tot v-ati adus.
Bucurati-va, ca darul Arhanghelului v-a umbrit.
Bucurati-va, caci cu puterea cinstitei Cruci ati biruit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 2-lea:
Fiara rosie cu manie s-a pornit impotriva Bisericii lui
Hristos si lumea intreaga s-a ingrozit de cumplitele
nelegiuiri: ca icoanele au fost calcate in picioare, moastele
sfintilor batjocorite, preotii ucisi si multime de biserici
daramate; iar voi, Sfintilor, nevoind a ne lasa noua o tara
fara altare si cruci, v-ati impotrivit cu barbatie celor rau-
credinciosi, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Se clatina asezarea crestina a lumii si puterile intunericului
cumplit spumegau, iar ostasii lui Hristos cu inima viteaza,
nesuferind unele ca acestea, au pornit grabnic spre Spania
insangerata unde moarte de martiri cu bucurie au primit; iar
voi, Sfintilor, legamant ati facut pe mormantul lor sa duceti
lupta cea buna pentru izbavirea neamului, pentru care cu
multumire graim:
Bucurati-va, aparatori ai neamului romanesc.
Bucurati-va, fii vrednici ai pamantului stramosesc.
Bucurati-va, ca doi tineri pilda vie v-au dat.
Bucurati-va, ca la moarte fericiti au plecat.
Bucurati-va, ca la mormantul lor legamant ati rostit.
Bucurati-va, ca-n saracie a vietui ati fagaduit.
Bucurati-va, ca de bucuriile pamantesti v-ati lepadat.
Bucurati-va, ca tara s-o slujiti v-ati legat.
Bucurati-va, ca munti de suferinta ati strabatut.
Bucurati-va, ca tinerete cei mai multi n-ati avut.
Bucurati-va ca neamul prin voi s-a implinit.
Bucurati-va, ca durerea voastra insutit a rodit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 3-lea:
Voit-au vrajmasii Crucii si vanzatorii de tara sa rupa
sufletul romanesc de Hristos, dar s-a ridicat noua viteaz
aparator cu suflet de Arhanghel, care viata pentru legea
stramoseasca si-a pus zicand: "Cel ce lupta, chiar singur,
pentru Dumnezeu si neamul sau, nu va fi invins niciodata";
iar acum, biruitor, cu ingerii in ceruri, lui Dumnezeu
neincetat ii canta: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Tiranul cel ucigas, si nelegiuita evreica nesuferind a vedea
sufletele voastre curate arzand de dragoste pentru credinta
si neam, diavoleasca porunca au dat sa fiti noaptea dusi in
padure si sugrumati, apoi ciuruiti de gloante, aruncati intr-o
groapa, arsi cu vitriol si acoperiti cu lespezi grele de piatra,
dar nici mormantul, nici moartea nu v-au tinut, ci la Viata
cea adevarata v-ati mutat, pentru care auziti de la noi unele
ca acestea:
Bucurati-va, lacrimi pe obrazul tarii varsate.
Bucurati-va, suflete greu incercate.
Bucurati-va, ca ati stiut ca la moarte plecati.
Bucurati-va, ca senini v-ati despartit de ceilalti.
Bucurati-va, ca-n intunecata padure v-au dus.
Bucurati-va, ca picioarele in lanturi v-au pus.
Bucurati-va, ca franghii dupa gat v-au intins.
Bucurati-va, ca miseleste pe toti v-au ucis.
Bucurati-va, caci Catapeteasma Neamului s-a despicat.
Bucurati-va, ca voievozii din morminte s-au sculat.
Bucurati-va, ca Horea sfartecat a zvacnit.
Bucurati-va, ca Tudor cel vandut s-a ingrozit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 4-lea:
Inspaimantatu-s-au slugile satanei de darzenia si credinta
voastra, Sfintilor, si socotind sa va piarda, cu manie s-au
pornit asupra voastra in temnitele de la Ramnicu Sarat,
Miercurea Ciuc, Brasov si Vaslui, si in infricosatoarea
"noapte a razbunarii" cu moarte de martiri v-ati incununat,
cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Uneltirile celor fara de lege nicicum nu v-au ingrozit,
vitejilor Marturisitori, ci intelegand ca veti fi ucisi, in
curtea lagarului toti ati ingenuncheat si in tacerea noptii
rugaciunea "Tatal nostru" cu umilinta ati rostit, apoi
gloantele au pornit potop asupra voastra, in vreme ce un
preot intemnitat savarsea in taina cea din urma slujba
pentru voi si pentru cei ce aveau sa mai moara, pentru care
noi va laudam zicand:
Bucurati-va, ca la moarte cu Hristos ati plecat.
Bucurati-va, ca neamului jertfa curata v-ati dat.
Bucurati-va, ca s-au minunat calaii de a voastra purtare.
Bucurati-va, ca s-au cucerit de credinta voastra cea tare.
Bucurati-va, ca gloantele nemilos v-au secerat,
Bucurati-va, ca durere in urma ati lasat.
Bucurati-va, ca trupurile vi le-au pus la rascruci.
Bucurati-va, ca v-au lasat fara groapa si cruci.
Bucurati-va, cei ce si dupa moarte ati fost umiliti.
Bucurati-va, cei ce "tradatori de tara" ati fost numiti.
Bucurati-va, fii ai unui neam rastignit.
Bucurati-va, ca sufletul prin dureri v-ati sfintit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 5-lea:
Satana insusi s-a pogorat ca sa va piarda, Sfintilor
Marturisitori, in grozava temnita de la Pitesti, iar calaul cel
indracit tocmit sa va zdrobeasca sufletele striga: "Daca
Hristos ar fi trecut prin mainile mele, nu mai ajungea nici
El pe cruce si n-ar mai fi inviat. Eu sunt adevarata
evanghelie! Eu o scriu acum pe starvurile voastre!"; iar voi,
Sfintilor, neavand nadejde de izbavire decat de la
Dumnezeu, Acestuia cu lacrimi ii strigati: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Ingerii cei din ceruri si-au ascuns fata neputand suferi
nebunia uratorilor de Dumnezeu, ca in Vinerea Patimilor,
spre batjocura, un tanar pe perete au rastignit si cu loviri
salbatice l-au ucis, iar zidurile temnitei se cutremurau de
urletele celor schingiuiti si gropile inghiteau flamande
gramezi de carne zdrobita si sange, dar in adancul iadului
Dumnezeu putere si tarie v-a dat, pentru care va laudam
zicand:
Bucurati-va, martiri care mult ati patimit.
Bucurati-va ca fiare cu chip de om v-au lovit.
Bucurati-va, ca peste cap cu pari ascutiti v-au batut.
Bucurati-va, ca degetele cu clesti vi le-au frant.
Bucurati-va, ca in picioare cu ura ati fost calcati.
Bucurati-va, ca-n genunchi, cu mainile legate mancati.
Bucurati-va ca sare spre mancare ati primit.
Bucurati-va, ca de apa zile-ntregi v-au lipsit.
Bucurati-va, ca dureri peste fire ati rabdat.
Bucurati-va, ca Marilor Mucenici v-ati asemanat.
Bucurati-va, caci cu trupul cumplit ati patimit.
Bucurati-va, ca tarina sufletului mai bogat a rodit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 6-lea:
Au socotit ucigasii cei naimiti din temnita Aiudului sa
piarda si pomenirea voastra, Sfintilor, si mult-chinuitele
voastre trupuri in rapa de la "Dealul Robilor" au aruncat,
nestiind ei puterea lui Dumnezeu cea aratata in vedenia
prorocului Iezechiel care zice: "Mana Domnului a fost
peste mine si m-a luat in Duhul si m-a pus in mijlocul unei
vai pline de oase si mi-a zis: "Fiul omului, vor putea oare
oasele acestea sa invieze?". Eu am raspuns: "Doamne,
Dumnezeule, Tu stii lucrul acesta!". El mi-a zis:
"Prooroceste despre oasele acestea si spune-le: Oase uscate,
ascultati cuvantul Domnului! Iata, voi face sa intre in voi
duh si veti invia!". Si a intrat duhul in ele si au inviat si au
statut in picioare. Si era ca o oaste mare, foarte mare la
numar",care slavea neincetat pe Dumnezeu, cantandu-i:
Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Salas de rugaciune temnita Aiudului v-a fost, ca acolo
neincetat in post si priveghere ati petrecut, trezvia mintii si
smerenia inimii ati dobandit si Dumnezeiestile Scripturi ati
invatat, iar noaptea ingenunchind cu lacrimi va rugati
pentru mortii vostri si pentru cei ce va prigoneau, pentru
care noi va laudam zicand:
Bucurati-va, Sfinti purtatori de cununa
Bucurati-va, ca ati ales nevointa cea buna.
Bucurati-va, ca lupta indoita ati dus.
Bucurati-va, ca patimile din voi le-ati supus.
Bucurati-va, ca si pe calai i-ati infruntat.
Bucurati-va, ca aceia sa va piarda au cugetat.
Bucurati-va, ca loviri si scuipari ati primit.
Bucurati-va, ca madularele in batai v-au zdrobit.
Bucurati-va, ca in celule inghetate ati stat.
Bucurati-va, ca apa rece pe podea v-au turnat.
Bucurati-va, ca toate cu rabdare ati suferit.
Bucurati-va, ca putere de sus v-a intarit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 7-lea:
Cuvintele Mantuitorului: "frate pe frate la moarte va da" au
voit sa le implineasca in temnita de la Gherla, ca indracitii
calai cu ura va porneau unii impotriva altora, si chemand pe
un tata l-au silit sa-si calce in picioare copilul, iar acela
cazand in genunchi a strigat: "Ucideti-ma pe mine, numai
nu-mi schingiuiti baiatul!, iar voi, intelegand nebunia
satanei, v-ati rugat zicand: "Doamne, da-ne putere sa
rabdam sau ia-ne viata si lui Dumnezeu ati strigat: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Mintea omeneasca nu poate pricepe cruzimea chinurilor pe
care le-ati rabdat, Sfintilor, caci rastigniti pe podea, cu
franghii ude ati fost batuti, degetele cu clesti v-au zdrobit si
cu scanduri peste fata v-au lovit incat infatisare de oameni
nu mai aveati, dar voi, urmand lui Hristos, Cel Rastignit,
toate ati suferit si pe calai ati iertat, pentru care va laudam
zicand:
Bucurati-va, trupuri in chinuri zdrobite.
Bucurati-va, suflete in foc lamurite.
Bucurati-va, ca satana a cerut sa va cearna.
Bucurati-va, caci credinta avut-ati drept arma.
Bucurati-va, ca pana in sfarsit ati rabdat.
Bucurati-va, ca Hristos putere v-a dat.
Bucurati-va, ca mult patimind v-ati sfarsit.
Bucurati-va, caci cu chip luminat ati murit.
Bucurati-va, ca v-au nins flori de nea pe mormant.
Bucurati-va, ca ingeri v-au plans nevazut.
Bucurati-va, ca munti de durere-ati suit.
Bucurati-va, ca Domnul la El v-a primit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 8-lea:
Iudeii cei robiti in Egipt nici in parte n-au rabdat suferintele
voastre, Sfintilor Marturisitori, ca nu pietre si caramizi v-ati
trudit a framanta, ci cu brate istovite munti de pamant din
loc ati mutat, si ati croit albie de lacrimi si sange pe care
toate apele Dunarii n-o vor putea spala, caci glasul
suferintei voastre neincetat se-nalta la cer, strigand lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Glas au dat apele si adancurile cumplitului Canal s-au
cutremurat, ca nu sunt graiuri care sa nu se auda si dureri
care sa nu rodeasca; iar noi, Sfintilor, glasul patimirii
voastre din strafunduri auzindu-l, graim catre voi unele ca
acestea:
Bucurati-va, suflete tari ca muntii batrani.
Bucurati-va, pomi viscoliti de furtuni.
Bucurati-va, ca-n arsita si ger ati trudit.
Bucurati-va, ca pamantul cu sange-ati sfintit.
Bucurati-va, ca goi si flamanzi ati rabdat.
Bucurati-va, caci cu lacrimi in stanca ati sapat.
Bucurati-va, ca-n sudori drum prin piatra ati croit.
Bucurati-va, ca drept plata lovituri ati primit.
Bucurati-va, ca sub valuri ati fost risipiti.
Bucurati-va, ca sub mal si nisip odihniti.
Bucurati-va, ca trupul istovit v-au zdrobit.
Bucurati-va, ca sufletul mai vartos a rodit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 9-lea:
Lumina a rasarit in temnita suferinzilor de la Targu Ocna,
caci ca un soare a stralucit intr-insa, senin la suflet si chip,
sfantul temnitelor romanesti, mangaierea suferinzilor si
lauda nevoitorilor, cel ce in trezvie si rugaciunea inimii
petrecand, darul Duhului Sfant a agonisit si sfarsitul mai
dinainte cunoscandu-si, cu bucurie s-a mutat la Domnul,
cantand: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
"Iubiti pe cei ce va prigonesc" a poruncit Hristos, iar voi
Sfintilor cuvantul Lui intocmai l-ati implinit, ca la Targu
Ocna in noaptea Nasterii Domnului un preot muribund a
cerut sa fie dus la cel care cumplit il chinuise, si
mangaindu-l cu blandete i-a spus: "Te iert din toata inima si
cred ca Hristos, Care-i mai bun decat noi, te va ierta si El".
Iar acela, caindu-se, cu lacrimi s-a marturisit, si in aceeasi
noapte amandoi la Domnul cu pace au plecat, iar noi
minunandu-ne de puterea dragostei va laudam zicand:
Bucurati-va, urmatori ai poruncilor dumnezeiesti.
Bucurati-va, ravnitori ai maririi ceresti.
Bucurati-va, ca Rugaciunea lui Iisus ati primit.
Bucurati-va, ca darul Duhului Sfant v-a umbrit,
Bucurati-va, ca Evanghelia v-a fost indreptar,
Bucurati-va, c-ati aflat luminare si har.
Bucurati-va, ca soare intre voi a stralucit.
Bucurati-va, ca "sfantul inchisorilor" l-ati numit.
Bucurati-va, ca a odraslit din durere si chin.
Bucurati-va, ca sufletul i-a fost alb ca un crin.
Bucurati-va, ca in mormant nestiut l-au zvarlit.
Bucurati-va, ca cerul in giulgiu de nea l-a invelit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 10-lea:
Voit-au vrajmasii lui Hristos nu doar sa va zdrobeasca
trupurile si sufletele, ci si credinta cea adevarata sa o
batjocoreasca, pentru aceea la Sfintele Sarbatori ale
Ortodoxiei va sileau a savarsi blasfemii pe care mintea
omeneasca nu le poate inchipui, iar voi Sfintilor umilinta si
chi-nurile rabdand, cereati ajutorul lui Dumnezeu,
intarindu-va si strigand: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Bucuria Invierii a stralucit in intunecata mina de la Baia
Sprie, cand in maruntaiele pamantului preotii intemnitati cu
cutremur au strigat: "Veniti de luati lumina!" si sfredelele
in chip de clopot au inceput a rasuna, lampasele s-au
aprins, iar osanditii ingenuncheati cu lacrimi au cantat
"Hristos a inviat!", de care lucruri minunandu-ne va laudam
strigand:
Bucurati-va, cei ce de vii ati fost ingropati.
Bucurati-va, ca de Hristos n-ati voit sa va lepadati.
Bucurati-va, ca-n batjocura carne in Vinerea Mare v-au dat.
Bucurati-va, ca foamea rabdand, n-ati mancat
Bucurati-va, ca Invierea in adancuri ati praznuit
Bucurati-va, ca prin post si marturisire v-ati curatit.
Bucurati-va, ca o cruce din barne ati inaltat
Bucurati-va, ca sfredele in chip de clopote au sunat.
Bucurati-va, ca odajdii de pret n-ati avut
Bucurati-va, ca epitrahil din stergar alb ati facut
Bucurati-va, caci cu ingerii impreuna ati slujit
Bucurati-va, ca sub pamant pe Hristos ati marturisit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 11-lea:
Cumplita prigoana cea cu manie pornita asupra voastra n-a
crutat nici firea femeiasca cea slaba, si intocmai
mucenitelor de demult, multime de femei cu indrazneala au
marturisit dragostea lor pentru Hristos si neam, si chinurile
au rabdat cu bucurie, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Ingrozitu-s-au credinciosii vazand adus spre ardere un trup
de femeie schingiuit, iar calaii cei cu inima de piatra,
nicicum luand seama ca acela viata mai avea intr-insul, cu
grabire l-au aruncat in cuptor si vaiete surde din flacari au
rasunat, iar noi cutremurandu-ne de unele ca acestea cu
frica graim:
Bucurati-va, trupuri firave cu suflet calit.
Bucurati-va, ca pe Hristos cu indrazneala ati marturisit.
Bucurati-va, ca mucenitelor din vechime v-ati asemanat.
Bucurati-va, ca multe feluri de chinuri ati rabdat.
Bucurati-va, ca batjocuri si loviri ati primit.
Bucurati-va, ca spanzurandu-va cumplit v-au strujit.
Bucurati-va, ca spre impuscare pieptul vostru l-au dat.
Bucurati-va, ca mainile soldatilor pe arme au tremurat.
Bucurati-va, ca trupurile v-au batut pana la sange.
Bucurati-va, ca de suflete nu s-au putut atinge.
Bucurati-va, cu Sfintii acestui neam prigonit.
Bucurati-va, toti care in credinta ati murit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 12-lea:
Harul cel dumnezeiesc v-a umbrit in chip minunat,
Sfintilor, si-n temnitele de la Pitesti, Aiud, Gherla, Sighet,
Baia Sprie, Targu Ocna si Canal asemenea mucenicilor din
vechime patimiri de multe feluri ati rabdat, iar voi bine
stiind ca lucrare de sus era aceasta, mai vartos pe Hristos L-
ati chemat, cantand: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
De nimic ati socotit viata aceasta pamanteasca si sufletul v-
ati pus pentru dreapta-credinta si neamul stramosesc, iar
acum la limanul cel fara de durere si intristare va veseliti,
cu toti dreptii laudand pe Dumnezeu si auzind de la noi
unele ca acestea:
Bucurati-va, aripi in zbor secerate.
Bucurati-va, chipuri de har luminate.
Bucurati-va, vieti care-n lanturi v-ati frant.
Bucurati-va, ca lumea pe voi v-a urat.
Bucurati-va, raze in bezna aprinse.
Bucurati-va, brate la ceruri intinse.
Bucurati-va, sfinti fara cruce si nume.
Bucurati-va, tample cu albe cunune.
Bucurati-va, rauri cu ape curate.
Bucurati-va, ramuri de rod incarcate.
Bucurati-va, soli care bine-ati vestit.
Bucurati-va, stanci cu tarii de granit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota
neamului romanesc ati suit!
Condacul al 13-lea:
O, Sfintilor Marturisitori, cei ce in temnita chinuri de multe
feluri ati rabdat si pentru invierea neamului romanesc
(crestinesc) moarte muceniceasca cu vitejie ati primit,
indraznire avand catre Hristos Dumnezeu, faceti rugaciune
ca sa ne izbavim de toata inselaciunea diavoleasca si
credinta ortodoxa cu barbatie sa marturisim, ca mantuindu-
ne, pururea sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
(acest condac se zice de trei ori).

Apoi iarasi se zice Icosul cel dintai: De la icoana si de la

altar... si Condacul intai: Pe Marturisitorii cei alesi... Apoi
se citeste aceasta:

RUGACIUNE catre Sfintii Romani din inchisori

O, Sfintilor Marturisitori, care in temnite si prigoane, prin

multele voastre patimiri ati stavilit intaratarea vrajmasului
cea cu manie pornita asupra Bisericii lui Hristos, voua celor
ce ati suferit foame, ger, schingiuiri, umilinta si chinuri de
tot felul intru apararea legii celei stramosesti, va aducem
multumirile noastre. Ca cei ce bine v-ati savarsit pentru
invierea neamului romanesc, iar acum cu ingerii si cu
arhanghelii va veseliti in lumina cea neinserata a Imparatiei
ceresti, va rugam sa nu incetati sa mijlociti la
Preaputernicul Dumnezeu ca sa ne dea iertare de pacate si
sa ne pazeasca pe noi si Sfanta Biserica Sa de navalirea
altor neamuri asupra noastra, de necredinta si de razboiul
cel dintre noi.
Povatuiti-ne pururea pe calea mantuirii, a rabdarii si a
dragostei, ca neclintiti si uniti sa ramanem pana la sfarsitul
vietii intru credinta cea adevarata.
Asa, Sfintilor Marturisitori, care in stramtorarile si
necazurile din viata voastra pamanteasca ati cerut ajutorul
Puterilor ceresti, rugamu-va pe voi noi nevrednicii, ca sa
primiti in acest ceas rugaciunile noastre si sa ne acoperiti de
smintelile veacului acestuia si de rautatile celor potrivnici,
ca si noi pe calea cea stramta si cu chinuri neinfricati sa
marturisim Evanghelia lui Hristos, spre slava lui Dumnezeu
si mantuirea neamului romanesc, Amin.