CURSUL 3

CONJUGAREA VERBELOR LA PREZENT SI VIITOR,

INDICATIV, ACTIV

Verbele la timpul prezent indicativ activ:

Verbele se termina or in -sau in -la pers. 1 singular (sg). Acestea sunt
terminatiile formei de vocabular ale verbelor. Deci avem doua tipuri de baza in cazul
verbelor in greaca: verbe in -si verbe in -

Verbe in -conjugarea lor se face prin adaugarea terminatiilor la radacina

verbala: radacina + terminatie: ,

Sg. Pl.
1. ,dezleg ,dezlegam
2. ,dezlegi ,dezlegati
3. ,dezleaga ,dezleaga

 Terminatiile la prezent, indicativ, activ

Sg. Pl.
1. - -()
2. - -
3. - -

2 Vocalele de legatura la pers. 1 si 2 pl. nu afecteaza sensul cuvantului si deci vom
invata impreuna cu terminatiile respective, desi trebuie sa fim constienti ca ele nu
fac parte din terminatia insasi. Vocala de legatura este intodeauna omicron)
cand terminatia incepe in In rest avem  ca vocala de legatura.
3 Pronumele personal nu se aseaza in fata verbului de conjugat. Cand totusi se
aseaza, este un caz de accentuare, un fapt care trebuie sa fie luat in seama atunci
cand exegetam textul. v.,
 4 Traducerea: timpul prezent in greaca este un timp ‚continuu’, adica actiunea
verbului este fie liniara ___________ fie repetativa ....................................
2 Verbe -Sunt subcatergorii ale verbelor -

2Verbe -,iubesc
Sg.
/
2/
3/
Pl.
/
/
/

2Reguli de contractii in cazul verbelor -



vocala lunga sau diftong = dispare

2 Verbe -v,iubesc

Sg.
v/
2v|/

3v|/
Pl.
v/
v/
v/


2 Reguli de contractie la verbele -



orice combinatie fonetica ce contine iota = |cu iota subscriptum)

22 Verbe -,= a revela, a face cunoscut

Sg. Pl.
/ /
2/ /

3/ /


22 Reguli de contractie la verbele - 

vocala lunga = 
vocala scurta sau = 
combinatii fonetice cu iota = 

Timpul viitor, indicativ, activ

1. Semnul de recunoastere a timpului viitor este pusa intre radacina si terminatiile

de mai sus ale timpului prezent, indicativ, activ ale verbului, asa dupa cum
urmeaza:

Sg.
,
2,
3,
Pl.
,
,
,


2. Observatii:
2Daca radacina verbului se termina cu una din consoanele urmatoare, din cauza
‚sigmei’ timpului viitor si aceste consoane se produc urmatoarele modificari ale formei
viitorului verbelor respective:
2Guturale: ;[’a avea’, ‚voi avea’
2.1.2. Labiale: ,,’a vedea’, ‚voi vedea’
23Dentale: ,,’a convinge’, ‚voi
convinge’
2.2. Daca radacina verbului se termina intr-o consoana lichida, sau  atunci
dispare:
Exemple:
,/v,v/in aceste cazuri ne dam
seama ca este o forma a viitorului pe baza ‚aluziilor’ care ni se dau, cum ar fi schimbarea
accentului in forma de viitor sau pierderea unei consoane in cazul consoanelor duble si
schimbarea accentului.

2.3. Verbele -daca radacina se termina in acesta din urma se prelungeste in  sub
influenta dupa cum urmeaza: ,exceptie:
,,’chem’, ‚voi chema’
24Verbele –aw: litera – a din radacina verbului se lungeste in – h sub influenta - s
dupa cum urmeaza: avgapa ! s = avgaph,sw
2.5. Verbele – ow: litera – o din radacina verbului se lungeste in – w sub influenta – s
dupa cum urmeaza: fanero ! s = fanerw,sw

3Traducerea viitorului: trei functii importante ale viitorului:

3.1. Denota o actiune in perspectiva.

3.2. Se foloseste pentru comunicarea unei porunci, functie imperativa: Mat. 1:21.
3.3. Exprima adevaruri general acceptate, si se numeste viitorul gnomic (h`
,’minte’, ‚ratiune’, ‚sediul judecati’, ‚sugestie’, ‚sfat’, ‚maxima’).
3.4. Traducerea: timpul viitor in greaca este un timp ‚continuu’, adica actiunea verbului
este fie liniara ___________ fie repetativa ....................................

III. Verbul v,’eu sunt’, la prezent indicativ, activ

Este verb in - , dar se declina aparte, dupa cum urmeaza:

Sg. Pl.
v, v,
2= ;
3v, v,
1. Observatie:
Este foarte important sa se puna accentul circumflex pe pers. a 2-a sg. avand in vedere ca
acelasi cuvant fara accent inseamna cu totul altceva, si anume v’daca’.

V. Adverbe de negatie

v’nu’,
 se utilizeaza doar cu verbe la modul indicativ;
2 precede cuvantul pe care il defineste: v,
3 daca cuvantul care ii urmeaza incepe cu o vocala atunci vse schimba in vca
in cazul negatieivv,
4 inainte de un spirit aspru, vse schimba in vca in v`,’nu
pregatesc’

2. ,’nu’
2.1. se utilizeaza cu toate celelalte moduri gramaticale, conjuctiv, optativ, imperativ.

V. Analiza gramaticala a verbului

1. Studentul va trebui sa fie in stare sa identifice urmatoarele sapte elemente ale unei
analize gramaticale: verb, timp, mod, diateza, persoana, numar, forma de vocabular.
1.1. Exemplu: ,verb, prezent, indicativ, activ, persoana 1-a, plural, de la
,sa se foloseasca prescurtarile elementelor analitice dupa cum urmeaza: prez., ind.,
act., pers. 1, pl., de la ,.

VI. Exercitii
1. Vocabular: cel dat de profesor si cel din Tipei lectia a 3-a, p.26
2. Traducere in romana: cea data de prof. si cea din Tipei, p.28, exercitiul 23.I.
3. Traducere in greaca: din Tipei p. 28, ex. 23.II.
VII. Vocabular

;= conduc v,cer, intreb v,asc ,spu

ult; aud n o blasfemie
,botez ,arunc ,vad; ,scriu
privesc
,cunosc ,invati/pre ,laud `,preg
dau , glorific, atesc
slavesc
v,ridic, inalt v,mananc ;am, `,gases
posed c, descopar
v,binecuvi ,vindec ,= caut ,ma uit,
ntez, multumesc vad, privesc
,predic, ,judec ,spun, ,dezleg,
propovaduiesc zic eliberez; distrug,
nimicesc
,primesc, ,conving; ma ,trimit ,raman
iau incred, pun increderea
,cred ,salvez, ,chem ,vorbesc,
mantui ; numesc spun
,marturis ,ma ,urasc ,fac; creez;
esc, dau marturie pocaiesc constituiesc
,pazesc, tin, ,iubesc, sunt v,iu v, anunt,
pastrez dragut; sarut besc vestesc, spun o
veste