CURSUL 6

ADJECTIVE DE DECLINAREA 1 SI A 2-A

1. Consideratii generale

Adjectivele se acorda cu substantivul pe care il califica in gen, numar si caz.

Adjectivele au in general trei terminatii: masculine, feminine si neutre.
Sunt adjective care au doar doua terminatii: cele masculine si feminine avand aceleasi
terminatii, iar cele neutre au terminatii separate.
Adjectivele se invata cu toate cele trei, respectiv doua, terminatii. Acestea sunt
terminatiile la singualar, N, si constituie formele de dictionar ale adjectivelor.

2. Declinarea adjectivelor: avgaqo,j( &h,( &o,n

Teminatiile in M, F, N sunt: &o,j( &h,( &o,n. Bineinteles ca accentele pot fi in alta

parte decat pe terminatiile adjectivelor, ca in acest caz.
Declinarea in M si N se face dupa paradigma declinarii a 2-a a substantivelor, iar in F se
face dupa paradigma declianrii 1 a substantivelor, asa dupa cum urmeaza:

Sg. M F N
N. avgaqo,j avgaqh, avgaqo,n
G. avgaqou/ avgaqh/j avgaqou/
D. avgaqw/| avgaqh/| avgaqw/|
A. avgaqo,n avgaqh,n avgaqo,n
V. avgaqe, N. N.

Pl. M F N
N. avgaqoi, avgaqai, avgaqa,
G. avgaqw/n avgaqw/n avgaqw/n
D. avgaqoi/j avgaqai/j avgaqoi/j
A. avgaqou,j avgaqa,j avgaqa,
V. N. N. N.

2.3. Declinarea adjectivelor ale caror radacina se temina in una din vocalele e( i sau
r( la F, singular si plural, se face dupa paradigma a–pur, dupa cum urmeaza:

Sg. M F N
N. a[gioj a`gi,a a[gion
G. a`gi,ou a`gi,aj a`gi,ou
D. a`gi,w| a`gi,a| a`gi,w|
A. a[gion a`gi,an a[gion
V. a[gie N. N.

Pl. M F N
N. a[gioi a[giai a[gia
G. a`gi,wn a`gi,wn a`gi,wn
D. a`gi,oij a`gi,aij a`gi,oij
A. a`gi,ouj a`gi,aj a[gia
V. N. N. N.

Ca un exercitiu, declinati: mikro,j( &a,( &o,n

Un exemplu a unui adjective cu doua terminatii: adu,natoj( &on. M si F se declina
impreuna dupa paradigma lo,goj a declinarii a 2-a. La plural sa se decline ca si tema de
casa.

Sg. M F identic cu M N
N. avdu,natoj avdu,natoj avdu,naton
G. &ou - ou
D. &w| - w|
A. -on - on
V. -e - N.

3. Folosirea sau functia adjectivelor in propozitie: au trei functii sau folosiri:

Atributiva: avgaqo.j profh,thj) profh,thj avgaqo,j) Adjectivul poate sta inainte

sau dupa substantiv. De regula sta inainte de substantiv, exceptie fiind intentia de
accentuare (emfatic), cand se aseaza dupa substantiv, ca in cazul al doilea de mai sus.
Poate sta in pozitie (ascriptiva) atributiva, adica intre art. hot. si substantiv: o` avgaqo.j
a;nqrwpoj.
Se cunoaste si pozitia (restrictiv) atributiva, cand art. hot. se repeta si substantivul se
aseaza emfatic inainte de adjectiv, ca in cazul: o` poimh,n o` kalo,j)
ATENTIE: Adjectivele in pozitie atributiva nu pot sta fara art. hot. daca substantivul pe
care il determina are art. hot.

Predicativa: o` a;nqrwpoj avgaqo,j) avgaqo.j o` a;nqrwpoj)

Cand adjectivul nu are art. hot. si substantivul are art. hot., atunci vorbim de pozita
predicativa a adjectivelor.
In pozitia predicativa, adjectivele totdeauna au functie predicativa. Se traduc cu punerea
verbului copulativ ‚este’ intre substantiv si adjectiv chiar daca in greaca nu apare verbul
‚a fi’ (eivmi,), ca in o` a;nqrwpoj avgaqo,j)‚Omul este bun’.
Deosebirea intre pozitia predicativa si cea atributiva a adjectivelor se face pe baza
prezentei sau a lipsei art. hot. de dinaintea adjectivului. Un exercitiu de recunoastere:
avgaqo,j o` maqhth,j $evstin%) h` kalh. gunh,)

Substantivala: oi` avgaqoi,,( ‚oamenii buni’; ai` avgaqai, ‚femeile bune’; ta.
avgaqa, ‚lucrurile bune’.

Functia substantivala a adjectivelor, ca si in lb. romana, poate fi realizata prin simpla

adaugare a art. hotarat in genul si la numarul respectiv pentru a ‚substantiviza’ adjectivul.
In romana avem, de exemplu, ‚inteleptul’, de la adjectivul ‚intelept’. o` sofo,j)
 4. Exercitii:

Vocabular: Tipei lectia 7 si cel dat de profesor

Traducere in romana: Tipei pag. 46, Exercitiile 67 I-II, si cele date de profesor

5. Vocabular

avgaqo,j, &h, bun i`kano,j, &h, sufficient; destul

&o,n &o,n
avgaphto,j( &h, iubit loipo,j, &h, &o,n rest; ramasita
&o,n
a;lloj( &h &on alt, alta me,soj, &h &on de/din mijloc
dunato,j( &h, puternic; posibil ovli,goj, &h &on putin; mic
&o,n
e[kastoj( &h fiecare ptwco,j, &h, sarac
&on &o,n
e;scatoj( &h ultimul tuflo,j, &h, &o,n orb
&on
kaino,j( &h, nou i;dioj( &a, &on propriu; specific
&o,n
kako,j( &h, rau, urat evleu,qeroj( &a liber
&o,n &on
kalo,j( &h, &o,n bun, frumos kaqaro,j( &a, curat
&o,n
mo,noj( &h &on singur[ul]; doar palaio,j( &a, vechi
&o,n
pisto,j( &h, credincios, fidel plou,sioj( &a bogat
&o,n &on
prw/toj( &h &on primul; mai intai o[moioj( &a asemanator; identic
&on
sofo,j( &h, &o,n intelept avdu,natoj( &o imposibil
n
tri,toj h on al treilea aivw,nioj( &on etern, vesnic
a[gioj( &a, &on sfant; sacru avka,qartoj( &o necurat
n
a;xioj( &a &on demn, vrednic a;pistoj( &on necredincios
deu,teroj( &a al doilea o` Ioan
&on vIwa,nhj( vIwa,
nnhj
di,kaioj( &a drept, just o` baptisth,j Botezatorul
&on
e[teroj( &a &on altul; diferit o` evrga,thj lucrator, muncitor
ivscuro,j( &a, puternic o` krith,j judecator
&o,n
maka,rioj( &a binecuvantat, o` Andrei
&on fericit vAndre,aj( &ou
mikro,j( &a, mic; putin o` vHli,aj( &ou Ilie
&o,n
nekro,j( &a, mort o` vIou,daj( &a Iuda (G. doric)
&o,n
neo,j( &a, &o,n nou ga,r caci; pentru ca
ponhro,j( &a, rau ou=n deoarece; deci
&o,n
de, dar; si a;ra deaceea; asadar,
deci
oude, si nu, nici nu oi` loipoi, ramasita, ceilalti