12 7.

METALE ŞI ALIAJE NEFEROASE

7.3. ALUMINIUL ŞI ALIAJELE PE BAZĂ DE ALUMINIU

7.3.1. Aluminiul
Aluminiul ocupă primul loc în producţia mondială de
metale neferoase şi al doilea loc după Fe. El intră în categoria
metalelor uşoare, având o densitate de 2,7 g/cm3. În tehnică
este utilizat Al de puritate tehnică (ex. de mărci: Al99,8%,
Al99,7%, Al99,6%, Al99,5%, Al99,4%, Al99,3%) şi Al pentru
electrotehnică (AlE). Se mai utilizează şi Al de înaltă puritate
(0,005-0,05% impurităţi) pentru fabricarea aparaturii speciale
şi a foilor pentru condensatoare electrice, precum şi Al
extrapur (max. 0,001% impurităţi) în tehnica nucleară şi în
tehnica semiconductoarelor. Impurităţile obişnuite şi de
neînlăturat din compoziţia Al prin tehnologiile actuale sunt Fe
şi Si, care împreună cu Al formează compuşi ternari care se
depun la limita grăunţilor şi determină scăderea plasticităţii.
Aluminiul se caracterizează prin conductibilitate termică
şi electrică mari, rezistenţă bună la coroziune, plasticitate
ridicată şi rezistenţă mică la rupere; Al de înaltă puritate
laminat şi recopt are σr = 6 daN/mm2, δr = 40% şi o duritate de
25 HB.
Al este utilizat în trei domenii: la obţinerea de folii
metalice subţiri, a conductorilor electrici şi a pieselor cu
rezistenţă înaltă la coroziune. Oxidarea iniţială duce la
formarea unei pelicule aderente de Al 2O3 cu o grosime de
cca. 100 Ǻ, care are rol pasivizant şi poate fi distrusă la peste
900K. Al rezistă la acţiunea HNO3 şi H2SO4 diluaţi şi este
atacat de HCl diluat sau concentrat; Al nu rezistă la acţiunea
săpunului, sodei caustice, a apei de mare.
Al pur nu se prelucrează prin aşchiere datorită aderenţei
la tăişuri, în schimb aliajele acestuia au o foarte bună
prelucrabilitate prin acest procedeu. Aliajele de Al au o bună
turnabilitate, dar prezintă sudabilitate scăzută (se sudează în
condiţii speciale).

163
 Datorită rezistenţei mici la rupere sunt utilizate mai
frecvent aliajele de Al, care se clasifică în aliaje deformabile
şi aliaje pentru piese turnate.

7.3.2. Aliaje de Al deformabile

Eutectic = α+CuAl2
α

α+Ec Ec+CuAl2

5,7

Fig. 7.5 Diagrama de echilibru a sistemului Al-Cu

Principalele EA (elemente de aliere) ale aliajelor de Al
deformabile sunt: Cu, Mg şi Mn, rezultând aliaje binare Al-Cu,
Al-Mn, Al-Mg sau aliaje ternare Al-Cu-Mg, Al-Mn-Mg, sau
aliaje polinare Al-Cu-Mn-Mg (duraluminiu). Aliajele din
sistemele Al-Mn, Al-Mg şi Al-Mn-Mg nu pot fi durificate prin
tratament termic, Mg şi Mn au rolul de a creşte rezistenţa la
rupere, duritatea şi rezistenţa la temperaturi mai mari. Aliajele
nedurificabile prin tratament termic se deformează plastic
foarte uşor având în stare recoaptă σr ≈ 15 daN/mm2 şi δr ≈
25%, iar în stare ecruisată σr ≈ 20-25 daN/mm2 şi δr ≈ 5%.
Aceste aliaje sunt utilizate pentru semifabricate de tipul
barelor, tablelor, profilelor şi ţevilor.
Aliajele din sistemele Al-Cu, Al-Cu-Mg, Al-Mg-Si, Al-Cu-
Mn şi Al-Cu-Ni-Mg pot fi durificate prin tratamente termice.
Aliajele monofazice (ssα cu până la 0,5% Cu) sunt
prelucrabile prin deformare platică la rece şi la cald, fiind
durificabile numai prin ecruisare. Aliajele conţinând 0,5-5,7%
Cu (fig. 7.5 - diagrama de echilibru Al-Cu parţială) se
prelucrează prin deformare plastică la cald şi pot fi durificate
(prin călire şi îmbătrânire). Aliajele cu până la 30% Cu sunt

164
aliaje pentru turnătorie, durificabile sau nu prin tratament, la
care efectul tratamentului scade cu creşterea cantităţii de
eutectic (Ec). Aliajele Al-Cu la care se adaugă Mg, Mn, Ni cu
scopul obţinerii unor proprietăţi mecanice superioare poartă
denumirea de duraluminiu.
După călire aliajele sunt moi (σr = 20 daN/mm2) şi
plastice, putând fi prelucrate prin deformare plastică la rece;
după îmbătrânirea naturală sau artificială ele se durifică,
crescându-le rezistenţa la rupere. Se obţin: σ r = 40-60
daN/mm2, σc = 25-35 daN/mm2, δr = 10-15% (asemănătoare
oţelurilor moi). Îmbătrânirea naturală este o stare instabilă
deoarece printr-o menţinere timp de 2 – 3 minute la 230°C,
aceasta este anulată, iar materialul prezintă proprietăţile de
după călire şi-şi recapătă capacitatea de a îmbătrâni din nou.
Aliajele Al-Mg-Si conţin mici proporţii de Mg şi Si, care
formează compusul chimic Mg2Si ce contribuie la creşterea
durităţii şi a rezistenţei la uzare.
Aliajele Al-Zn-Mg-Cu prezintă după tratamentul termic σ r
= 65 daN/mm2, δr = 8% şi o rezistenţă ridicată la temperaturi
mari, astfel încât sunt folosite şi pentru diverse piese ale
motoarelor cu ardere internă.

7.3.4. Aliaje de Al pentru piese turnate

Aliajele de Al pentru turnare trebuie să îndeplinească
anumite condiţii precum: fluiditate ridicată, contracţie la
solidificare redusă, susceptibilitate scăzută la fisurare la cald
şi tendinţă redusă de formare a porilor. Aceste aliaje conţin o
proporţie de EA superioară limitei de solubilitate a acestora în
Al. Aliajele utilizate cel mai frecvent sunt: Al-Cu, Al-Si, Al-Mg şi
Al-Zn.
a) Aliajele Al-Cu pentru turnătorie. Pentru a se obţine
proprietăţi mecanice superioare aceste aliaje pot fi aliate
suplimentar cu Mg, Ni, Ti, obţinându-se astfel şi o creştere a
rezistenţei la temperaturi ridicate. Prin adaos de Si se
realizează şi o îmbunătăţire a fluidităţii, care altfel este relativ
scăzută.

165
 b) Aliajele Al-Si (siluminuri) sunt cel mai frecvent utilizate
la turnarea pieselor, deoarece au o fluiditate foarte bună; cel
mai des sunt folosite siluminurile cu 10-12% Si.
Prin alierea siluminurilor cu Cu, Mg, Zn, Ni rezultă
siluminurile speciale, care au o rezistenţă la rupere mai mare
şi pot fi durificate prin tratament termic. În urma aplicării
tratamentului se ajunge la σr = 30-35 daN/mm2, concurând
astfel cu fontele.
c) Aliajele Al-Mg pentru piese turnate conţin 3-10% Mg şi
prezintă σr = 13-24 daN/mm2; sunt foarte uşoare (Mg este mai
uşor decât Al) şi au o rezistenţă foarte bună la coroziune în
condiţii atmosferice. Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor de
turnare, ele pot fi aliate suplimentar cu Si.
d) Aiajele Al-Zn pentru piese turnate conţin 5-10% Zn şi
eventual alte elemente ca Mg, Si, etc.; au σr = 17-25 daN/mm2
şi rezistenţă ridicată la temperaturi de 250-300˚C, astfel încât
pot fi utilizate pentru piesele motoarelor de autovehicule
(pistoane, chiulase, etc).

Simbolizarea alamelor

CuZn5 = Am 95; CuZn5 → 5%Zn ( rest 95%Cu); Am 95 →

95%Cu + rest 5%Zn

Simbolizarea bronzurilor cu Sn
- deformabile: CuSn8 = 8%Sn, rest Cu
- turnabile: CuSn14T = bronz turnabil (T) cu 14%Sn şi rest Cu

Bronz cu Al
CuAl10Fe5Ni5 = bronz cu 10%Al, 5%Fe, 5%Ni şi rest Cu

Bronz cu Pb
CuSn4Pb4 = bronz cu 4%Pb, 4%Sn, rest Cu

Bronz cu Si
CuSi2Ni2 = bronz cu 2%Si, 2%Ni şi rest Cu

166
Aliaje de Al turnate
ATSi4Cu4 = (A) aliaj de Al turnat (T) cu 4%Si, 4%Cu, rest
Al
ATCu10Mg = (A) aliaj de Al turnat (T) cu 10%Cu, Mg < 1%,
rest Al

167