Digitally signed by

Library TUM
Reason: I attest to the UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
accuracy and integrity
of this document

PROCESE TRANZITORII ÎN SISTEMELE DE

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Utilizarea calculatoarelor la calcule în proiectele

de an şi de licenţă

Indicaţii metodice

Chişinău
2013
0
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Energetică

Catedra Electroenergetică

PROCESE TRANZITORII ÎN SISTEMELE DE

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Utilizarea calculatoarelor la calcule în proiectele

de an şi de licenţă

Indicaţii metodice

Chişinău
UTM
2013
1
 Lucrarea este elaborată în baza indicaţiilor metodice editate în
anul 1986 (autori: Iu. Kiseliov şi L. Crasnojon) şi include indicaţii
privind efectuarea calculelor curenţilor de scurtcircuit în sistemele
de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale şi
date privind parametrii elementelor acestor sisteme. Este descris, de
asemenea, un program de calcul la calculator a curenţilor de
scurtcircuit elaborat la Catedra Electroenergetică a UTM, precum şi
indicaţii privind efectuarea calculelor cu utilizarea acestuia.
Lucrarea este destinată pentru uzul studenţilor de la
specialitatea 523.1 Electroenergetica, specializările Sisteme şi reţele
electrice şi Energetica industrială (ambele forme de studii).

Elaborare: V. Pogora conferenţiar universitar,

doctor în ştiinţe tehnice

Recenzent: L. Iazloveţchii conferenţiar universitar,

doctor în ştiinţe tehnice
Coordonator
de ediţie: I. Stratan profesor universitar,
doctor în ştiinţe tehnice

© U.T.M., 2013

2
 Cuprins

Consideraţii generale privind calculul curenţilor de 4

scurtcircuit ………………...............………………..........
1 Сalculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele şi instalaţiile
6
cu tensiunea mai mare de 1000 V ………………...............
1.1 Calculul curenţilor la scurtcircuite trifazate ................. 6
1.2 Calculul curenţilor la scurtcircuite nesimetrice ............ 15
2 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele şi instalaţiile
cu tensiunea de până la 1000 V ......................................... 21
2.1 Particularităţile calculului curenţilor de scurtcircuit
în reţelele de joasă tensiune ........................................... 21
2.2 Calculul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice.......... 22
3 Calculul asistat de calculator al curenţilor de scurtcircuit
în sistemele de alimentare cu energie electrică ale
întreprinderilor industriale ................................................. 33
3.1 Descrierea programului de calcul al curenţilor de
scurtcircuit (CSC).......................................................... 33
3.2 Utilizarea schemei generalizate de calcul şi pregătirea
datelor iniţiale pentru calculul curenţilor de scurt-
circuit ............................................................................. 35
3.3 Ordinea de lucru în programul CSC ............................. 40
Bibliografie ......................................................................... 44
Anexă .................................................................................. 45

3
 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CALCULUL
CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

La etapa de proiectare a sistemelor electroenergetice şi a

sistemelor de alimentare cu energie electrică, cât şi la etapa de
exploatare a acestora apare necesitatea de a alege utilajele electrice
şi părţile conductoare.
Acestea se aleg conform parametrilor regimurilor de lungă
durată şi, totodată, se verifică conform regimurilor de scurtă durată
(de avarie, de postavarie, de reparaţie), determinant în acest context
fiind regimul de scurtcircuit (s.c.).
Conform regimului de scurtcircuit, utilajele electrice şi părţile
conductoare se verifică la stabilitate termică şi electrodinamică, iar
aparatele de comutaţie – şi la capacitatea de comutare.
Luând în consideraţie caracterul discret de variaţie a
parametrilor utilajului electric, calculul curenţilor de scurtcircuit,
pentru verificarea acestuia se admite a fi realizat cu aproximaţie,
considerând o serie de ipoteze simplificatoare. Totodată, eroarea
calculelor nu trebuie să depăşească 5...10%.
De regulă, se consideră următoarele ipoteze simplificatoare:
– lipsesc pendulaţiile rotoarelor generatoarelor pe parcursul
procesului tranzitoriu electromagnetic la scurtcircuit
(tsc < 0,5 s). În acest caz, vectorii T.E.M. ai tuturor
generatoarelor coincid după fază;
– caracteristicile tuturor elementelor schemei se consideră
liniare (sistemele magnetice ale maşinilor electrice şi ale
instalaţiilor electrotehnice nu sunt saturate);
– toate elementele schemei sunt simetrice, cu excepţia locului de
scurtcircuit;
– se neglijează rezistenţele elementelor schemei la determinarea
amplitudinii componentei periodice a curentului de
scurtcircuit dacă rezistenţa rezultantă a schemei în raport cu
punctul de scurtcircuit nu depăşeşte 30% din reactanţa
rezultantă corespunzătoare. Totodată, rezistenţa trebuie luată

4
 în consideraţie la determinarea constantelor de amortizare a
componentelor aperiodice ale curenţilor de scurtcircuit;
– se neglijează curenţii de magnetizare ai transformatoarelor şi
autotransformatoarelor;
– se neglijează capacităţile transversale distribuite ale liniilor
electrice aeriene cu tensiunea 110-220 kV, dacă lungimea
acestora nu depăşeşte 200 km, şi cu tensiunea 330-750 kV,
dacă lungimea acestora nu depăşeşte 150 km;
– sarcina se consideră aproximativ printr-o impedanţă
echivalentă constantă, care depinde de componenţa acestei
sarcini.
Totodată, la determinarea curenţilor de scurtcircuit în reţelele
electrice cu tensiunea de până la 1000 V, în afară de aceste ipoteze
se mai consideră:
– că tensiunea la barele de înaltă tensiune a transformatoarelor
ce alimentează aceste reţele are amplitudinea constantă pe
întreaga durată a scurtcircuitului;
– la calcule se iau în consideraţie atât reactanţele, cât şi
rezistenţele tuturor elementelor circuitului în scurtcircuit.

5
 1 CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN
REŢELELE ŞI INSTALAŢIILE CU TENSIUNEA
MAI MARE DE 1000 V
1.1 Calculul curenţilor la scurtcircuite trifazate
Calculul curenţilor la scurtcircuite trifazate se efectuează în
ordinea următoare:
– se întocmeşte schema de calcul pentru sistemul examinat;
– se întocmeşte schema echivalentă pentru schema de calcul
obţinută;
– schema echivalentă prin transformări treptate se aduce la o
formă simplă în aşa fel, încât fiecare din sursele de alimentare sau
grupul de surse, care se caracterizează printr-o valoare determinată
′′ ), să fie legate cu punctul de scurtcircuit
a T.E.M. echivalente ( E ech
printr-o reactanţă rezultantă (Xrez);
– se determină valoarea iniţială a componentei periodice a
curentului de scurtcircuit prin valorile cunoscute ale reactanţei
rezultante şi T.E.M. echivalente în conformitate cu legea lui Ohm,
apoi se determină curentul de şoc şi, dacă este necesar,
componentele periodică şi aperiodică a curentului de scurtcircuit
pentru diferite momente de timp.
1.1.1 Schema de calcul şi schema echivalentă la calculul
curentului de scurtcircuit trifazat
Schema de calcul pentru determinarea curentului de
scurtcircuit reprezintă o schemă în variantă monofilară, în care sunt
introduse toate elementele sistemului care influenţează asupra
curentului de scurtcircuit (generatoarele, compensatoarele,
motoarele sincrone şi asincrone, transformatoarele, reactoarele,
liniile electrice de transport ce leagă sursele de energie cu locul de
scurtcircuit).
Pe schema de calcul sau în tabelele anexate la aceasta se
indică parametrii nominali (tensiunile, puterile, reactanţele) ai
acestor elemente.

6
 Conform schemei de calcul, se întocmeşte schema echivalentă
în care legăturile magnetice sunt înlocuite cu legături electrice
(galvanice).
În schema echivalentă toate elementele sistemului se introduc
cu reactanţele respective, iar generatoarele, motoarele şi sarcinile
generalizate – şi cu T.E.M.
Parametrii elementelor schemei echivalente pot fi exprimaţi în
unităţi absolute sau relative.
Dacă se lucrează în unităţi absolute, atunci reactanţele şi
T.E.M. ale schemei echivalente trebuie raportate la una şi aceeaşi
treaptă de tensiune (de bază). În calculele practice, în calitate de
treaptă de bază este raţional să fie considerată treapta unde se
produce scurtcircuitul.
Raportarea la treapta de bază a T.E.M., tensiunilor, curenţilor,
impedanţelor, rezistenţelor şi reactanţelor schemei echivalente,
calculate în unităţi absolute (u.a.), se efectuează prin relaţiile
[4, p.30; 5, p.18]:
E& = E ⋅ ( K 1 ⋅ K 2 ... K n ) ;
U& = U ⋅ ( K ⋅ K ... K ) ;
1 2 n

I
I& = ; (1.1)
K 1 ⋅ K 2 ⋅ ... K n
X& = X ⋅ ( K 1 ⋅ K 2 ⋅ ...⋅ K n ) 2 ;
R& = R ⋅ ( K ⋅ K ⋅ ...⋅ K ) 2 ;
1 2 n

Z& = Z ⋅ ( K 1 ⋅ K 2 ⋅...⋅ K n ) 2 ,
unde E& , U& , I& , X& , R& , Z& sunt T.E.M., tensiunea, curentul, reactanţa,
rezistenţa şi impedanţa raportate la treapta de tensiune de bază;
E, U, I, X, R, Z – valorile aceloraşi mărimi la treapta reală de
tensiune;
K1,K2,...Kn – rapoartele de transformare ale transfor-
matoarelor conectate între treapta de tensiune de bază şi treapta
pentru care sunt cunoscute valorile mărimilor care trebuie raportate.

7
 Fiecare din aceşti coeficienţi se determină prin raportul
tensiunii de mers în gol a înfăşurării orientate spre treapta de
tensiune de bază, către tensiunea de mers în gol a celeilalte
înfăşurări (figura 1.1).
U 2′

Figura 1.1 – Schema simplificată a unui sistem cu trei trepte de

tensiune
În scopul simplificării calculelor, pentru fiecare din treptele
electrice din schema de calcul, în loc de tensiunea reală pe bare, se
indică tensiunea medie nominală Um.nom. în corespundere cu scara
următoare [3, p.37; 4, p.31]:
770; 515; 340; 230; 154; 115; 37; 24; 20; 18; 15,75; 13,8;
10,5; 6,3; 3,15; 0,69; 0,525; 0,4; 0,23; 0,127 kV.
Considerând la fiecare treaptă în orice punct al acesteia
tensiunea egală cu tensiunea medie nominală din şirul dat, este
posibilă o raportare aproximativă care se realizează prin aceleaşi
relaţii (1.1) în care produsele K 1 ⋅ K 2 ⋅ ...⋅ K n sunt înlocuite cu
U m .nom . baza
rapoarte , unde U m .nom . baza şi Um.nom. sunt tensiunile medii
U m .nom .
nominale, corespunzător, la treapta de bază şi la treapta pentru care
se efectuează recalculul.
În cazul când parametrii schemei echivalente se determină în
unităţi relative, valorile T.E.M. şi ale reactanţelor schemei se
exprimă în cote-părţi de la valorile mărimilor de bază.
În calitate de mărimi de bază se consideră puterea de bază (la
calcule este raţional a considera, de regulă, Sb=100 MVA sau 1000
MVA) şi tensiunea de bază Ub (tensiunea medie nominală la treapta
de scurtcircuit).
În acest caz, curentul de bază şi reactanţa de bază se determină
prin relaţiile:

8
 Sb U b2
Ib = ; Xb = . (1.2)
3 ⋅ Ub Sb
Mărimile de bază, de regulă, se exprimă în următoarele
unităţi:
tensiunea – în kilovolţi (kV),
puterea – în megavolt-amperi (MVA),
rezistenţa – în ohmi (Ω).
În caz de raportare aproximativă, când la fiecare treaptă de
tensiune în loc de tensiunile reale se consideră tensiunile medii
nominale din şirul prezentat anterior, T.E.M şi reactanţele
elementelor pot fi determinate prin relaţiile [2, p.31; 5, p.20]:
E* b = E* nom ;
Sb S (1.3)
X * b = X * nom ⋅ sau X * b = X ⋅ 2 b .
S nom U m .nom
Cu asteriscuri sunt marcaţi parametrii exprimaţi în unităţi
relative (u.r.) şi raportaţi, corespunzător, la condiţiile de bază sau
nominale.
1.1.2 Parametrii elementelor schemei echivalente
Parametrii elementelor schemei echivalente pot fi determinaţi
atât în unităţi absolute, cât şi în unităţi relative.
Expresiile de calcul pentru determinarea valorilor raportate ale
reactanţelor elementelor schemei de calcul în unităţi absolute sau
relative sunt prezentate în tabelul 1.1. Pentru unele elemente, în
tabel sunt prezentate câteva relaţii de calcul a reactanţei, ţinând cont
de faptul care parametri ce caracterizează elementul dat se cunosc şi
în ce unităţi sunt exprimaţi aceştia (în u.a. sau u.r. raportate la
condiţiile nominale).

9
Tabelul 1.1 – Expresiile de calcul pentru determinarea reactanţelor
elementelor schemei de calcul
Para- Expresia de calcul a reactanţei
Elementul metrii
sistemului cunos- în unităţi absolute (Ohm) în unităţi relative
cuţi
X d′′* nom U b2 Sb
X = X d′′* nom ⋅ X * b = X d′′* nom ⋅
Generator Snom S nom S nom
sincron X d′′ ,% X d′′% U b2 X d′′% Sb
X= ⋅ X *b = ⋅
100 S nom 100 S nom
Snom
2
U Sb
Ss.c. X= b
X *b =
S s .c . S s .c .
Sistem Inom.dec. U b2 Sb
X= X *b =
electroener- 3 ⋅ I nom .dec . ⋅ U m .nom
getic 3 ⋅ I nom .dec . ⋅ U m .nom
X s* nom U b2 Sb
X = X s* nom ⋅ X * b = X s* nom ⋅
Snom S nom S nom
Transformator U k ,% U k , % U b2 Uk % Sb
cu două înfă- X= ⋅ X *b = ⋅
Snom 100 S nom 100 S nom
şurări
Uk % U î % U b2 Uî % Sb
î −m
Xî = ⋅ X î* b = ⋅
100 S nom 100 S nom
Transformator U k î− j %
cu trei înfă- U % U2 Um % Sb
Xm = m ⋅ b X m* b = ⋅
şurări şi auto- 100 S nom 100 S nom
transformator U k m− j % U j % U b2 Uj % Sb
Xj = ⋅ X j* b = ⋅
Snom 100 S nom 100 S nom
Xr U b2 Sb
Reactor Um.nom X = Xr ⋅ X*b = X r ⋅
U m2 .nom U m2 .nom
Linie electrică Xspec U b2 Sb
(aeriană, în l X = X spec ⋅ l ⋅ X * b = X spec ⋅ l ⋅
U m2 .nom U m2 .nom
cablu) Um.nom
Motor sincron, X"* nom
motor asinc- Snom (sau U b2 Sb
ron, sarcină X = X *′′nom ⋅ X * b = X *′′nom ⋅
Pnom şi S nom S nom
generalizată cosϕnom)
Remarcă: Snom – puterea nominală a elementului, MVA;
10
 Sb – puterea de bază, MVA;
Ss.c. – puterea de scurtcircuit de la sistemul
electroenergetic, MVA;
Inom.dec. – curentul nominal de deconectare al întrerupăto-
rului în linia de legătură cu sistemul electro-
energetic, kA;
X s* nom – reactanţa nominală relativă a sistemului
electroenergetic;
Uk,% – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului,
în %;
Ib – curentul de bază, kA;
Um.nom – tensiunea medie nominală la treapta la care este
poziţionat elementul examinat, kV;
Xspec – reactanţa inductivă specifică a liniei, Ohm/km;
l – lungimea liniei, km.
Pentru transformatoarele cu trei înfăşurări şi autotrans-
formatoare
( 1
)
U î ,% = U î − m , % + U î − j , % − U m − j , % ;
2
U m ,% = (U î − m , % + U m − j , % − U î − j , % );
1
2
U j ,% = (U î − j , % + U m − j , % − U î − m , % ) .
1
2
Dacă valorile iniţiale ale reactanţelor supratranzitorii ale
surselor de alimentare X d′′* şi ale reactanţelor specifice a liniilor
Xspec. nu sunt cunoscute, atunci pot fi luate în calcul valorile medii
ale acestor mărimi prezentate în [11, p.315; 14, p. 40].
Valorile medii ale T.E.M. supratranzitorii E*′′ pentru calcule
aproximative sunt prezentate în [3, p.133; 4, p.72].

11
 1.1.3 Calculul valorii eficace iniţiale a componentei
periodice a curentului de scurtcircuit trifazat

Pentru calculul valorii eficace iniţiale a componentei periodice

a curentului de scurtcircuit trifazat Ip.o. (curentul supratranzitoriu I")
trebuie efectuate următoarele operaţii:
1) transfigurarea schemei echivalente şi determinarea T.E.M.
echivalente şi reactanţei rezultante a schemei în raport cu
punctul de scurtcircuit;
2) determinarea, în conformitate cu legea lui Ohm, a
curentului Ip.o., raportat la treapta de tensiune de bază;
3) determinarea, la necesitatea, a valorilor curenţilor de
scurtcircuit în elementele schemei de calcul.

În schema echivalentă toate reactanţele se notează cu o fracţie,

la numărătorul căreia se înscrie numărul de ordine al reactanţei, iar
la numitor – valoarea ei (în unităţi absolute sau în unităţi relative,
raportată la condiţiile de bază).
Transfigurarea schemei se efectuează în direcţia de la sursele
de alimentare spre locul de scurtcircuit. Pentru reducerea schemei
echivalente la o formă simplă se utilizează modalităţile, cunoscute
din teoria circuitelor electrice liniare. Printre acestea sunt:
compunerea în serie şi în paralel a reactanţelor, transformarea stelei
în triunghi echivalent sau invers, transformarea unei stele cu mai
multe raze într-un poligon complet, substituirea a mai multor surse
cu valori diferite ale T.E.M., conectate într-un nod comun printr-o
singură sursă cu o T.E.M. echivalentă, contopirea punctelor schemei
cu acelaşi potenţial şi a. Relaţiile de bază la transfigurarea
schemelor sunt prezentate în [3, p. 493-496; 7, p.132-134].
Valoarea eficace iniţială a componentei periodice a curentului
total de scurtcircuit trifazat se determină prin relaţia:
E*′′rez
I ′′ = ⋅ Ib .
X * rez

12
 Aici mărimile E rez ′′ * b şi X rez ′′ * b sunt exprimate în unităţi
relative, raportate la condiţiile de bază.
În elementele separate ale schemei valorile curenţilor se
determină prin metoda transfigurării treptate a schemei rezultante în
direcţie inversă şi aducerea ei la forma iniţială.
Influenţa motoarelor sincrone şi asincrone, conectate în locul
scurtcircuitului, se ia în consideraţie prin sumarea curentului
supratranzitoriu de la sistemul electroenergetic Is" şi a curenţilor
supratranzitorii de la motoarele sincrone (MS) I ′MS ′ şi de la
motoarele asincrone (MA) I ′MA ′ :
I Σ′′ = I s′′ + I ′MS
′ + I ′MA
′ .
Curenţii supratranzitorii de la MS şi MA se determină prin
relaţiile:
E ′′ E ′′
I ′MS
′ = MS* ⋅ I nom .MS ; I ′MA ′ = MA* ⋅ I nom .MA ,
X ′MS
′ * X ′MA
′ *
unde Inom.MS, Inom.MA sunt, corespunzător, curenţii nominali totali ai
MS şi MA;
E ′MS
′ * , E ′MA
′ * – corespunzător, T.E.M supratranzitorii ale MS sau
MA.
La calculele aproximative
EMS* = 1,1; EMA* = 0,9 [4, p.72; 7, p.130];
X ′MS
′ * , X ′MA
′ * – corespunzător, reactanţele MS şi MA.
La calculele aproximative
X ′MS
′ * = 0 ,2 ; X ′MA ′ * = 0 ,2 [4, p.72; 11, p.315].

1.1.4 Calculul componentei aperiodice a curentului de

scurtcircuit trifazat

Valoarea iniţială a componentei aperiodice a curentului la un

scurtcircuit trifazat se determină prin relaţia:
ia( 3,0) = 2 · I ′′ .

13
 Valoarea acestei componente pentru un moment arbitrar de
timp
t
−
ia ,t = 2 · I ′′·e Ta
,
unde Ta este constanta de timp de amortizare a componentei
aperiodice a curentului de scurtcircuit
X rez
Ta = .
ω · Rrez
Pentru o schemă de calcul dezvoltată se determină curentul
aperiodic ia,t pentru fiecare ramură generatoare (sistem, motor
electric), apoi se determină curentul aperiodic total în punctul de
scurtcircuit:
t t
− −
i a ,tΣ = 2 · I ′S′ ·e + 2 · I ′M′ ·e
Ta ,S Ta ,M
,
unde I ′S′ , I ′M′ , Ta,S, Ta,M sunt, corespunzător, valorile eficace iniţiale
ale componentelor periodice ale curentului de scurtcircuit şi
constantele de timp de amortizare ale componentelor aperiodice ale
sistemului şi ale motorului electric.

1.1.5 Determinarea curentului de şoc, a valorii eficace

maxime a curentului total de scurtcircuit şi a puterii de
scurtcircuit trifazat în momentul iniţial al
scurtcircuitului

Curentul de şoc la un scurtcircuit trifazat se determină prin

relaţia:
i ş = K ş ⋅ 2 ⋅ I p .0 , (1.4)
unde I p .0 este valoarea eficace iniţială a componentei periodice a
curentului de scurtcircuit (curentul supratranzitoriu I ′′ );
Kş – coeficient de şoc:
0 ,01
−
Kş = 1+ e Ta
.
Dacă scurtcircuitul are loc la bornele generatorului, atunci
14
pentru ramura acestuia constanta de timp Ta poate fi determinată din
cataloage.
La calculele aproximative pot fi utilizate date din [7, p.149].
Dacă scurtcircuitul are loc la o oarecare îndepărtare de la
generatoare, atunci pot fi utilizate valori medii ale mărimilor Ta şi
Kş, prezentate în [7, p.150; 8, p.127] pentru nodurile caracteristice
ale reţelei.
Valoarea eficace maximă a curentului total de scurtcircuit se
determină prin relaţia
I ş = I ′′ ⋅ 1 + 2(K ş − 1) 2 .
Puterea supratranzitorie de scurtcircuit
S ′′ = 3 · U m .nom ⋅ I/ ′′ .
Influenţa motoarelor sincrone şi ale motoarelor asincrone,
conectate în locul scurtcircuitului, se ia în consideraţie prin sumarea
curentului de şoc iş de la sistem şi a curenţilor de şoc de la
motoarele sincrone şi (sau) motoarele asincrone:
i şΣ = i ş S + i ş MS + i ş MA ,
unde i ş MS = 2 · I ′MS
′ · K ş MS ;
i ş MA = 2 · I ′MA
′ · K ş MA .
Valoarea componentei periodice a curentului de scurtcircuit
pentru orice moment de timp poate fi determinată folosind curbele
de tip sau de calcul [2, p.89-93; 4, p.79-84].

1.2 Calculul curenţilor la scurtcircuite nesimetrice

La calculul scurtcircuitelor nesimetrice se aplică metoda

componentelor simetrice. În acest caz, problema determinării
curenţilor şi tensiunilor pentru scurtcircuitele nesimetrice se reduce
la calculul componentelor simetrice ale acestor mărimi, prin care în
continuare pot fi determinate simplu mărimile de fază.
Se recomandă următoarea ordine de calcul:
1. Se întocmesc schemele echivalente de succesiune pozitivă,
negativă şi homopolară. Este de menţionat că la scurtcircuite
15
bifazate se vor întocmi două scheme echivalente: de secvenţa
pozitivă şi negativă, iar la scurtcircuite monofazate şi bifazate cu
punere la pământ – trei scheme echivalente: de secvenţă pozitivă,
negativă şi homopolară
2. Se simplifică aceste scheme şi se determină reactanţele lor
rezultante X1 rez, X2 rez, X0 rez în raport cu punctul de scurtcircuit şi
T.E.M. echivalentă de succesiune pozitivă Ee′′ (fig.1.2, a).
Schemele echivalente rezultante de succesiune pozitivă (a),
negativă (b) şi homopolară (c) pentru un scurtcircuit nesimetric sunt
prezentate în figura 1.2.
Ee′′

a) b) c)

Figura 1.2 – Schemele de succesiune pozitivă (a), negativă (b)

şi homoplară (c) pentru un scurtcircuit nesimetric

3. Se determină valoarea componentei de succesiune pozitivă

( )
a curentului în locul de scurtcircuit I K(n1) .
4. Prin valoarea cunoscută a curentului I K(n1) se determină
valoarea componentei periodice a curentului total în locul
scurtcircuitului nesimetric examinat.

1.2.1 Întocmirea schemelor echivalente şi determinarea

reactanţelor de diferite succesiuni

Schema echivalentă de succesiune pozitivă se întocmeşte la fel

ca şi schema echivalentă la calculul scurtcircuitului trifazat, fiindcă
curenţii la un scurtcircuit trifazat sunt curenţi de succesiune
16
pozitivă: sistemul de curenţi la un scurtcircuit trifazat este simetric,
echilibrat şi are o succesiune pozitivă a fazelor.
Pentru toate elementele schemei de calcul X 1 = X (3 ) , adică
reactanţa de succesiune pozitivă a elementului corespunde
reactanţei pentru regimul simetric de funcţionare al acestuia şi se
determină în corespundere cu indicaţiile din subcapitolul 1.1.2.
Schema echivalentă de succesiune negativă conţine aceleaşi
elemente ca şi schema de succesiune pozitivă, fiindcă căile de
circulaţie ale curenţilor de succesiune pozitivă şi negativă sunt
aceleaşi. T.E.M. de succesiune negativă sunt egale cu zero.
Pentru toate elementele statice care nu au circuite cuplate
magnetic, mobile unul faţă de altul (transformatoare, linii,
reactoare), reactanţele de succesiune negativă X2 sunt egale cu
reactanţele de succesiune pozitivă X1.
Pentru maşinile sincrone la calcule pot fi considerate
următoarele valori ale reactanţei de succesiune negativă:
X 2 ≈ 1 ,22 X d′′ – pentru maşinile cu înfăşurări de amortizare şi
X 2 ≈ 1 ,45 X d′′ – pentru maşinile fără înfăşurări de amortizare. La
calculele aproximative se poate considera X 2 = X 1 = X d′′
[4, p.130]. Reactanţa de succesiune negativă pentru motorul
asincron se consideră egală cu reactanţa lui supratranzitorie (pentru
alunecarea s=1).
Reactanţa de succesiune negativă a oricărei sarcini
generalizate, raportată la puterea ei totală şi la tensiunea medie
nominală a treptei de transformare în locul conectării acesteia, se
consideră egală cu X 2* = 0 ,35 .
Configuraţia schemei de succesiune homopolară este
determinată de schema reţelei, schemele de conexiune ale
înfăşurărilor transformatoarelor şi regimurile de legare la pământ a
neutrelor acestora. Schema de succesiune homopolară nu conţine
T.E.M. Este raţional a începe întocmirea schemei de succesiune
homopolară de la punctul de scurtcircuit, considerând că în acest
punct este aplicată o tensiune de succesiune homopolară.

17
 Valorile reactanţelor de succesiune homopolară pentru
maşinile sincrone în calculele aproximative pot fi considerate
[4, p.131]:
X 0 = (0 ,15 ...0 ,6 )· X d′′ .
Reactanţele de succesiune homopolară a transformatoarelor şi
autotransformatoarelor într-o măsură considerabilă sunt determinate
de construcţia şi schemele de conexiune ale înfăşurărilor şi se
determină în conformitate cu recomandările din [3, p.285-292;
7, p.159-161].
Dacă în neutrul înfăşurării transformatorului, parcurse de
curenţii homopolari, este conectată o rezistenţă sau reactanţă,
aceasta se ia în consideraţie prin conectarea în schema echivalentă a
unei rezistenţe sau reactanţe cu valoare întreită.
Liniile electrice aeriene au reactanţa X0 cu mult mai mare
decât reactanţa de succesiune pozitivă [3, p.292-302; 7, p.159] şi în
calculele aproximative pentru ele pot fi acceptate valori medii ale
rapoartelor X0 /X1 în corespundere cu tabelul 1.2.

Tabelul 1.2 – Valorile medii ale rapoartelor X0 /X1 pentru

liniile electrice aeriene [4]
Raportul
Linia
X0 / X1
Linie cu simplu circuit fără conductor de protecţie 3,5
La fel, cu conductor de protecţie din oţel 3,0
La fel, cu conductor de protecţie din material cu 2,0
rezistivitate mică
Linie cu dublu circuit fără conductor de protecţie 5,5
La fel, cu conductor de protecţie din oţel 4,7
La fel, cu conductor de protecţie din material cu 3,0
rezistivitate mică
Reactanţa de succesiune homopolară pentru cabluri electrice
poate fi luată în limitele X0 = (3,5...4,6)·X1 în funcţie de calea de
reîntoarcere a curenţilor homopolari (numai prin mantalele

18
cablurilor sau prin mantale şi prin pământ); rezistenţa de succesiune
homopolară a cablurilor R0=10·R1 [3, p.302-303; 4, p.134; 5, p.42].
La reactoare inductanţa mutuală între faze este relativ mică şi
de aceea în calculele practice, de regulă, se consideră
X 1 ≈ X 2 ≈ X 0 [4, p.131].
Reactanţele rezultante ale schemelor de diferite succesiuni se
determină la fel ca şi la calculul scurtcircuitului trifazat, reducând
schema echivalentă pentru succesiunea corespunzătoare prin
transfigurări succesive la o formă simplă.

1.2.2 Calculul curenţilor la scurtcircuite nesimetrice

În corespundere cu regula de echivalenţă a succesiunii

pozitive [3, p.325; 4, p.150], curentul de succesiune pozitivă la un
scurtcircuit nesimetric I K(n1) se determină ca un curent la un
scurtcircuit trifazat într-un punct îndepărtat de punctul real de
scurtcircuit printr-o reactanţă suplimentară ∆ X (n ) .
În formă generală expresia pentru determinarea curentului
(n )
IK1
E ′′
I K(n1) = (n ) e (n ) ,
X 1rez + ∆X
unde X 1(rez
n)
este reactanţa rezultantă de succesiune pozitivă pentru
tipul dat de scurtcircuit;
∆ X (n ) – reactanţa suplimentară care depinde de tipul
scurtcircuitului.
Relaţiile de calcul ale reactanţei suplimentare pentru diferite
tipuri de scurtcircuite nesimetrice sunt prezentate în tabelul 1.3.
Mărimea curentului de fază pentru orice tip de scurtcircuit
nesimetric
I K(n ) = m (n ) · I K(n1) ,
unde m (n ) este un coeficient de proporţionalitate, valoarea căruia
depinde de tipul scurtcircuitului şi care se determină din tabelul 1.3.

19
Tabelul 1.3 – Relaţiile de calcul pentru determinarea componente-
lor simetrice ale curenţilor pentru diferite tipuri de
scurtcircuite nesimetrice [3, 4]
Tipul scurtcircuitului nesimetric
Mărimea de scurtcircuit bifazat cu scurtcircuit
calcul scurtcircuit
punere la pământ monofazat
bifazat K(2)
K(1,1) K(1)
Reactanţa
X 2Σ · X 0Σ
suplimentară X 2Σ X 2Σ + X 0Σ
X 2Σ + X 0Σ
∆ X (n )
Coeficientul X 2Σ · X 0Σ
3· 1 −
m (n ) 3 (X 2Σ
+ X 0Σ ) 2
3

Curentul de
E e′′
succesiune Ee′′
Ee′′ X 2Σ · X 0Σ
pozitivă X 1Σ + X 1Σ + X 2 Σ + X 0 Σ
X 1Σ + X 2 Σ X 2Σ + X 0Σ
I K(n1)
Curentul de
succesiune X 0Σ
− IK 1 − IK1 IK1
negativă X 2Σ + X 0Σ
(n )
IK 2
Curentul de
succesiune X 2Σ
0 − IK1 IK1
homopolară X 0Σ + X 2Σ
I K( n0)
Curentul în 3 ⋅ IK1
0 0
fază A, IKA
Remarcă: Faza A este considerată ca fază de referinţă, deoarece la
orice tip de s.c. nesimetric aceasta se află în condiţii
deosebite de condiţiile celorlalte două faze.
Curenţii şi tensiunile de fază în diferite ramuri ale schemei la
scurtcircuite nesimetrice se determină prin sumarea componentelor
simetrice ale acestor mărimi, determinate în prealabil din schemele
corespunzătoare de diferite succesiuni, pa baza regulilor cunoscute
de distribuţie a curenţilor şi tensiunilor în circuitele electrice liniare.
20
 2 CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN
REŢELELE ŞI INSTALAŢIILE CU TENSIUNEA DE
PÂNĂ LA 1000 V

2.1 Particularităţile calculului curenţilor de scurtcircuit

în reţelele de joasă tensiune

Deosibirea în calculele curenţilor de scurtcircuit în reţelele cu

tensiunea de până la 1000 V şi în cele cu tensiunea ce depăşeşte
1000 V este cauzată de două particularităţi:
1) rezistenţele elementelor circuitului scurtcircuitat în reţelele
cu tensiunea de până la 1000 V au valori considerabile şi chiar pot
depăşi valorile reactanţelor corespunzătoare din care cauză ele
trebuie să fie luate în calcul;
2) dacă instalaţia electrică cu tensiunea de până la 1000 V se
alimentează printr-un transformator coborâtor de tensiune, atunci se
poate considera că amplitudinea componentei periodice a curentului
de scurtcircuit la partea de joasă tensiune a transformatorului
rămâne constantă pe întreaga durată a scurtcircuitului (dacă puterea
sistemului depăşeşte de aproximativ 25 ori puterea
transformatorului coborâtor de tensiune 6...10/0,4 kV).
La calcule se iau în consideraţie nu numai rezistenţele şi
reactanţele transformatoarelor, cablurilor, conductoarelor şi barelor,
dar şi rezistenţele aparatelor (bobinelor de curent ale
declanşatoarelor întrerupătoarelor, înfăşurărilor primare cu mai
multe spire ale transformatoarelor de curent, contactelor aparatelor
de comutaţie).
Este necesar, de asemenea, a lua în consideraţie rezistenţele
tranzitorii Rt ale tuturor contactelor circuitului scurtcircuitat (la
bare, la bornele aparatelor şi în locul de scurtcircuit), fiindcă
valorile reale ale curenţilor de scurtcircuit sunt cu mult mai mici
decât valorile calculate fără considerarea acestor rezistenţe.
Dacă lipsesc date veridice privind contactele din circuit şi
rezistenţele tranzitorii ale acestora, se recomandă a include în

21
calcule următoarele valori ale rezistenţelor tranzitorii sumare
[8, p.37]:
a) la un scurtcircuit în instalaţia de distribuţie (ID) de joasă
tensiune a postului de transformare – 15 mOhm;
b) la un scurtcircuit în tablourile de distribuţie primare şi la
bornele receptoarelor, alimentate prin linii radiale de la ID ale
posturilor de transformare sau de la magistralele principale –
20 mOhm;
c) la un scurtcircuit în tablourile de distribuţie secundare din
secţii şi la bornele receptoarelor, alimentate de la tablourile de
distribuţie primare – 25 mOhm;
d) la un scurtcircuit la bornele receptoarelor electrice
alimentate de la tablourile de distribuţie secundare – 30 mOhm.
Rezistenţele şi reactanţele tuturor elementelor circuitului se
exprimă în unităţi absolute (de regulă, în miliohmi) şi se raportă la
tensiunea treptei de s.c.
În calitate de tensiuni medii nominale Um.nom. pentru treptele
de transformare corespunzătoare se recomandă a lua [3, p.37]:
0,69; 0,525; 0,4; 0,23; 0,127 kV.

2.2 Calculul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice

2.2.1 Schema de calcul şi schema echivalentă la calculul

curentului de scurtcircuit trifazat
Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat în reţelele şi
instalaţiile cu tensiunea de până la 1000 V se efectuează în
corespundere cu schema de calcul, în componenţa căreia se includ
toate elemente ce influenţează valoarea curentului de scurtcircuit.
Influenţa motoarelor se ia în consideraţie în cazul când acestea sunt
conectate nemijlocit în locul de scurtcircuit sau printr-un cablu,
lungimea căruia nu depăşeşte 5 m.
În figura 2.1 este prezentată o schema electrică generalizată a
unei reţele electrice de distribuţie de joasă tensiune a unui sistem de
alimentare cu energie electrică care poate fi utilizată la calculul
curenţilor de scurtcircuit în proiectele de an şi de licenţă.

22
23

Figura 2.1 - Schema electrică generalizată a unei reţele electrice de distribuţie de joasă
tensiune a unui sistem de AEE
23
 Schema este într-o măsură oarecare universală, deoarece
permite folosirea unor ramuri separate ale ei, începând cu sistemul
electroenergetic şi terminând cu un receptor electric.
Astfel, este posibil a prezenta schema de calcul în formă de
schemă radială sau magistrală şi a examina diferite modalităţi de
canalizare a energiei electrice (cablu, bare protejate ş.a.) de la postul
de transformare din secţie spre un receptor separat. Deoarece
transformatoarele posturilor cu două transformatoare, de regulă,
funcţionează separat, schema prezentată în figura 2.1 poate fi
utilizată la calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea de joasă
tensiune, alimentată atât de la un post de transformare cu un
transformator, cât şi de la un post cu două transformatoare.
Fiecare student alege individual schema de calcul a reţelei de
joasă tensiune în corespundere cu puterea, categoria de alimentare a
receptoarelor şi amplasarea utilajului tehnologic în secţie.
În schema prezentată în figura 2.1 sunt acceptate următoarele
notări ale elementelor:

T – transformator de forţă;
B1 – barele postului de transformare prefabricat,
sectorul de la transformator până la barele
instalaţiei de distribuţie (ID) 0,4 kV;
B2 – un sector al barelor colectoare în limitele celu-
lei de intrare a ID-0,4 kV;
B3 – un sector al barelor colectoare în limitele
celulelor de linie a ID-0,4 kV;
QF – întrerupător automat;
QS – întrerupător cu pârghie;
FV – siguranţă fuzibilă;
KM – contactor, demaror;
W – linie electrică aeriană sau în cablu;
ШМА – corespunzător, conductoare - bare prefabricate
ШРА (CB) magistrale şi de distribuţie;
C – conductor în ţeavă;

24
 TA – transformator de curent;
ID – instalaţie de distribuţie;
DP – dulap de putere;
M – motor sincron sau asincron.

Pe baza schemei de calcul monofilare se întocmesc scheme

echivalente separate pentru rezistenţe şi reactanţe (figura 2.2).

a)
K1 K2
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10

b)
Figura 2.2 – Scheme echivalente de succesiune pozitivă
pentru reactanţe (a) şi rezistenţe (b)
Aici:
X1 – reactanţa sistemului (R1 = 0);
X2,R2 – reactanţa şi rezistenţa transformatorului de forţă T;
X3,R3 – reactanţa şi rezistenţa barelor B1;
X4,R4 – reactanţa şi rezistenţa bobinei de curent a
declanşatorului întrerupătorului de intrare QF1 a
PT;
X5,R5 – reactanţa şi rezistenţa transformatorului de curent
TA1;
X6,R6 – reactanţa şi rezistenţa barelor B2 şi B3;
X7,R7 – reactanţa şi rezistenţa bobinei de curent a
declanşatorului întrerupătorului de linie QF2;
X8,R8 – reactanţa şi rezistenţa transformatorului de curent
TA2;
X9,R9 – reactanţa şi rezistenţa sectorului de la trans-
formatorul TA2 până la punctul de scurtcircuit;
X10,R10 – reactanţa şi rezistenţa conductorului în ţeavă sau a
cablului.
25
 Aici sunt posibile diferite variante de alimentare a
scurtcircuitului, în funcţie de poziţionarea punctului de scurtcircuit.
De exemplu:
1) la un scurtcircuit în p. K1 (figura 2.1), când acesta este
alimentat de la ID-0,4 kV a PT prin linia în cablu w (în cazul
schemei magistrale – prin linii în cablu), reactanţa X9 şi rezistenţa
R9 se vor determina în funcţie de aparatele utilizate, după cum
urmează:
a) întrerupător automat QF, atunci
X 9 = X w + X QF ;
R9 = Rw + RQF ;
b) întrerupător cu pârghie QS şi siguranţă FU, atunci
X9 = Xw ;
R9 = Rw + Rtranz .QS + Rtranz .FU .
2) La un scurtcircuit în punctul K2 (figura 2.1), când acesta
este alimentat de la barele ID-0,4 kV a PT prin bare prefabricate
magistrale şi de distribuţie, atunci
X 9 = X ШМА + X QF + X ШРА ;
R9 = RШМА + RQF + RШРА .
La calcule aproximative, rezistenţele tranzitorii ale contactelor
întrerupătorului cu pârghie QS, a siguranţei FU şi a contactorului
(demarorului) KM pot fi incluse în rezistenţa tranzitorie sumară RtΣ
(vezi recomandările din p. 2.1).

2.2.2 Rezistenţele şi reactanţele elementelor circuitului

scurtcircuitat în instalaţiile cu tensiunea de până
la 1000 V

A. Reţeaua de alimentare
La determinarea reactanţei externe a reţelei de alimentare cu
tensiunea mai mare de 1000 V în raport cu reţeaua cu tensiunea de
26
până la 1000 V, legate cu prima printr-un transformator coborâtor
de tensiune, sunt posibile următoarele cazuri:
9 Este cunoscută reactanţa sumară în unităţi relative a
elementelor sistemului până la transformatorul coborâtor de
tensiune din secţie. În acest caz, atare reactanţă se exprimă în
miliohmi şi se raportează la tensiunea secundară a transformatorului
(0,4 kV):
U m2 .nom . JT U m2 .nom . JT
X s = X s*nom ⋅ sau X s = X s *b ⋅ ,
Snom .s Sb
unde X s* nom şi X s* b sunt reactanţele sistemului în u.r. raportate,
corespunzător, la condiţiile nominale sau de bază;
S nom .s – puterea aparentă nominală a sistemului;
Sb – puterea aparentă de bază.
(3 )
9 Este cunoscut curentul de s.c. I K de la sistem la bornele
înfăşurării de înaltă tensiune a transformatorului coborâtor din
secţie, atunci:
2
U ⎛U ⎞
X S = m .nom(.3ÎT) ⎜⎜ m .nom .JT ⎟⎟ .
3 · I K ⎝ U m .nom .ÎT ⎠
9 Este cunoscut curentul nominal de deconectare a între-
rupătorului instalat în reţeaua de înaltă tensiune a transformatorului
coborâtor din secţie, Inom.dec., atunci:
2
U ⎛U ⎞
X S = m .nom . ÎT ⎜⎜ m .nom .JT ⎟⎟ ,
3 ·I nom .dec. ⎝ U m .nom . ÎT ⎠
unde X S este reactanţa reţelei de înaltă tensiune ce alimentează
scurtcircuitul, mOhm;
U m .nom .ÎT , U m .nom .JT – corespunzător, tensiunile medii nomi-
nale la înfăşurările de înaltă şi joasă tensiune ale transformatorului,
V;

27
 IK şi Inom.dec. – corespunzător, curentul de scurtcircuit în
punctul K1 şi curentul nominal de deconectare a întrerupătorului de
înaltă tensiune, kA.

B. Transformatoarele de forţă

Impedanţa, rezistenţa şi reactanţa de succesiune pozitivă a

transformatorului coborâtor de tensiune, raportate la treapta de joasă
tensiune, pot fi determinate prin următoarele relaţii:
2
U K % U m .nom . JT
ZT = · ;
100 S nom .t
∆ PK · U m2 .nom .JT
RT = ;
S nom .t
X T = ZT2 − RT2 ,
unde S nom .t este puterea nominală a transformatorului, kVA;
∆ PK – pierderile de scurtcircuit în transformator, kW;
UK – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului, %;
ZT, XT, RT – corespunzător, impedanţa, reactanţa şi rezistenţa
transformatorului, mOhm.
La determinarea rezistenţelor şi reactanţelor transformatoa-
relor PT din secţii la fel pot fi utilizate datele prezentate în tabelul
A4 din anexă.
Rezistenţa şi reactanţa de succesiune homopolară a
transformatorului cu conexiunea înfăşurărilor ∆/Y0-11 practic sunt
egale, corespunzător, cu rezistenţa şi reactanţa de succesiune directă
ale acestuia.
Dacă conexiunea înfăşurărilor este Y/Y0-0, rezistenţa şi
reactanţa de succesiune homopolară sunt cu mult mai mari decât
rezistenţa şi reactanţa de succesiune pozitivă (tabelul A4 din anexă).

28
 C. Bare conductoare

Rezistenţele şi reactanţele de succesiune pozitivă ale barelor

plate pot fi determinate din tabelul A5, iar a conductoarelor-bare
prefabricate (ШМА, ШРА) – din tabelul A6 din anexă.
Rezistenţele şi reactanţele de succesiune homopolară depind
de mulţi factori (de amplasarea şi realizarea reţelei de legare la
pământ, distanţa până la construcţiile apropiate din material
conductor ş. a.) şi variază în limite largi.
La calcule aproximative valorile acestor rezistenţe şi reactanţe
pot fi acceptate în limitele [12, p.163]:
R0 = (5…14,7) R1;
X0 = (7,5…9,4) X1.
În cele mai multe cazuri este admisibil a considera
R0 = 10·R1 şi X0 = 8,5·X1. Dacă lipsesc datele uzinelor
producătoare, se poate considera: pentru conductoare-bare
R0 = 10·R1 şi X0 = 10·X1; pentru cablurile cu trei conductoare
R0 = 10·R1 şi X0 = 4·X1 [8, p.141].
La determinarea rezistenţelor şi reactanţelor barelor B2 şi B3
(figura 2.1) trebuie avut în vedere faptul că lungimea acestora este
egală cu produsul dintre lăţimea celulei de linie (600 mm) şi
numărul celulelor 0,4 kV parcurse de curentul de scurtcircuit în
punctul examinat.
D. Cabluri, conductoare
Rezistenţele şi reactanţele specifice ale conductoarelor şi
cablurilor cu fire din cupru şi aluminiu pentru sarcina nominală sunt
prezentate în tabelele A7 ... A16 din anexă.
Rezistenţele şi reactanţele de secvenţă homopolară ale
cablurilor depind de modul de pozare, prezenţa sau absenţa unui
înveliş – conductor, rezistenţa de punere la pământ a acestui înveliş
şi alţi factori. Valorile acestor mărimi sunt prezentate în aceleaşi
tabele A7...A16. La calculele aproximative ale curenţilor la

29
scurtcircuite nesimetrice pot fi acceptate valori ale lui X0 şi R0 după
cum urmează [5, p.42]: R0 = 10·R1 , X0 = (3,5…4,5)· X1 .

E. Aparatele în instalaţiile cu tensiunea de până la 1000 V

Valorile aproximative ale rezistenţelor şi reactanţelor

bobinelor primare ale transformatoarelor de curent sunt prezentate
în tabelul A18, a bobinelor de curent maximal a declanşatoarelor
întrerupătoarelor automate şi a contactelor acestora – în tabelul A19
din anexă. Datele privind rezistenţele tranzitorii de contact la
conexiunile cablurilor, conductoarelor-bare şi rezistenţele
contactelor demontabile ale aparatelor de comutaţie sunt prezentate
în tabelele A17, A18 şi A19 din anexă.

2.2.3 Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat

Valoarea eficace iniţială a componentei periodice a curentului

de scurtcircuit trifazat, fără a lua în consideraţie influenţa
motoarelor asincrone, conectate nemijlocit în locul de scurtcircuit se
determină prin relaţia:
U m .nom JT
I (p3.0) = ,
3 · R12rez + X 12rez
unde R1rez , X 1rez sunt, corespunzător, rezistenţa şi reactanţa
rezultante de succesiune pozitivă a circuitului scurtcircuitat, mOhm.
Influenţa motoarelor asincrone (MA), conectate nemijlocit în
locul de scurtcircuit, poate fi luată în consideraţie aproximativ,
majorând valoarea I (p3.0) cu mărimea 4 ⋅ I nom .Σ MA ( I nom .Σ MA –
curentul nominal sumar al motoarelor) [9, p.341; 11, p.336].
Curentul de şoc la un scurtcircuit trifazat se determină prin
relaţia (1.3). La calculele aproximative ale curentului de şoc iş la
barele instalaţiilor de distribuţie 0,4 kV ale PT se poate considera Kş
= 1,2...1,3 (în caz de alimentare de la transformatoare cu puterea

30
40...250 kVA) şi Kş = 1,35...1,5 (în caz de alimentare de la
transformatoare cu puterea 400...1000 kVA).
Influenţa MA, conectate nemijlocit în locul de scurtcircuit,
poate fi luată în consideraţie aproximativ, majorând valoarea iş ,
determinată prin relaţia (1.3), cu mărimea 7 ⋅ I nom .ΣMA [9, p.341].

2.2.4 Calculul curentului de scurtcircuit monofazat

Calculul acestui curent se efectuează pentru cel mai

îndepărtat electric receptor cu scopul de a verifica condiţia
deconectării automate sigure a sectorului deteriorat [1, p.77, 567]:
I K(1) ≥ 3 · I FU ;
I K(1 ) ≥ 3 · I nom .decl . ,
unde I FU este curentul nominal al elementului fuzibil al celei mai
apropiate siguranţe;
Inom.decl. – curentul nominal al declanşatorului nereglabil sau
reglajul de curent al declanşatorului reglabil al întrerupătorului
automat cu caracteristică invers dependentă de curent.
Pentru întrerupătoarele echipate numai cu declanşatoare
electromagnetice (de secţionare), această condiţie va fi următoarea
[1, p. 77]:
I K(1 ) ≥ 1 ,4 ⋅ I regl .d .s . - pentru întrerupătoarele automate cu
Inom ≤ 100 A;
(1 )
I K ≥ 1 ,25 ⋅ I regl .d .s . - pentru întrerupătoarele automate cu
Inom > 100 A.
Aici I regl .d .s . este reglajul de curent al declanşatorului de
secţionare al întrerupătorului.
Valoarea eficace iniţială a componentei periodice a curentului
de scurtcircuit monofazat, fără considerarea influenţei motoarelor
asincrone, conectate nemijlocit în locul scurtcircuitului se determină
prin relaţia:

31
 3 ·U m .nom .JT
I (p1.)0 = ,
(R1rez + R2rez + R0 rez )2 + ( X 1rez + X 2 rez + X 0rez )2
unde R1rez, R2rez, R0rez, X2rez, X2rez, X0rez sunt, corespunzător,
rezistenţele şi reactanţele de succesiune pozitivă, negativă şi
homopolară a circuitului scurcircuitat, mOhm.
Rezistenţele şi reactanţele de succesiune pozitivă şi negativă a
elementelor circuitului scurctcircuitat sunt egale între ele, de aceea
pot fi folosite valorile calculate în prealabil ale acestor rezistenţe şi
reactanţe pentru circuitul de alimentare a celui mai îndepărtat
electric receptor.
Rezistenţele şi reactanţele de succesiune homopolară pentru
elementele circuitului pot fi determinate conform recomandărilor
din p. 2.2.2.
În cazul când în loc de reactanţele şi rezistenţele de diferite
secvenţe pentru elementele circuitului este cunoscută impedanţa
buclei „fază–nul”, e raţional a determina curentul de scurtcircuit
monofazat prin relaţia [14, p.56]:
U m .nom . JT
I K(1 ) = ,
⎛ ZT ⎞
3 ⋅ ⎜ Zb + ⎟
⎝ 3 ⎠
unde Z b este impedanţa buclei „fază–nul” care include impedanţa
barelor, rezistenţele aparatelor şi rezistenţele tranzitorii ale
contactelor, începând de la neutrul transformatorului coborâtor de
tensiune, Zb = Rb2 + X b2 , mOhm;
ZT – impedanţa transformatorului, mOhm.
ZT = (R1T + R2T + R0T )2 + ( X 1T + X 2T + X 0T )2 .

32
 3 ALCULUL ASISTAT DE CALCULATOR AL
CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN
SISTEMELE DE ALIMENTARE CU ENERGIE
ELECTRICĂ ALE ÎNTREPRINDERILOR
INDUSTRIALE

3.1 Descrierea programului de calcul al curenţilor

de scurtcircuit (CSC)

Programul de calcul la calculator al curenţilor de scurtcircuit

în sistemele de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor
industriale CSC, elaborat la Catedra Electroenergetică a UTM,
permite a lua în consideraţie specificul sistemului de alimentare cu
energie electrică (AEE) al întreprinderilor industriale, precum şi
alimentarea suplimentară a scurtcircuitului de la motoarele sincrone
şi asincrone. Totodată, acest program permite a determina curentul
de scurtcircuit monofazat la bornele celui mai îndepărtat electric
receptor.
La baza programului CSC sunt puse principiile metodelor
existente de calcul al curenţilor de scurtcircuit [5, 6].
Programul are menirea de a obţine următorii indici de bază:
– curentul supratranzitoriu de scurtcircuit trifazat I ′′ ( 3 ) ;
– curentul de şoc la scurtcircuit trifazat i ş( 3 ) ;
– valoarea eficace iniţială a componentei periodice a
curentului de scurtcircuit bifazat I ′′ ( 2 ) ;
– puterea supratranzitorie de scurtcircuitul trifazat S ′′ ( 3 ) ;
– curentul de scurtcircuit monofazat (pentru un punct de
calcul) I k(1 ) .
Ordinegrama algoritmului de calcul al curenţilor de
scurtcircuit este prezentată în figura 3.1.

33
 Informaţia care urmează a fi introdusă în calculator se prezintă
în formă de tabel şi include datele iniţiale şi numerele punctelor de
scurtcircuit.
Informaţia de ieşire se obţine într-un fişier aparte şi poate fi
vizualizată pe ecranul monitorului sau extrasă la tipar.

Început
9

1
10

2 3 11

12
4
5 13

6
Sfîrşit
7

Figura 3.1– Ordinegrama algoritmului de calcul al

curenţilor de scurtcircuit
Blocurile algoritmului din figura 3.1 au următoarea
semnificaţie:
1 – introducerea datelor iniţiale;
2 – control: tensiunea în nod Ui >1;
3 – determinarea rezistenţei şi reactanţei sectorului în
34
 unităţi relative raportate la condiţiile de bază;
4 – determinarea rezistenţei şi reactanţei sectorului în mOhm;
5 – determinarea impedanţei rezultante până la nodul
de calcul;
6 – determinarea curenţilor I"(3), iş(3) , Iş(3), I"(2) şi a puterii
S"(3) de la sistem;
7 – considerarea alimentării scurtcircuitului de la MS şi MA;
8 – determinarea curentului total de scurtcircuit;
9 – control: este necesar sau nu a imprima pe hârtie
rezultatele;
10 – imprimarea rezultatelor calculului;
11 – control: mai sunt sau nu noduri;
12 – calculul curentului Ik(1) în ultimul nod;
13 – imprimarea rezultatelor calculului curentului Ik(1).

La utilizarea programului CSC trebuie ţinut cont de

următoarele limitări:
– numărul maximal de sectoare ale N = 60
circuitului de calcul
– numărul maximal de puncte de s.c. K = 10
– puterea minimală a transformatorului Snom.t = 25 kVA
– limitele de variere a parametrilor pe 0,001-9,99999·105
sectoare

3.2. Utilizarea schemei generalizate de calcul şi pregătirea

datelor iniţiale pentru calculul curenţilor de
scurtcircuit

Schema de calcul se întocmeşte în baza schemei generalizate

(fig.2.1) în care sunt prezentate mai multe variante de configuraţie
ale schemei sistemului de AEE. Se alege varianta de schemă care
corespunde situaţiei concrete de alimentare a celui mai îndepărtat
electric receptor din secţia examinată.

35
 După alegerea variantei schemei, în circuitul de calcul se
evidenţiază sectoare ce corespund unor elemente separate ale
acestuia. Sectoarelor, începând cu sistemul electroenergetic (este
notat cu numărul 1), li se atribuie numere în ordinea crescătoare, în
direcţia de la sistemul electroenergetic spre cel mai îndepărtat
electric receptor din secţie. Fiecărui nod i se atribuie numărul
sectorului corespunzător poziţionat înaintea acestuia. După aceasta,
în schema circuitului de calcul se notează nodurile de calcul –
punctele de scurtcircuit. Numărul punctului de scurtcircuit
corespunde numărului nodului de calcul. În caz de necesitate, în
nodurile de calcul se indică sarcina:
– în nodurile cu tensiunea mai mare decât 1000 V – motoarele
sincrone şi asincrone;
– în nodurile cu tensiunea mai mică decât 1000 V – numai
motoarele asincrone.
Se pregătesc datele iniţiale în formă de tabel (tabelul 3.2).
Forma de completare a unei sau altei linii a tabelului 3.1
depinde de faptul, cărui element al schemei de calcul îi corespunde
aceasta (transformatorului, liniei electrice aeriene ş. a.).
De exemplu, dacă sectorului nr. 2 al unei scheme de calcul
concrete îi corespunde transformatorul staţiei principale de
transformare coborâtoare (SPC), atunci în linia 2 se introduc
parametrii acestui transformator în ordinea indicată în tabelul 3.1
(Snom.t , Uk% , ∆Pk , Um.nom.).
Rezistenţele şi reactanţele elementelor schemei de calcul pot
fi selectate din tabelele A1…A19 ale anexei. În tabelele A20…A22
sunt prezentate valorile rezistenţelor îmbinărilor prin contact ale
cablurilor, conductoarelor-bare şi contactelor demontabile ale
aparatelor de comutaţie. La calcule aproximative este posibil a
considera în calcule valorile sumare ale rezistenţelor tranzitorii de
contact din circuit, inclusiv ale rezistenţei în locul de scurtcircuit,
conform recomandărilor din p. 2.1.

36
Tabelul 3.1 – Exemplu de prezentare a datelor iniţiale pentru
calculul curenţilor de scurtcircuit la calculator
Nu-
măr. A B C D RNP XNP F P Q E
sect.
1 Sdec. Xs. Ss. Um.nom.
2 Snom.t Uk% ∆Pk Um.nom.
3 Inom. Xr. 0 Um.nom.
4 Rspec. Xspec. l Um.nom.
5 R X 0 Um.nom. R0 X0
6 Rspec. Xspec. l Um.nom. Rspec.0 Xspec.0
7 ηn.a cosϕn.a ΣPn.a ηn.s cosϕn.s ΣPn.s
8 ηn cosϕn ΣPn
După introducerea datelor pe sectoare se indică punctele de
scurtcircuit (numerele barelor separate prin virgulă la care se vor
calcula curenţii de scurtcircuit). Numărul de puncte de scurtcircuit
nu trebuie să fie mai mare de 10.
Remarcă: În coloana „Numărul sectorului” se înscriu numerele
sectoarelor circuitului de calcul în ordine crescătoare.

În continuare, este arătată modalitatea de prezentare a

elementelor separate ale schemei de calcul la calculul curenţilor de
scurtcircuit în aceeaşi ordine ca şi în tabelul 3.1.
1. Sistemul electroenergetic
Sdec. – puterea de scurtcircuit deconectată de aparatul
sistemului, MVA;
Xs – reactanţa relativă a sistemului raportată la puterea Ss;
Ss – puterea sistemului, MVA.
Dacă unul din parametrii Sdec., Ss şi Xs nu este cunoscut, în
celula corespunzătoare se înscrie „0”;
Um.nom. – tensiunea medie nominală a sistemului.

37
 2. Transformatoarele staţiei sistemului sau ale staţiei
principale de transformare coborâtoare (SPC) a
întreprinderii
Sn.t – puterea nominală a transformatorului, kVA;
UK – tensiunea de scurtcircuit, %.
Pentru transformatoarele cu două înfăşurări U K , % = U K Î − J ,%;
Pentru transformatoarele cu trei înfăşurări U K , % = U K Î − M ,%
sau U K , % = U K Î −J , % (în funcţie de faptul care înfăşurări ale
transformatorului sunt parcurse de curentul de scurtcircuit).
Pentru transformatoarele cu trei înfăşurări şi cu înfăşurarea de
joasă tensiune divizată în cazul când părţile acesteia funcţionează în
paralel U K ,% = 1,875 ⋅ U K Î −( J 1 // J 2 ) ,% ;
∆PK – pierderile de scurtcircuit, kW;
Um.nom. – tensiunea medie nominală, kV (se consideră
tensiunea la treapta pentru care se calculează curentul de
scurtcircuit).
3. Reactoarele
In – curentul nominal al reactorului, kA;
Xr – reactanţa reactorului, %;
Um.nom. – tensiunea medie nominală, kV.

4. Liniile electrice aeriene şi în cablu, conductele de curent

la tensiuni mai mari de 1000 V

Rspec., Xspec. – rezistenţa şi reactanţa specifice a liniei,

Ohm/km;
Um.nom. – tensiunea medie nominală a liniei, kV.

38
 5. Transformatoare coborâtoare de tensiune din secţii,
transformatoare de curent, întrerupătoare automate şi
neautomate
R – rezistenţa aparatului (cu considerarea rezistenţei
tranzitorii) raportată la tensiunea Um.nom., mOhm;
X – reactanţa aparatului raportată la tensiunea Um.nom.,
mOhm;
Um.nom. – tensiunea medie nominală, kV (pentru
transformatoarele din secţii U m .nom . = U m .nom . JT );
R0, X0 – corespunzător, rezistenţa şi reactanţa de succesiune
homopolară raportate la tensiunea Um.nom., mOhm.
6. Cablurile, barele prefabricate, barele colectoare,
conductoarele la tensiunea de până la 1000 V
Rspec., Xspec. – rezistenţa şi reactanţa specifice ale liniei,
Ohm/km;
l – lungimea, m;
Um.nom. – tensiunea medie nominală, kV;
Rspec.0, Xspec.0 – rezistenţa şi reactanţa specifice de succesiune
homopolară, mOhm/m.
7. Motoarele sincrone şi asincrone la tensiuni mai mari de
1000 V
Σ Pnom . S , Σ Pnom . A – puterea nominală totală, corespunzător, a
motoarelor sincrone şi asincrone conectate
în nodul examinat, kW;
η nom . S ,η nom . A şi cos ϕ nom . S , cos ϕ nom . A – valorile medii ponde-
rate ale randamentelor şi a factorilor de
putere, corespunzător, pentru motoarele
sincrone şi asincrone.
8. Motoarele asincrone la tensiuni de până la 1000 V
Σ Pnom . – puterea nominală totală a motoarelor conectate în

39
 nodul examinat, kW;
η nom , cosϕ nom – valorile medii ponderate ale randamentului
nominal şi ale factorului de putere.
Parametrii motoarelor se înscriu în linia corespunzătore a
tabelului. Numărul liniei coincide cu numărul nodului în care sunt
conectate motoarele.
3.3 Ordinea de lucru în programul CSC

Ordinea de lucru în programul CSC este următoarea:

1. Se conectează calculatorul.
2. Se deschide mapa „kurs” care conţine o serie de fişiere cu
programe de calcul a sarcinilor secţiei şi întreprinderii, a
reţelei 0,4 kV din secţie şi a curenţilor de scurtcircuit.
După activarea fişierului „kurs.bat” din mapă se deschide
o fereastră cu o boxă în care sunt înscrise regimurile de
calcul menţionate anterior. Totodată, se propune a alege
regimul dorit.
3. Se deplasează chenarul la linia „curenţii de scurtcircuit” şi
se exercită tasta de intrare.
4. Se introduc datele iniţiale din tabelul pregătit în prealabil.
La introducere se va ţine cont de faptul că numărul de puncte
de scurtcircuit nu trebuie să fie mai mare de 10. Parametrii
elementelor se introduc drept constante de tip real cu formatul
Fm.n, unde 1 < m ≤ 5 .
Exemplu: Numărul de sectoare 15 ↵
Parametrii primului sector
16000, 10.5, 85 , 10.5 ↵
După introducerea constantelor, se accesează tasta de intrare
„ ↵ ”.
După introducerea tuturor datelor iniţiale, programul
realizează calculul curenţilor de scurtcircuit.
5. Rezultatele calculelor conform programului CSC se
înregistrează în fişierul REZ_SC în aceeaşi mapă în care este
40
amplasat programul propriu–zis. Acesta poate fi, în continuare
deschis cu una din aplicaţiile Microsoft WORD sau Notepad pentru
a vizualiza rezultatele pe ecranul monitorului sau a le imprima pe
coala de hârtie.
În continuare este prezentat un exemplu de completare a
tabelului cu date iniţiale conform schemei de calcul din figura 3.2 şi
a schemei echivalente din figura 3.3.
Sunt prezentate, de asemenea, şi rezultatele calculului
curenţilor de scurtcircuit conform programului CSC.

41
Figura 3.2 – Schema electrică a circuitului de calcul a sistemului
de AEE al întreprinderii industriale (exemplu)

rS* = 0
x S* = 0 ,5 r1 = r0 = 5 ,9 m Ω r1 = r0 = 0 ,42 m Ω
x 1 = x 0 = 17 m Ω x1 = x0 = 0 ,67 m Ω
r0 = 0 ,428 Ω / km
r0 ( 1 ) = 0 ,099 mΩ / m r0 (1 ) = 0 ,549 m Ω / m
x0 = 0 ,444 Ω / km x0 (1 ) = 0 ,119 mΩ / m x0 (1 ) = 0 ,066 mΩ / m
r0 (0 ) = 0 ,99 m Ω / m r0 (0 ) = 2 ,039 m Ω / m
x0 (0 ) = 0 ,952 m Ω / m x 0 (0 ) = 0 ,704 m Ω / m
rT , xT
r1 = r0 = 0 ,25 m Ω r1 = r0 = 7 m Ω
x1 = x0 = 0 ,1 m Ω x1 = x0 = 4 ,5 m Ω

r0 (1 ) = 0 ,405 Ω / km r0 (1 ) = 0 ,296 m Ω / m r0 (1 ) = 3 ,84 m Ω / m

x0 (1 ) = 0 ,057 Ω / km x 0 (1 ) = 0 ,163 m Ω / m x 0 ( 1 ) = 0 ,088 m Ω / m
r0 (0 ) = 2 ,96 m Ω / m r0 (0 ) = 5 ,9 m Ω / m
x0 (0 ) = 1 ,304 mΩ / m x0 (0 ) = 1 ,811 m Ω / m
r0 (1 ) = 0 ,769 Ω / km r1 = r0 = 1 ,2 mΩ
x0 (1 ) = 0 ,06 Ω / km r0 (1 ) = r0 (0 ) = 1 ,3 m Ω
x1 = x0 = 0 ,6 m Ω x0 (0 ) = x0 (0 ) = 0 m Ω

Figura 3.3 – Schema echivalentă a sistemului

Tabelul cu datele iniţiale pentru calculul curenţilor

de scurtcircuit în sistemul de AEE al întreprinderii
industriale (exemplu)
───────────────────────────────────────────────────────────────
| A | B | C | D | RNP | XNP | F | P | Q | E |
──────────────────────────────────────────────────────────────
| 0.000 .5000 650.0 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4290 .4440 5.800 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 10000 10.50 60.00 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4050 .0570 .1260 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .7690 .0600 .2650 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 5.900 17.00 0.000 .4000 5.900 17.00 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .0990 .1190 4.000 .4000 .9900 .9520 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .2500 .1000 0.000 .4000 .2500 .1000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .2960 .1630 3.000 .4000 2.960 1.304 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.200 .6000 0.000 .4000 1.200 .6000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4200 .6700 0.000 .4000 .4200 .6700 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .5490 .0650 43.00 .4000 2.039 .7410 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 7.000 4.500 0.000 .4000 7.000 4.500 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 3.840 .0880 12.00 .4000 5.900 1.811 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.300 0.000 0.000 .4000 1.300 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
───────────────────────────────────────────────────────────────
Uzina - Uzina
Proiectant - ***

42
 Rezultatele calculului conform programului CSC (exemplu)
────────────────────────────────────────────────────────────────
|Punctul| I''(3) | i de soc | Is | I''(2) | S'' |
|de s.c.| kA | kA | kA | kA | MVA |
────────────────────────────────────────────────────────────────
| 2 | 5.112 | 11.145 | 6.439 | 4.427 | 1018.183
| 3 | 4.792 | 12.236 | 7.264 | 4.150 | 87.154
| 5 | 4.559 | 9.244 | 5.348 | 3.948 | 82.911
| 6 | 9.360 | 14.175 | 9.407 | 8.106 | 6.485
| 12 | 4.718 | 6.698 | 4.718 | 4.086 | 3.269
| 15 | 2.277 | 3.220 | 2.277 | 1.972 | 1.577
───────────────────────────────────────────────────────────────
Curentul de s.c. monofazat - 1.700 kA

Curenţii sunt raportaţi la tensiunile nodurilor de calcul.

43
 Bibliografie
1. Правила устройства электроустановок (ПУЭ) – М.: Энергосервис,
2002.- 606 с.
2. Крючков И.П., Неклепаев Б.Н., и др. Расчет коротких замыканий и
выбор электрооборудования. / Под ред. Крючкова И.П. и
Старшинова В.А. – М.: Академия. 2005. - 412 с.
3. Ульянов С.А. Электромагнитные переходные процессы в
электрических системах. – М.: Энергия. 1970.-520 с.
4. Винославский В.Н. и др. Переходные процессы в системах
электроснабжения. – Киев: Выща школа.1989.-422c.
5. Руководящие указания по расчету токов короткого замыкания и
выбору электрооборудования. РД 153-34.0-20.527-98. – М.:
Издательство НЦ ЭНАС. 2001. - 151с.
6. ГОСТ 28249-93. Межгосударственный стандарт. Короткие
замыкания в электроустановках. Методы расчета в электроустановках
переменного тока напряжением до 1 кВ.
7. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и
подстанций. – М.: Энергия. 1987. 648 с.
8. Справочник по проектированию электроснабжения /Под ред.
Барыбина Ю.Г., Федорова Л.Е., Зименкова М.Г., Смирнова А.Г..– М.:
Энергия. 1990. -576 с.
9. Кудрин Б.И. Электроснабжение промышленных предприятий. – М.:
Интермет Инжиниринг. 2007.- 670 с.
10. Справочник по проектированию систем электроснабжения /Под ред.
Рокотляна С.С., Шапиро И.М. – М.: Энергоатомиздат. 1985. 286 с.
11. Справочник по электроснабжению промышленных предприятий.
Промышленные электрические сети. /Под ред. А.А. Федорова и Г.В.
Сербиновского.– М.: Энергия. 1980.576 с.
12. Справочник по проектированию электроснабжения, линий
электропередачи и сетей. /Под ред. Большама Я.М., Круповича В.Н.,
Самовера М.Л.. – М.: Энергия, 1974. -615 с.
13. Киселев Ю.Я., Красножен Л.С. Переходные процессы в системах
электроснабжения. Кишинев: КПИ им. С. Лазо, Методические
указания к использованию ЭВМ в курсовых и дипломных проектах.
1986.- 35 с.
14. Голубев М.Л. Расчет токов короткого замыкания в электросетях 0.4 –
35 кВ.–М.: Энергия. 1980. -88 с.
15.Беляева Е.И. Как рассчитать ток короткого замыкания. – М.:
Энергоатомиздат. 1983. -136 с.

44
ANEXĂ

45
 Tabelul A1 – Caracteristici de calcul ale LEA 35-110 kV cu conductoare din „oţel–aluminiu” [10,5]
Secţiunea
Tipul Diametrul r0, x0,
conductorului, Curentul admisibil, А
conductorului conductorului, mm Ohm/km Ohm/km
mm2
Tensiunea 35 kV
70/11 68,0 11,4 0,428 0,432 265
95/16 95,4 13,5 0,306 0,421 330
120/19 118,0 15,2 0,249 0,414 390
150/24 149,0 17,1 0,198 0,406 450
185/29 181,0 18,8 0,162 - 510
240/32 244,0 21,6 0,121 - 605
Tensiunea 110 kV
70/11 68,0 11,4 0,428 0,444 265
95/16 95,4 13,5 0,306 0,434 330
46 120/19 118,0 15,2 0,249 0,427 390
120/27 114,0 15,4 0,253 0,425 375
150/19 148,0 16,8 0,199 0,421 450
150/24 149,0 17,1 0,198 0,420 450
150/34 147,0 17,5 0,201 0,423 450
185/29 181,0 18,8 0,162 0,413 510
185/43 185,0 19,6 0,158 0,410 515
240/32 244,0 21,6 0,121 0,405 605
Tensiunea 220 kV
240/32 244,0 21,6 0,121 0,435 605
240/39 236,0 21,6 0,124 0,438 610
240/56 241,0 22,4 0,122 0,436 610
300/39 301,0 24,0 0,098 0,429 710
400/51 394,0 27,5 0,075 0,420 825
500/64 490,0 30,6 0,060 0,413 945
46
 Tabelul A2 – Caracteristici ale transformatoarelor cu trei înfăşurări şi ale autotransformatoarelor [10]
Tipul
transformatoru- Snom, Unom a ∆Qm.g.,
Uk, % ∆Pk, ∆Pm.g., Ik, Rt, Ohm Xt, Ohm
lui MVA înfăşurărilor, kV kvar
kW kW %
ÎT MT JT ÎM ÎJ MJ ÎT MT JT ÎT MT JT
ТМТН- 11 6,6;
6,3 38,5 10,5 17 6 58 14 1,2 9,7 9,7 9,7 225,7 0 131,2 75,6
6300/110 5 11
ТДТН- 11 6,6;
10 38,5 10,5 17 6 76 17 1,1 5,0 5,0 5,0 142,2 0 82,7 110
10000/110 5 11
ТДТН- 11 6,6;
16 38,5 10,5 17 6 100 23 1,0 2,6 2,6 2,6 88,9 0 52 160
16000/110 5 11
47 ТДТН- 11 6,6;
25 38,5 10,5 17 6 140 31 0,7 1,5 1,5 1,5 56,9 0 35,7 175
25000/110 5 11
ТДТН- 11 6,6;
40 38,5 10,5 17 6 200 43 0,6 0,8 0,8 0,8 35,5 0 22,3 240
40000/110 5 11
ТДТН- 23 6,6;
25 38,5 12,5 20 6,5 135 50 1,2 5,7 5,7 5,7 275 0 148 300
25000/220 0 11
ТДТН- 23 6,6;
40 38,5 12,5 22 9,5 220 55 1,1 3,6 3,6 3,6 165 0 125 440
40000/220 0 11
6,6;
АТДЦТН- 23
125 121 11; 11 45 28 305 65 0,5 0,55 0,48 3,2 59,2 0 131 625
125000/220/110 0
38,5

47
 Tabelul A3 – Caracteristici ale transformatoarelor cu tensiunea înaltă 35,110 şi 220 kV [10]
Caracteristici din catalog Caracteristici de calcul
Curentul
Tipul Snom, Unom a
∆Pk, ∆Pm.g., Rt, Xt, ∆Qm.g., admisibil,
transformatorului MVA înfăşurărilor, kV Uk, % Ik,%
kW kW Ohm Ohm kvar Iadm , A
ÎT JT
ТМН-1000/35 1,0 35 0,4 6,5 16,5 3,6 1,4 7,9 49,8 22,4 15,4
ТМН-2500/35 2,5 35 6,3;11 6,5 23,5 5,1 1,1 4,6 31,9 27,5 21,2
ТМН-4000/35 4,0 35 6,3;11 7,5 33,5 6,7 1,0 2,6 23,0 40,0 25,7
ТДН-10000/35 10,0 36,75 6,3;10,5 8,0 60,0 12,5 0,6 0,81 10,8 60,0 41,8
ТМН-6300/110 6,3 115 6,6;11 10,5 44,0 11,5 0,8 14,7 220,4 50,4 49,0
ТДН-10000/110 10,0 115 6,6;11 10,5 60,0 14,0 0,7 7,95 139,0 70,0 54,0
48 ТДН-16000/110 16,0 115 6,6;11 10,5 85,0 19,0 0,7 4,38 86,7 122,0 63,0
ТРДН-25000/110 25,0 115 6,3;10,5 10,5 120,0 27,0 0,7 2,54 55,9 175,0 84,0
ТРДН-40000/110 40,0 115 6,3;10,5 10,5 172,0 36,0 0,65 1,4 34,7 260,0 109,0
ТРДЦН- 63,5 115 6,3;10,5 10,5 260,0 59,0 0,6 0,87 22,0 410,0 136,0
63000/110
ТРДН-40000/220 40,0 230 6,6;11 12,0 170,0 50,0 0,9 5,6 158,7 360,0 169,0
ТРДЦН- 63,0 230 6,6;11 12,0 300,0 82,5 0,8 3,9 100,7 504,0 193,0
63000/220

48
 Tabelul A4 – Rezistenţele şi reactanţele transformatoarelor cu tensiunea secundară 0,4 kV [8]
Valorile rezistenţelor şi a reactanţelor, mOhm
Schema curentului de scurtcircuit
Snom, de secvenţă pozitivă de secvenţă homopolară
conexiunii Uk, % monofazat
kVA
înfăşurărilor
r1T x1T z1T r0T x0T rT(1 ) xT(1 ) zT(1 )
25 Y/Y0 4,5 154 244 287 1650 1930 1958 2418 3110
25 Y/Z0 4,7 177 243 302 73 35,4 - - -
40 Y/Y0 4,5 88 157 180 952 1269 1128 1583 1944
40 Y/Z0 4,7 100 159 188 44 13,4 - - -
63 Y/Y0 4,5 52 102 114 504 873 908 1077 1237
63 Y/Z0 4,7 59 105 119 28 12 - - -
100 Y/Y0 4,5 31,5 65 72 254 582 317 712 779
100 Y/Z0 4,7 36,3 65,7 75 15,6 10,6 - - -
160 Y/Y0 4,5 16,6 41,7 45 151 367 184 450 486
49
160 ∆/Y0 4,5 16,6 41,7 45 16,6 41,7 49,8 125 135
250 Y/Y0 4,5 9,4 27,2 28,7 96,5 235 115 289 311
250 ∆/Y0 4,5 9,4 27,2 28,7 9,4 27,2 28,2 81,6 86,3
400 Y/Y0 4,5 5,5 17,1 18 55,6 149 66,6 183 195
400 ∆/Y0 4,5 5,9 17 18 5,9 17 17,7 51 54
630 Y/Y0 5,5 3,1 13,6 14 30,2 95,8 36,4 123 128
630 ∆/Y0 5,5 3,4 13,5 14 3,4 13,5 10,2 40,5 42
1000 Y/Y0 5,5 1,7 8,6 8,8 19,6 60,6 2,3 77,8 81
1000 ∆/Y0 5,5 1,9 8,6 8,8 1,9 8,6 5,7 25,8 26,4
1600 Y/Y0 5,5 1 5,4 5,5 16,3 50 18,3 60,8 63,5
1600 ∆/Y0 5,5 1,1 5,4 5,5 1,1 5,4 3,3 16,2 16,5
2500 ∆/Y0 5,5 0,64 3,46 3,52 0,64 3,46 1,92 10,38 10,56
49
 Tabelul A5 – Rezistenţa şi reactanţa barelor plate [14]

Rezistenţa şi reactanţa, mΩ/m

Reactanţa la distanţa medie geometrică dintre
Secţiunea, mm2 Rezistenţa la 65°С
faze, mm
Cu Al 100 150 200 300
25×3 0,268 0,475 0,179 0,200 0,295 0,244
30×3 0,223 0,394 0,163 0,189 0,206 0,235
30×4 0,167 0,296 0,163 0,189 0,206 0,235
40×4 0,125 0,222 0,145 0,170 0,189 0,214
40×5 0,100 0,177 0,145 0,170 0,189 0,214
50 50×5 0,080 0,142 0,137 0,156 0,180 0,200
50×6 0,067 0,118 0,137 0,156 0,180 0,200
60×6 0,056 0,099 0,119 0,145 0,163 0,189
60×8 0,042 0,074 0,119 0,145 0,163 0,189
80×8 0,031 0,055 0,102 0,126 0,145 0,170
80×10 0,025 0,044 0,102 0,126 0,145 0,170
100×10 0,020 0,035 0,090 0,113 0,133 0,157
2(60×8) 0,0209 0,037 0,120 0,145 0,163 0,189
2(80×8) 0,0157 0,0277 - 0,126 0,145 0,170
2(80×10) 0,0125 0,0222 - 0,126 0,145 0,170
2(100×10) 0,010 0,0178 - - 0,133 0,157

50
 Tabelul A6 - Parametrii conductoarelor-bare prefabricate [6]

Rezistenţa fazei,
Tipul Rezistenţa conductorului
Tensiunea Curentul mOhm/m
conductorului- nul, mOhm/m
nominală, V nominal, A
bară r1 x1 rC0 Ошибка!
Ошибка связи.
ШМА4-1250 0,38/0,66 1250 0,034 0,016 0,054 0,053
51 ШМА4-1650 0,38/0,66 1600 0,030 0,014 0,037 0,042
ШМА4-3200 0,38/0,66 3200 0,010 0,005 0,064 0,035
ШМА68П 0,38/0,66 2500 0,020 0,020 0,070 0,045
ШМА68П 0,38/0,66 4000 0,013 0,015 0,070 0,045
ШРА73 0,38 250 0,210 0,210 0,120 0,210
ШРА73 0,38 400 0,150 0,170 0,162 0,164
ШРА73 0,38 630 0,1 0,13 0,162 0,164

51
 Tabelul A7 – Parametrii cablului cu conductoare din aluminiu în manta din aluminiu [6

Rezistenţa cablului cu trei conductoare în manta din aluminiu,

Secţiunea cablului,
mOhm/m
mm2
r1 = r2 x1 = x2 r0 x0
3×4 9,61 0,092 10,95 0,579
3×6 6,41 0,087 7,69 0,523
3×10 3,84 0,082 5,04 0,461
3×16 2,4 0,078 3,52 0,406
3×25 1,54 0,062 2,63 0,359
52

3×35 1,1 0,061 2,07 0,298

3×50 0,769 0,06 1,64 0,257
3×70 0,549 0,059 1,31 0,211
3×95 0,405 0,057 1,06 0,174
3×120 0,32 0,057 0,92 0,157
3×150 0,256 0,056 0,78 0,135
3×185 0,208 0,056 0,66 0,122
3×240 0,16 0,055 0,553 0,107

52
 Tabelul A8– Parametrii cablului cu conductoare din aluminiu în manta din plumb [6]

Rezistenţa cablului cu trei conductoare în manta din plumb,

Secţiunea cablului,
mOhm/m
mm2
x0 x1 = x2 rс x0
3×4 9,61 0,092 11,6 1,24
3×6 6,41 0,087 8,38 1,2
3×10 3,84 0,082 5,78 1,16
3×16 2,4 0,078 4,32 1,12
53 3×25 1,54 0,062 3,44 1,07
3×35 1,1 0,061 2,96 1,01
3×50 0,769 0,06 2,6 0,963
3×70 0,549 0,059 2,31 0,884
3×95 0,405 0,057 2,1 0,793
3×120 0,32 0,057 1,96 0,742
3×150 0,256 0,056 1,82 0,671
3×185 0,208 0,056 1,69 0,606
3×240 0,16 0,055 1,55 0,535

53
 Tabelul A9– Parametrii cablului cu conductoare din aluminiu în manta neconductoare [6]

Rezistenţa cablului cu trei conductoare în manta neconductoare,

Secţiunea cablului,
mOhm/m
mm2
r1 = r2 x1 = x2 r0 x0
3×4 9,61 0,092 11,7 2,31
3×6 6,41 0,087 8,51 2,274
3×10 3,84 0,082 5,94 2,24
3×16 2,4 0,078 4,5 2,2
3×25 1,54 0,062 3,64 2,17
54
3×35 1,1 0,061 3,3 2,14
3×50 0,769 0,06 2,869 2,08
3×70 0,549 0,059 2,649 2,07
3×95 0,405 0,057 2,505 2,05
3×120 0,32 0,057 2,42 2,03
3×150 0,256 0,056 2,36 2,0

54
 Tabelul A10 – Parametrii cablului cu conductoare din aluminiu în manta din aluminiu [6]

Rezistenţa cablului cu patru conductoare în manta din aluminiu,

Secţiunea cablului,
mOhm/m
mm2
r1 = r2 x1 = x2 rс x0
3×4 + 1×2,5 9,61 0,098 10,87 0,57
3×6 + 1×4 6,41 0,094 7,6 0,463
55 3×10 + 1×6 3,84 0,088 4,94 0,401
3×16 + 1×10 2,4 0,084 3,39 0,336
3×25 + 1×16 1,54 0,072 2,41 0,256
3×35 + 1×16 1,1 0,068 1,94 0,232
3×50 + 1×25 0,769 0,066 1,44 0,179
3×70 + 1×35 0,549 0,065 1,11 0,145
3×95 + 1×50 0,405 0,064 0,887 0,124

55
 Tabelul A11 – Parametrii cablului cu conductoare din aluminiu în manta din plumb [6]

Rezistenţa cablului cu patru conductoare în manta din plumb,

2
Secţiunea cablului, mm mOhm/m
r1 = r2 x1 = x2 r0 x0
3×4 + 1×2,5 9,61 0,098 11,52 1,13
3×6 + 1×4 6,41 0,094 8,28 1,05
3×10 + 1×6 3,84 0,088 5,63 0,966
3×16 + 1×10 2,4 0,084 4,09 0,831
56 3×25 + 1×16 1,54 0,072 3,08 0,668
3×35 + 1×16 1,1 0,068 2,63 0,647
3×50 + 1×25 0,769 0,066 2,1 0,5
3×70 + 1×35 0,549 0,065 1,71 0,393
3×95 + 1×50 0,405 0,064 1,39 0,317
3×120 + 1×50 0,32 0,064 1,27 0,301
3×150 + 1×70 0,256 0,063 1,05 0,248
3×185 + 1×70 0,208 0,063 0,989 0,244

56
 Tabelul A12– Parametrii cablului cu conductoare din aluminiu în manta neconductoare [6]

Rezistenţa cablului cu patru conductoare în manta neconductoare,

Secţiunea cablului,
mOhm/m
mm2
r1 = r2 x1 = x2 r0 x0
3×4 + 1×2,5 9,61 0,098 11,71 2,11
3×6 + 1×4 6,41 0,094 8,71 1,968
3×10 + 1×6 3,84 0,088 5,9 1,811
3×16 + 1×10 2,4 0,084 4,39 1,558
57 3×25 + 1×16 1,54 0,072 3,42 1,258
3×35 + 1×16 1,1 0,068 2,97 1,241
3×50 + 1×25 0,769 0,066 2,449 0,949
3×70 + 1×35 0,549 0,065 2,039 0,741
3×95 + 1×50 0,405 0,064 1,665 0,559
3×120 + 1×50 0,32 0,064 1,54 0,545
3×150 + 1×70 0,256 0,063 1,276 0,43

57
 Tabelul A13– Parametrii cablului cu conductoare din cupru în manta din oţel [6]

Rezistenţa cablului cu trei conductoare la temperatura

Secţiunea cablului,
conductorului 65°С, mOhm/m
mm2
r1 = r2 x1 = x2 r0 x0
3×6 3,54 0,094 4,07 1,69
3×10 2,13 0,088 2,66 1,65
3×16 1,33 0,082 1,86 1,61
3×25 0,85 0,082 1,38 1,57
58 3×35 0,61 0,079 1,14 1,54
3×50 0,43 0,078 0,96 1,51
3×70 0,3 0,065 0,83 1,48
3×95 0,22 0,064 0,75 1,45
3×120 0,18 0,062 0,71 1,43
3×150 0,14 0,061 0,67 1,41
3×185 0,115 0,061 0,65 1,39
3×240 0,089 0,06 0,62 1,36

58
 Tabelul A14 – Parametrii cablului cu conductoare din cupru în manta din oţel [6]
Rezistenţa cablului cu patru conductoare la temperatura
Secţiunea cablului,
conductorului 65°С, mOhm/m
mm2
r1 = r2 x1 = x2 r0 x0
3×6 + 1×4 3,54 0,1 4,19 1,55
3×10 + 1×6 2,13 0,095 2,82 1,46
3×16 + 1×10 1,33 0,09 2,07 1,31
3×25 + 1×16 0,85 0,089 1,63 1,11
3×35 + 1×16 0,61 0,086 1,37 1,09
3×50 + 1×25 0,43 0,086 1,18 0,88
59 3×70 + 1×25 0,073 1,05 0,851
0,3 0,074 1,01 0,654
3×70 + 1×35
3×95 + 1×35 0,92 0,69
0,22 0,072 0,84 0,54
3×95 + 1×50
3×120 + 1×35 0,88 0,68
3×120 + 1×70 0,18 0,07 0,7 0,47
3×150 + 1×50 0,74 0,54
3×150 + 1×70 0,14 0,07 0,66 0,42
3×185 + 1×50 0,7 0,54
3×185 + 1×95 0,115 0,069 0,54 0,34

59
 Tabelul A15 – Parametrii cablului cu conductoare din cupru în manta din oţel [6]

Rezistenţa cablului cu patru conductoare la temperatura

Secţiunea
conductorului 65°С, mOhm/m
conductorului, mm2
r1 = r2 x1 = x2 r0 x0
4×6 3,54 0,1 4,24 1,49
4×10 2,13 0,095 2,88 1,34
4×16 1,33 0,09 2,12 1,14
4×25 0,86 0,089 1,63 0,91
60 4×35 0,61 0,086 1,33 0,74
4×50 0,43 0,086 1,05 0,58
4×70 0,3 0,073 0,85 0,42
4×95 0,22 0,072 0,66 0,35
4×120 0,18 0,07 0,54 0,31
4×150 0,14 0,07 0,45 0,28
4×185 0,115 0,069 0,37 0,27

60
 Tabelul A16 - Rezistenţele şi reactanţele conductoarelor din cupru şi aluminiu (U ≤ 500 V) [11]

Rezistenţa şi reactanţa specifice, мОм/м

conductorului
rezistenţa r0 pentru conductor din reactanţa х0

Secţiunea
cupru aluminiu
temperatura, °С conductoare în conductoare
ţeavă pozate deschis
30 50 30 45
1,5 12,3 13,3 - - 0,126 0,374
61
2,5 7,4 8 12,5 13,3 0,116 0,358
4 4,63 5 7,81 8,34 0,107 0,343
6 3,09 3,34 5,21 5,56 0,0997 0,33
10 1,85 2 3,12 3,33 0,099 0,307
16 1,16 1,25 1,95 2,08 0,0947 0,293
25 0,741 0,8 1,25 1,33 0,0912 0,278
35 0,53 0,57 0,89 0,951 0,0879 0,268
50 0,371 0,4 0,62 0,666 0,0854 0,256
70 0,265 0,29 0,45 0,447 0,0819 0,245
95 0,195 0,21 0,33 0,351 0,0807 0,236
120 0,154 0,17 0,26 0,278 0,0802 0,229
61
 Tabelul A17 –Valorile rezistenţei buclei „conductor de fază-conductor nul” fără considerarea
instalaţiilor de legare la pământ [6]

Secţiunea Rezistenţa (la numărător) şi reactanţa (la numitor) a buclei, mOhm/m

conductorului de pentru secţiunea conductorului nul, mm2
fază, mm2 16 25 35 50 70
16 3,68 - - - -
62 0,68
2,98 2,28 - - -
25
0,67 0,66
- 1,99 1,70 - -
35
0,65 0,64
- 1,73 1,44 1,18 -
50
0,64 0,63 0,62
- - 1,27 1,01 0,84
70
0,62 0,61 0,60

62
 Tabelul A18 – Rezistenţele înfăşurărilor primare ale transformatoarelor de curent cu multe spire [6]

Rezistenţele înfăşurărilor primare ale transformatoarelor de curent

Raportul de transformare
cu multe spire, mOhm, clasa de precizie
al transformatorului de
1 3
curent
xТC rТC xТC rТC
20/5 67 42 17 19
30/5 30 20 8 8,2
63 40/5 17 11 4,2 4,8
50/5 11 7 2,8 3
75/5 4,8 3 1,2 1,3
100/5 2,7 1,7 0,7 0,75
150/5 1,2 0,75 0,3 0,33
200/5 0,67 0,42 0,17 0,19
300/5 0,3 0,2 0,08 0,088
400/5 0,17 0,11 0,04 0,05
500/5 0,07 0,05 0,02 0,02

63
 Tabelul A19 – Rezistenţa bobinelor şi contactelor întrerupătoarelor automate [6]

Curentul nominal al Rezistenţa bobinei şi a contactului, mOhm.

întrerupătorului, А rkb xkb
50 7 4,5
70 3,5 2
100 2,15 1,2
140 1,3 0,7
64 200 1,1 0,5
400 0,65 0,17
600 0,41 0,13
1000 0,25 0,1
1600 0,14 0,08
2500 0,13 0,07
4000 0,1 0,05
Notă. În tabel sunt indicate rezistenţele sumare ale bobinelor şi contactelor întrerupătoarelor
automate (tip А 3700, «Электрон» şi ВА) pentru care aceste rezistenţe depind de curentul nominal al
acestora şi nu depind de tipul întrerupătorului.

64
 Tabelul A20 – Rezistenţa conexiunilor prin contact a cablurilor [6]

Secţiunea cablului din

16 25 35 50 70 95 120 150 240
aluminiu, mm2
Rezistenţa, mOhm 0,085 0,064 0,056 0,043 0,029 0,027 0,024 0,021 0,012

Tabelul A21 – Rezistenţa conexiunilor prin contact a conductoarelor–bare [6]

65

Curentul nominal, А 250 400 630 1600 2500 4000

Seria conductoarelor–bare ШРА-73 ШРА-73 ШРА-73 ШМА-73 ШМА-68Н ШМА-68Н
Rezistenţa conexiunii
prin contact, mOhm 0,009 0,006 0,004 0,003 0,002 0,001

65
 Tabelul A22 – Valorile aproximative ale rezistenţelor contactelor demontabile ale aparatelor
de comutaţie cu tensiunea de până la 1 kV [6]

Rezistenţa îmbinărilor demontabile, mOhm

Curentul nominal al
a întrerupătorului a întrerupătorului cu
aparatului, А a separatorului
automat pârghie
50 1,30 - -
70 1,00 - -
100 0,75 0,50 -
66 150 0,65 - -
200 0,60 0,40 -
400 0,40 0,20 0,20
600 0,25 0,15 0,15
1000 0,12 0,08 0,08
3000 - - -

66
PROCESE TRANZITORII ÎN SISTEMELE DE ALIMENTARE
CU ENERGIE ELECTRICĂ

Utilizarea calculatoarelor la calcule în proiectele

de an şi de licenţă

Indicaţii metodice

Elaborare: V. POGORA

Redactor: Eugenia BALAN

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar 19.03.13 Formatul hârtiei 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 4,25 Comanda nr. 22
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
UTM, 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168
Editura „Tehnica–UTM ”
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9

67
68