Sunteți pe pagina 1din 2

Istoria cafelei

În acest moment, cafeaua are o istorie la fel de bogatã ca gustul care a făcut-o celebră
de-a lungul timpului. Triburile africane au măcinat boabele care nu erau decorticate şi
amestecau pasta cu grãsime de natură animalã pânã ce obţineau bile care le erau date
războinicilor spre consum. Efectul de stimulare al cafelei a fost asociat de multe ori cu un tip
de extaz , precum cel religios, care era practicat de vraci şi preoţi.

O legendã din anul 1400 ne spune că un pãstor pe nume Khaldi a văzut vioiciunea
caprelor din turma sa dupã ce acestea au consumat fructele roşii dintr-un tufiş sălbatic. La un
moment dat acesta gustã fructul şi se simte mai vioi. Câțiva cãlugãri, vãzându-l la dans cu
caprele, fierb boabele de natură mistică pentru a-i ajuta sã fie treji noaptea pentru ceremonii.
O altã poveste ne zice cã un derviş a fost trimis în deşert. Pe când mergea farã niciun scop, o
voce îi spune sã consume fructul, pe care încearcã în mod zadarnic sã-l înmoaie în apã. Bând
pur şi simplu lichidul, crede cã este un semn de la Allah cã a putut supravieţui şi recomandã
tuturor reţeta.

Provincia Zemen din peninsula Arabia este pentru o lungă perioadă de timp singura
sursã de cafea, care se cultivã din secolul al XV-lea. Prima referinţã legată de cafea însã,
dincolo de legende, o avem din secolul al IX-lea. Boabele care ieşeau din portul Mocha au
fost pãzite cu mare atenţie şi nicio plantã fertilã nu ieșea din ţarã. Totuşi, pelerinii musulmani
aduc arbori de cafea în ţãrile lor, fiind la un moment dat instalate plantaţii şi în India. Cafeaua
este privită încă de la început drept aliment şi nu bãuturã, iar în Orient toate pãturile sociale au
acces la ea. Ca bãuturã caldã este preparatã din secolul al X-lea. Renumitul tãmãduitor
Avicenna administra cafeaua în chip de medicament. Din cafea etiopienii produceau chiar un
fel de vin, obținut din fermentarea în apã a boabelor uscate. Originea cafelei se pare de altfel
cã ar fi o zonã a Etiopiei numitã Kaffa, de unde se rãspândeşte în zona Arabiei, Yemenului şi
Egiptului. Un motiv ar fi asemănările fonetice, dar o altã teorie sugerează cã ar fi vorba despre
originea cuvântului în arabescul ”quahwek”, care înseamnã chiar ”stimulent”.

În Europa cafeaua ajunge prin portul Veneţia, nodul comercial cu negustorii de origine
arabă. Popularitatea şi-o câştigã în momentul în care este oferitã ca alternativã la bãuturile
reci. Mulţi europeni deprind acest obicei în timpul cãlãtoriilor. În secolul al XVII-lea, când
olandezii dominã comerţul de tip naval, se introduce cultivarea la scarã largã în Indonezia,
Java, Sumatra, Sulawesi şi Bali. Odatã ce francezii aduc o plantã de cafea în Martinica,
cafeaua ajunge şi în America Latinã. Motivul pentru care Brazilia este astãzi cea mai mare
producãtoare de cafea este o boalã care s-a rãspândit în culturile asiatice în secolul al XIX-lea,
care le-a compromis. Cât despre Africa, britanicii reintroduc cultivarea sa aici, dupã primul
rãzboi mondial.

În a doua jumătate a secolului al XV-lea cafeaua este adusã la Constantinopol unde este
deschisã prima cafenea din lume. Totodatã legea din Turcia permite femeii sã divorţeze dacã
soţul sãu nu îi aduce zilnic raţia de cafea. Un episod interesant se consumã în secolul al XVI-
lea, când Khair Beg, un guvernator corupt din Mecca, dorește sã interzicã băutura din cauza
faptului cã poporul i se împotriveşte din cauza ei. Sultanul însã, care considerã bãutura sacrã,
poruncește uciderea guvernatorului. Cafeaua, declaratã bãutura creştinilor de către Papa
Clementin al VIII-lea, este adoptatã de europeni în momentul în care se deschide prima
cafenea la Veneţia, în 1645, urmatã de una în Paris, în 1672. În anul 1700 existã chiar 2000 de
cafenele în Londra. Interesant este şi faptul cã în Brazilia industria cafelei debuteazã cu
legãtura extraconjugală dintre colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta şi soţia
guvernatorului de origine franceză din Guyana, care îi trimite amantului un buchet de flori în
care sunt ascunși nişte lãstari de arbore de cafea. Bãutura care prilejuieşte numeroase întâlniri
şi ipostaze sociale primeşte o odã din partea lui Johann Sebastian Bach, în 1732.

Sursa: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/un-mic-istoric-al-cafelei

S-ar putea să vă placă și