http://www.mediafax.

ro/economic/robor-a-atins-
maximul-ultimilor-trei-ani-16818654
ROBOR a atins maximul ultimilor TREI ani
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu
dobânda variabilă, a crescut marţi la 1,92%, de la 1,89%, conform datelor Băncii
Naţionale a României (BNR). Indicele la trei luni nu a mai depăşit pragul de 1,9% din
data de 3 noiembrie 2014.

De asemenea, indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la
2,07%, de la 2,06%, cât a fost cotat pe 13 noiembrie.

Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile
comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,12%, de la 2,11%.

La începutul acestui an, ROBOR la trei luni era cotat la 0,87%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele
se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca
Naţională.
http://www.mediafax.ro/economic/curs-bnr-cursul-
valutar-euro-al-zilei-de-marti-14-noiembrie-2017-
cursul-a-scazut-usor-fata-de-ieri-cand-a-atins-un-
maxim-istoric-16818715
Curs BNR. Cursul valutar euro al zilei de marţi, 14
noiembrie 2017. Cursul a scăzut uşor faţă de ieri când
a atins un maxim istoric
Cotaţia oficială afişată marţi, la ora 13.00, de Banca Naţională a României (BNR) este de
4,6482 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei miercuri şi apoi a urcat
la 4,6495 lei, în şedinţa de luni.

Nivelul de peste 4,6 lei/euro nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie
2012, când a fost atins şi maximul de 4,6397 lei/euro.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22111817-10-avertismente-trransmise-
bnr-guvernului-cuprinse-minuta-discutiilor-din-consiliul-administratie-din-cei-9-membri-
8-votat-deciziile-bnr-dar-fost-unul-care-opus.htm

10 avertismente transmise de BNR, Guvernului, cuprinse in minuta discutiilor din Consiliul

de Administratie. Din cei 9 membri, 8 au votat deciziile BNR, dar a fost unul care s-a opus
de DP HotNews.ro

Marţi, 14 noiembrie 2017, 15:30 Economie | Finanţe & Bănci

Consiliul de administratie al BNR a decis,in sedinta din 7 noiembrie, cu 8 voturi pentru si unul impotriva - ingustarea
coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la
+/- 1 punct procentual de la +/- 1,25 puncte procentuale si, in unanimitate, gestionarea ferma a lichiditatii din
sistemul bancar. De asemenea, tot cu un vot impotriva s-a votat si pentru mentinerea dobanzii-cheie la 1,75% si, in
unanimitate, pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si,
respectiv, in valuta ale institutiilor de credit, potrivit minutei publicate marti de BNR.

Iata cele 10 avertismente cuprinse in minuta sedintei CA al BNR (sublinierile ne apartin:

 1. In trimestrul III, cresterea ratei anuale a inflatiei a fost mai alerta decat se previzionase si ca in absenta
tuturor modificarilor de impozite indirecte, accize si taxe nefiscale, ea s-ar fi plasat in septembrie la
2,6%, marginal deasupra punctului central al tintei stationare.

 2. Expansiunea economica din semestrul II o va depasi probabil ca dinamica anuala pe cea din
prima parte a anului, anticipandu-se o accelerare a acesteia in trimestrul III, urmata de o usoara
incetinire in trimestrul IV.
 3. Exportul net este anticipat sa-si majoreze contributia negativa la dinamica PIB, in conditiile in care
decalajul nefavorabil dintre variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii si cea a exporturilor a continuat
sa se accentueze in iulie-august, determinand adancirea in continuare a deficitului comercial si a celui de cont
curent, cu implicatii asupra comportamentului cursului de schimb al leului.

 4. A fost reiterata necesitatea rezolvarii problemelor structurale ale pietei, fiind mentionate rata inalta de
inactivitate din Romania, dar si ponderea foarte scazuta a persoanelor inactive care declara ca ar
dori sa munceasca, reflectand nu doar perceptia privind costul ridicat de oportunitate atasat renuntarii la
asistenta sociala in favoarea angajarii, ci si accesul limitat la reteaua de transport si la sursele de informare,
precum si nivelul de pregatire in general scazut sau abilitati inadecvate cerintelor actuale.

 5. Incertitudinile ce marcheaza proiectiile componentelor exogene ale IPC sunt in crestere, mai ales
in cazul tarifelor energiei electrice si gazelor naturale, precum si in cel al sistemului de impozite indirecte,
care ar putea fi reconfigurat in contextul elaborarii/aprobarii proiectului de buget al anului 2018,
deocamdata nefinalizat.

 6. Membrii Consiliului au remarcat ca cresterea economica este asteptata sa consemneze in 2017 o accelerare
sensibil mai puternica decat cea anticipata anterior, urmata de o temperare mai pronuntata in 2018 si o
incetinire modesta in 2019, dinamica ei prognozata ramanand deasupra ritmului PIB potential in 2018, dar
coborand apoi la o valoare usor inferioara. S-a aratat ca perspectiva are ca suport probabila prelungire
pana in 2018 a caracterului expansionist al politicii fiscale si a celei de venituri, dar in atenuare
graduala fata de 2016

 7. Consumul gospodariilor populatiei isi va mari probabil mai mult contributia la cresterea
economica din intervalul 2017-2018, in timp ce rolul formarii brute de capital fix ar putea ramane
modest, dar in relativa crestere in raport cu precedenta evaluare. Unii membri ai Consiliului si-au reiterat
preocuparea legata de acest tipar de crestere si au argumentat nevoia redresarii investitiilor, conditionata insa
de absorbtia fondurilor europene si realizarea investitiilor publice, de situatia profiturilor companiilor, precum
si de calitatea infrastructurii si disponibilitatea fortei de munca calificate; deosebit de importanta este si
increderea investitorilor, dependenta inclusiv de evolutia fundamentelor si de predictibilitatea cadrului
legislativ.

 8. Numerosi membri ai Consiliului au apreciat ca actualul context reclama continuarea ajustarii conduitei
politicii monetare printr-o reactie suplimentara celei de ingustare pana la amplitudinea standard de +/-1 punct
 procentual a coridorului ratele dobanzilor facilitatilor permanente. Dintre optiunile evaluate s-a considerat ca,
in contextul dat, cea mai potrivita ar fi o schimbare a manierei de gestionare a lichiditatii din
sistemul bancar de catre BNR, de natura sa consolideze influenta si relevanta ratei dobanzii de
politica monetara si rolul sau de semnal, implicit transmisia impulsurilor modificarii acesteia in perspectiva.

 9. Ca argumente aditionale au fost invocate riscul cresterii peste asteptari a gradului de pro-ciclicitate a
politicii fiscale si a celei de venituri in 2018, sau cel de accentuare a caracterului suboptim al structurii
cheltuielilor bugetare in ipoteza in care deficitul fiscal ar fi limitat totusi la 3% din PIB, dar pe seama
continuarii diminuarii cheltuielilor pentru investitii, cu implicatii adverse asupra potentialului de crestere a
economiei pe termen mediu, precum si a deficitului de cont curent. Au fost mentionate si incertitudinile
circumscrise strategiei fiscale in general, precum si noului pachet de masuri fiscale si salariale, de
natura sa deterioreze sentimentul investitorilor fata de economia si piata financiara locala si sa
sporeasca prima de risc atasata, implicit sa afecteze evolutia cursului de schimb al leului. S-a facut
referire si lariscurile la adresa perspectivei inflatiei venite din directia unei potentiale cresteri mai
ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrangere a marjelor lor de profit, in principal sub
influenta noilor masuri fiscale si a tensionarii pietei muncii.

 10. Au fost semnalate potentiale efecte contractioniste exercitate asupra economiei - in principal pe calea
afectarii costurilor si increderii mediului de afaceri, precum si a dinamicii venitului disponibil real al populatiei -
de noul pachet de masuri fiscale si salariale, precum si de eventuale masuri corective suplimentare aprobate
in contextul construirii proiectului de buget al anului 2018. A fost punctat de asemenea riscul prelungirii
caracterului anemic al absorbtiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020. Din
perspectiva mediului extern, a fost evidentiata posibila evolutie sub asteptari a inflatiei in zona euro, in pofida
unei eventuale cresteri economice mai robuste pe termen scurt in statele europene si pe plan global.

Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei prezenti la sedinta: Mugur Isarescu, presedinte
al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Florin Georgescu, vicepresedinte al
Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Eugen Nicolaescu, membru al
Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Liviu Voinea, membru al Consiliului de
administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Marin Dinu, membru al Consiliului de
administratie; Daniel Daianu, membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului
de administratie; Agnes Nagy, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al
Consiliului de administratie.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22111180-gabriel-biris-23-ani-
activitate-nu-amintesc-mai-rau-pentru-fiscalitate-decat-2017.htm

Gabriel Biris: In 23 de ani de activitate, nu-mi amintesc de un an mai rau pentru fiscalitate
decat 2017
de DP HotNews.ro

Marţi, 14 noiembrie 2017, 11:11 Economie | Finanţe & Bănci

"In ultimii doi ani, Codul Fiscal a fost modificat prin nenumarate Ordonante, legi care aproba Ordonantele, Ordine de
ministru sau Ordine ale Presedintelui ANAF. Avem nu doar modificari, ci si modificari ale modificarilor. Cred ca ar
trebui sa ne linistim putin la cap cu schimbarile", a spus marti Gabriel Biris, consultant fiscal si fost secretar de stat in
Finante, la o conferinta organizata de cursdeguvernare.ro. "In 23 de ani de activitate, nu-mi amintesc de un an mai
rau pentru fiscalitate decat 2017. Iar aceasta modificare recenta, cu mutatul contributiilor, genereaza intocmirea a 5
milioane de acte aditionale la CIM. Si, presupunand ca faci acele acte aditionale anul asta si cresti brutul cu 20%, ce
te faci daca la finele anului te trezesti ca se abroga Oronanta?", se mai intreba, retoric, Biris.

"Toate aceste modificari sunt modificari de substanta care genereaza costuri imense de implementare. Sa ne fereasca
Dumnezeu ca OUG 23 sa intre in vigoare asa cum e!, a mai adaugat Biris.

Potrivit unei documentari proprii, in 2017 au existat pana in 14 noiembrie, 110 modificari (OUG, legi care aproba
OUG,OMFP, OPANAF), iar anul trecut numarul modificarilor a fost de 157. Adunate, in ultimii doi ani au fost asadar in
numar de 267.
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-22111283-primarul-iasiului-mihai-chirica-vom-cere-aviz-neconstitutionalitate-
reformei-fiscale-vom-judecata-guvernul.htm

Primarul Iasiului, Mihai Chirica: Vom cere aviz de neconstitutionalitate a reformei fiscale /
Vom da in judecata Guvernul
de R.M. HotNews.ro

Marţi, 14 noiembrie 2017, 11:58 Actualitate | Politic

Primarul Iasiului, Mihai Chirica, a anuntat marti ca va solicita un aviz de neconstitutionalitate privind
reforma fiscala, urmand sa dea in judecata Guvernul pe motiv ca aceasta 'nu tine cont nici de autonomia
locala si nici de legislatia bugetara', scrie Agerpres.

'S-a luat o decizie fara a se respecta continutul legii. Asta am spus-o inca de la inceputul reformei, revolutiei fiscale.
Autoritatile publice locale nu au un mecanism pentru a combate o lege, dar pot apela la alte institutii ale Romaniei.
Aceasta institutie la care vom apela in primul rand e Avocatul Poporului. Totodata, vom ruga alte trei institutii,
respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Justitiei, Procurorul General al Romaniei sa intervina pe langa
Curtea Constitutionala pentru a combate aceasta OUG care nu respecta cadrul legal. Vom cere aviz de
neconstitutionalitate a reformei fiscale', a declarat primarul Mihai Chirica.

Potrivit acestuia, unul dintre principalele puncte incalcate prin aceasta ordonanta ce vizeaza reforma financiara, in
ceea ce priveste autoritatile publice locale, este Carta Europeana a autonomiei locale.

'La articolul 9, punctul 6, spune ca 'autoritatile publice locale trebuie', nu 'pot', 'trebuie sa fie consultate de o maniera
adecvata asupra modalitatilor de repartizare a resurselor redistribuite care le revin'. Noi nu am fost consultati. Nimeni
nu ne-a intrebat cum evolueaza gradul de indatorare, cum vom plati datoriile la banci, cum vom reusi sa acoperim
programele de investitii deja incepute, de unde ne luam si ne compensam resursele financiare pierdute, care este
nivelul real al compensatiei de care avem nevoie noi, ca autoritati locale, si cum vom raspunde mai departe
provocarilor legii in ceea ce priveste descentralizarea. Aceasta Carta este adoptata prin lege de statul roman. Ne
bazam si pe opinia Consiliului Fiscal, care a dat un aviz negativ', a afirmat primarul Mihai Chirica.

El sustine ca repercusiunile noii legislatii incep sa apara.

'Se vede foarte clar. Nu mai putem face actiuni care erau prevazute spre sfarsitul anului, care vizau si acele persoane
defavorizate. Asta pentru ca nu mai avem cu ce', a spus primarul Mihai Chirica.

Edilul iesean a mentionat ca bugetul municipalitatii va pierde venituri in valoare de 95,6 milioane de lei.

'Am facut calcule si in cursul zilei de ieri (luni -n.r.). Aceste lucruri ne ingrijoreaza din ce in ce mai mult. Desigur nu
intra primaria in faliment. De asta sunt aici. Nu poti insa sa prejudiciezi un oras intreg. Dorim sa aducem forta de
munca, sa aducem forta de munca care s-a disipat pe tot mapamondul, dar ne lovim de un declin economic datorat
unei decizii care pur si simplu nu respecta legea', a spus primarul Mihai Chirica.

Acesta a adaugat ca Iasiul 'nu va fi singura municipalitate care va actiona in instanta Guvernul'.

'Vom da in judecata Guvernul, pentru ca aceasta masura nu tine cont nici de autonomia locala, nici de legislatia
bugetara. (...) Nu vom fi singura municipalitate. Ganditi-va ce lovitura puternica este pentru comuna Miroslava, care
pierde 1,5 milioane de euro, bani pe care ii investea in modernizarea retelei de drumuri', a mai spus Chirica.
http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-22109398-primul-ministru-din-guvernul-
tudose-care-anunta-scaderi-salarii-lucian-sova-modificarea-codului-fiscal-pentru-mediul-
scutit-impozit-genera-pierdere-4.htm

Primul ministru din Guvernul Tudose care anunta scaderi de salarii. Lucian Sova:
Modificarea Codului Fiscal pentru mediul IT scutit de impozit ar genera o pierdere de 4%
de A.V. HotNews.ro
Luni, 13 noiembrie 2017, 14:08 Economie | Telecom

Ministerul Comunicatiilor nu a fost avizator pe modificarile la Codul Fiscal, iar pentru mediul IT, scutit de impozit,
acestea ar genera o pierdere de 4%, a declarat, luni, ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale, Lucian
Sova, la un eveniment de specialitate dedicat sectorului digital, informeaza Agerpres.

 "Dincolo de solidaritatea guvernamentala de care trebuie sa dau dovada, de regula exceptiile genereaza
exceptii, cum ar fi exceptia de a fi scutiti pe impozit cei care lucreaza in domeniul IT&C. Din aceasta
perspectiva, Ministerul Comunicatiilor nu a fost avizator pe proiectul de modificare a Codului Fiscal. Ca sa vin
in completare pe acest aspect, vreau sa spun cateva lucruri pe ceea ce avem noi ca responsabilitate. Repet,
ministerul nu a avizat si nu a contribuit la Codul Fiscal. Stiu ca ceea ce era bun nu s-a schimbat, iar scutirea
pe impozit pentru cei care lucreaza in domeniul IT&C se pastreaza (...) Modificarea Codului Fiscal pentru
mediul IT scutit de impozit ar genera o pierdere de 4%. Cred ca din perspectiva ministrului Comunicatiilor este
un subiect asupra caruia trebuie sa privesc, dar este o chestiune de fiscalitate. Sectorul IT&C trebuie sa aiba o
participare, o contributie de 10% in PIB, si trebuie incurajat nu numai prin scutiri fiscale, ci prin reglementari
mai incurajatoare care ar fi mai mult importante decat cele patru procente pe care probabil le pierd cei care
lucreaza in domeniu si beneficiaza de scutiri fiscale", a spus Sova.

Ministrul Comunicatiilor a precizat, totodata, ca a fost elaborat un ordin ce poate aduce sub incidenta scutirii de
impozit si pe cei care produc programe software si fara a avea studii superioare.

 "Mai mult, am elaborat un ordin care sa aduca sub incidenta scutirii de impozit si pe cei care lucreaza in
producerea de programe software si fara a avea studii superioare. Din acest punct de vedere, exista niste
rezerve din partea partenerilor avizatori - Ministerul Invatamantului si Ministerul Finantelor - care isi exprima
suspiciuni cum ca acestia s-ar putea bucura de scutirea de impozit fara a-si termina studiile universitare.
Trebuie sa imaginam o formula in care monitorizam ca activitatile universitare sa fie facute de o maniera cat
mai atenta. In acest sens, stau de vorba si cu gardienii banului public si ai resurselor bugetare, iar acolo o
serie de lucruri se pun altfel", a afirmat Lucian Sova.

Asociatia patronala a industriei de software (ANIS), care reprezinta peste 145 de companii de softare cu peste 18.500
de angajati, a atentionat deja luna trecuta, referitor la modificarile Codului Fiscal, ca pentru a pastra actualele salarii
nete ale angajatilor, patronii din IT ar trebui sa creasca fondul de salarii cu pana la 10%.

 "Conform calculelor pe care ANIS le-a validat cu companiile membre, masura de trasferare a contributiilor
catre angajat genereaza o crestere intre 5 si 7.5% a fondului de salarii ale companiilor, in conditiile in care
pastreaza salariile nete ale angajatilor. Daca adaugam si taxa de solidaritate de 2.25%, impactul poate ajunge
pana la 10%.
 In afara de faptul ca aceste modificari sunt anuntate extrem de tarziu in raport cu momentul aplicarii lor si
companiile sunt in situatia de a-si adapta continuu calculele facute fie si pe 1 an, ele trasmit un semnal de
instabilitate fiscala - si intern, si extern - ceea ce descurajeaza intentiile de investitii ale companiilor.", a
declarat, in data de 27 octombrie, pentru HotNews.ro, Teodor Blidarus, presedintele ANIS, asociatia
patronala a industriei de software, care reprezinta peste 145 de companii de softare cu peste
18.500 de angajati.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22108759-impactul-transferului-
asigurarilor-sociale-angajator-salariat-asupra-salariului-net-studiu-caz-remember-
complet-7-puncte-modificarilor-codului-fiscal.htm

Impactul transferului asigurarilor sociale de la angajator la salariat asupra salariului

net. Studiu de caz si un remember complet in 7 puncte al modificarilor Codului Fiscal
de DP HotNews.ro
Luni, 13 noiembrie 2017, 10:22 Economie | Finanţe & Bănci

Pentru a calcula impactul noilor modificari ale Codului Fiscal, sa luam in calcul un salariu brut de 3.500 lei (apropiat de
salariu mediu brut), pentru o persoana angajata cu norma intreaga, rezidenta in Romania, fara persoane in
intretinere, ce isi desfasoara activitatea in conditii normale. Iar dupa ce facem calculele, sa rezumam in 7 puncte ceea
ce se schimba incepand de anul viitor in materie de taxe si impozite. Calculele au fost facute de consultantul fiscal
Adrian Benta, cel care ne-a oferit si suportul necesar rezumatului modificarilor fiscale.

 Calcul salariu cu taxele din anul 2017

Salariu Brut = 3500 lei

Asigurari Sociale pensie procent 10.5% suma lei = 368
Asigurari Sociale de Sanatate procent 5,5% suma lei = 193
Fondul de Somaj procent 0.5% suma lei = 18
Deducere personala = 0
Impozit pe venit procent 16% suma lei = 467
Salariu Net Suma lei = 2454

Taxe salarii angajator

Asigurari Sociale (CAS) procent 15.8% suma lei = 553
Asigurari Sociale de Sanatate (CASS) procent 5.2% suma de = 182
Fondul de Somaj (CFS) procent 0.5% suma = 18

Concedii si Indemnizatii (CCI) procent 0.85% suma = 30

Creante Salariale (FGPCS) procent 0.25% suma = 9
Fondul de Risc si Accidente (AMBP) procent 0.15% suma = 5
Total taxe angajator procent de 22,75% din brut.
Cheltuieli totale angajator: 4297 lei

 Calcul salariu cu taxele din anul 2018

Salariu Brut: 3500 lei

Asigurari Sociale (CAS) procent 25% suma lei = 875
Asigurari Sociale de Sanatate (CASS) procent 10% suma lei = 350
Deducere personala (DP) suma lei = 45
Impozit pe venit (IV) procent 10% suma lei = 223
Salariu Net suma lei = 2052
Angajatorul suporta Contributia asiguratorie pentru Munca : 3500 x 2,25% = 79 lei.
Total cheltuieli angajator = 3579 lei

Pentru ca sa se pastreze acelasi salariu net in anul 2018, trebuie ca salariu brut sa fie majorat cu circa 20%.
(Procentul exact este influentat de deducerea personala, de numarul de persoane in intretinere, etc)

Recalcul salarii cu un brut majorat cu 20% = 3500 x 1,20 = 4200 lei

Retineri salariat:
Asigurari sociale 25% = 1050 lei
Asigurari sanatate 10% = 420 lei
Baza calcul impozit (4200 - 1050 - 420) = 2730. Impozit 10% = 273 lei
Salariu net = 4200 - 1050 - 420 - 273 = 2457 lei (mai mare cu 3 lei, fata de 2017)
Angajatorul achita 2,25% Contributia asiguratorie la Munca = 4200 x 2,25% =95 lei

Total cheltuieli salariale = 4295 lei. (Fata de 2017, scad cheltuielile angajatorului cu suma de 2 lei)

OUG nr. 79/2017 modifica in mod profund prevederile din Codul fiscal si intra in vigoare la data de 01 ianuarie 2018.
Sunt aduse modificari pentru urmatoarele categorii de impozite: asigurari sociale obligatorii; impozit pe venitul
persoanei fizice; impozit pe venitul microintreprinderii; impozit pe profit; taxa pe valoarea adaugata; impozite si taxe
locale si accize.

Sa reamintim principalele modificari aduse acestor tipuri de impozite.

 a) Asigurari sociale obligatorii:

Asigurarile sociale obligatorii cuprind principalele categorii de contributii, astfel:

Contributia la asigurari sociale pensii in procent de 25%, este datorata de persoanele fizice ce au calitate de
angajati sau de alte persoane fizice cand impune Codul fiscal. Se retine din venitul persoanei fizice.

Contributia la asigurarile sociale de sanatate in procent de 10%, este datorata de persoana fizica asigurata, ce
realizeaza venituri din salarii sau de alte persoane fizice cand realizeaza venituri pentru care se datoreaza plata
contributiei. In aceasta categorie se vor regasi o multitudine de persoane ce realizeaza venituri cum ar fi: venituri din
dividende, venituri din dobanzi, venituri din alte surse, venituri din activitati independente etc.

Retinem asadar o modificare ca aceste venituri ce in prezent sunt scutite de contributia la asigurarile sociale
de sanatate, respectandu-se si alte conditii legale, vor intra obligatoriu in sfera de aplicare a contributiei
la sanatate, insa modul de calcul este diferit in principiu baza de calcul fiind salariul minim pe
economie. Analiza noastra nu trebuie inteleasa in mod exhaustiv, ci trebuie analizat punctual fiecare tip de venit.

Contributia asiguratorie pentru munca in procent de 2,25%, este datorata de angajatori, baza de calcul fiind
fondul brut de salarii. Din aceasta contributie, se asigura in continuare fondul pentru risc si accident, fondul de somaj,
fondul pentru concedii medicale, fondul pentru garantarea creantelor salariale.
Pentru conditiile deosebite de munca, angajatorii platesc suplimentar la contributia pentru asigurari sociale - pensii, un
procent de 4%, iar pentru conditii speciale de munca procentul este de 8%.

Cotele de contributii la asigurari sociale de 25% si de 10% pentru asigurarile sociale de sanatate suportate de
salariati, se vor retine in continuare tot de catre angajator, din salariul brut, si acesta are obligatia efectuarii platii la
buget si depunerii declaratiei in termenul legal (25 a lunii urmatoare sau 25 a lunii urmatoare trimestrului, pentru cei
cu perioada fiscala trimestrul). Se pastreaza modul general de calcul al salariilor, in sensul ca din venitul brut se retin
asigurarile sociale, acestea sunt deductibile la calculul impozitului pe venit, iar baza de calcul a impozitului pe venit
este venitul brut diminuat cu asigurarile sociale si cu deducerile personale.

Specific asigurarilor sociale este introducerea unor proceduri specifice pentru veniturile din activitati independente, din
cedarea folosintei bunurilor, din dividende, din alte surse, pentru care sunt regimuri de impozitare particularizate.

De exemplu, daca o persoana fizica este salariata si realizeaza si venituri din dividende, atunci plateste contributia la
asigurarile de sanatate atat ca salariat, cat si pentru veniturile din dividende. Baza lunara de calcul a contributiei la
sanatate pentru venitul din dividende este salariul minim brut pe tara valabil in luna in care se achita dividendele.

 b) Impozitul pe venitul persoanei fizice:

Incepand cu data de 01 ianuarie 2018, impozitul pe venit este in procent de 10%, pentru toate categoriile de venituri
impozabile, cu exceptia veniturilor din dividende pentru care se pastreaza cota de 5%.

Pentru persoanele ce realizeaza venituri din salarii, se majoreaza deducerile personale, astfel:
Pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.950 lei, deducerile se acorda dupa cum urmeaza:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere = 510 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere = 670 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere = 830 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere = 990 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere = 1.310 lei.
Pentru persoanele ce realizeaza venituri lunare brute din salarii cuprinse intre 1.951 lei si 3.600 lei, deducerile sunt
degresive fata de cele de mai sus si sunt prezentate in ordonanta, iar pentru venituri brute lunare din salarii de peste
3.600 lei, nu se acorda deducere personala.

Impozitul pe venitul din salarii se retine de catre angajator, ce are obligatia depunerii declaratiei si efectuarii platii la
bugetul de stat.

 c) Impozitul pe venitul microintreprinderii:

Incepand cu 01 ianuarie 2018, plafonul veniturilor unei microintreprinderi este de 1.000.000 euro, calculat in lei la
cursul BNR de la 31 decembrie al anului anterior.
Se pastreaza cotele de impozitare de 1% pentru microintreprinderile ce au un salariat cu norma intreaga si de 3%
pentru microintreprinderile fara salariati.

Se abroga conditionarea fata de un obiect de activitate, in sensul ca pot fi microintreprinderi si societatile ce realizeaza
venituri din consultanta si management intr-un procent mai mare de 20% din totalul veniturilor, din zona jocurilor de
noroc, asigurari etc.

Se abroga si posibilitatea optarii pentru plata impozitului pe profit prin majorarea capitalului social la suma de 45.000
lei.
Nu pot fi microintreprinderi urmatoarele persoanele juridice romane: Fondul de garantare a depozitelor in sistemul
bancar;
Fondul de compensare a investitorilor; Fondul de garantare a pensiilor private; Fondul de garantare a asiguratilor,
Entitatea transparenta fiscal cu personalitate juridica.

Noile societati ce intra in sfera acestui impozit vor depune pana pe data de 15 ianuarie 2018, declaratia de mentiuni -
noul formular 700.
Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 1.000.000 euro, aceasta va datora
impozit pe profit incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita, iar calculul si plata impozitului pe profit se
realizeaza luandu-se in considerare veniturile si cheltuielile realizate incepand cu trimestrul respectiv.

 d) Impozitul pe profit:

Se abroga actuala procedura privind deductibilitatea limitata a cheltuielii cu dobanzile pentru imprumuturile de la alte
entitati si se transpun prevederile din directiva pentru limitarea deductibilitatii limitate a cheltuielilor cu dobanzile si
alte costuri de indatorare, fata de intreprinderi asociate.
In esenta, cheltuielile cu dobanzile fata de imprumuturi de la intreprinderi asociate sunt deductibile limitat, intr-o
suma de maxim 200.000 euro. Daca costul indatorarii este mai mare de 200.000 euro, atunci acestea sunt deductibile
limitat in procentul de 10% din diferenta intre veniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile,
din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale
indatorarii si sumele deductibile reprezentand amortizarea fiscala.
O alta modificare structurala in cadrul impozitului pe profit este reglementarea mai exacta a transferului international
de active din Romania in alte state.

 e) Taxa pe valoarea adaugata:

A fost introdusa o regula antiabuz privind deductibilitatea TVA. Aceasta are aplicabilitate in momentul in care o
persoana impozabila efectueaza achizitii de bunuri sau servicii de la furnizori, ce ulterior se dovedesc a fi implicati in
fraude fiscale.
Autoritatile fiscale au dreptul sa anuleze deducerea de TVA la societatea ce efectueaza achizitia, doar daca au probe -
dincolo de orice indoiala- ca aceasta societate stia sau ar fi trebuit sa stie ca furnizorul este implicat intr-o procedura
de fraudare a TVA.
Aceasta masura este transpunerea mai multor decizii ale Curtii europene de justitie, ce au stabilit ce autoritatile
fiscale pot anula dreptul de deducere a TVA pentru achizitiile de la furnizori cu comportament fiscal neadecvat, doar
daca probeaza indubitabil ca persoana impozabila cumparatoare fie a instrumentat ea o procedura de fraudare a TVA,
fie societatea ce si-a dedus TVA de la achizitii stia sau ar fi trebuit sa stie ca furnizorul sau este implicat intr-o
procedura de fraudare a TVA.

 f) Impozite si taxe locale:

Din punctul de vedere al impozitelor si taxelor locale, pentru autovehiculele de transport de marfa cu masa totala
autorizata egala sau mai mare de 12 tone, impozitul datorat la bugetul la bugetul local se majoreaza cu circa 7%.

 g) Accizele:

In domeniul produselor accizabile, se introduce o noua contraventie.

Se vor confisca echipamentele, cisternele si recipientele in care se regasesc produselor accizabile supuse marcarii
(tigarete si unele sortimente de bauturi alcoolice), fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false.
Pe langa aceasta confiscare, se mai aplica si sanctiune contraventionala constand in amenda de la 20.000 lei la
100.000 lei.
https://www.agerpres.ro/economie/2017/11/14/misa-mfp-romania-inregistreaza-prima-
crestere-economica-din-ue-situatia-economica-incomparabil-mai-buna-decat-in-2016-
15-50-08

Mișa (MFP): România înregistrează prima

creștere economică din UE; situația
economică, incomparabil mai bună decât
în 2016
marţi, 14 Nov 2017, 15:50 • ECONOMIE

România înregistrează prima creștere economică din Uniunea Europeană, iar aceasta
reprezintă singura cale pentru îmbunătățirea nivelului de trai, susține Ionuț Mișa,
ministrul Finanțelor Publice.

''România înregistrează prima creștere economică din Uniunea Europeană, iar aceasta reprezintă
singura cale pentru îmbunătățirea nivelului de trai. Situația economică a României este incomparabil
mai bună decât în anul 2016. În prezent, țara noastră se situează printre cele mai dinamice economii
ale Uniunii Europene, iar direcția de dezvoltare este apreciată de investitori și de organismele
internaționale. Așa cum estimează INS în raportul dat publicității astăzi, în primele nouă luni din
acest an, economia României a înregistrat o creștere cu 7% pe serie brută și cu 6,9% pe seria ajustată
sezonier'', a declarat ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, într-un comunicat remis AGERPRES.

Conform estimărilor publicate marți de Institutul Național de Statistică, produsul intern brut (PIB-ul)
României a înregistrat în trimestrul trei un avans de 8,8% pe serie brută, respectiv 8,6 pe serie
ajustată sezonier, raportat la perioada similară a anului trecut, iar PIB-ul a crescut în termeni reali cu
2,6% în trimestrul trei față de trimestrul doi din anul 2017.

De asemenea, MFP menționează că a doua rectificare bugetară din acest an, finalizată în luna
noiembrie, este una pozitivă și s-a efectuat cu încadrarea în deficitul asumat de 2,96% din PIB.

"La 9 noiembrie 2017, Comisia Europeană a confirmat că, potrivit Prognozei Economice de toamnă
din acest an, România urmează să înregistreze o creștere economică de 5,7% în 2017, că țara noastră
se va încadra în ținta de deficit stabilită și că investițiile se vor majoră pe baza progresului în
implementarea proiectelor finanțate din fonduri UE", se menționează în comunicatul MFP.

La începutul acestei luni, Comisia Națională de Prognoză a revizuit, în sus, estimările privind
creșterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior în prognoza de
toamnă.

Prognoza publicată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la începutul

acestui luni, arată că economia României ar urma să înregistreze în 2017 o creștere de 5,3%, urmând
ca în 2018 avansul economic să se reducă ușor, la 4,2%.

În luna octombrie, și Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 4,2% la 5,5%,
estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit raportului "World Economic
Outlook", publicat de instituția financiară internațională.