Sunteți pe pagina 1din 2

CONFERINTA DE LA PARIS PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE

Conferința de la Paris privind schimbările climatice s-a desfășurat în perioada 30 noiembrie - 12 decembrie 2015. Mai exact, au
avut loc cea de a 21-a sesiune a Conferinței părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor
climatice (CCONUSC) și cea de a 11-a sesiune a Reuniunii părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11). Delegațiile din
aproximativ 150 de țări au participat la negocieri în vederea unui nou acord privind schimbările climatice, global și obligatoriu
din punct de vedere juridic.

A fost deschis spre semnare la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York în perioada 22 aprilie 2016-21 aprilie
2017.Acordul de la Paris a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016.

La conferinta au participat 195 de state..Semnatari: CHINA, RUSIA ,INDIA, JAPONIA, BRAZILIA, GERMANIA, CANADA,
COREEA DE SUD, FRANTA, IRAN, TURCIA.

Acordul de la Paris a fost ratificat de 72 de țări, care reprezintă 56,75% din emisiile la nivel mondial de gaze cu efect de seră,
depășind pragul de 55% necesar pentru implementare. Uniunea Europeană reprezintă aproximativ 12% din emisiile globale de
gaze cu efect de seră. SUA a ratificat si ea conventia in trimpul administratiei Obama, dar in 2017 noul presedinte a retras statul.

Acordul prezintă un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale „mult sub” 2 °C. Acesta vizează perioada cu începere din
2020.

 Elementele principale ale noului Acord de la Paris::


 obiectiv pe termen lung: guvernele au convenit să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2 C
peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5 °C
 contribuții: înainte și în timpul Conferinței de la Paris, țările au prezentat planuri de acțiune naționale cuprinzătoare
privind clima în vederea reducerii emisiilor lor
 ambiție: guvernele au convenit ca, la fiecare 5 ani, să comunice contribuțiile lor pentru a stabili obiective mai
ambițioase
 transparență: acestea au acceptat, de asemenea, să se informeze reciproc, precum și publicul cu privire la rezultatul
eforturilor lor de realizare a obiectivelor pe care și le-au propus, pentru a asigura transparența și supravegherea
 solidaritate: UE și alte țări dezvoltate vor continua să ofere finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru
a sprijini țările în curs de dezvoltare să reducă emisiile, dar și să își consolideze capacitatea de rezistență la efectele
schimbărilor climatic.

 1 — China.Cel mai mare poluator la nivel mondial (aproximativ un sfert din totalul emisiilor) s-a angajat, în premieră,
să-și plafoneze emisiile de gaze cu efect de seră până cel mai târziu în 2030, după ce o lungă perioadă de timp Beijingul
a fost în defensivă, invocând imperativul dezvoltării economice. În același timp cel mai mare consumator mondial de
cărbune, sursa de energie cu cel mai ridicat grad de poluare, dar și cel mai important investitor în domeniul energiilor
regenerabile, China are în vedere o reducere cu 60% — 65% a emisiilor sale industriale în 2030 prin raport cu 2005.

 3 — UE.De la începutul lunii martie, UE (responsabilă de aproximativ 10% din totalul emisiilor — locul trei al marilor
poluatori), a fost primul actor important al scenei internaționale care și-a prezentat planul de reducere a emisiilor cu cel
puțin 40% până în 2030, prin raport la volumul de emisii din anul 1990.

 4 — India.India a promis să-și reducă indicele emisiilor industriale de carbon cu 35% până în 2030 prin raport la
nivelul din 2005, însă nu și-a fixat un obiectiv global de reducere a emisiilor. Autoritățile indiene pariază pe energiile
regenerabile (40% din totalul de electricitate până în 2030).

 5 — Rusia.Cel de-al cincilea mare poluator, Rusia, și-a fixat drept obiectiv reducerea emisiilor cu 25% — 30%
până în 2030, prin raport cu nivelul din 1990. Dacă este însă luat în calcul efectul pozitiv generat de vastele sale
suprafețe acoperite cu păduri, ar fi vorba doar despre o reducere de 6% — 11% a emisiilor de gaze cu efect de seră din
industrie, după cum observă organizația Climate Action Tracker.
 6 — Japonia.Cel de-al șaselea mare poluator are în vedere o reducere a emisiilor de 26% între 2013 și 2030,
contând în schimb pe revenirea sectorului energiei nucleare. ONG-urile pentru protecția mediului consideră drept
"insuficient" proiectul Japoniei, țară mare consumatoare de cărbuni.

 7 — Brazilia.Brazilia, o economie în plină dezvoltare, responsabilă de 2% din poluarea mondială, a anunțat că vizează
o reducere de 43% a emisiilor până la orizontul anului 2030, prin raport la anul 2005, prin diversificarea surselor de
energie regenerabilă sustenabile. Planul său a fost foarte bine primit, conform AFP.

 8 — Iran.Cel de-al 8-lea mare poluator, Iranul, s-a angajat ca până în 2030 să-și reducă emisiile cu 4%. Teheranul a
evocat, de asemenea, posibilitatea unui efort suplimentar de 8% în condițiile unei susțineri financiare internaționale și
ale ridicării "sancțiunilor economice injuste".

 9 — Indonezia.Indonezia a anunțat reduceri de 29% ale emisiilor poluante până în 2030, reduceri ce ar putea
ajunge la 41% în condițiile în care ar beneficia de ajutoare financiare externe.

 10 — Canada.Guvernul canadian conservator, care a decis ieșirea din protocolul de la Kyoto, a anunțat o reducere a
emisiilor de 30% până în 2030, prin raport cu situația din 2005 — contribuție considerată insuficientă de ONG-
urile pentru protecția mediului. Noul guvern liberal a promis să revizuiască acest plan.