Sunteți pe pagina 1din 108

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

GRUP SCOLAR « GEORGE EMIL PALADE »


SCOALA POSTLICEALA DE STAT – CONSTANTA

Lucrare de diploma
PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI CU
CIROZA HEPATICA ATROFICA LAENNEC

Coordonator : Stanciu Maria


Indrumator : Ruxanda Matilda

Absolvent : Mirica Elena

1
MOTTO

« Numai o viata scurta ne este


acordata si fiecare ar trebui sa-si
puna intrebarea :
- cum as putea sa-mi investesc
puterile mele astfel incat sa
aduca cel mai mare folos ?
- cum as putea face mai mult
pentru slava lui Dumnezeu si
pentru folosul semenilor mei ?

2
caci viata numai atunci are
valoare cand e folosita pentru
atingerea acestor scopuri. »

CUPRINS

I Notiuni de antomie si fiziologie a ficatului


I.1 Anatomia ficatului
I.2. Histologia ficatului
II. Fiziologia ficatului
II.1. Functia biliara
II.2. Functia antitoxica
II.3. Functia de depozit
II.4. Functia de sinteza
II.5. Functia de coagulare
II.6. Functiile metabolice ale ficatului
III. Ciroza hepatica Laennec
III.1. Definitie
III.2. Etiopatogenie
III.2.1. Factori toxici – alcoolul
III.2.2. Factori infectiosi
III.2.3. Factori dietetici, nutritionali si carentiali
III.2.4. Factori ai terenului (endogeni)
III.2.5. Glandele endocrine
III.2.6. Factori imunologici
III.2.7. Factorii staza biliara si sanguina
IV. Clasificarea cirozelor
V. Histogeneza si anatomia patologica generala a cirozelor

3
VI. Fiziopatologia cirozelor
VI.1. Tulburari circulatorii intra si extra hepatice
VI.2. Staza si hipertensiunea portala, ascita
VII. Forme clinice – simptomatologie – debut
VII.1 Perioada preascitica
VII.2. Perioada ascitica :
- modificari endocrine ;
- modificari hematologice ;
- tulburari de coagulare ;
- tulburari nervoase ;
- tulburari cardio-vasculare ;
- perturbari renale ;
- splenomegalie ;
- modificari digestive.
VIII. Examenul obiectiv al ficatului
VIII.1. Metode fizice de explorare a ficatului
VIII.1.1. Inspectia generala
VIII.1.2. Palparea
VIII.1.3. Percutia
VIII.2. Metode biologice de explorare a ficatului
VIII.2.1. Explorari morfologice – punctia biopsica hepatica
VIII.2.2. Explorari functionale – laparoscopia
VIII.2.3. Examene de laborator
VIII.2.4. Explorari vasculare – spleno-portografia
I X. Diagnosticul cirozelor
IX.1. Diagnosticul pozitiv
IX.2. Diagnosticul diferential
X. Evolutie si complicatii
X.1 Evolutia cirozelor
x.2. Complicatiile cirozelor
X.2.1. Hemoragiile digestive
X.2.2. Trombozele si tromboflebitele portale
X.2.3. Encefalopatia hepato-portala
X.2.4. Coma hepatica
X.2.5. Infectii intercurente
XI. Tratamentul cirozelor
XI.1. Tratament medical. Dieta
XI.2. Tratament chirurgical
XI.3. Tratamentul complicatiilor

4
XI.3.1. Tratamentul cirozei hepatice compensate
XI.3.2. Tratamentul cirozei hepatice decompensate
XI.4. Profilaxia cirozelor
XII. Prognosticul
XIII. Rolul asistentei medicale in ingrijirea unui bolnav cu ciroza hepatica
XIII. Plan general de ingrijire pentru pacientul cu ciroza hepatica
XIV. Dosare de ingrijire – ingrijirea bolnavilor cu ciroza hepatica
XV.1. Cazul I.
XV.2. Cazul II.
XV.3. Cazul III.
XVI. Fise tehnice de lucru pe cazuri concrete
XVI.1. Efectuarea punctiei abdominale
XVI.2. Administrarea i.v a solutiei de Glucoza 5%
XVI.3. Administrarea i.m a Penicilinei G 4.000.000ui
Bibliografie

I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE


A FICATULUI

I.1. ANATOMIA FICATULUI

Ficatul este cea mai mare glanda a aparatului digestiv, organ


intraperitoneal plin, de consistenta ferma. Ficatul cantareste la adult 1200-
1500g cu vasele golite. Este situat in loja subdiafragmatica (hepatica) in
hipocondrul drept. Este alcatuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa 6
ori mai mare decat cel stang.

5
Ficatul are doua fete : una superioara convexa si alta inferioara plana,
viscerala.
Fata superioara e limitata prin doua margini : una posterioara mai groasa
si alta anterioara, mai ascutita.
Pe fata inferioara se observa doua santuri sagitale si un sant transversal
de aspectul literei « H ». aceste santuri delimiteaza lobul drept, lobul stang,
lobul patrat ventral si lobul Spiegel dorsal.
Hearey a descris noua segmente cu vascularizatie si topografie biliara
independenta, segmentele fiind despartite printr-un tesut conjunctiv
densificat.
In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care patrund nervii si
vasele ficatului si ies canalele hepatice, biliare si limfatice ale organului,
alcatuind pedunculul hepatic.
Ficatul are doua invelisuri :
- un invelis seros pendinte de seroasa peritoneala, care inveleste tot
ficatul, este aderent direct la diafragm ;
- al doilea invelis e capsula Glisson care acopera ficatul si intra la
nivelul hilului in interiorul organului, de-a lungul vaselor si cailor
biliare.
Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce
sangele arterial si de vena porta care aduce sangele venos functional.
Sangele pleaca de la ficat prin venele suprahepatice care colecteaza tot
sangele din acest organ si se varsa in vena cava inferioara.
Vasele limfatice se aduna intr-o retea subseroasa care ajunge la
ganglionii sternali, mediastinali anteriori, pancreatic colienali cu limfa
colectata de pe fata inferioara si din limfaticele septurilor intrahepatice.
Nervii ficatului provin din plexul hepatic alcatuit din fibre simpatice
care ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice care se desprind din
ambii nervi vagi.

I.2. HISTOLOGIA FICATULUI

6
Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjunctiv si elastic.
Din capsula pornesc, de la hil spre interiorul ficatului, septuri fibroase
care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice
si nervoase.
Elementele conjunctive provenite din capsula impreuna cu trama
reticulara, care reprezinta suportul celulelor hepatice, constituie ceea ce se
numeste structura mezodermica a ficatului.
In afara de aceasta mai exista si structura endoteliala alcatuita din celule
hepatice.
Lobului i se atribuie o forma hexagonala avand in centru vena
centrolobulara la care ajung venulele din reteaua perilobulara. In ochiurile
acestei retele se gasesc cordoanele hepatocelulare alcatuite din doua randuri
de celule cu dispozitie radiara (Remock). La unirea mai multor lobuli se
formeaza spatiile Kiernan, in care sunt asezate vasele sanguine si limfatice,
canalele biliare si nervii.
Cercetarile recente arata ca unitatea morfofunctionala a ficatului este
acinul hepatic alcatuit dintr-o masa informa de hepatocite, dispuse in jurul
unei venule porte (vena axiala).
O grupare de 2-3 acini tributari unei venule axiale alcatuieste un acin
complex, iar 3 acini complecsi si cativa acini simpli realizeaza un
conglomerat de acini.
Hepatocitele dispuse in apropiere de ramura terminala a venulei porte
axiale formeaza zona intai de hepatocite ; hepatocitele situate la periferia
acinului formeaza zona a treia (celule adaptate functiei de depozit) ; intre ele
se situeaza zona a doua cu hepatocite care fac schimburi de glicogen intre
zone . Conform schemei lui Eppingere se vorbea de cordoane hepatocelulare
dispuse in doua randuri , intre ele fiind canaliculul biliar care la periferie se
indreapta spre sinus. Intre hepatocite si sinus se situeaza spatiile Diesse ; in
acest fel hepatocitului i se atribuie doi poli : unul vascular si altul biliar.
Potrivit conceptiei acinoase exista lamele unicelulare , care se intretaie
intre ele , la incrucisari fiind vasele.
In acest fel hepatocitul este scaldat pe 2-3 fete de sinusoide, iar pe
celelalte fete vine in contact cu 2-3 canalicule biliare.
Hepatocitul emite vilozitati mai mici si mai rare catre canaliculul biliar.

7
II. FIZIOLOGIA FICATULUI

Ficatul are o mare capacitate de regenerare demonstrata prin faptul ca


dupa o hepatectomie partiala regenerarea incepe dupa 24 de ore, atinge
maximul in 4-5 zile si se termina in 14 zile.
Functiile ficatului sunt multiple, fiind indeplinite la nivelul hepatocitului.

II.1. FUNCTIA BILIARA

Functia biliara comporta secretia si excretia bilei, cu rol important in


digestia si absorbtiagrasimilor, in absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E,
K), in absorbtia fierului si calciului alimentar.
Bila se varsa in intestin in cantitate de 600-1000ml in 24 ore. Ea contine
97% apa si urmatorii componenti principali :
- saruri biliare ;
- pigmenti biliari ;
- colesterol ;
- lecitina ;
- saruri anorganice.

II.2. FUNCTIA ANTITOXICA

Functia antitoxica consta in faptul ca ficatul dispune de activitati prin care


substantele toxice de oxigenare exogena, ca si acelea rezultate din
metabolismele endogene, sunt transformate in substante mai putin toxice.

8
Aceasta functie este realizata de ficat cu ajutorul proceselor de coagulare a
acestor substante cu sulful, de exemplu (actiunea de sulfoconjugare).

II.3. FUNCTIA DE DEPOZIT

Ficatul este un important depozit de vitamine : A, B2, B12, D, K. El


intervine in convertirea carotenilor in vitamina A, in transformarea
vitamineiB2 in carboxilaza, in conjugarea vitaminei B2 pentru formarea
fermentului galben respirator, in procesul de sintetizare a protrombinei cu
ajutorul vitaminei K.

II.4. FUNCTIA DE SINTEZA

Sinteza fermentilor necesari proceselor vitale e indeplinita intr-o foarte


mare masura de ficat.
Fermentii sunt complexe macro-moleculare legate de grupari active , iar
sinteza lor reprezinta o activitate laborioasa a hepatocituluisi necesita
integritatea anatomica si functionala a ficatului .

II.5. FUNCTIA DE COAGULARE

O parte dintre factorii care intervin in procesul de coagulare sunt


sintetizati in ficat. Astfel fibrinogenul, protrombina sunt sintetizati in ficat. Tot
aici este sintetizata si heparina, o substanta anticoagulanta.

II.6. FUNCTIILE METABOLICE ALE FICATULUI

9
Functiile metabolice ale ficatului se exercita in metabolismul glucidic,
protidic si mineral.

In metabolismul glucidic, ficatul intervine in fosforilarea si


polimerizarea glucidelor in glicogen, asigurand rezerve de glucoza si
mentinerea hemostaziei glicemice .
La nevoie fabrica glucoza din proteine si grasimi (gliconeogeneza).
Metabolismul glucidic hepatic este insulinodependent.

In metabolismul proteic ficatul are functie proteinoformatoare si de


echilibru proteic. Sintetizeaza albumina, 70% din alfa-globuline, 50% din
beta-globuline, protrombina si fibrinogen.

In metabolismul lipidelor intervine in absorbtia grasimilor si in


fosforilarea lor, in sinteza de esterificare a colesterolului, in sinteza
lipoproteinelor, fosfolipidelor si trigliceridelor.

In metabolismul mineral, actioneaza prin depozitarea fierului si a


cuprului si intervine in reaparitia apei si a electrolitilor (ionii de Na, Cl, K) in
organism.

10
III. CIROZA HEPATICA ATROFICA LAENNEC

III.1. DEFINITIE

Ciroza hepatica este o suferinta cronica cu evolutie progresiva,


caracterizata morfologic prin dezorganizarea arhitectonicii hepatice datorita
metaplaziei tesutului conjunctiv care formeaza benzi de scleroza ce
inconjoara sau fragmenteaza lobulii fiind determinata de distructia
hepatocitara si de regenerarea nodulara; biologic prin alterarea severa a
sindroamelor de activare mezenchimala, de hipertensiunea portala si de
insuficienta hepatocitara, prin posibilitatea exacerbarii sindromului
excretobiliar si a aceluia de hepatoliza; clinic prin stadii avansate de
insuficienta hepatica, insotite de semnele de hipertensiune portala.

III.2. ETIOPATOGENIA

II.2.1. Factorii toxici – alcoolul

Alcoolul ingerat sub forma diverselor bauturi alcoolice, joaca un rol


important in producerea cirozei.
Actiunea nociva a alcoolului asupra ficatului se exercita pe doua cai :
- calea directa asupra tesutului hepatic cand este consumat in
cantitate crescuta, sub forma de bauturi alcoolice tari si mai ales cand e
consumat pe nemancate, ca aperitiv. Ficatul, sarac in glicogen in
aceasta perioada a zilei rezista mai putin la actiunea toxica directa
asupra lui, ca si atunci cand se asociaza alti factori

hepatotoxici sau cand puterea de rezistenta a ficatului este scazuta (lues,


TBC, hipertiroidism, inanitie) ;

11
- calea indirecta a alcoolismului cronic, cu leziuni de gastroenterita
cronica, cu tulburari de apetit, de secretie, de digestie si de absorbtie, la
care se adauga deseori diete insuficiente si dezechilibrate, joaca cu
siguranta un rol important in geneza cirozelor.
Actiunea alcoolului se adauga astfel la carente in proteine si vitamine
necesare troficitatii hepatice.

II.2.2. Factorii infectiosi

Rolul cirogen al hepatitelor acute virotice apare tot mai evident


dezvoltarii ulterioare a procesului cirotic.
Cirozele sunt precedate totdeauna de o hepatita subacuta sau cronica sau
de o distrofie hepatica necrotica, stari care se pot numi precirotice.
Evolueaza spre ciroza in special formele de hepatita epidemica cu o
atrofie a ficatului in care scleroza apare ca un proces cicatricial.
De asemenea sunt supuse cronicizarii si transformarii in ciroza hepatitele
epidemice cu forme clinice prelungite, formele cu recadere, formele
sclerogene.
In cronicizarea hepatitei acute si evolutia ei spre ciroza, joaca un rol
important, pe langa intensitatea leziunilor din faza acuta, si alti factori care
impiedica vindecarea lor, sau le agraveaza : eforturi fizice in convalescenta,
abateri alimentare, infectii intercurente, vaccinari, dispepsii intestinale, repaus
insuficient.
Evolutia acestor forme spre ciroza are loc fie in directa continuare a
procesului acut, fie dupa o perioada de latenta de cateva luni sau ani. Trecerea
procesului anatomic de la o hepatita acuta la hepatita cronica si ciroza a putut
fi urmarita prin biopsii hepatice.

II.2.3. Factori dietetici, nutritionali si carentiali

12
Experimental, s-au putut obtine scleroze hepatice prin diete bogate in
grasimi sau sarace in proteine. Dietele dezechilibrate carentate in factori
lipotropi produc, de asemenea, steatoze hepatice si ciroze.
Avitaminozele favorizeaza cronicizarea hepatitelor inflamatorii ca si
scleroza ficatului.
Corectarea dietelor cirogene prin diete normale, face sa dispara infiltratia
grasa a ficatului si opreste evolutia proceselor inflamatorii si sclerogene. La
om, tulburarile nutritionale si carentiale au fost descrise , tot mai mult, drept
cauze ale unor ciroze.
Cirozele copiilor sud-africani sau pelagra copiilor din Camerun sau
Africa de Sud apar in special datorita alimentatiei predominant glucidica (in
special cu porumb), saraca in proteine si vitamine.
Aceste ciroze produse prin diete dezechilibrate si carentate, trec printr-o
faza initiala de steatoza. Ficatul « de foame » e un ficat gras.
Infiltratia grasa accentuata si prelungita conduce la degenerari celulare si
fibroza difuza pericelulara,
Cirozele alcoolicilor recunosc cauze nutritionale asociate la alterarile
digestive produse de alcool.

III.2.4. Factori ai terenului (endogeni)

In unele ciroze fara cauze evidente cirogene in antecedente, sau in


cirozele survenind la persoane cu anumite tipuri morfologice, au fost invocati
factori constitutionali. Cercetatorii au descris tipul hipotiroidian sclerogen
frecvent la cirotici si care ar favoriza aparitia bolii, de asemenea tipul
musculos-atletic s-ar gasi mai frecvent la cirotici.
S-a descris o ciroza hepatica familiala la copii cu icter cronic si scleroza
ficatului si care ar tine de factori ereditari greu precizabili. Astfel, defecte mari
dietetice sau carente multiple in copilarie, pot uza si fragiliza ficatul,
schimband in acelasi timp reactia organismului fata de diversi factori hepato-
toxici.

13
III.2.5. Glandele endocrine

Rolul glandelor endocrine in aparitia si dezvoltarea cirozelor este inca


incomplet elucidat, dar exista deja un material clinic si experimental, care
pledeaza pentru interventia lor, cel putin in anumite ciroze.
In cirozele comune se cunosc mai multe tulburari endocrine tireo-
ovariene din cauza etilica a femeii ca si atrofia testiculara, depilatia, disparitia
libidoului si ginecomastia din cursul cirozelor atrofice la barbat.
In legatura cu interventia glandelor endocrine in ciroze s-au citat si unele
ciroze in antecedentele carora se gasesc simptome de hiparfoliculinism,
miofibroame uterine , chisturi ovariene.
Hipertiroidismul a fost considerat ca factor cirogen in unele cazuri de
gusa tireotoxica cu ciroza.

III.2.6. Factori imunologici

Recent au intrat in discutia cauzelor cirozelor factorii de ordin


imunologic, mai precis apar legaturi dintre boala hemolitica perinatala si
unele ciroze ale copilariei. Acestor copii Rh pozitiv l-i se transmit de la mama
isoimunizine anti Rh, producandu-se o boala hemolitica grava, care ar
conduce lent spre ciroza hepatica.
In ultimul timp s-au observat mai ales sindroame hemolitice asociate cu
ciroze, fapt care-i face pe unii autori sa puna problema existentei cirozelor de
origine sanguina.

14
III.2.7. Factorii staza biliara si sanguina

Sunt cunoscute cirozele cardiace si cirozele din mediastino-pericarditele


tuberculoase constructive, care produc in ficat o staza venoasa si in fazele
tardive, scleroza organului.
Staza biliara din icterele mecanice cronice duce frecvent la fibroza
ficatului. Factorul staza venoasa produce ciroza numai in asociatie cu alti
factori infectiosi, toxici sau nutritionali.
Din aceasta analiza a cauzelor cirozei, reiese faptul ca nu exista factori cu
actiune specific cirogena, care sa realizeze ciroza prin actiunea lor izolata.
Cauzele cirozei sunt multiple si variate.
Numerosi agenti nocivi, variati prin natura lor, pot deveni cirogeni daca
actioneaza lent si indelungat asupra ficatului.

15
IV . CLASIFICAREA CIROZELOR

Din punct de vedere etiopatogenetic deosebim urmatoarele tipuri de


ciroza hepatica:
- ciroza alcoolica (ciroza portala sau grasa) – prezinta doua variante:
- atrofica Laennec ;
- hipertrofica Hnot – Gilbert ;
- ciroza post necrotica (post hepatitica) – in care rolul principal il detine
hepatita virala acuta si hepatita cronica activa;
- ciroza biliara – poate fi;
- primitiva;
- secundara;
- ciroza din hemocromatoza si din boala willson;
- ciroza cardiaca carentiala si splenogena (Banti).

16
V. ANATOMIA PATOLOGICA A
CIROZELOR

Majoritatea cirozelor incep prin hepatomegalie si sfarsesc prin atrofie


hepatica.
Hepatomegalia apare datorita hiperplaziei conjunctive plus proceselor
de regenerare; cand aceste procese inceteaza se produce atrofia hepatica.
Culoarea ficatului variaza dupa tipul de ciroza:
- galben-ruginie, de obicei verde-brun – in cirozele biliare ;
- rosiatica – in hemocromatoza.
Suprafata poate fi regulata, fie glandulara (ciroza micronodulara) sau
neregulata , cu noduli de dimensiuni variate (ciroza macronodulara)
Capsula Glisson este ingropata si prezinta noduli.
Microscopic se constata compromiterea structurii hepatice prin benzi de
tesut conjunctiv care fragmenteaza lobulii. Fibrele de colagen sunt mai mult
sau mai putin mature. Se vad insule de celule plasmocitare si limfocite,
neocanalicule biliare degenerescente si necroze ale hepatocitelor, noduli de
regenerare

17
VI. FIZIOPATOLOGIA CIROZELOR

VI.1. TULBURARI CIRCULATORII INTRA SI EXTRA


HEPATICE

La nivelul ficatului, intr-o prima perioada a evolutiei, procesele inflama-


torii si degenerative comprima capilarele sinusoidale intralobulare, iar
circulatia sanguina scade in interiorul lobului. Pe masura ce leziunile
infiltrative si degenerative devin mai importante, circulatia intralobulara scade
din ce in ce mai mult, ajungand in fazele avansate de scleroza a ficatului la o
circulatie ce nu mai reprezinta decat ¼ sau chiar mai putin din circulatia
normala intralobulara.
La cirotici, in aceasta faza avansata de scleroza, sangele circula doar in
proportie de 20% prin lobul, iar restul de 80% ocoleste lobulul. In acelasi
timp, intreg patul vascular hepatic sufera o diminuare treptata, atat prin
leziunile degenerativ-necrotice, care distrug arhitectura lobului, cat si prin
progresiunea sclerozei perilobulare.
In aceste conditii debitul sanguin hepatic scade suferind in primul rand
circulatia prin vasele portale. Sangele arterial, prin presiunea sa, mai trece
inca in cantitati normale, uneori chiar sporite, prin marirea debitului arterei
hepatice si extensia patului arterial.

18
Din ce in ce, circulatia intrahepatica, este reprezentata mai mult de sange
arterial, ajungand in cirozele avansate ca 75% din intreaga circulatie hepatica
sa fie de origine arteriala (normal 25%).
Din cauza reducerii patului vascular hepatic si a debitului sanguin prin
ficat, care poate scade pana la 1/3 din debitul normal, se instaleaza o staza si
ulterior un grad de hipertensiune in circulatia portala subhepatica.

VI.2. STAZA SI HIPERTENSIUNEA PORTALA,


ASCITA

Staza si hipertensiunea portala raman insa mult timp la valori moderate


prin compensarile circulatorii care au loc la nivelul anastomozelor porto-cave
profunde si superficiale, care se dilata treptat si permite trecerea unei cantitati
mai crescute de sange portal.
Aparitia sindromului de hipertensiune portala depinde de amploarea
anastomozelor porto-cave preexistente si de timpul pe care acestea il au la
dispozitie pentru dilatarea lor. .
.Hipertensiunea portala este de asemenea amortizata prin dilatarea
sinusoidelor splinei, care creste in volum si devine un depozit al sangelui
portal. Ia nastere astfel splenomegalia congestiva din primele faze ale cirozei
portale.
De la un moment dat al evolutiei cirozei hepatice, mecanismele de
compensare ale hipertensiunii portale sunt depasite si presiunea in sistemul
port creste pana la valori de 40-50mmHg (normal 5-6mmHg).
Acest moment variaza de la un bolnav la altul, dupa capacitatea
functionala si numarul anastomozelor porto-cave de care dispune. Dilatarea
anastomozelor este maxima si se evidentiaza prin circulatia subcutanata
abdominala, prin distensia pachetelor varicoase hemoroidale si esofagiene.
Staza si dilatarea retelei capilare subperitoneale atinge de asemenea valori
crescute, de la care transudarea plasmei devine posibila si apare ascita
(proces de acumulare a serozitatii transudate in cavitatea peritoneului).

19
In patogenia ascitei iau parte si alti factori in afara de hipertensiunea
portala. Dintre acestia cei mai importanti sunt :
- hiposerinemia, cresterea permeabilitatii capilare ;
- retentia de sodiu, cu oliguria consecutiva.
Din cauza hipertensiunii portale si in special in conditiile unor salturi
bruste ale tensiunii nervoase la care iau parte fie tromboze venoase fie
tulburari vasomotorii, venele dilatate din peretele digestiv se rup si se produc
hemoragiile digestive, hematemeze sau melene.
In aceste cazuri, descarcarea presiunii nervoase portale este aratata de
scaderea de volum a splinei.

VII. FORME CLINICE – SIMPTOMATOLOGIE –


DEBUT

VII.1. PERIOADA PREASCITICA

Debutul poate sa fie asimptomatic sau necaracteristic.


Primele semne sunt :
- aspectul de sindrom asteno-nevrotic (anxietate, fatigabilitate,
somnolenta, insomnie) ; sau
- dispepsie biliara (inapetenta, greturi, balonari postprandiale, intoleranta
la alcool) ; sau
- fenomene hemoragipare (epistaxis, gingivoragii, menometroragii, eruptii
purpurice).
Uneori boala evolueaza timp indelungat fara nici un semn, prima
manifestare fiind o hemoragie digestiva superioara sau diagnosticul este pus
cu ocazia unei interventii chirurgicale.

VII.2. PERIOADA ASCITICA

20
ASCITA-deriva de la cuvantul grecesc “askos” sac sau burduf si
reprezinta acumularea de lichid in cavitatea peritoneala.

In perioada de stare pe langa manifestarile amintite se constata prezenta


unor semne la nivelul mucoaselor si al tegumentelor, modificari hepatice si
splenice, modificari endocrine si nervoase, ascita, edeme, hidroperitoneu si
perturbari cardio-vasculare, renale si hematologice.

 Icterul survine episodic in unele crize, ca semn de prabusire prin necroza


hepatocitara, in altele, cum sunt cirozele biliare, are un caracter
permanent ;

 Stelutele vasculare apar in parte superioara a toracelui (decolteu) mai


frecvent la cei cu hipertensiune portala. Mucoasa linguala si cea jugala
sunt carminate. Tegumentele eminentelor tinere si hipotenare sunt rosii,
dand aspectul de eritroza palmara. Se pot intalni si eruptii purpurice ;

 Ficatul este marit de volum in 80% din cazuri, de consistenta crescuta


pana la duritate, cu marginea ascutita, cu suprafata regulata sau
granuloasa, mai rar cu macronoduli. Chiar in cazurile
atrofice, ficatul este mare la inceput pentru ca ulterior sa se micsoreze
pana la disparitie sub rebordul costal ;

 Splenomegalia este reprezentata 80-90% din cazuri. Este de volum


variabil, de gradele II-III, de consistenta crescuta de regula nedureroasa.
Deseori splenomegalia e insotita de semne hematologice, de
hipersplenism, anemie, leucopenie, trombocitopenie ;

 Hipertensiunea portala se manifesta la inceput prin meteorism si prin


aparitia circulatiei colaterale externe si interne (varice esofagiene) ;

 Ascita apare frecvent ca semn de insotire a bolii, ea putand fi intalnita in


orice forma de ciroza.te prezenta de regula in ciroza atrofica Laennec de
origine etilica, cand se reface foarte usor ;

21
 Edemele apar in faze mai avansate, de obicei insotitoare ale ascitei. Sunt
albe, moi si cand sunt neinfluentate de tratament, constituie un element
sumbru pentru prognostic ;

 Hidrotoraxul drept poate fi intalnit in 3-4% din ciroze ;

 Modificari endocrine sunt totdeauna prezente. Rolul hormonului


antidiuretic, retrohipofizar si al aldosteronului, in ciroze se instaleaza
destul de repede o insuficienta gonadica : scaderea libidoului, impotenta
sexuala, ginecomastia,atrofie testiculara, amenoree, infertilitate ;

 Modificari hematologice - anemia este un semn care nu lipseste din


cursul evolutiei cirozelor. Leucopenia este provocata de hipersplenism.
Trombocitopenia are la origine atat hipersplenismul cat si un deficit de
megacoriogeneza ;

 Modificarile de coagulare se datoresc atat sintezei deficitare a factorilor


de coagulare cat si excesului de fibrinoliza ;

 Modificari nervoase se intalnesc in tot cursul evolutiei cirozei, uneori


dupa cum am vazut, chiar ca fenomen de debut. Pe parcurs pot sa revina
sau sa capete o intensitate mai mare.
De multe ori prezenta unor somnolente, a unei astenii excesive sau a
unei stari de neliniste cu insomnie, pot fi semne premonitorii pentru
drama hepatica ce va urma. Ele pot fi temporar reversibile ;

 Modificari cardio-vasculare – hipervolemia din ciroze poate sa duca la


deschiderea iunor anastomoze arterio-venoase (sunturi) provocand
stelutele vasculare si eritroza. Aceleasi circuite arterio-venoase la care se
adauga tulburari de ventilatie si hipertensiune pulmonara secundara,
sunt responsabile de instalarea cirozei ;

22
 Splenomegalia din ciroza hepatica este rezultatul distensiei mecanice a
splinei, cu acumulare de sange si ingrosarea capsulei splenice;

 Modificari digestive – apetitul este capricios, deseori scade, uneori se


pierde complet, balonarea epigastrica postprandiala devine intens
jenanta, deseori dureroasa.
Constipatia se intalneste intr-o faza, apoi diareea se instaleaza pentru
cateva saptamani.
Scaunele apar decolorate in unele perioade ale bolii.
Febra, cand apare, este ca o expresie a necrozei sau inflamatiei hepatice
sau a unor afectiuni supraadaugate.

VIII. EXAMENUL OBIECTIV AL FICATULUI

Pentru explorarea obiectiva a ficatului se folosesc metode fizice si probe


de laborator. Acestea din urma orienteaza asupra capacitatii functionale a
ficatului.

VIII.1.METODE FIZICE DE EXPLORARE A FICATULUI

Explorarea fizica a ficatului consta in metodele de investigatie


cunoscute :
- Inspectia ;
- Palparea ;
- Percutia.

VIII.1.1 Inspectia generala

23
Inspectia generala furnizeaza elemente pentru diagnostic si prognostic.
Starea de nutritie este alterata, bolnavii apar emaciati mai ales la fata si la
extremitati.
La mucoase si tegumente se urmareste coloratia icterica.
La pometii obrajilor se pot vedea retele venoase. Uneori se pot observa
elemente purpurice pe tegumente.
Cercetarea temperaturii e obligatorie, hipertermia intalnindu-se in multe
boli ale ficatului.
Inspectia abdominala arata deseori o crestere in volum si prezenta unei
bogate circulatii colaterale, bombarea ombilicului. Bolnavul are « abdomen
de batracian » cand se afla in clinostatism si « abdomen in desaga » cand se
afla in ortostatism.

VIII.1.2 Palparea

E principala metoda de examinare a ficatului. Ea pune in evidenta o


eventuala hepatomegalie, furnizeaza date asupra marimii ficatului, a
consistentei, a suprafetei, a mobilitatii si a sensibilitatii sale la presiune. Se
executa in decubit dorsal si apoi in ortostatism.

VIII.1.3. Percutia

Percutia este necesara pentru a stabili corect dimensiunile ficatului.

VIII.2. METODE BIOLOGICE DE EXPLORARE A


FICATULUI

Metodele biologice de explorare a ficatului sunt :


- morfologice ;
- functionale ;
- vasculare.

24
VIII.2.1. Explorari morfologice : punctia biopsica hepatica

Punctia biopsica hepatica este una dintre cele mai utile mijloace de
diagnostic cu conditia ca leziunile sa fie cat mai difuze. Punctia se face cu
acul Menghini. Este o explorare atraumatica, cu accidente rare (1,5%) si cu o
mortalitate foarte scazuta (0,03%-0,5%).
Se va pregati bolnavul psihic, explicandu-i-se necesitatea si lipsa de
pericol a punctiei. Se va face o determinare prealabila a timpului de sangerare
si coagulare, a timpului Quick si a numarului de trombocite.
Cu 1-2 zile inainte se administreaza bolnavului vitamina K si C, clorura
de calciu si un hemostatic prescris de medic.
Inaintea punctiei se face o clisma evacuatoare si se administreaza o
injectie cu Mialgin.
Tegumentele vor fi bine dezinfectate si se va face o anestezie locala cu
Procaina 2% sau cu Novocaina 2%. Locul in care se face punctia este variabil.
La bolnavii la care ficatul depaseste arcul costal e preferabil ca punctia sa se
faca direct prin peretele abdominal. In celelalte cazuri, locul de electie al
punctiei este in al IX-lea spatiu intercostal, pe linia axiala anterioara, in zona
de matitate. Bolnavul este asezat in decubit lateral stang, eventual avand
asezata sub torace o perna sau un sul pentru a-i largi spatiul intercostal. Se
roaga bolnavul sa faca un expir prelungit si in aceasta pozitie, in stare de
imobilitate respiratorie se introduce rapid trocarul prin perete pana in ficat. Se
fac cateva miscari de rotatie pentru a sectiona un fragment de ficat, se
adapteaza la trocar o seringa de 10-20cm3 cu care se realizeaza aspiratia in
timp ce se retrage trocarul. La nivelul locului de punctie se aplica o punga cu
gheata iar bolnavul ramane culcat 1-2 ore in decubit lateral, dupa care va fi
asezat pe spate. El va lua o masa usoara (lichide) la 2-3 ore dupa punctie si va
manca mai consistent seara. Bolnavul va pastra repausul la pat 24 de ore timp
in care se va controla pulsul si tensiunea arteriala.

Contraindicatiile punctiei hepatice sunt :


- sindroame hemoragipare, cu indicele de protrombina sub 60% ;
- un numar de trombocite sub 900.000/mmcub ;
- ficatul de staza ;
- banuiala de chist hidatic sau abces hepatic ;

25
- icter de lunga durata.

Complicatiile care pot surveni sunt :


- hemoragia prin plaga de punctie;
- hemoragia in pleura sau peritoneu ;
- pleurezia;
- punctia altor organe (colon, rinichi).

Fragmentul de ficat extras este spalat cu o solutie clorurata izotonica si


apoi fixat si pregatit pentru examenul histopatologic.

Biopsia hepatica are valoare diagnostica pentru:


- face distinctia intre ciroza, neoplasme primitive sau secundare,
amiloidaza;
- precizarea diagnosticului etiopatogenetic al unui icter (hemolitic, prin
obstructie, prin hepatita).

VIII.2.2. Explorari functionale – laparoscopia

Laparoscopia da indicatii pretioase cu privire la aspectul macroscopic al


ficatului si veziculei biliare in afectiunea hepato-biliara.
Tehnica : sub anestezie locala in regiunea hipocondrului drept se practica
un pneumoperitoneu si se incizeaza apoi peretele abdominal anterior cu un
trocar.
Prin acesta se introduce instrumentul optic (laparoscopul) cu care se poate
examina ficatul si vezicula biliara.
Aspectul ficatului apare deosebit in diverse afectiuni :
- brun-verde in icterul prin obstructie ;
- brun-deschis in icterul prin hepatite ;
- normal in icterul hemolitic.
Laparoscopia poate pune in evidenta aspectul caracteristic al ficatului
cirotic si metastazele hepatice de la suprafata.
Scintigrafia este o metoda care aduce informatii asupra tesuturilor
ficatului cu ajutorul elementelor radioactive.

26
VIII.2.3. Examenele de laborator

a) in sange :

- Ca indice de culoare normala, o stare de anemie moderata, se gaseste in


majoritatea cirozelor in faze mai avansate .
- Leucopenia este de asemenea frecventa mai ales in formele
splenomegalice.
- Trombocitopenia nu este rara.
- Hipervolemia de peste 10% e deseori gasita in cirozele Laennec.
- Proteinele plasmatice scad in faza preascitica si ating scaderi importante
in faza ascitica, mai ales dupa mai multe evacuari ale ascitei.
- Hiposerinemia este caracteristica, atingand valori de 2g% si chiar mai
mici. Globulinele sunt normale sau deseori crescute. Raportul
serine/globuline este de obicei inversat. Tendinta la refacere a serinelor
este foarte scazuta.
- Protrombina este scazuta in fazele avansate ca si fibrinogenul.
- Testele de disproteinemie, in special reactiile Takata-Ara, Gross si
reactia cu sulfat de codamin dau rezultate intens pozitive si paralele cu
starea clinica.
- In ultimul timp majoritatea clinicienilor se multumesc cu reactia de
turbiditate cu tymol, dupa care tehnica originala Moc Legen arata in
mod normal valori de 0-4 unitati.
- Hipoglicemia bazala e frecventa, iar curba hiperglicemiei provocate este
inalta si alungita, de tip diabetic.
- Testul tolerantei galactozei este pozitiv.
- Colesterolul sanguin scade treptat, in special fractiunea esterificata
cunoaste mari scaderi.
- Lipidele plasmatice arata valori normale iar probele de incarcare cu
grasimi (1g de untdelemn/kilocorp) indica o scadere a functiei de
fosforilare a grasimilor.
- Sinteza acidului hipuric e deficitara.
- Bilirubina serica este frecvent crescuta, chiar in afara fazelor de icter
clinic. Creste mai frecvent bilirubina directa dar in unele ciroze cresterea

27
priveste fractiunea indirecta. Dintre fermentii in legatura cu activitatea
ficatului, scade in ciroze colinesteraza si cresc uneori fosfatazele
alcaline, mai ales in cirozele biliare
- Dozarile de vitamina A si B arata valori scazute in plasma prin eficienta
etapei metabolice hepatice a acestor vitamine. Eliminarile lor urinare
sunt crescute.
Testul eliminarii bromsulfaminei (BSP) devine aproape totdeauna
pozitiv, indicand o scadere a parenchimului hepatic secretor. Acest test
constituie un bun indiciu asupra activitatii si volumului parenchimului
hepatic – in cirozele fara icter.

b) in urina :

- Se gaseste frecvent o crestere a urobilinogenului si uneori prezenta de


bilirubina.
- In fazele de agravare apar albuminurie moderata si cilindrurie.
- Eliminarea 17-cetosteroizilor este scazuta prin insuficienta inactivare a
corticoizilor androgeni de catre ficatul uzat.
- In formele grave se pot gasi acizi aminati ( leucina, tirozina) ca martori
ai unei mari insuficiente hepatice.

c) in bila :

- In bila nu se observa tulburari particulare in legatura cu procesul


cirotic. In fazele avansate bila coledociana si cea hepatica apar
galben-palide, slab concentrate din cauza functiei biliare insuficiente.
- La examenul radiologic se constata varice esofagiene, indicator al
hipertensiunii portale.

VIII.2.4. Explorari vasculare – spleno-portografia

Spleno-portografia poate furniza date despre vascularizatia intrahepatica


si poate decela o tromboza spleno-portala.

28
Perioada casectica se instaleaza dupa 18-24 de luni de la aparitia ascitei.
In aceasta perioada, apetitul este foarte scazut, deseori absent sau inlocuit prin
anorexie.
Mucoasa gurii apare rosie-uscata si bolnavii au o sete accentuata.
Denutritia determina o topire a masei musculare, cu aspect scheletic al
toracelui si membrelor.
Subicterul este totdeauna prezent, uneori face loc la o coloratie icterica a
conjunctivelor si tegumentelor.
Epistaxisul devine frecvent si deseori apar sindroame hemoragice cu
purpura, hemoragii gingivale, echimoze.
Starea de astenie este accentuata, scularea din pat sau mersul devin
aproape imposibile.
Apare treptat si stare de indiferenta si somnolenta.
Controlul insuficient al sfincterelor si coma hepatica se instaleaza dupa
cateva zile sau saptamani, totdeauna aproape ireversibile.
Apare uscare fesiera. Starea umorala arata aceleasi tulburari de
insuficienta hepatica din perioada precedenta, agravata adesea si cu adaugarea
unei stari de acidoza, amenintand apropierea comei.]
Moartea in ciroza Laennec are loc in coma hepatica prin complicatii
hemoragice sau infectioase.

IX. DIAGNOSTICUL CIROZELOR

29
IX.1. DIAGNOSTICUL POZITIV

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe anamneza, tablou clinic si pe


investigatiile paraclinice.
Diagnosticul cirozelor trebuie sa precizeze atat forma clinica a bolii cat si
stadiul ei evolutiv, de acestea depinzand in mare masura atitudinea
terapeutica.

IX.2. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Va fi deosebit de la caz la caz, dupa predominenta simptomelor.


In cazurile de ascita, diagnosticul diferential va fi facut cu :
- peritonita tuberculoasa ;
- peritonita carcinomatoasa ;
- ascita din decompensarile cardiace repetate;
- ascita din simfiza pericardica.

Cand exista numai hepatomegalie, diagnosticul diferential se face cu :


- neoplasmul hepatic ;
- chistul hidatic ;
- sifilisul hepatic.

Un diagnostic diferential care trebuie facut cu atentie este acela cu


hepatita cronica agresiva si cu hepatita cronica cirogena.
In hepatita cronica exista semne de rezerve functionale hepatice: albu-
minuria ramane peste 3,5g%, indicele de protrombina peste 50% , BSP peste
6% , cu timpul de injumatatire sub 10 minute, hipertensiunea portala este fara
reflux. Precizarea o va face insa punctia hepatica, aratand in hepatite pastrarea
arhitectonicii hepatice.

30
X. EVOLUTIE SI COMPLICATII

X.1 EVOLUTIA CIROZELOR

Evolutia cirozelor este progresiva. Cirozele ascitogene evolueaza mai


rapid, in 1-2 ani.
Cirozele biliare au o evolutie mai indelungata, de 5-10-15 ani.
Greselile de regim alimentar, administrarea unor medicamente in mod
intempestiv, paracentezele repetate pot fi cauze care grabesc evolutia prin
instalarea encefalopatiei portale, a comei hepatice sau prin declansarea unei
hemoragii digestive. Sfarsitul letal survine prin hemoragii digestive masive,
prin encefalopatie portala, coma hepatica, insuficienta renala sau infectii
intercurente, indeosebi pneumonie.

X.2. COMPLICATIILE CIROZELOR

X.2.1. Hemoragiile digestive

Hemoragiile digestive, hematemeza sau melena, survin relativ frecvent in


cursul cirozei, la 20-30% din cazuri, atat in perioada preascitica cat si in
perioada ascitica.
Ele au tendinta la recidiva, sunt deseori abundente si uneori rapid
mortale. 10-15% din cirotici mor prin hemoragie masiva. Hemoragia are loc,
in majoritatea cazurilor , la nivelul peretelui gastric sau al esofagului inferior,
prin ruperea dilatatiilor venoase din plexul submucos, mai rar in alte regiuni.
Uneori hemoragiile digestive au loc “in panza” la nivelul capilarelor
mucoasei.
Hemoragiile nazale, gingivale sau cutanate, constituie simptome
obisnuite in cursul cirozei si nu devin complicatii decat atunci cand
sangerarea este repetata si drenanta.
Hemoragiile tin de un grad de fragilitate capilara si de o tendinta
hemoragipara pe care le au ciroticii si care sunt generate in primul rand de o
insuficienta hepatica avansata.

31
Hemoragiile sunt deseori urmate de icter sau ascita. Barbatii fac mai des
hematemeze decat femeile.
Dupa hemoragiile mari, splina scade in volum.

X.2.2. Trombozele si tromboflebitele portale

Trombozele si tromboflebitele din cursul cirozei Laennec survin in toate


fazele evolutiei, dar mai des in faza terminala.
Ele sunt favorizate de staza portala, de resorbtiile toxice si bacteriene de
la nivelul intestinului.
Clinic, accidentele trombotice portale imbraca doua forme :
- o forma putin zgomotoasa tradusa printr-o stare subfebrila prelungita,
jena sau durere in hipocondrul drept, usoara pareza intestinala si
printr-o refacere mai rapida a lichidului de ascita. In lichid apar
elemente inflamatorii – granulocite si pozitivarea reactiei Rivalta.
Aceste tulburari decurg dintr-o tromboza partiala a trunchiului port
sau din tromboza unor ramuri intrahepatice portale. Evolutia lor este
relativ benigna si cadeaza in cateva saptamani dupa un tratament cu
antibiotice ;
- o forma grava, cu debut brusc prin dureri in abdomenul superior,
urmate la scurt interval de hematemeze sau melene masive. O pareza
accentuata intestinala, arata infarctele produse de tromboza. Ascita
apare rapid sau creste brusc, necesitand evacuarea la scurt interval .
Aspectul ascitei devine deseori hemoragic.
Febra se instaleaza in zilele urmatoare. Bolnavii ajung intr-o stare de
colaps circulator si deseori sucomba dapa cateva zile de evolutie.

X.2.3. Encefalopatia hepato-portala

Se caracterizeaza prin tulburarea starii de constienta, agitatie


psihomotorie, tulburari de vorbire, insomnie urmata de somnolenta pana la
pierderea cunostintei, delir (« dementa hepatica »). Concomitent constatam
tremuraturi ca bataile de aripi (flapping tremor).

32
Se instaleaza de obicei rapid, in cateva ore si e declansata de hemoragii
digestive, de o alimentatie cu proteine in exces, de disbacterii intestinale sau
de administrarea unor medicamente ca : clorura de amoniu, metionina.
Cauza encefalopatiei o constituie intoxicarea sistemului nervos central
cu substante care rezulta din degradarea proteinelor intestinale si care nu au
putut fi metabolizate de ficat. Un rol important il detine NH3De asemenea
intervin pierderile de electroliti (Na+, K-)

X.2.4. Coma hepatica

Coma hepatica din ciroze poate aparea in cadrul insuficientei hepatice


cronice terminale, in encefalopatia hepatoportala si in cazurile cu hiperaldo-
steronism secundar (cu tulburari electrolitice).
In insuficienta hepatica cronica, coma poate fi declansata (rar) de anumiti
factori:
- efort fizic;
- abuz de alcool, medicamente ;
- infectii intercurente ;
- hemoragii digestive ;
- interventii chirurgicale.
Inainte de aparitia comei se accentueaza rapid sindromul cutanat, apare
somnolenta, scade diureza, apar tulburarile psihice apoi se instaleaza coma.
In cursul comei se constata hemoragii, diureza scazuta, adesea febra si
icter, tulburari neurologice extrapiramidale, tulburari psihice
polimorfe.Evolutia este frecvent fatala.

X.2.5. Infectiile intercurente

Infectiile intercurente sunt complicatii frecvente si de o gravitate


deosebita in ciroze, ele constituind de multe ori cauza sfarsitului, de obicei
prin trecerea spre coma hepatica.
Cele mai frecvente sunt :
- pneumoniile acute ;

33
- stafilococii ;
- erizipel.
Problema cancerizarii cirozei nu se pune ca o complicatie.

XI. TRATAMENTUL CIROZELOR

Tratamentul cirozelor urmareste suprimarea cauzelor, combaterea


procesului inflamator si a reactiilor imunologice in exces, stimularea
regenerarii hepatice si prevenirea complicatiilor.
Se recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor.
Repausul este obligatoriu in pat in cirozele decompensate. In cele
compensate, repausul va fi relativ pana la 14h/zi si cate o luna in repaus
complet la pat.

XI.1. TRATAMENTUL MEDICAL – DIETA

1. Asigurarea dietei
Dieta trebuie sa asigure un regim alimentar complet si bogat in
vitamine.
Proteinele vor fi date 1,5g/kilocorp/zi, aportul fiind redus in cazurile cu
encefalopatie portala.
Glucidele in cantitate de 400g/zi.
Lipidele vor fi limitate la 60-80g/zi fiind preferate cele de origine
vegetala.
Restrictiile vor fi alcoolul, conservele, afumaturile, mezelurile,
branzeturile fermentate.

34
Se vor interzice prajelile, sosurile cu rantas, condimentarile iritante. In
caz de hemocromatoza, regimul alimentar va tine seama de diebetul
coexistent.
In cazurile cu ascita se va reduce aportul de lichide, iar regimul va fi
hiposodat.

2. Tratamentul patogenic
Tratamentul patogenic vizeaza combaterea inflamatiilor si a proceselor
imunologice si stimularea regenerarii hepatice.
Corticoterapia cu actiune antiinflamatoare, imunodepresoare, diuretica si
de stimulare a apetitului , are indicatii in cirozele cu hipersplenism,
ascita si colostaza.
Nu se va administra cortizon in cazurile de tromboza portala.
Terapia imunodepresiva nu este recomandabila in ciroze.
Pentru stimularea regenerarii hepatocitare se prescriu extracte hepatice
concentrate, bine purificate cu vitaminele B1, B2, B12, C si E si
preparate ca Mecopar, Purinor, Litrison.
In sindroamele hemoragipare se administreaza vitamina K sub
controlul indicelui de protrombina.

3. Tratamentul ascitei
Dieta va fi hiposodata, bogata in vitamina K prin sucuri de fructe, fructe
uscate si cu usoara restrictie de lichide.
Clinostatismul este un factor important pentru imbunatatirea diurezei.
Dintre diureticele folosite in tratamentul ascitei sunt de preferat
Triemteren 30mg/zi, Amilorid 30mg/zi, Furosemid, Nefrix, Ufrix.
Se folosesc cu mult succes spironolactonele (aldactone).
Pentru a obtine o buna diureza trebuie corectata hipovolemia prin
perfuzii cu solutii hipertonice de Glucoza, cu albumina umana, cu masa
eritrocitara, cu Manitol la nevoie, se pot face transfuzii cu
sange,ciroticul suportand bine sangele si greu anemia.
Paracenteza nu se recomanda. Se va face numai de necesitate, daca
ascita jeneaza functiile cardio-respiratorii, se scot cantitati de maxim 2-3
litri.

35
4. Tratamentul etiologic
Se adreseaza afectiunilor responsabile de aparitia cirozelor.
Astfel :
- in cirozele biliare cu obstacol extrahepatic se va trece la indepartarea
obstacolului;
- in infectiile cailor biliare se vor face tratamente cu antibiotice
conform antibiogramei ;
- in cazul coexistentei luesului se va face tratament cu penicilina ;
- in hemocromatoza se va incerca eliminarea fierului in exces prin
emisii repetate de sange ;
- in degenerescenta hepato-lenticulara se va face tratament conform
indicatiilor medicului specialist.

XI.2. TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Tratamentul chirurgical este un tratament de necesitate, nu se face


profilactic, el influentand nefavorabil evolutia bolii.
Splenectomia este indicata in primul stadiu al cirozei de tipbantian si in
hipersplenismul sever.
Anastomozele porto-cave cauta sa suprime hipertensiunea portala.
Ligaturi vasculare de varice esofagiene, de varice gastrice se fac tot de
necesitate si cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare.

XI.3 TRATAMENTUL COMPLICATIILOR

XI.3.1. Tratamentul cirozei hepatice compensate

Se vor evita eforturile fizice mari. Alimentatia trebuie sa fie bogata


(2500-3000 calorii), echilibrata, cu aport de proteine 1,5-2g/kgcorp (in
absenta encefalopatiei portale) si cu aport normal de glucide si lipide cu acizi

36
grasi nesaturati. Alcoolul va fi suprimat definitiv. Se vor administra
suplimente vitaminice C si B, oral sau parenteral, anabolizante (Naposim,
Madiol).
In ciroza post necrotica e indicata corticoterapia (Prednison 0,5-
1mg/kgcorp), micsorandu-se dozele treptat si imunosupresoare (Ozotioprina-
Imuran 100-200mg/zi), toate folosite cu prudenta.
Asocierea Prednisonului (0,25mg/kgcorp) cu citostatice (4mg in 24 ore)
urmareste efectul favorabil si reduce riscul.

XI.3.2. Tratamentul cirozei hepatice decompensate

Decompensarea apare dupa boli intercurente, interventii chirurgicale,


hemoragii digestive, boli infectioase. Tratamentul vizeaza sindrom edematos,
sindrom de insuficienta hepatica, anemie, hemoragiile digestive, encefalopatie
portala si coma hepatica.

 Tratamentul hemoragiei digestive – se face cu perfuzii de sange izo


grup, izo Rh, substituienti plasmatici (Dextran) uneori aplicarea sondei
cu baloane Legstoken-Blockmore, hemostatice, retrohipofiza, iar pentru
prevenirea encefalopatiei portale, secundara hemoragiei se recomanda
clisma evacuatoare, administrare de Neomicina 4-6g/zi. In cazurile
extreme se face ligatura varicelor.

 Tratamentul comei hepatice provocata de hiperamoniemie, tulburari


hidroelectrolitice severe sau insuficienta hepatica grava, presupune un
ansamblu de masuri care se adreseaza factorului etiologic. Pentru
scaderea amoniogenezei se combate constipatia cu laxative, flora
protolitica cu Neomicina 3-4g/zi sau Tetraciclina 2-3g/zi. Regim
hipoproteic. In cazuri deosebite se administreaza lactoza, acid glutamic
sau clorhidrat de arginina in perfuzie endovenoasa. Tratamentul
comei hepatice necesita in primul rand masuri de control si igieno-
dietetice : inregistrarea temperaturii si a pulsului la 4-6 ore, examen

37
zilnic general, dozarea la 1-2 zile a NaCL, K+ in sange si urina, a
rezervei alcaline, a unei dozari la 3 zile a bilirubinei.
Foarte importante sunt masurile de inghitire : aerisirea camerei, igiena
bolnavului si a rufariei, schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului.
Regimul alimentar prevede un aport echilibrat de lichide, suprimarea
proteinelor si reintroducerea lor dupa revenirea cunostintei ( cate 10-
20g/zi ; daca bolnavul inghite se dau sucuri indulcite, daca nu glucoza
20% pe sonda sau 33% pe cateter intravenos, pana la 200ml/zi.
Se vor adauga 0,2 pana la 0,5g Na /zi si 1,5g K la fiecare litru de solutie
glucozata.

XI.4. PROFILAXIA CIROZELOR

Profilaxia consta in tratamentul corect al hepatitei epidemice si cronice


cu dispensarizare indelungata.
Se vor combate factorii care pot imbolnavi ficatul: alimentatia
dezechilibrata, alcoolul, abuzuri medicamentoase.
Se vor trata la timp si corect bolile care favorizeaza hepatopatiile
cronice : litiaza biliara, afectiuni obstructive ale cailor biliare extrahepatice,
sifilisul, diabetul, rectocolita, ulcerul, infectiile.
In tratamentul cirozelor se va urmari suprimarea, combaterea proceselor
inflamatorii si reactiilor imunologice in exces, stimularea regenerarii hepatice
si prevenirea complicatiilor.

XII. PROGNOSTICUL CIROZELOR

Prognosticul indepartat al cirozelor este totdeauna sever.


In ceea ce priveste prognosticul imediat, este mai bun in cazurile in care
ascita cedeaza rapid la repaus, dieta sau diuretice.

38
O terapia corecta poate frana evolutia unei ciroze hepatice decompensate.
Prognosticul mai bun au cazurile in care decompensarea este precipitata de un
factor reversibil ( hemoragie, hepatita etilica ).
Prognosticul depinde de gradul insuficientei hepato-celulare. O
hemoragie din varicele esofagiene este urmata de coma hepatica daca
insuficienta hepatica este importanta dar poate fi bine suportata daca functia
hepatica este buna.
In ciroza hepatica decompensata numai 21% din bolnavi supravietuiesc 6
ani, iar peste 75% mor in acest interval.
Bolnavii la care apare ascita au doar 40% sanse de a trai 2 ani.
Moartea in ciroza hepatica se produce in 30% din cazuri prin
hemoragie din varicele esofagiene , in 25% din cazuri prin coma hepatica, iar
restul prin alte complicatii , mai ales peritonita bacteriana spontana, neoplasm
si sindrom hepatorenal.

XIII. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE


IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU CIROZA HEPATICA

Ciroza hepatica se datoreste unor procese degenerative ale


parenchimului hepatic, ce duc in final la insuficienta hepatica.
Deoarece boala se prezinta ca o suferinta distructiva a tesutului
conjunctiv hepatic, care va gatui celulele ficatului, afectiunea interesand
sistemele metabolice, unorale si endocrine in totalitatea lor, ciroza este
catalogata ca o boala a intregului organism.

XIII.1. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU CIROZA


HEPATICA

Pentru supravegherea atenta a bolnavului cu ciroza hepatica, asistenta


medicala va avea in vadere urmatoarele obiective:
 asigurarea repausului fizic si psihic – in parioada acuta a bolii, pacientii
vor fi convinsi cu mult tact si amabilitate de catre asistenta medicala, sa
respecte repausul absolut fizic si psihic pentru ca o activitate intensa atat

39
psihic cat si fizic, poate provoca recidive sau agravare (pacientii nu se
vor ridica din pat fara recomandarea medicului, vor respecta cu strictete
pericolele de mobilizare zilnica, vor evita lecturile sau studiile mai
dificile).
Pozitia cea mai buna care asigura buna irigare a ficatului este decubitul
dorsal.
In cirozele ascitogene, pacientul trebuie lasat sa-si aleaga singur pozitia
cea mai comoda, dictata de volumul ascitei.
Repausul va fi obligatoriu la pat – in cirozele decompensate.
In cirozele compensate, repausul va fi relativ, de 14 ore pe zi, cate o luna
repaus complet la pat.
 Asigurarea dietei – alimentatia se va face in doze mici, dese, pentru
favorizarea drenajului biliar permanent.
Dieta trebuie sa asigure un regim alimentar complet, bogat in vitamine.
Proteinele se vor da in proportie de 1,5g/kgcorp, aportul fiind redus in
cefalopatia portala.
Glucidele se vor da in cantitate de 400g/zi, iar lipidele limitate la 60-
80g/zi, in special cele de origine vegetala care in ciroza biliara pot creste
pana la 120g/zi sub forma de ulei.
Se interzic afumaturile, conservele, mezelurile, branzeturile, alcoolul.
In ascita se reduce aportul de lichide si regimul va fi hiposodat.
 Supravegherea bolnavului si efectuarea recoltarilor pentru examenele de
laborator – asistenta medicala va urmari cu atentie : remperatura,
culoarea sclerelor si tegumentelor, pruritul, culoarea scaunelor, culoarea
urinei, cantitatea, aparitia edemelor, modificarile de comportament,
aportul de lichide, greutatea corporala.
Asistenta medicala masoara, noteaza si interpreteaza valorile functiilor
vitale : puls, tensiune arteriala, respiratie, temperatura si la orice
modificare va avertiza medicul.
Asistenta medicala pregateste toate materialele necesare si recolteaza
produsele biopatologice pentru examenele de laborator
prescrise :hemoleucograma, probe de disproteinurie, timpi de sagerare,
timp de coagulare, timpul Quick, fibrinogen, ionograma sanguina,
examen sumar de urina, ionograma urinara etc.

40
Asistenta pregateste pacientul si materialele necesare pentru sondaje,
examene radiologice, punctie abdominala, punctie biopsica,
laparoscopie etc.

 Administrarea medicatiei conform recomandarilor medicului – se va


face tratamentul etiologic adresat afectiunilor responsabile de
producerea cirozelor.
La indicatia medicului, asistenta medicala, va administra bolnavului cu
ciroza hepatica diuretice de tipul hidroclorotiazidei (Nefrix), din grupul
furosemidelor (Furantril), spironolactone (Aldactona), si mercuriale
(Movurit, Salygram), tote acestea pentru combaterea hipertensiunii
portale (ascitei), asociata cu un regim desodat si perfuzii de plasma.
La nevoie, daca lichidul de ascita este in tensiune, exercitand fenomene
de compresiune pe alte organe si vase, se va practica o paracenteza.
Se va trata insuficienta hepatica prin Glucoza hipertonica33%
intravenos, Vitaminele B,C,E, antianemice (fier, vitamina B12), factori
hipotropi (Colison, Tonozit, Mecopar, Litrison) hepatoprotectoare
(Purinor).
In ultimul timp castiga teren terapia cortizonice asociate cu anabolizante
(Superprednol, Testosteron) ceea ce duce la o regenerare hepato-
celulara.
In caz de complicatii asistenta va actina in modul urmator, urmarind
prescriptiile medicului :
- in hemoragiile digestive superioare se aplica gheata pe abdomen,
hemostatice (Adrenostazin, Trombina, Venostat), tamponamente prin
esofagoscop ale varicelor rupte, microtransfuzii, iar chirurgical :
ligatura arterei gastroepiploice drepte sau anastomoze porto-cave
tronculare ;
- in eventualitatea unei tromboze si tromboflebite portale se vor
administra antibiotice, anticoagulante, (sub controlul timpului de
protrombina).

 Asigurarea igienei bolnavului si prevenirea infectiilor – bolnavii cu


ciroza hepatica fiind sensibili la infectii nu vor fi asezati in saloane cu
bolnavii cu angine, stafilococii cutanate, infactii pulmonare.

41
Pielea edematiata necesita atentie deosebita, fiind sensibila.
Unghiile vor fi taiate scurt, pentru a evita leziunile tegumentare – in
prurit prin grataj.
Gustul amar va fi indepartat prin toaleta cavitatii bucale. Deoarece
bolnavii cu afectiuni hepato-biliare pot avea etiologie infectioasa, se va
tine cont de prevenirea infectiilor intraspitalicesti.
Se va face educatie sanitara. Asistenta va urmari functiile vitale
(respiratie, puls, tensiune arteriala, temperatura), culoarea sclerelor,
tegumementele. Se urmareste culoarea scaunelor, urinei, edemele,
modificarile de comportament, aportul de lichide, greutatea.
Se recolteaza produse pentru examenele de laborator (sange, urina,
lichid de ascita).
Se pregateste bolnavul pentru examene radiologice, punctie abdominala,
biopsica, laparoscopie.
Prognosticul bolii este sever in actualul stadiu al terapiei nu se poate
vorbi de vindecari

 Educatia sanitara a bolnavului cu ciroza hepatica.


Asistenta medicala va sfatui si va da explicatii bolnavului pe toata
perioada spitalizarii si la externare, cum trebuie sa respecte toate
recomandarile :
- sa respecte cu strictete odihna (repausul impus) ;
- sa respecte cu strictete dieta – regim hiposodat ;
- sa nu consume alcool, tutun, cafea sau alte toxine ;
- sa se observe cu atentie si la orice modificare spontana sa ia legatura
cu medicul de familie sau cu medicul specialist ;
- sa accepte dispensarizarea si sa se prezinte periodic la control.

42
FISA TEHNICA DE LUCRU

Efectuarea PUNCTIEI ABDOMINALE pacientei …………….


cu diagnosticul de ciroza hepatica decompensata

SCOP – explorator – pentru precizarea diagnosticului;


– terapeutic – ca metoda de tratament.
MATERIALE NECESARE :
- tava medicala;
- trocar cu diametrul de 3-4mm cu mandren ascutit si bont;
- novocaina pentru anestezie locala ;
- comprese sterile
- manusi sterile, aleza, musama, leucoplast ;
- seringi sterile;

43
- tinctura de iod pentru dezinfectie locala;
- vas pentru colectarea lichidului.

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR

1.pregatirea 1.1 se asaza materialele enumerate pe- - ajuta la folosirea


materialelor, tavita medicala; judicioasa a timpu-
instrumentelor 1.2 se transporta langa patul bolnavei. lui
necesare
2.pregatirea fizi- 2.1 se anunta bolnava si i se explica - este necesara cola-
ca si psihica ; . necesitatea efectuarii tehnicii ; borarea cu pacienta;
2.2 se izoleaza patul cu paravan ; - pentru a respecta
intimitatea pacientei
2.3 se face anestezie locala cu - pentru prevenirea
novocaina 1% ; accidentelor.

3.stabilirea 3.1 se explica bolnavului pozitia - pentru reusita


locului punctiei de . decubit lateral stang ; tehnicii.
4.efectuarea 4.1 se dezinfecteaza regiunea punctiei - norme de respecta-
tehnicii (fosa iliaca stanga) re a asepsiei si anti-
sepsiei.

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA


ACTIUNILOR
5.participarea 5.1 asistenta aduce bolnava cat mai - pentru a usura
asistentei la punctie aproape de marginea patului ; scurgerea lichi-
5.2 asistenta ofera medicului troca- dului de ascita.
rul pentru efectuarea punctiei ;
5.3 se efectueaza punctia
6.supravegherea 6.1 se retrage trocarul daca nu mai
bolnavei curge lichid

44
6.1 se aplica un tampon steril, men-
tinut cu leucoplast pe orificiul
punctiei.
7.pregatirea 7.1 se introduce lichidul in recipi-
materialelor pentru ente sterile care se eticheteaza;
laborator 7.2 se transporta la laborator ;
7.3 se noteaza punctia in foaia de
observatie
8.reorganizarea 8.1 se strang materialele folosite si - norme de pro-
locului de munca se arunca la cos ; tectia muncii.
8.2 asistenta se spala pe maini cu
apa si sapun.

FISA TEHNICA DE LUCRU

Administrarea intra-venoasa a solutiei de Glucoza 5%, 500ml in perfuzie,


pacientei ………….. cu diagnosticul de ciroza hepatica decompensata

45
SCOP – explorator ;
– terapeutic.
MATERIALE NECESARE :
- stativ , garou;
- perfuzor steril ;
- tava medicala;
- solutie de Glucoza 5%;
- alcool medicinal ;
- vata, foarfeca, leucoplast.

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR

1.pregatirea 1.1 se asaza materialele enume- - pentru folosirea


materialelor si . rate pe tava medicala; judicioasa a timpului
instrumentelor 1.2 se transporta in apropierea
necesare bolnavei
2.pregatirea fizica 2.1 se anunta bolnava si i se expli- - este necesara
si psihica ca necesitatea efectuarii tehni- colaborarea cu
cii; pacienta;
2.2 se asaza bolnava in decubit - pentru reusita
dorsal cu bratul in extensie. tehnicii
3.efectuarea 3.1 asistenta se spala pe maini cu - norme obligatorii de
tehnicii apa si sapun, apoi se dezinfec- respectare a asepsiei
teaza cu alcool medicinal ; si antisepsiei ;
3.2 se evalueaza calitatea venelor; - pentru abordarea
unei vene bune ;
3.3 se efectueaza punctia venoasa;
3.4 se verifica pozitia acului in - pentru prevenirea
vena pentru aspirare ; administrarii parave-
noase ;
3.5 se fixeaza acul cu benzi de - creaza siguranta.
leucoplast

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA


GESTURILOR

46
4.supravegherea 4.1 se atentioneaza bolnava sa nu - exista posibilitatea
bolnavei miste mana ; ca acul sa iasa din
vena ;
4.2 se intrerupe perfuzia inainte - se previne embolia
de golirea completa a flaco- gazoasa ;
nului ;
4.3 se scoate acul din vena printr- - previne durerea.
o miscare rapida si sigura ;
4.4 se comprima locul injectarii
cu un tampon.
5.reorganizarea 5.1 se strang materialele folosite - norme de protectia
locului de munca si se arunca la cos ; muncii.
5.2 se noteaza efectuarea perfuziei
in foaia de observatie ;
5.3 asistenta se spala pe maini cu
apa curenta si sapun.

47
FISA TEHNICA DE LUCRU

Administrarea intra-musculara a Penicilinei G 4.000.000ui/24ore pacientei


………….. cu diagnosticul de ciroza hepatica decompensata

SCOP – terapeutic.
MATERIALE NECESARE :
- seringi sterile;
- flacoane cu penicilina G ;
- ser fiziologic ;
- vata , tavita renala;
- alcool medicinal ;
Locul de electie – regiunea supero externa fesiera ( cadranul IV )

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA


GESTURILOR

1.pregatirea 1.1 se pregatesc pe o tava medicala - pentru pregatirea


materialelor materialele; judicioasa a
1.2 se transporta langa patul timpului ;
bolnavului.
2.pregatirea 2.1 se anunta bolnava si i se explica - este necesara cola-
fizica si psihica necesitatea efectuarii tehnicii ; borarea cu pacienta;
2.2 se asaza bolnava in decubit - pozitionarea corecta
ventral ; ajuta la reusita tehni-
cii si prevenirea
accidentelor.
3.efectuarea 3.1 asistenta se spala pe maini cu apa - norme de respectare
tehnicii curenta si sapun si se dezinfec- a asepsiei si
teaza cu alcool medicinal ; antisepsiei ;
3.2 se injecteaza solventul in flacon
apoi se agita flaconul pentru dizol-
vare ;
3.3 se aspira solutia din flacon ;
3.4 se elimina aerul din seringa si se - prevenirea emboliei

48
schimba acul ; gazoase ;

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR


3.efectuarea 3.5 se dezinfecteaza locul unde se va - respectarea
tehnicii efectua injectia ; normelor de asepsie
si antisepsie ;
3.6 se inteapa si se verifica pozitia - pentru a nu patrun-
acului prin aspiratie ; de intr-un vas de
sange ;
3.7 se injecteaza lichidul ;
3.8 se scoate acul si se maseaza usor - favorizeaza circula-
cu un tampon cu alcool tia locala in vederea
accelerarii resorbtiei.
4.supravegherea 4.1 se supravegheaza faciesul si - creeaza starea de
bolnavei starea bolnavei; siguranta pentru
pacienta
5.reorganizarea 5.1 se strang materialele folosite si se - norme de protectia
locului de munca arunca la cos ; muncii.
5.2 asistenta se spala pe maini cu apa
curenta si sapun.

49
Capitolul III
Cazuri

Prezentare cazului I

Culegere de date

Nume: B
Prenume: I.
Sex: M
Varsta: 31 ani
Stare civila: casatorit
Religie: ortodoxa
Ocupatie: profesor
Grup sanguin: AII, Rh (+)
Conditii de locuit: Braila, str.Salcamilor, bl.B5, ap.54
Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun, mese copioase
Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la bloc, intr-un apartament modest, impreuna
cu sotia sa, avand 1 copil.
Antecedente personale:- in anul 1993 apendicectomie.
- in anul 1998 episod icteric

50
Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II

Istoricul bolii

Pacientul in varsta de 31 de ani, se interneaza in sectia Medicala a Spitalului Judetean


Braila, in data de 25-05-2008, ora 08:00, prezentand urmatoarele simptome: icter sclero-
tegumentar, stare generala grava, subfebrilitate, frisoane, astenie, durere abdominala in partea
dreapta, oboseala, lipsa poftei de mancare.

Analize de laborator

Hematologice: - hemoglobina 5,5 g %


- hematocrit 14,8 %
- leucocite 16500 / mmc
- trombocite 353000/ mmc
- fibrinogen 3,73mg %
Biochimice: - creatina 0,96 %
- uree 66 mg %
- TGO 77 UI/L
- TGP 82UI/L
- Bilirubina totala 8,35 mg %
- Bilirubina directa 6,96 mg %

51
- Fosfataza alcalina 1052 UI
Teste de depistare a chistului hepatic :
Examen local:
- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata, consistenta
ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica, dureroasa, mobila cu
respiratia; TR-ampula rectala fara MF.
- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.
Explorari imagistice:
- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
- CBIH dilatate cu material hidatic
- CBP- 30 mm cu material hidatic
- RX toracic - normal
In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste diagnosticul de
chist hidatic hepatic.

52
Diagnostic nursing

1. Dificultate in a respira din cauza durerilor manifestata prin paloare, transpiratii si agitatie.
2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita pregatirii preoperatorii.
3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare
depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.
4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica si psihica,
agitatie.
5. Imposibilitate in a se misca si a –si mentine o buna postura, din cauza durerii manifestata
prin tulburari de mers , vertij.
6. Dificultate in a se ingriji si a-si mentine corpul curat, manifestata prin neputinta in a-si
acorda deprinderile de ngrijire zilnica.
7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale. Lipsa de cunostinte (informatii in legatura cu
procedura preoperatorie, chirurgicala si urmarile postperatorii.
8. Dezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor, evolutiei bolii manifestata
prin adinamie, anxietate.
9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.

53
Ziua I

Nevoia afectata Diagnostic nursing Obiective Interventii autonome si Evaluare


delegate
1. Nevoia de a respira Dificultate in a respira Pacientul sa aiba o buna 1.Invat pacientul tehnici Pacientul prezinta in
din cauza durerilor respiratie. corecte de a respira. continuare dificultate in a
manifestata prin paloare, 2.Indemn pacientul sa respira.
transpiratii si agitatie. faca gimnastica
respiratorie.
3.Aerisesc zilnic salonul
si umidific aerul.
4.Ii masur functiile
vitale.
5.Administrez medicatia
prescrisa de medic:
glucoza 500 ml, Ca 1
fiola in perfurzie.i.v.
2.Nevoia de a bea si a Alimentatie insuficienta Pacientul sa fie 1.Monitorizez greutatea Obectiv partial realizat.
manca in cantitate si calitate echilibrat emotional si sa 2.Educ pacientul despre Pacientul prezinta
datorita pregatirii respecte regimul indicat necesitatea acestui regim dificultati in a se adapta la
preoperatorii. preoperator. preoperator si despre regimul preoperator..
complicatiile ce pot
surveni in caza de
nerespectare.
3.Administrez medicatia
prescrisa de medic:
glucoza 5% 500 ml,
vitamina B12 1 fiola in
perfuzie i.v.
3.Nevoia de a se Dificultate in a se Pacientul sa fie capabil 1.Informez pacientul Pacientul prezinta in
imbraca si dezbraca imbraca si dezbraca din de a se imbraca si privind importanta continuare dificultatein a se
cauza bolii manifestata dezbraca singur. vestimentatiei in imbraca si dezbraca.
prin oboseala, stare identificarea
depresiva, diminuarea personalitatii.
ingrijirii de sine.
2.Sugerez apartinatorilor
sa procure haine
comode.
3.Ajut pacientul sa se
dezbrace si sa se
imbrace.
4.Nevoia de a dormi si Alterarea somnului Pacientul sa aiba un 1.Asigur conditii optime Obiectiv nearealizat.
de a se odihni calitativ si cantitativ, somn odihnitor si linistit pentru odihna. Pacientul prezinta
manifestat prin pe timpul noptii. 2.Aplic interventii insomnii, doarme 3-4
insomnii,astenie fizica si autonome si delegate a.i. H/noapte
psihica, agitatie sa nu tulbur linistea
nocturna.
3.Invat pacientul tehnici
de relaxare.
4.Ofer pacientului o
carte spre lectura cu
subiect pozitiv, placut.
5.Reamintesc
pacientului despre
efectul benefic al
somnului.
6.Administrez
tratamentul prescris de
medic: diazepam 1 fiola
i.m.seara, algocalmin 1
fiola seara.
5.Nevoia de a se misca Imposibilitate in a se Pacientul sa nu prezinte 1.Pregatesc un program Obiectiv partial realizat.

55
si a-si mentine o buna misca si a –si mentine o durere. de exercitii pasive sau Pacientul are dureri de
postura buna postura, din cauza active. intensitate mai mica.
durerii manifestata prin 2.Explic pacientului
tulburari de mers vertij. importanta miscarii.
3.Incurajez pacientul sa
indeplineasca activitati
fizice singur.
4.Schimb pozitia
pacientului in pat la
fiecare 2-3 h pentru a
preveni aparitia
escarelor.
5.Administrez medicatia
prescrisa de medic:
algocalmin 1 fiola
i.m./zi, Piafen 1 fiola
i.m./zi.
6. Nevoia de a fi curat, Dificultate in a se ingriji Pacientul sa prezinte 1.Efectuez toaleta pe Pacientul prezinta difcultati
ingrijit si a-si proteja si a-si mentine corpul tegumente si mucoase regiuni a pacientului. in a se ingriji.
tegumentele curat, manifestata prin integre. 2.Informez pacientul cu
neputinta in a-si acorda privire la inportanta
deprinderile de ngrijire mentinerii tegumentelor
zilnica. curate.
3.Schimb lenjeria de
corp ori de cate ori este
nevoie.
7.Nevoia de a invata Anxietate din cauza Pacientul sa-si exprime 1.Identific motivul Obiectivul a fost partial
despre boala. interventiei chirurgicale. sentimentele de frica precis al fricii: atins. Pacientul a inteles
Lipsa de cunostinte fata de interventia anestezia,durerea, frica explicatiile primite si este
(informatii in legatura cu chirurgicala. Pacientul sa de moarte. putin mai linistit, insa
procedura preoperatorie, inteleaga: 2.Manifest intelegere anxietatea si frica de
chirurgicala si urmarile - procedura fata de temerile interventia chirurgicala
postperatorii. preoperatorie;- pacientului. persista.
procedura interventiei 3.Clarific cu pacientul

56
chirurgicale;-urmarile conceptiile eronate.
postoperatorii. 4.Informez si explic
diferitele proceduri:
- preoperatorii (asepsia,
medicatia, restrictia de
alimente,mijloace de
diagnostic, sondaj
vezical, spalaturi,etc.).
- chirurgicale
- postoperatorii ( sala de
trezire, ingrijiri
intensive, cotrolul
durerii, repaosul la pat,
pozitiile,etc.
8.Nevoia de a se recrea Dezinteres in a indeplini Pacientul sa poata 1.Pun in vedere Obiectiv partial realizat.
activitati recreative din indeplini activitati capacitatile, talentele si Pacientul nu se poate recrea
cauza durerilor, evolutiei recreative. realizarile anterioare ale in totalitate.
bolii manifestata prin pacientului.
adinamie, anxietate. 2.Castig increderea
pacientului si il ajut sa
depaseasca momentele
grele.
3.Asigur un climat
corespunzator.
4.Ofer pacientului carti
cu subiect interesant si
placut.
5.Am in vedere ca
activitatile pe care le
executa sa-i creeze o
stare de buna dispozitie.
9.Nevoia de a evita Dificultate in a evita Pacientul sa fe capabil sa 1.Asigur conditi de Obiectiv partial realizat.
pericolele pericolele manifestata evite pericolele. mediu adecvat pantru a Pacientul intelege
prin neputinta, adinamie, evita pericolele prin pericolele pe care le poate

57
teama de necunoscut. accidentare. intampina si coopereaza in
2.Informez si stabilesc vederea evitarii acestora.
impreuna cu pacientul
planul de recuperare a
starii de sanatate.
3.Favorizez adaptarea
pacentului la noul
mediu.
4.Informez pacientul ca
poate folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.
5.Indepartez orice obiect
care ar putea fi un
obstacol in deplasarea
pacientului.
6.Incurajez pacientul in
efectuarea miscarilor si
explic importanta sa.

58
Ziua II

Nevoia afectata Diagnostic nursing Obiective Interventii autonome si Evaluare


delegate
1. Nevoia de a respira Dificultate de a respira Promovarea unei 1.Observ felul, frecventa Pacientul prezinta in
datorita efectului respiratii eficiente si amplitidinea continuare dificultate in a
secundar al anasteziei, postoperatorii astfel miscarilor respiratorii. respira.
manifestat prin agitatie, incat pacientul sa respire 2.Apreciez tegumentele
transpiratii si paloare. normal in urmatoarele pentru hipoxie.
48 de ore. 3.Inspectez cavitatea
bucala a bolnavului
pentru depistarea
secretiilor si
mucozitatilor
postanestezice.
4.Aspir mucozitatile cu
aspiratorul.
5.Introduc prin sonda
nazala 5l oxigen/min
barbotat si supraveghez
bolnavul.
6.Monitorizez respiratia
si o notez in foaia de
temperatura.
7.Incurajez pacientul sa
respire adanc.
2.Nevoia de a bea si a Potential de deshidratare Pacientul sa inteleaga 1.Administrez fluidele Pacientul a inteles si

59
manca si alterarea nutritiei necesitatea regimului parenteral, dupa respecta regimul indicat.
datorita anesteziei si indicat si sa coopereze. prescriptie, pentru un
interventiei operatorii. aport adecvat de lichide
si electoliti.
2.Explic bolnavului
necesitatea unui aport
adecvat de lichide si
electroliti parenteral.
3.Observ si supraveghez
sonda urinara.
4.Montorizez si
supraveghez perfuziile
prescripse de medic:
-ser glucozat 5%
-ser fiziologic 500 ml
3.Nevoia de a se Dificultate in a se Pacientul sa fie capabil 1.Informez pacientul Pacientul prezinta in
imbraca si dezbraca imbrac si dezbraca din de a imbraca si dezbraca. privind importanta continuare dificultate in a
cauza interventiei vestimentatiei in se imbrac si a se
chirurgicale, manifestata indentificarea dezbraca.
prin durere, oboseala, personalitatii.
stare depresiva, 2.Sugerez apartinatorilor
diminuarea imaginii de sa procure haine
sine. comode.
3.Ajut pacientul sa se
imbrace si sa se
dezbrace.
4.Nevoia de a dormi si Dificultate in a dormi si Pacinetul sa aiba un 1.Apreciez factorii care Bolnavul a dormit 6 ore
de a se odihni a se odihni datorita somn linistitor 7-8 ore in provoaca insomnie. pe noapte, somnul fiind
durerii si constrangerilor timpul noptii 2.Asigur bolnavul ca intrerupt de durere.
fizice. postoperator. situatia este sub control
si ca este supravegheat
in permanenta.
3.Indepartez orice sursa
de zgomot si lumina care

60
poate deranja.
4.Sugerez ca vizitele sa
se efectueze in afara
orelor de somn.
5.Administrez
somniferul prescris:
Diazepam 1 fiola i.m.
5.Nevoia de a se misca Imposibilitate de a se Pacientul sa nu mai 1.Observ manifestarile Obiectiv partial realizat.
si a-si mentine o buna misca si a a-si mentine o prezinte dureri si sa aiba non-verbale:facies, Pacientul are o pozitie
postura buna postura din cauza o pozitie optima in pozitie, grimase. confortabila petru o
durerilor si a suturilor. urmatoarele ore. 2.Monitorizez functiile perioada scurta de timp
vitale. dupa care trebuie intors si
3.Apreciez pozitia sprijinit din nou.
bolnavului.
4.Asez bolnavul in
decubit dorsal cu
genunghi usor flexati
pentru relaxarea
musculaturii abdominale
in scolul atenuarii
durerii locale.
5.Ajut pacientul sa se
intoarca la fiecare 2 ore.
6.In timpul mobilizarii
incurajez pacientul sa-si
sustina plaga operatorie
si protejez sonda urinara
si perfuzia sa nu se
disloce.
7.Administrez
medicatia:Algolcamin 1
fiola i.m./zi, Piafen 1
fiola i.m/zi.
6. Nevoia de a fi curat, Risc mare de afectare a Asigurarea integritatii 1.Observ tegumentele Pielea la locul plagii este

61
ingrijit si a-si proteja integritatii pielii legat de plagii postoperator. din jurul plagii pentru intacta, fara escoriatii,
tegumentele secretii si excretii iritatie, eritem, edem. iritatii sau edem.Bolnavul
datorita drenarii plagii. 2. Informez pacientul cu nu prezinta complicatii de
privire la importanta interventie chirurgicala.
mantinerii tegumentelor
curate.
3.Efectuez toaleta pe
regiuni a pacientului.
4.Schimb lenjeria de
corp si de pat ori de cate
ori este nevoie.
7. Nevoia de a invata Anxietate din cauza Pacientul sa-si exprime 1.Identific motivul Obiectiv partial realizat.
despre boala interventiei chirurgicale, sentimentul de neliniste precis al fricii. Pacientul a inteles
lipsa de cunostinte si sa nteleag procedurile 2.Manifest intelegere explicatiile primite si este
(informatii) in legatura medicale ce urmeaza a i fata de temerile putin mai linistit, insa
cu procedurile se aplica. pacientului. anxietatea si frica
postoperatorii. 3.Clarific cu pacientul persista.
conceptiile eronate.
4.Informez si explic
diferitele proceduri
postoperatorii.
8.Nevoia de a se recrea Dezinteres in a indeplini Pacientul sa poata 1.Pun in vedere Obiectiv partial realizat.
activitati recreative din indeplini activitati capacitatile, talentele si Pacientul se poate recrea
cauza durerilor recreative. realizarile anterioare ale pana la aparitia durerilor.
manifestat prin adinamie pacientului.
si anxietate. 2.Castig increderea
pacientului si il ajut sa
depaseasca momentele
grele.
3.Asigur un climat
corespunzator.
4.Ofer pacientului carti,
reviste cu subiect
interesant si placut.

62
5.Am in vedere ca
activitatile pe care le
executa sa creeze o stare
de buna dispozitie.
9.Nevoia de a evita Dificultate in a evita Pacientul sa fie capabil 1.Asigur conditii de Obiectiv partial realizat.
pericolele pericolele manifestata sa evite pericolele. mediu adecvat, pentru a Pacientul manifesta
prin nepuntinta, evita pericolele prin incredere in personalul
adinamie, teama de accidentare. medical.
necunoscut. 2.Informez si stabilesc
impreuna cu pacientul
planul de recuperare a
starii de sanatate.
3.Favorizez adaptarea
pacientului la noul
mediu.
4.Identific si reduc
factorii stresanti de
mediu.

63
Ziua III

Nevoia afectata Diagnostic nursing Obiective Interventii autonome si Evaluare


delegate
1. Nevoia de a respira Respiratie ingreunata din Pacientul sa respire 1.Pregatesc psihic In urma interventiilor
cauza suturii normal. pacientul in vederea acordate pacientul respira
chirurgicale si a oricarei tehnici la care la parametrii normali..
durerilor manifestata va fi supus.
prin transpiratie si 2.Apreciez severitatea,
paloare. localizarea, durata
durerii.
3.Monitorizez functiile
vitale si le trec in foaia
de observatie.
4.Aplic punga cu gheata
pe hipocondrul drept.
5.Administrez medicatia
prescrisa de
medic:Algocalmin 1
fiola i.m., Mialgin 1
fiola i.m., Scobutil 1

64
fiola i.m.
2.Nevoia de a bea si a Alimentatie inadecvata Pacientul sa fie 1.Fac bilantul Pacientul se poate alimenta
manca calitativ si cantitativ echilibrat lichididelor ingerate si singur.
datorita interventiei hidroelectrolitic. eliminate.
chirurgicale. 2.Apreciez pentru
scaderea in greutate
secundara aportului in
calorii.
3.Monitorizez greutatea
si o trec in foaia de
temperatura.
4.Administrez
suplimente de vitamina
B1 1 fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi i.m.la indicatia
medicului.
5.Recomand ingestia de
lichide: ceaiuri, sucuri
de fructe, supe de
zarzavat proaspete si
pisate.
6.Informez pacientul sa
respecte regimul
alimentar.
3.Nevoia de a se Dificultate in a se Pacientul sa fie capabil 1.Ajut pacientul sa se Pacientul se poate imbraca
imbraca si dezbraca imbraca si dezbraca din de a se imbraca si dezbrace si sa se si dezbraca singur.
cauza suturii dezbraca singur. imbrace.
chirurgicale. 2.Informez pacientul
privind importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.
3.Sugerez apartinatorilor
sa procure haine

65
comode.
4.Nevoia de a dormi si Epuizare datorita Pacientul sa aiba un 1. Apreciez semnele Obiectiv realizat. Pacientul
de a se odihni stresului si a durerii. somn odihnitor si linistit oboselii si factorii care doarme 7-8 ore pe noapte.
pe timpul noptii. afecteza somnul.
2.Asigur un mediu
linistit, semiobscuritate,
temperatura optima.
3.Administrez la
indicatia medicului
diazepam 1 fiola i.m.
4.Educ pacientul in
legatura cu necesitatea
unui somn linistit.

5.Nevoia de a se misca Restrictia miscarilor Promovarea unei pozitii 1.Apreciez manifestarile Obiectiv realizat.Pacientul
si a-si mentine o buna datorita durerii si optime si confortabile. de dependenta si sursele are o pozitie confortabila si
postura constrangerilor fizice. de dificultate – durerea a inteles restrictia
si constrangerile fizice. miscarilor.
2.Asigur pacientului o
pozitie care sa
favorizeze drenajul si
secretiile (decubit dorsal
cu genunchii usor
flectati pentru relaxarea
musculaturii
abdominale).
3.Administrez
antialgicul prescris:
Mialgn 1 fiola i.m.
4.Recomand mobilizare
pasiva cat mai precoce
pentru prevenirea
complicatiilor.
6. Nevoia de a fi curat, Risc mare de afectare a Pacientul sa nu prezinte 1.Apreciez icterul si Obiectiv realizat. Icterul nu

66
ingrijit si a-si proteja integritatii tegumentelor leziuni de gradaj sau senzatia de prurit data de mai este prezent. Pacientul
tegumentele datorita subicterului si semne de iritatie datorita acesta. nu preznta semne de grataj.
secretiilor drenale. secretiilor drenate in 12 2.Apreciez aspectul, Tegumentele din jurul
ore. culoarea, cantitatea plagii sunt intacte si fara
secretiilor drenate prin iritatii.
tubul de dren.
3.Efectuez pansamentul
local de 2 ori pe zi
respectand toate regulile
de asepsie si antisepsie.
4.Administrez
antibioticul prescris
Penicilina G 2 mil/zi
perfuzabil.
5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.
6.Educ pacentul in
legatura cu necesitatea
pastrarii pansamentului
curat si intact.
7.Nevoia de a invata Insuficienta cunoastere Bolnavul sa inteleaga 1. Apreciez nivelul de Pacientul a inteles
despre boala. despre perioada informatiile oferite. cunostinte existent. informatiile oferite si
postoperatorie si 2.Educ pacientul sa stie: coopereaza.
evolutia clinica a bolii -necasitatea respectarii
datorita lipsei de regimului prescris de
informare. medic;
-necesitatea respectarii
dozei, orarului si
modului de admnistrare
a tratamentului;
-necasitatea unui somn
odihnitor.
8.Nevoia de a se recrea Dezinteres in a indeplini Pacientul sa poata 1.Castig increderea Obiectiv realizat. Pacientul

67
activitati recreative din indeplini activitati pacientului si il ajut sa se poate recrea datorita
cauza durerilor, evolutiei recreative. depaseasca momentele ajutorului oferit de
bolii, manifestat prin grele. personalul spitalului.
somnolenta si stare 2.Pun in vedere
nervoasa. capacitatile, talentele si
realizarile anterioare ale
pacientului.
3.Asigur un climat
corespunzator.
4.Ofer pacientului carti
cu subiect interesant si
placut.
5.Am in vedere ca
activitatile pe care le
executa sa-i creeze o
stare de buna dispozitie.
9.Nevoia de a evita Dificultate in a evita Pacientul sa fe capabil sa 1.Informez pacientul ca Obiectiv realizat. Pacientul
pericolele pericolele manifestata evite pericolele. poate folosi mijloacele poate evita pericolele
prin neputinta, adinamie, de sustinere si il singur.
teama de necunoscut. supraveghez.
2.Asigur conditi de
mediu adecvat pantru a
evita pericolele prin
accidentare.
3.Favorizez adaptarea
pacentului la noul
mediu.
4.Indepartez orice obiect
care ar putea fi un
obstacol in deplasarea
pacientului.
5.Incurajez pacientul in
efectuarea miscarilor si
explic importanta sa.

68
6.Informez si stabilesc
impreuna cu pacientul
planul de recuperare a
starii de sanatate

69
Prezentare cazului II

Culegere de date

Nume: D
Prenume: C.
Sex: F
Varsta: 47 ani
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Ocupatie: casnica
Grup sanguin: B III, Rh (+)
Conditii de locuit: mediul rural
Obisnuinte de viata: pacienta e cunoscuta ca fiind o consumatoare de cofeina si mese
copioase
Conduita de viata: pacienta declara ca locuieste la curte, intr-o casa modesta, impreuna cu
sotul sau, avand 2 copii.
Antecedente personale:- in anul 1980 apendicectomie.
- in anul 2000 episod icteric.
Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II

70
Istoricul bolii

Pacienta in varsta de 47 de ani, se interneaza in sectia Medicala a Spitalului


Judetean Braila, in data de 25-05-2008, ora 08:00, prezentand urmatoarele simptome:
icter sclero-tegumentar, stare generala grava, subfebrilitate, frisoane, astenie, durere
abdominala in partea dreapta, oboseala, lipsa poftei de mancare.

Analize de laborator

Hematologice: - hemoglobina 5,5 g %


- hematocrit 14,8 %
- leucocite 16500 / mmc
- trombocite 353000/ mmc
- fibrinogen 3,73mg %
Biochimice: - creatina 0,96 %
- uree 66 mg %
- TGO 77 UI/L
- TGP 82UI/L
- Bilirubina totala 8,35 mg %
- Bilirubina directa 6,96 mg %
- Fosfataza alcalina 1052 UI
Teste de depistare a chistului hepatic :
Examen local:
- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata,
consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica,
dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.
- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.
Explorari imagistice:
- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
- CHH rupt in seg.IV ( 100 x 70 mm )

71
- CBIH dilatate cu material hidatic
- CBP- 30 mm cu material hidatic
- RX toracic - normal
In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste diagnosticul
de chist hidatic hepatic.

72
Diagnostic nursing

1. Dificultate in a respira din cauza constructiei si a durerii.


2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita anxietatii si a fricii de
interventia chirurgicala.
3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare
depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.
4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica si
psihica, agitatie
5. Postura neadecvata datorita durerii.
6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului
7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.
8. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de
necunoscut.

73
Ziua I

Nevoia afectata Diagnostic nursing Obiective Interventii autonome si Evaluare


delegate
1. Nevoia de a respira Dificultate in a respira Pacienta sa respire liber. 1.Umezesc aerul din Pacienta prezinta in
din cauza constructiei si incapere. continuare dificultate in a
a durerii. 2. Asigur un aport respira.
suficient de lichide pe 24
ore.
3. Asigur o pozitie
antalgica
4.Invat pacientul tehnici
corecte de a respira.
5.Ii masur functiile
vitale.
6.Administrez medicatia
prescrisa de medic:
glucoza 500
ml,algocalmin 1 fiola
i.m., scobutil 1 fiola i.m.
2.Nevoia de a bea si a Alimentatie insuficienta Pacientul sa fie 1.Explorez preferintele Obectiv partial realizat.
manca in cantitate si calitate echilibrat nutritional si pacientei asupra Pacienta prezinta dificultati
datorita anxietatii si a hidroelectolitic. alimentelor permise si in a se adapta la regimul
fricii de interventia interzise. preoperator.
chirurgicala. 2.Servesc pacienta cu
alimente la o
temperatura moderata.
3.Asigur regim hidric in

74
12 ore constand din:
ceai, limonada, suc de
fructe.
4.Educ pacientul despre
necesitatea acestui regim
preoperator si despre
complicatiile ce pot
surveni in caza de
nerespectare.
5.Administrez medicatia
prescrisa de medic:
glucoza 5% 500 ml,
vitamina B12 1 fiola in
perfuzie i.v.
3.Nevoia de a se Dificultate in a se Pacientul sa fie capabil 1.Sugerez apartinatorilor Pacientul prezinta in
imbraca si dezbraca imbraca si dezbraca din de a se imbraca si sa procure haine continuare dificultate in a
cauza bolii manifestata dezbraca singur. comode. se imbraca si dezbraca.
prin oboseala, stare 2.Informez pacientul
depresiva, diminuarea privind importanta
ingrijirii de sine. vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.
3.Ajut pacienta sa se
dezbrace si sa se
imbrace.
4.Nevoia de a dormi si Alterarea somnului Pacientul sa aiba un 1.Invat pacienta tehnici Obiectiv nearealizat.
de a se odihni calitativ si cantitativ, somn odihnitor si linistit de relaxare. Pacientul prezinta
manifestat prin pe timpul noptii. 2.Asigur conditii optime insomnii, doarme 3-4
insomnii,astenie fizica si pentru odihna. H/noapte
psihica, agitatie 3.Aplic interventii
autonome si delegate a.i.
sa nu tulbur linistea
nocturna.
4.Ofer pacientei o carte

75
spre lectura cu subiect
pozitiv, placut.
5.Reamintesc pacientei
despre efectul benefic al
somnului.
6.Administrez
tratamentul prescris de
medic: diazepam 1 fiola
i.m.seara, algocalmin 1
fiola seara.
5.Nevoia de a se misca Postura neadecvata Asigurarea unei pozitii 1.Explic pacientei Obiectiv partial realizat.
si a-si mentine o buna datorita durerii. optime in timpul durerii. importanta adaptarii unei Pacientul are dureri de
postura pozitii adecvate. intensitate mai mica.
2.Pregatesc un program
de exercitii pasive sau
active.
3.Incurajez pacienta sa
indeplineasca activitati
fizice singur.
4.Explic pacientei
importanta miscarii.
5.Schimb pozitia
pacientei in pat la fiecare
2-3 h pentru a preveni
aparitia escarelor.
6.Administrez medicatia
prescrisa de medic:
algocalmin 1 fiola
i.m./zi, Piafen 1 fiola
i.m./zi.
6. Nevoia de a fi curat, Alterarea integritatii Pacientul sa prezinte 1.Inspectez mucoasele si Pacientul prezinta difcultati
ingrijit si a-si proteja tegumentelor si tegumente si mucoase tegumentele in a se ingriji.
tegumentele mucoaselor datorita integre. 2.Efectuez toaleta pe
icterului. regiuni a pacientului.

76
3.Informez pacientul cu
privire la inportanta
mentinerii tegumentelor
curate.
4.Schimb lenjeria de
corp ori de cate ori este
nevoie.
5.Previn caldura
excesiva prin mentinerea
unei temperaturi in
camera racoroasa, cu
umiditate potrivita,
folosind paturi usoare si
evitand imbracamintea
groasa.
7.Nevoia de a invata Insuficienta cunoastere Oferirea informatiilor 1.Explic bolnavei Obiectivul a fost partial
despre boala. despre boala datorita necesare despre fiziopatologia bolii, atins. Pacienta a inteles
lipsei surselor de afectiune si tratament.. folosind un limbaj explicatiile primite si este
informare. accesibil nivelului de putin mai linistit, insa
pregatire intelectuala. anxietatea si frica de
2. Explic necesitatea interventia chirurgicala
interventiei chirurgicale. persista.
3.Clarific cu pacienta
conceptiile eronate.
4.Informez si explic
diferitele proceduri:
- preoperatorii (asepsia,
medicatia, restrictia de
alimente,mijloace de
diagnostic, sondaj
vezical, spalaturi,etc.).
- chirurgicale
- postoperatorii ( sala de
trezire, ingrijiri

77
intensive, cotrolul
durerii, repaosul la pat,
pozitiile,etc.
8.Nevoia de a evita Dificultate in a evita Pacientul sa fe capabil sa 1.Asigur conditi de Obiectiv partial realizat.
pericolele pericolele manifestata evite pericolele. mediu adecvat pantru a Pacientul intelege
prin neputinta, adinamie, evita pericolele prin pericolele pe care le poate
teama de necunoscut. accidentare. intampina si coopereaza in
2.Favorizez adaptarea vederea evitarii acestora.
pacentei la noul mediu.
3.Informez si stabilesc
impreuna cu pacienta
planul de recuperare a
starii de sanatate.
4.Informez pacienta ca
poate folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.
5.Indepartez orice obiect
care ar putea fi un
obstacol in deplasarea
pacientei.
6.Incurajez pacientei in
efectuarea miscarilor si
explic importanta sa.

78
Ziua II

Nevoia afectata Diagnostic nursing Obiective Interventii autonome si Evaluare


delegate
1. Nevoia de a respira Dificultate in a respira Promovarea unei 1.Apreciez respiratia: Pacienta respira cu
datorita anesteziei respiratii adecvate tipul, amplitudinea greutate datorita plagii.
generale si a postoperator. miscarilor respiratorii,
constrangerilor fizice. spectul tegumentelor.
2.Inspectez cavitatea
bucala a bolnavei pentru
depistarea secretiilor si
mucozitatilor
postanestezice.
3.Administrez pacientei
O2 ( 6l/min).
4.Monitorizez respiratia
si o notez in foaia de
temperatura.
5.Educ pacienta sa
respire adanc si rar
sustinand-si plaga
operatorie.
2.Nevoia de a bea si a Alimentatie insuficienta Pacienta sa inteleaga 1.Administrez fluidele Pacienta are gura uscata
manca in cantitate si calitate necesitatea regimului parenteral, dupa si senzatia de sete.
datorita anesteziei si indicat si sa coopereze. prescriptie, pentru un
interventiei chirurgicale aport adecvat de lichide
si electoliti.

79
2.Observ si supraveghez
sonda urinara.
3.Montorizez si
supraveghez perfuziile
prescripse de medic:
-ser glucozat 10% 1500
ml;
-ser fiziologic 9% 500
ml;
4.Apreciez semnele si
simptomele de
deshidratare.
5. Apreciez senzatia de
greata , voma si asigur
interventiile necesare.
3.Nevoia de a se Dificultate in a se Pacienta sa cunoasca 1.Informez pacientul Pacientul prezinta in
imbraca si dezbraca imbraca si dezbraca importanta satisfacerii privind importanta continuare dificultate in a
datorita lezarii fizice de a se imbraca si vestimentatiei in se imbraca si a se
(plagii) si slabiciunii. dezbraca. indentificarea dezbraca.
personalitatii.
2.Explic legaturile dintre
tinuta
vestimentara,imagine si
stima de sine.
3.Ajut pacientul sa se
imbrace si sa se
dezbrace.
4.Nevoia de a dormi si Dificultate in a dormi si Pacienta sa aiba un somn 1.Apreciez semnele Bolnava a dormit 6 ore pe
de a se odihni a se odihni datorita odihnitor postoperator. oboselii si factorii care noapte, somnul fiind
stress-ului si a durerii. afecteaza somnul. intrerupt de durere.
2.Asigur bolnava ca
situatia este sub control
si ca este supravegheat
in permanenta.

80
3.Asigur un mediu
linistitor,
semiobscuritate,
temperatura optima.
4.Educ pacienta in
legatura cu necesitatea
unui somn linistitor.
6.Administrez la
indicatia medicului:
Diazepam 1 fiola i.m.
5.Nevoia de a se misca Durere datorita Promovarea confotului 1.Apreciez localizarea, Obiectiv partial realizat.
si a-si mentine o buna traumatismului fizic postoperator. iradierea, intensitatea, Pacientul are o pozitie
postura chirurgical si a reducerii manifestarile nonverbale confortabila petru o
anestezicului. ale durerii. perioada scurta de timp
2.Monitorizez functiile dupa care trebuie intors si
vitale. sprijinit din nou.
3.Apreciez pozitia
bolnavului.
4.In timpul mobilizarii
incurajez pacientul sa-si
sustina plaga operatorie
si protejez sonda urinara
si perfuzia sa nu se
disloce.
5.Ajut pacienta sa
gaseasca o pozitie
confortabila.
6.Administrez
antialgicul prescris:
milgn 1 f i.m. ora 17.
6. Nevoia de a fi curat, Risc mare de afectare a Pacienta sa nu prezinte 1.Apreciez icterul si Pielea la locul plagii este
ingrijit si a-si proteja integritatii tegumentelor leziuni de gradaj sau senzatia de puruit data intacta, fara escoriatii,
tegumentele datorita subicterului si a semne de iritatie datorta de acesta. iritatii sau edem.Bolnava
secretiilor drenate. secretiilor drenate. 2. Apreciez aspectul, nu prezinta complicatii de

81
culoarea, cantitatea interventie chirurgicala.
secretiilor drenate prin
tubul de dren.
3.Efectuez pansamentul
local, de 2 ori pe zi,
respectand toate regulile
de aspepsie si antisepsie.
4.Schimb lenjeria de
corp si de pat ori de cate
ori este nevoie.
7. Nevoia de a invata Anxietate datorita Pacienta sa cunoasca 1.Informez si explic Obiectiv partial realizat.
despre boala necunoasterii despre interventiile diferitele proceduri Pacienta a inteles
boala si interventiile postoperatorii care i se postoperatorii. explicatiile primite si este
postoperatorii. aplica. 2.Identific manifestarile putin mai linistita, insa
de dependenta, sursele anxietatea si frica
lor de dificultate, persista.
interactiunile lor cu alte
nevoi.
3.Manifest intelegere
fata de temerile
pacientului.
4.Clarific cu pacientul
conceptiile eronate.
8.Nevoia de a evita Neputinta in a evita Pacienta sa beneficieze 1.Asigur conditii de Obiectiv partial realizat.
pericolele prevenirea infectiilor sau de un mediu de siguranta mediu adecvat, pentru a Pacienta este ferita de
a accidentelor. fara accidente si infectii. evita pericolele prin infectii, insa pericolul
accidentare. accidentarii presista.
2.Iau masuri sporite de
evitare a transmiterii
infectiilor.
3.Favorizez adaptarea
pacientului la noul
mediu.
4.Aleg procedurile de

82
investigatie si tratament
cu risc minim de
infectie.
5.Identific si reduc
factorii stresanti de
mediu.

83
Prezentarea cazului III

Culegere de date

Nume: T.
Prenume: C.
Sex: M
Varsta: 67 ani
Stare civila: casatorit
Religie: ortodoxa
Ocupatie: agricultor
Grup sanguin: AB 4, Rh (+)
Conditii de locuit: mediul rural
Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun,
alcool si mese copioase
Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la casa, impreuna cu sotia
sa, avand 3 copii.
Antecedente personale:- in anul 1972 tuberculoza pulmonara.
- in anul 1983 apendicectomie.
- in anul 1998 episod icteric
Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II

84
Istoricul bolii

Pacientul in varsta de 67 de ani, se interneaza in sectia Medicala a


Spitalului Judetean Braila, in data de 27-03-2008, ora 08:00, prezentand
urmatoarele simptome: icter sclero-tegumentar, semne ale consumului cronic
de alcool, palme hepatice, hepatomegalie la 3 cm sub rebordul costal de
consistenta ferma si cu margine neregulata, splenomegalie gradul II, stare
generala grava, febra, frisoane, astenie, oboseala.

Analize de laborator

Hematologice: - hemoglobina 5,5 g %


- hematocrit 14,8 %
- leucocite 3390 / mmc
- trombocite 79000/ mmc
- fibrinogen 3,73mg %
Biochimice: - creatina 0,96 %
- uree 66 mg %
- TGO 49 UI/L
- TGP 21 U/L
- Bilirubina totala 5,5 mg/dl
- Bilirubina directa 2,60 mg/dl
- Fosfataza alcalina 1052 UI

85
- GGT 99 U/L
Teste de depistare a chistului hepatic :
Examen local:
- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda,
regulata, consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm,
neteda, elastica, dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.
- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.
Explorari imagistice:
- ficat cu structura grandulara marit de volum ce contine multiple
formatiuni transonice ( lichidiene) in ambii lobi hepatici, cu intarire
posterioara de ecou si dimensiuni cuprinse intre 0,5 si 5 cm unele dintre
elecu microcalcificari in interior;
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
- RX toracic – normal
- splenomegalie gradul II
In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste
diagnosticul de boala polichistica hepatica. Tratamentul este chirurgical.

86
Diagnostic nursing

1. Respiratie greoaie datorita durerii ca urmare a procesului inflamator


biliar.
2. Greata datorita modificarilor integritatii cailor biliare. Imposibilitate de a
manca datorita pregatirii preoperatorii.
3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin
oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.
4. Insomnii datorita durerii, oboselii si anxietatii
5. Postura neadecvata datorita durerii.
6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului.
7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.
8. Subfebrilitate datorita procesului inflamator.

87
9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie,
teama de necunoscut.

88
Nevoia afectata Diagnostic nursing Obiective Interventii Evaluare
autonome si
delegate
1. Nevoia de a Respiratie greoaie Pacientul sa respire 1. apreciez Pacientul prezinta in
respira datorita durerii ca usor. localizarea, continuare dificultate in
urmare a procesului severitatea, durata a respira.
inflamator biliar. durerii.
Ziua I 2. Asigur un aport
suficient de lichide
pe 24 ore.
3. Asigur o pozitie
antalgica.
4.Invat pacientul
tehnici corecte de a
respira.
5.Ii masur functiile
vitale.
6.Umezesc aerul din
incapere.
7.Administrez
medicatia prescrisa
de medic: glucoza
500 ml,algocalmin 1
fiola i.m., scobutil 1
fiola i.m.
2.Nevoia de a bea si Greata datorita Pacientul sa 1.Observ inapetenta Obectiv partial realizat.
a manca modificarilor fieinteleaga si incurajez pacinetul Pacientul prezinta
integritatii cailor necesitatea si sa-si exprime dificultati in a se adapta
biliare. Imposibilitate benignitatea senzatia de gust amar la regimul preoperator,
de a manca datorita pregatirilor si disconfortul iar senzatia de greata
pregatirii preoperatorii, iar abdominal. persista.
preoperatorii senzatia de greata sa 2.Calculez bilantul
dispara. ingesta-excreta.
3.Explorez
89 preferintele
pacientului asupra
alimentelor permise
Ziua II

Nevoia afectata Diagnostic nursing Obiective Interventii Evaluare


autonome si
delegate
1. Nevoia de a respira Dificultate de a Promovarea unei 1.Observ felul, Pacientul prezinta in
respira datorita respiratii eficiente frecventa si continuare dificultate
efectului secundar al postoperatorii. amplitidinea in a respira.
anasteziei.. miscarilor
respiratorii.
2.Inspectez cavitatea
bucala a bolnavului
pentru depistarea
secretiilor si
mucozitatilor
postanestezice.
3.Apreciez
tegumentele pentru
hipoxie.
4.Aspir mucozitatile
cu aspiratorul.
5.Introduc prin sonda
nazala 5l oxigen/min

90
barbotat si
supraveghez
bolnavul.
6.Monitorizez
respiratia si o notez
in foaia de
temperatura.
7.Incurajez pacientul
sa respire adanc.
2.Nevoia de a bea si a Alterarea nutritiei Pacientul sa 1.Administrez Pacientul a inteles si
manca mai putin decat inteleaga necesitatea fluidele parenteral, respecta regimul
nevoile organismului regimului indicat si dupa prescriptie, indicat.
datorita anesteziei si sa coopereze. pentru un aport
a interventiei adecvat de lichide si
operatorii. electoliti.
2.Urmaresc si notez
in foia de observatie
temperatura,
cantitatea si aspectul.
3.Explic bolnavului
necesitatea unui aport
adecvat de lichide si
electroliti parenteral.
4.Observ si
supraveghez sonda

91
urinara.
5.Montorizez si
supraveghez
perfuziile prescripse
de medic:
-ser glucozat 5%
-ser fiziologic 500 ml
3.Nevoia de a se imbraca si Dificultate in a se Pacientul sa fie 1.Ajut pacientul sa se Pacientul prezinta in
dezbraca imbrac si dezbraca capabil de a imbraca imbrace si sa se continuare dificultate
din cauza interventiei si dezbraca. dezbrace. in a se imbrac si a se
chirurgicale, 2.Informez pacientul dezbraca.
manifestata prin privind importanta
durere, oboseala, vestimentatiei in
stare depresiva, indentificarea
diminuarea imaginii personalitatii.
de sine. 3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure haine
comode.
4.Nevoia de a dormi si de a Dificultate in a Pacientul sa aiba un 1.Apreciez factorii Bolnavul a dormit 6
se odihni dormi si a se odihni somn linistitor 7-8 care provoaca ore pe noapte, somnul
datorita durerii si ore in timpul noptii insomnia. fiind intrerupt de
constrangerilor postoperator. 2.Asigur bolnavul ca durere.
fizice. situatia este sub
control si ca este

92
supravegheat in
permanenta.
3.Indepartez orice
sursa de zgomot si
lumina care poate
deranja.
4.Asigur liniste in
salon
5.Sugerez ca vizitele
sa se efectueze in
afara orelor de somn.
6.Administrez
somniferul prescris:
Diazepam 1 fiola i.m.
la ora 20.
7.Incurajez bolnavul
sa se odihneasca
pentru a promova o
stare de bine si a
creste nivelul
energetic.

93
5.Nevoia de a se misca si a- Durere datorita Pacientul sa nu mai 1.Apreciez pozitia Obiectiv partial
si mentine o buna postura modificarii prezinte dureri si sa bolnavului. realizat. Pacientul are
integritatii cailor aiba o pozitie optima 2.Observ o pozitie confortabila
biliare. in urmatoarele ore. manifestarile non- petru o perioada
verbale:facies, scurta de timp dupa
pozitie, grimase. care trebuie intors si
3.Monitorizez sprijinit din nou.
functiile vitale.
4.Asez bolnavul in
decubit dorsal cu
genunghi usor flexati
pentru relaxarea
musculaturii
abdominale in scolul
atenuarii durerii
locale.
5.In timpul
mobilizarii incurajez
pacientul sa-si sustina
plaga operatorie si
protejez sonda urinara
si perfuzia sa nu se
disloce.
6.Administrez
medicatia:Algolcamin

94
1 fiola i.m./zi, Piafen
1 fiola i.m/zi.
7.Rog bolnavul sa-mi
descrie caracteristica,
localizarea si
intensitatea durerii.
6. Nevoia de a fi curat, Risc mare de Asigurarea 1.Observ tegumentele Pielea la locul plagii
ingrijit si a-si proteja traumatism si integritatii plagii din jurul plagii pentru este intacta, fara
tegumentele complicatii legat de postoperator si iritatie, eritem, edem. escoriatii, iritatii sau
factorii interni observarea semnelor 2.Apreciez edem.Bolnavul nu
datorita interventiei complicatiilor pentru:durere prezinta complicatii
chirurgicale. potentiale. abdominala, absenta de interventie
zgomotelor scaunului, chirurgicala.
drenarea bilei la tubul
de dren, greata, voma,
pancreatita.
3.Monitorizez,
descriu si inregistrez
temperatura, pulsul
,TA.
4.Folosesc
instrumental si
comprese sterile
pentru a preveni
infectarea plagii.

95
5.Educ pacientul in
legatura cu
necesitatea pastrarii
curate si intacte a
tegumentelor si
mucoaselor.

96
7. Nevoia de a invata Insuficienta Pacientul sa 1.Apreciez nivelul Obiectiv partial
despre boala cunoastere despre inteleaga si sa cunostintelor actuale. realizat. Pacientul a
evolutia respecte informatiile 2.Manifest intelegere inteles explicatiile
postoperatorie oferite legate de fata de temerile primite si este putin
datorita lipsei de afectiunea sa. pacientului. mai linistit, insa
informare. 3.Incurajez bolnavul sa anxietatea si frica
ncerce masuri si persista.
alternative de calmare a
durerii.
4.Clarific cu pacientul
conceptiile eronate.
5.Informez si explic
diferitele proceduri
postoperatorii.
8.Nevoia de a-si mentine Hipertermie datorita Prevenirea infectiei 1.Observ si notez in F.O. Febra se reduce
temperatura corpului in procesului postoperatorii si temperatura corpului din mentinandu-se intre
limite normale inflamator si mentinerea 6 in 6 ore. 37, 6 C dimineata si
infectios. temperaturii in 2.Observ semnele si 37,2 C ora 14.
limite normale. simptomele care atesta Bolnavul prezinta in
prezenta procesului continuare o stare
infectios si generala proasta.
inflamator:febra,alterarea
starii generale, durere.
3.Administrez medicatia
prescrisa: Penicilina

97
2mil/zi, Acid salicilic 1
tb/zi.
4.Educ pacientul in
legatura cu factorii care
scad temperatura.
9.Nevoia de a evita Anxietate datorita Pacientul sa fie 1.Apreciez nivelul Obiectiv partial
pericolele durerii si evolutiei capabil sa evite anxietatii. realizat. Pacientul
postoperatorii. pericolele, 2.Identific si reduc manifesta incredere
manifestand factorii stresanti de in personalul
incredere in echipa mediu. medical.
care il ingrijeste. 3.Asigur conditii de
mediu adecvat, pentru a
evita pericolele prin
accidentare.
4.Informez si stabilesc
impreuna cu pacientul
planul de recuperare a
starii de sanatate.
5.Favorizez adaptarea
pacientului la noul
mediu.

98
Ziua III

Nevoia afectata Diagnostic nursing Obiective Interventii


autonome si
delegate
1. Nevoia de a Pacientul respira cu Pacientul sa prezinte 1.Monitorizez
respira greutate datorita o buna respiratie. functiile vitale si le
suturii chirurgicale. trec in foaia de
observatie
2.Apreciez
severitatea,
localizarea, durata

99
durerii.
3.Aplic punga cu
gheata pe
hipocondrul drept.
4.Administrez
medicatia prescrisa
de medic:Algocalm
1 fiola i.m., Mialgin
1 fiola i.m., Scobuti
1 fiola i.m.
2.Nevoia de a bea si Alimentatie si Pacientul sa ingere o 1.Apreciez
a manca hidratare insuficiente cantitate sufcienta de inapetenta si
legate de interventia alimente si lichide. intoleranta lipidelor
chirurgicala. in dieta.
2.Monitorizez
greutatea si o trec in
foaia de temperatura
3.Administrez
suplimente de
vitamina B1 1
fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi i.m.la
indicatia medicului.
4.Recomand ingesti
de lichide: ceaiuri,
sucuri de fructe, sup
de zarzavat proaspe
si pisate.
5.Educ bolnavul sa-
acorde ingrijiri orale
inainte si dupa mese
3.Nevoia de a se Dificultate in a se Pacientul sa fie 1.Ajut pacientul sa s
imbraca si dezbraca imbraca si dezbraca capabil de a se dezbrace si sa se
din cauza suturii imbraca si dezbraca imbrace
chirurgicale. singur. 2.Informez pacientu
privind importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.
3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure haine
comode.
4.Nevoia de a dormi Dificultate de a Pacientul sa aiba un 1.Asigur lenjerie de

100
si de a se odihni dormi datorita somn odihnitor si pat curata si uscata.
constrangerilor fizice linistit pe timpul 2.Asigur conditii
si a durerii. noptii. optime pentru a
putea dormi.
3. Schimb lejeria de
pat si pansamentul.
4.Administrez la
indicatia medicului
diazepam 1 fiola i.m
algocalmin 1 f seara
5.Reamintesc
pacientei despre
efectul benefic al
somnului asupra
starii de sanatate si
covalescenta.
6.Permit vizitele
numai in afara orelo
de somn.
5.Nevoia de a se Limitarea miscarilor Pacientul sa poata 1.Observ pozitia
misca si a-si datorita durerii si avea o pozitie pacientei in pat si
mentine o buna constrangerilor adecvata si sa poata gradul de mobilizare
postura fizice. efectua exercitii acesteia.
active postoperatorii 2.Apreciez
cu anumite restrictii. manifestarile de
dependenta si sursel
de dificultate –
durerea si
constrangerile fizice
3.Incurajez
mobilizarea precoce
si progresiva
postoperator.
4.In timpul
mobilizarii
bolnavului si
eforturilor de tuse,
stranut, sughit,
recomand bolnavulu
sa-si mentina plaga
operatorie cu mana.
5.Administrez
antialgicul prescris:
Mialgn 1 fiola i.m.

101
6.Ajut bolnavul sa s
ridice in semisezand
si sezand, apoi sa
stea in ortostatism la
marginea patului.
6. Nevoia de a fi Risc mare de afectare Pacientul sa prezinte 1.Apreciez pentru
curat, ingrijit si a-si a integritatii pielii tegumente intacte prezenta eritemului
proteja tegumentele datorita tubului de postoperator si sa nu si iritatiei
dren si a plagii aiba semne de iritatie tegumentelor din
operatorii. datorita secretiilor jurul plagii.
drenate in 12 ore. 2.Apreciez pentru
prezenta durerii,
icterului.
3.Efectuez
pansamentul local d
2 ori pe zi respectan
toate regulile de
asepsie si antisepsie
4.Administrez
antibioticul prescris
Penicilina G 2 mil/z
perfuzabil.
Algocalmin 2 f/zi (1
0-1) i.m.
5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.
6.Mobilizez pasiv
pacientul pentru
prevenirea
complicatiilor
postoperatorii.
7.Nevoia de a invata Insuficienta Bolnavul sa inteleaga 1. Apreciez nivelul
despre boala. cunoastere despre informatiile oferite si de cunostinte
perioada sa acumuleze existent.
postoperatorie si cunostinte noi despre 2.Educ pacientul sa
evolutia clinica a perioada stie:
bolii datorita lipsei postoperatorie. -necasitatea
de informare. respectarii regimulu
prescris de medic;
-necesitatea
respectarii dozei,
orarului si modului
de admnistrare a

102
tratamentului;
-necasitatea unui
somn odihnitor.
8. Nevoia de a-si Subfebrilitate Pacientul sa aiba 1.Observ semnele si
mentine datorita procesului temperatura corpului simptomele cate
temperatura in inflamator. in limite normale. atesta prezenta
limite normale procesului
infalamator.
2.Educ pacientul in
legatura cu factorii
care scad
temperatura.
3.Administrez
medicatia prescrisa:
penicilina 2
mil/zi,acid salicic 1
tb/zi.
4.Petrec cu bolnavu
mai mult timp, il
incurajez sa-si
exprime sentimente
si-i raspund la
intrebari.
5.Observ si notez in
F.O. temperatura
corpului din 6 in 6
ore.
9.Nevoia de a evita Dificultate in a evita Pacientul sa fie 1.Incurajez pacientu
pericolele pericolele capabil sa evite in efectuarea
manifestata prin pericolele. miscarilor si explic
neputinta, adinamie, importanta sa
teama de necunoscut. 2.Asigur conditi de
mediu adecvat pantr
a evita pericolele
prin accidentare.
3.Favorizez
adaptarea pacentulu
la noul mediu.
4.Indepartez orice
obiect care ar putea
fi un obstacol in
deplasarea
pacientului.
5.Informez pacientu

103
ca poate folosi
mijloacele de
sustinere si il
supraveghez.

104
Ziua III

Nevoia afectata Diagnostic Obiective Interventii autonome si


nursing delegate
1. Nevoia de a Pacienta respira cu Pacienta sa 1.Apreciez severitatea,
respira greutate datorita prezinte o buna localizarea, durata durerii.
constrangerii respiratie. 2.Monitorizez functiile vita
fizice. si le trec in foaia de observ
3.Aplic punga cu gheata pe
hipocondrul drept.
4.Administrez medicatia
prescrisa de medic:Algocal
1 fiola i.m., Mialgin 1 fiola
i.m., Scobutil 1 fiola i.m.
2.Nevoia de a bea Alimentatie si Pacienta sa ingere 1.Apreciez pentru
si a manca hidratare o cantitate prezenta:greturilor,varsatur
insuficiente legate sufcienta de senzatii de plenitudine
de interventia alimente si lichide. abdominale.
chirurgicala. 2.Apreciez pentru scaderea
greutate secundara aportulu
calorii.
3.Monitorizez greutatea si o
trec in foaia de temperatura
4.Administrez suplimente d
vitamina B1 1 fiola /zi i.m.
1 fiola/zi i.m.la indicatia
medicului.
5.Recomand ingestia de
lichide: ceaiuri, sucuri de
fructe, supe de zarzavat
proaspete si pisate.
6.Educ bolnava sa-si acord
ingrijiri orale inainte si dup

105
mese.

3.Nevoia de a se Dificultate in a se Pacienta sa fie 1..Informez pacienta privin


imbraca si imbraca si capabil de a se importanta vestimentatiei in
dezbraca dezbraca din cauza imbraca si identificarea personalitatii.
suturii dezbraca singur. 2.Sugerez apartinatorilor sa
chirurgicale. procure haine comode.
3.Ajut pacientul sa se dezbr
si sa se imbrace
4.Nevoia de a Dificultate de a Pacienta sa aiba un 1. Asigur conditii optime
dormi si de a se dormi datorita somn odihnitor si pentru odihna.
odihni constrangerilor linistit pe timpul 2. Schimb lejeria de pat si
fizice si a durerii. noptii. pansamentul.
3.Administrez la indicatia
medicului diazepam 1 fiola
i.m, algocalmin 1 f seara.
4.Reamintesc pacientei des
efectul benefic al somnului
asupra starii de sanatate si
covalescenta.
5.Nevoia de a se Dificultatea Pacienta sa poata 1.Observ pozitia pacientei i
misca si a-si mentinerii unei avea o pozitie pat si gradul de mobilizare
mentine o buna pozitii adecvate adecvata si sa acesteia.
postura datorita poata efectua 2.Apreciez manifestarile de
interventiei exercitii active dependenta si sursele de
chirurgicale si a postoperatorii cu dificultate – durerea si
starii de anumite restrictii. constrangerile fizice.
covalescenta. 3.Administrez antialgicul
prescris: Mialgn 1 fiola i.m
4.Ajut bolnava sa se ridice
semisezand si sezand, apoi
stea in ortostatism la margi
patului.

6. Nevoia de a fi Probabilitatea de Pacienta sa 1.Apreciez pentru prezenta


curat, ingrijit si atingere a prezinte tegumente durerii, icterului.
a-si proteja integritatii fizice intacte 2.Apreciez pentru prezenta
tegumentele datorita postoperator si sa eritemului si iritatiei
problemelor nu aiba semne de tegumentelor din jurul plag
postoperatorii. iritatie datorita 3.Efectuez pansamentul loc
secretiilor drenate de 2 ori pe zi respectand to
in 12 ore. regulile de asepsie si
antisepsie.

106
4.Administrez antibioticul
prescris Penicilina G 2 mil/
perfuzabil. Algocalmin 2 f/
(1-0-1) i.m.
5.Monitorizez eficacitatea
tratamentului.
6.Mobilizez pasiv pacienta
pentru prevenirea
complicatiilor postoperator
7.Nevoia de a Insuficienta Bolnava sa 1. Apreciez nivelul de
invata despre cunoastere despre inteleaga cunostinte existent.
boala. perioada informatiile oferite 2.Educ pacientul sa stie:
postoperatorie si si sa acumuleze -necasitatea respectarii
evolutia clinica a cunostinte noi regimului prescris de medic
bolii datorita lipsei despre perioada -necesitatea respectarii doz
de informare. postoperatorie. orarului si modului de
admnistrare a tratamentului
-necasitatea unui somn
odihnitor.
8.Nevoia de a Dificultate in a Pacienta sa fe 1.Asigur conditi de mediu
evita pericolele evita pericolele capabil sa evite adecvat pantru a evita
manifestata prin pericolele. pericolele prin accidentare.
neputinta, 2.Favorizez adaptarea
adinamie, teama de pacentului la noul mediu.
necunoscut. 3.Incurajez pacientul in
efectuarea miscarilor si exp
importanta sa.
4.Indepartez orice obiect ca
ar putea fi un obstacol in
deplasarea pacientului.
5.Informez pacientul ca poa
folosi mijloacele de sustine
si il supraveghez.

107
BIBLIOGRAFIE

MANUAL DE MEDICINA INTERNA …….Redactia Corneliu Borundel


Editura All 2000
MEDICINA INTERNA vol. II………………Redactia L. Gherasim
Editura Medicala, Bucuresti 2002
TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI…….Redactia Carol Mozes
Editura Medicala, Bucuresti
URGENTE MEDICALE……………………..Redactia Florea Voinea si
Cristina Suta
Editura Ex. Ponto C-ta 1999
ACTUALITATI IN MEDICINA INTERNA…V. Nicolaescu
Editura Medicala, Bucuresti

108