Riscuri generale şi specifice în sectorul HORECA

Sectorul HORECA include o gamă largă de ocupaţii, activităţi şi locuri de muncă care implică diferite riscuri de
accidentare şi îmbolnăvire, generale şi specifice.
Complexitatea sectorului face dificilă prezentarea unei imagini exhaustive a situaţiei.

În literatura de specialitate se acordă o mare atenţie activităţilor din bucătării şi în mai mică măsură activităţilor
de servire.

Activităţile auxiliare, ca cele de curăţenie sau aprovizionare, sunt ocazional abordate de literatura ştiinţifică.

De asemenea, sunt mai puţin abordate activităţile din hoteluri, pensiuni, discoteci, cafenele, bistrouri, cantine,
firme de catering, campinguri, piscine etc.

Acest sector oferă condiţii de angajare şi de muncă atipice, ceea ce se reflectă atât în programul de lucru, cât
şi în tipurile de contracte.

În general, acest sector cere mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte condiţiile şi programul de lucru.

În perioada 1995-2000 a existat o deteriorare vizibilă a condiţiilor de muncă, în special în legătură cu riscurile
psihosociale, condiţiile ergonomice, exigenţele profesionale, programul de lucru şi autonomia muncii.

Sectorul este considerat ca o poartă de intrare pe piaţa muncii pentru tineri şi persoane mai puţin calificate.
Deşi condiţiile de muncă sunt dificile, sectorul nu prezintă indicatori de morbiditate superiori celor medii la nivel
de economie.

Sectorul HORECA se modifică rapid pe măsură ce apar pe piaţă noi tehnologii, iar cerinţele clienţilor se
schimbă.

Factorii care determină aceste transformări sunt numeroşi şi variaţi, incluzând: schimbările sociologice, cum ar
fi diversificarea familiilor şi multiplele roluri pe care le îndeplinesc în prezent oamenii; schimbările demografice
cauzate de îmbătrânirea populaţiei; schimbările economice, cum ar fi fuziunile, restructurările şi o circulaţie mai
liberă a forţei de muncă şi a resurselor.

Angajatorii au datoria legală şi morală de a menţine locuri de muncă sănătoase şi sigure.

Există, de asemenea, motive economice/financiare: pierderea unui lucrător valorospoate fi dăunătoare pentru
afacere, însă, totodată este costisitoare recrutarea şi formarea unui înlocuitor; se pot, de asemenea, înregistra
pierderi economice mari în urma accidentului produs în plin sezon.

Multe accidente pot fi prevenite printr-o bună administrare şi supraveghere, combinate cu formarea eficientă a
personalului.

Prevenirea accidentelor este parte integrată din conducerea cu succes a unei întreprinderi.

Angajatorii pot preveni majoritatea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor, dacă identifică şi apoi elimină sau
cel puţin reduc la minimum pericolele/riscurile la locul de muncă.
Una dintre cerinţe în ameliorarea condiţiilor de muncă constă în a asigura implicarea în acest proces atât a
angajaţilor, cât şi a angajatorilor.

Aceasta pune un accent mai mare pe dialogul social şi pe rolul sindicatelor.

Diferenţele culturale dintre ţări şi regiuni pot duce la variaţii în interpretare şi realizare.

Diferenţele culturale dintre lucrătorii din diferitele regiuni pot duce, de asemenea, la diferenţe în preferinţele
referitoare la condiţiile de lucru.

Aceasta poate reprezenta o provocare pentru reprezentanţii lucrătorilor implicaţi în dialogul social.

Datorită faptului că majoritatea firmelor sunt companii mici, cu mai puţin de 10 angajaţi, angajatorilor le lipsesc
adesea timpul şi resursele pentru a se conforma politicilor şi prevederilor legislative relevante pentru
securitatea şi sănătatea în muncă.

Le lipseşte experienţa pentru a realiza o evaluare extensivă a riscurilor şi uneori sunt refractari în a apela la
consultanţi externi (costisitori).

Prevenirea cu succes a riscurilor implică:

 o cât mai bună identificare şi evaluare a riscurilor, ca o primă etapă în demersul de prevenire a
riscurilor profesionale şi ca bază pentru elaborarea şi implementarea unui plan de măsuri vizând
eliminarea/reducerea acestora;
 implicarea lucrătorilor în acest proces pentru a asigura o identificare corectă şi a obţine sprijinul
necesar pentru implementarea măsurilor de prevenire;
 angajamentul din partea conducerii exprimat în mod explicit;
 formare şi instruire profesională şi din punct de vedere al SSM corespunzătoare;
 o abordare complexă care să utilizeze diferite tipuri de acţiuni ce pot conduce la creşterea succesului
general al oricărei măsuri aplicate.
În tabelul următor sunt prezentate sintetic riscurile generale şi specifice sectorului HORECA, factorii de risc,
efectele acestora şi măsurile de prevenire în raport cu fiecare categorie de riscuri în parte.

Riscuri generale şi specifice în sectorul HORECA

Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

Alunecări,  Alimente răsturnate /  Luxaţii,  Asigurarea curăţeniei locului

împiedicări şi deşeuri alimentare / entorse, de muncă şi a spaţiilor de
căderi uleiuri / apă pe căile de fracturi. circulaţie şi menţinerea acestor
 Cea acces şi pardoseli.  Vătămări ale spaţii fără obstacole.
mai  Finisaje de pardoseli şi gâtului şi  Utilizarea de încălţăminte de
frecvent covoare alunecoase. spatelui. protecţie corespunzătoare, cu
ă cauză  Diferenţe de nivel ale  Tăieturi, tălpi antiderapante.
pentru pardoselilor. hematoame şi  Asigurarea unei iluminări
producer  Căi de acces, trepte alte vătămări adecvate a locului de muncă,
ea insuficient iluminate. din căderi, din scărilor şi căilor de circulaţie.
accident  Semnalizări lipsă. căderi pe sau  Închiderea uşilor cuptorului,
elor, în  Lipsa de experienţă şi în maşini sau ale maşinii de spălat vase şi
special vârsta favorizează în friteuze. ale dulapurilor de vase.
în alunecările şi căderile.  Evitarea alergării în special la
 Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

bucătării.  Încălţăminte deplasarea pe scări şi pe

 Potrivit necorespunzătoare. pardoseli alunecoase.
statisticil  Mersul prea rapid sau  Asigurarea unor scări
or, alergarea. suficient de lungi în raport cu
pardoseli  Inexistenţa sau nevoile, prevăzute la capetele
le neutilizarea inferioare şi superioare ale
umede balustradelor la scări. şinelor laterale cu tălpi
sau cu antiderapante. Nu se vor folosi
alte niciodată improvizaţii pentru a
pericole înlocui o scară, precum
cauzeaz scaune, cutii sau butoiaşe.
ă mai  Echiparea casei scării cu
multe balustrade solide şi iluminarea
alunecări corespunzătoare a acesteia.
şi căderi  Folosirea de covoraşe
decât în antiderapante.
industria  Utilizarea de indicatoare
de pentru pericole.
alimentaţ  Luarea în considerare a unor
ie spaţii, precum cele: pentru
publică. frigidere, de răcire şi
depozitare, punţile de
încărcare şi spaţiul din spatele
barurilor.

Tăieri şi Echipamente de tăiat şi cuţite  Tăieri  Ascuţirea şi păstrarea

înţepări mai ales în bucătării:  Înţepări cuţitelor în condiţii
(fie prin  Plăgi corespunzătoare; spălarea
 Maşini de feliat;
utilizarea unor Localizate în special acestora separat.
 Maşini de tocat carne;
echipamente / la mâini şi braţe,  Folosirea cuţitului
 Mixere;
obiecte, fie prin abdomen, laba corespunzător operaţiilor.
 Cuţite şi tacâmuri.
curăţarea lor) piciorului  Utilizarea unui fund
Vătămări ale corespunzător de tăiat,
membrelor prinse în antiderapant.
părţile în mişcare ale  Păstrarea cuţitelor într-un
maşinilor. suport de cuţite, pe o platformă
adecvată pentru cuţite sau pe o
bandă magnetică montată pe
perete.
 Instruirea lucrătorilor pentru
utilizarea în siguranţă a
aparaturii.
 Dotarea aparatelor cu
dispozitive de protecţie pe care
lucrătorii le utilizează în
momentul funcţionării
aparatului. De ex. la maşinile
de feliat trebuie să se asigure
dispozitive de protecţie a
degetelor şi pentru tăierea
ultimei felii.
 Asigurarea că butoanele de
oprire sunt uşor accesibile.
 Risc Loc de muncă / factori de
risc
Arsuri, opăriri  În activităţile din
bucătării: contactul cu:
vase fierbinţi, diverse
echipamente, friteuze,
platouri, alimente şi
lichide fierbinţi (mai ales
uleiul fierbinte), vapori
de apă în cantităţi mari.
 În activităţile de servire
a clienţilor (ospătarii):
contactul cu farfuriile şi
platourile fierbinţi,
precum şi cu mâncare
sau lichide fierbinţi
vărsate.
 Riscul de opărire
apare la:
 mişcări bruşte
ca urmare a unei
alunecări /
împiedicări;
 ciocnirea unor
vase neacoperite;
 turnarea apei
în vase cu ulei
fierbinte;
 intervenţii la
instalaţiile de
încălzire.
 Electrocutări.
Contact cu Lucrătorii pot fi expuşi la
substanţe acţiunea unor substanţe
periculoase chimice potenţial periculoase,
precum:
 detergenţi pentru
pardoseli,
 dezinfectanţi şi soluţii
de curăţat depunerile
de calcar,
 săpunuri şi alte
substanţe de curăţat,
 pesticide,
 insecticide,
 apă în exces,
 detergenţi de spălat
vase,
 produse de curăţare a
Efecte Măsuri
 Arsuri de  Folosirea unei tăvi sau a unui
diferite grade. cărucior pentru a servi lichide,
 Opăriri. farfurii sau alte obiecte fierbinţi.
 Avertizarea personalului de
serviciu şi a clienţilor în
legătură cu platourile fierbinţi.
 Montarea de geamuri pe uşa
de la bucătărie pentru a
asigura o trecere sigură pentru
personalul de servire.
 Instruirea lucrătorilor privind
tehnicile corecte de manipulare
a obiectelor fierbinţi, ca de
exemplu ridicarea capacelor de
pe vase la distanţă faţă de
corp.
 Ţinerea mânerelor cratiţelor
sau ale oalelor departe de
marginea sobei.
 Ridicarea obiectelor fierbinţi
cu ajutorul materialelor uscate.
Măsuri pentru utilizarea în
siguranţă a friteuzelor
 Folosirea de dispozitive
automate de coborâre a
alimentelor în baia de ulei.
 Aruncarea uleiului şi a
grăsimii fierbinţi numai după ce
s-au răcit.
 Utilizarea de recipiente
suficient de mari şi rezistente la
temperaturi ridicate.
 Asigurarea că lucrătorii poartă
echipamente individuale de
protecţie corespunzătoare.
Substanţele  Păstrarea agenţilor de
periculoase pot curăţare doar în recipiente a
cauza vătămări sau căror formă sau model indică
îmbolnăviri, dacă nu în mod clar faptul că
sunt utilizate în mod respectivul conţinut nu poate fi
corespunzător. Pot confundat cu alimentele.
afecta tegumentele Recipientele în care sunt
sau straturile păstraţi agenţii de curăţare
subcutanate, trebuie să fie marcate astfel
mucoasele sau căile încât riscul să poată fi
respiratorii prin recunoscut de către toţi
contact direct urmat utilizatorii.
de acţiune mecanică  Folosirea unor înlocuitori mai
sau chimică puţin periculoși.
corozivă.  Utilizarea de produse cu
Pot produce: sistem şi robineţi de deversare,
dozarea făcându-se în
 eczeme,
 Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

canalelor,  infecţii, conformitate cu indicaţiile de

 soluţii de curăţat  iritaţii ale utilizare.
cuptoarele, pielii, ochilor si  Utilizarea instalaţiilor de
 soluţii pentru curăţat nasului, ventilaţie sau deschiderea
toaletele,  dermatite, ferestrelor.
 înălbitori,  alergii,  Purtarea echipamentului
 alimente precum:  arsuri la individual de protecţie în timpul
sucul de fructe şi nivelul pielii şi utilizării agenţilor de curăţare
legume; proteinele din ochilor, periculoşi. Echipamentul
peşte, crustacee, carne  afecţiuni individual de protecţie trebuie
şi făină; respiratorii, să includă măşti şi ochelari de
 vapori şi fum  cancer protecţie, eventual măşti de
provenind de la gătit şi pulmonar, protecţie împotriva inhalării,
mâncare arsă;  asfixiere, mănuşi de protecţie, şorţ de
 pentru angajaţii care stare de cauciuc şi cizme de protecţie.
lucrează în cluburi de inconştienţă,  Existenţa şi respectarea
noapte, cafenele, baruri deces. instrucţiunilor de folosire, care
şi discoteci, fumatul să definească pericolele pentru
pasiv ca şi consumul de oameni şi mediu, precum şi
alcool (care fac parte măsurile de protecţie şi regulile
din serviciul de primire de conduită necesare.
şi la care personalul are  Asigurarea de spaţii în care
acces uşor) este, în nu se fumează pentru a proteja
mod deosebit, o lucrătorii de fumatul pasiv.
problemă. Dacă acest lucru nu este
posibil, se vor utiliza sisteme
de ventilaţie performante.

Riscuri  Activităţile în timpul  Boli de piele  Utilizarea de echipamente

biologice cărora lucrătorii pot fi
expuşi riscurilor
biologice:
 prepararea mâncării;  Boli
 curățarea: podelei,
echipamentelor,  Afecţiuni
mașinilor,
echipamentelor de gătit;
 curățarea: camerelor
de hotel, camerelor de
baie;
 spălarea manuală a
vaselor;
 curăţarea hainelor;
 curăţarea conductelor
de drenare.
 Factorii de risc:
 riscul de infecție cu
microorganisme (viruși,
bacterii, paraziți,
ciuperci);
 apa care picură de pe
păsările congelatele;
 sânge de animale
ca: dermatite sau unelte pentru a evita
și reacții contactul direct al mâinilor
alergice; neprotejate cu alimentele, de
exemplu folosirea maşinilor de
respiratorii; spălat vase, a celor de mărunţit
alimente etc.
infecţioase  Stabilirea şi aplicarea strictă a
digestive şi unor măsuri de manipulare a
hepatice. obiectelor contaminate.
 Furnizarea de mijloace
igienico-sanitare pentru
lucrătorii expuşi şi respectarea
strictă de către lucrători a
măsurilor igienico sanitare.
 Utilizarea de mijloace
individuale de protecție.
 Protejarea pielii prin aplicarea
unor unguente de protecţie şi
îngrijire a acesteia.
 Protejarea rănilor de pe piele
cu pansamente.
 Dezinfectarea mâinilor.
 Verificarea regulată a
infestării cu dăunători şi spori
 Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

sacrificate; de mucegai şi combaterea

 seringi şi alte obiecte acestora.
umezite, murdare sau  Semnalarea seringilor găsite,
contaminate de fără a fi atinse.
persoane bolnave,  Curăţarea regulată,
găsite în timpul dezinfecţia şi combaterea
curăţeniei; dăunătorilor.
 infestare cu dăunători  Asigurarea unei ventilaţii
şi spori de mucegai a: eficiente.
 spaţiilor de  Dotarea cu recipiente închise,
lucru şi de pentru stocarea de deşeuri
depozitare, organice.
 deşeurilor  Depozitarea la rece a
alimentare; gunoiului.
 impurități din sistemul  Verificarea şi curăţarea
de aer condiționat periodică a instalaţiei de
precum: viruşi, bacterii condiţionare a aerului şi a
sau spori de mucegai; hotelor.
 muşcături de insecte;  Curăţarea / schimbarea
 nerespectarea regulilor periodică a filtrelor.
de igienă.  Controlul periodic al puterii de
aspiraţie a instalaţiei de aer
condiţionat pentru combaterea
contaminării.
 Utilizarea de ecrane şi
capcane pentru insecte.
 Controlul periodic al
tegumentelor pentru a detecta
orice semn de dermatită.

Zgomot,  Bucătării: vase şi oale  Afectarea  Înlăturarea zgomotelor

Frecvenţe şi manipulate, procese auzului periculoase de la locul de
intensităţi zgomotoase de gătit, (hipoacuzie, muncă.
ridicate ale maşini de spălat vase; surditate);  Purtarea unor dispozitive de
sunetelor  Discoteci, cafenele şi  Oboseală protecţie corespunzătoare,
cluburi de noapte: mentală; pentru urechi (antifoane de tip
echipamente de sunet,  Lipsă de extern sau intern).
vocile clienţilor; concentrare;  Izolarea pe cât posibil a
În restaurante nivelurile  Stres, locurilor de muncă zgomotoase
zgomotelor tind să crească care pot duce la (încăperi separate sau
datorită vocilor clienţilor, accidente. utilizarea panourilor
ordinelor strigate de personal, fonoabsorbante).
zăngănitului vaselor,
paharelor, tacâmurilor,
instalaţiilor de ventilaţie şi
dispozitivelor de ridicat şi
transportat;
 Altele: semnalele de
avertizare, utilajele,
ventilatoarele, maşinile
de măcinat cafea,
activităţile de menaj,
spălatul, muzica din
 Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

baruri şi, bineînţeles,

conversaţiile colegilor
sau ale clienţilor.

Iluminat O ambianţă luminoasă redusă Risc ridicat de  Asigurarea unor niveluri de

deficitar poate fi plăcută pentru clienţi accidentare iluminare corespunzătoare
cantitativ şi (restaurante, baruri, cazinouri sarcinilor ce trebuie realizate.
calitativ şi discoteci), dar poate fi
cauză de accidente prin
căderi, arsuri, suprasolicitare
vizuală.

Microclimat şi  Microclimat cald şi  Disconfort;  Dotarea cu instalaţii de

calitatea umed;  Dureri de ventilare generală sau locală
aerului  Alternarea între mediu cap; (instalaţii de aer condiţionat
deficitare cald şi rece;  Capacitate sau sisteme de răcire locală a
 Curenţi datoraţi aerului de aerului). În bucătăriile
condiţionat; concentrare profesionale, ventilarea prin
 Probleme de ventilare, redusă; deplasare maselor de aer viciat
calitate slabă a aerului,  Stres şi şi înlocuirea lor cu aer proaspăt
mirosuri neplăcute; solicitare şi eventual tratat (filtrat, răcit,
 Substanţe termică; uscat etc.).
vătămătoare şi toxice  Crampe  Utilizarea echipamentelor de
prezente în aer (praf, calorice gătit prin inducţie (gătit la
grăsimi, vapori, fum şi (musculare); „căldură rece” folosind câmpuri
gaze);  Epuizare de magnetice). Nu există flacără
 Frigul artificial pentru căldură; deschisă.
conservarea  Colaps  Reducerea umidităţii utilizând
alimentelor. caloric; sisteme de aer condiţionat şi
 Şoc termic şi dezumidificatoare şi acţionând
hiperpirexie; asupra surselor de producere a
 Manifestări umezelii; de exemplu, băile de
cronice: apă deschise, canalele de
agravarea scurgere, şi supapele de aburi
unor afecţiuni neetanşe.
preexixtente  Aclimatizarea personalului
(cardiovascula pentru creşterea toleranţei la
re, căldură şi reducerea solicitării
gastrointestina termice.
le,  Alternarea perioadelor de
dermatologice, activitate cu repaus în spaţii
renale, mai răcoroase pentru a reduce
respiratorii, ale efectele expunerii la căldură.
aparatului  Reducerea solicitărilor fizice
locomotor în activitate (de exemplu
etc.). evitarea manipulărilor manuale
inutile, utilizarea mijloacelor
tehnice ajutătoare pentru
manipulare, montarea unui
furtun la robinet pentru
umplerea găleţilor).
 Asigurarea unor puncte de
apă potabilă rece în
 Risc Loc de muncă / factori de
risc
Gazul sub  Instalaţii de dozare a  Dureri de
presiune băuturilor care cuprind
necesar buteliile cu gaz sub
dozării presiune, precum şi
băuturilor echipamentul de control
şi amestec.
 În multe restaurante şi
baruri, instalaţia de gaz
şi buteliile cu gaz sub
presiune sunt instalate
în pivniţe insuficient
ventilate.
 Gazele necesare
dozării băuturilor sunt:
azotul, dioxidul de  Pentru
carbon şi, în anumite
împrejurări, aerul
comprimat.
 Dioxidul de carbon
este cel mai frecvent
utilizat.
Efecte Măsuri
aproprierea zonei de lucru
pentru ca lucrătorii să poată
înlocui lichidele pierdute prin
transpiraţie.
 Purtaţi echipamente
individuale de protecţie
corespunzătoare. Trebuie să
se asigure îmbrăcăminte
răcoroasă, confortabilă,
permeabilă, precum cea din
bumbac pentru a permite libera
mişcare a aerului şi evaporarea
transpiraţiei.
 Instruirea angajaţilor privind
riscurile expunerii la căldură,
măsurile de prevenire şi
metodele de lucru adecvate.
 Instalarea de recipienţi noi
cap, pentru dioxidul de carbon la
transpiraţie, nivelul solului într-o zonă
respiraţie deschisă. Acolo unde este
precipitată, posibil, staţiile de încărcare
creşterea existente trebuie să fie mutate
bătăilor inimii, deasupra nivelului solului.
afectarea  Asigurarea unei ventilări
respiraţiei, corespunzătoare pentru a
ameţeală, păstra atmosfera sigură şi
depresie, montarea unui sistem de
tulburări de monitorizare a gazului cu
vedere şi alarmă de avertizare, ori de
frisoane. câte ori se produce o scurgere
semnificativă de gaz necesar
concentraţii dozării băuturilor, Acest sistem
mai mari de trebuie să funcţioneze
CO2, oxigenul permanent şi să fie proiectat
din aer este astfel încât să avertizeze o
înlocuit, persoană cu o alarmă sonoră
determinând sau vizuală înainte de a intra în
deficitul de zona periculoasă.
oxigen.  Amplasarea unei semnalizări
Aceasta poate de avertizare corespunzătoare
afecta în afara zonelor în care se pot
gândirea, acumula concentraţii mari de
poate duce la gaz.
pierderea  Asigurarea unei iluminări
cunoştinţei şi corespunzătoare.
chiar la  Restricţionarea accesului în
moarte. spaţiile închise doar la
personalul desemnat.
 Instruirea angajaţilor care
lucrează cu instalaţia de gaz
necesar dozării băuturilor,
 Risc Loc de muncă / factori de
risc
Pericole de  Există un risc
incendiu semnificativ de incendiu
în special în bucătării în
care gazul, flacăra
deschisă, uleiurile
fierbinţi şi substanţele
inflamabile sunt
prezente.
 În hoteluri, acest risc
este prezent datorită
neglijenţei clienţilor, a
scurt circuitelor la
instalaţiile electrice etc.
Riscuri ergonomice
Manipularea  Ortostatism prelungit,
manuală şi de ex. în activităţile din
afecţiunile bucătărie.
Efecte Măsuri
referitor la: necesitatea
respectării instrucţiunilor
furnizorilor; riscurile specifice şi
măsurile de prevenire.
 Stabilirea de măsuri pentru
cazuri de urgenţă şi instruirea
lucrătorilor referitor la
procedurile care trebuie
aplicate.
 Planificarea livrărilor astfel
încât să se păstreze la minim
numărul şi mărimea buteliilor
de gaz sub presiune.
 Verificarea şi întreţinerea
periodică a tuturor ţevilor şi
conductelor, furtunurilor şi
garniturilor şi asigurarea
mentenanţei sistemului,
conform instrucţiunilor
producătorilor.
 Realizarea unei inspecţii
anuale de către un expert
contractat în acest scop.
 Arsuri de  Păstrarea echipamentului
diferite grade. electric în condiţii bune şi
 Asfixie. verificarea periodică a acestuia
.
 Montarea de termostate la
friteuze pentru a preveni
supraîncălzirea.
 Curăţarea robinetelor şi a
hotelor de grăsime şi înlocuirea
filtrelor.
 Semnalizarea scărilor şi
ieşirilor de incendiu şi
prevenirea blocării lor.
 Dotarea cu extinctoare şi
verificarea periodică a
acestora.
 Montarea de dispozitive de
detectare automată a focului
(sprinklere, sau drencere).
 Instruirea angajaţilor privind
modul de acţiune în caz de
incendiu.
 AMS sunt  Analiza ergonomică a
afecţiuni activităţilor şi locurilor de
profesionale muncă pentru a identifica şi
 Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

musculo-  Activităţi repetitive în ale unor evalua riscurile şi factorii de

scheletale bucătărie, ca cele de structuri ale risc de producere de AMS şi
spălare, tocare, tăiere şi corpului, pentru a stabili dacă
amestecare, spălarea şi precum manipularea manuală şi
ştergerea manuală a muşchii, riscurile asociate pot fi
vaselor, debarasarea, articulaţiile, eliminate/reduse.
ştergerea şi aranjarea tendoanele, Utilizarea unor mijloace tehnice
meselor, amestecarea ligamentele, ajutătoare ori de câte ori este posibil,
cocteilurilor. nervii şi ca de exemplu, cărucioare cu patru
 Ridicarea vaselor şi a sistemul sau cu două roţi; mixere pentru a
castroanelor pline şi a circulator la tăia, toca sau amesteca alimentele).
tăvilor de la maşina de nivel local.
 Utilizarea de suprafeţe de
spălat vase, purtarea de  AMS
lucru cu înălţime reglabilă.
şiruri de farfurii. profesionale
 Utilizarea de unelte de lucru
 Lucrul în poziţii sunt afecţiuni
ergonomice (cuţite cu mâner
incomode, de ex. cumulative /
ergonomic etc.) pentru a
aplecarea peste friteuze multifactoriale
permite o poziţie corectă a
pentru a le curăţa şi determinate
articulaţiilor.
activitatea de aspirat. de expunerea
 Amenajarea ergonomică a
 Manipularea de în mod repetat
locului/postului de muncă.
pachete grele de la sarcini cu
 Schimbarea cât mai frecventă
alimente pentru intensitate
a poziţiei de lucru.
aprovizionarea ridicată sau
 Instruirea lucrătorilor privind
bucătăriilor. redusă pe o
utilizarea echipamentelor
 Forţa implicată de perioadă
mecanice / tehnice ajutătoare.
realizarea diferitelor prelungită de
 Instruirea lucrătorilor privind
operaţii (manipulări de timp, în
tehnicile corecte de manipulare
mase grele, acţionări de condiţii
(de exemplu ridicarea, purtarea
echipamente şi unelte). nefavorabile
greutăţilor cât mai aproape
 Deplasări şi transport de mediu.
posibil de trunchi, cu spatele
de greutăţi la servire,  AMS pot fi,
drept etc.).
adesea agravate de de asemenea,
 Achiziţionarea de la furnizori,
urcatul şi coborâtul traume acute,
de mărfuri ambalate în pachete
treptelor. precum
mai mici şi mai uşoare.
 Transport de mase fracturile,
 Depozitarea în siguranţă pe
grele (paturi şi mobilier) entorsele,
rafturi a obiectelor / mărfurilor.
 Muncă solicitantă fizic, care apar în
 Utilizarea de echipamente de
stresantă şi implicând timpul unei
lucru şi de protecţie individuală
program de lucru accidentări.
care să respecte cerinţele
prelungit şi atipic, Sunt afectate
ergonomice (dimensionare;
număr redus de în principal
confort fizic, fiziologic şi
personal. spatele, gâtul,
psihologic).
 Lucrători tineri şi umerii şi
sezonieri care nu au membrele
timp să se adapteze superioare,
cerinţelor locului lor de însă pot fi
muncă. afectate şi
 Factori de mediu membrele
deficitari: microclimat, inferioare.
iluminat, zgomot,
vibraţii.
 Capacităţi individuale,
mai ales fizice, sub
 Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

nivelul cerinţelor
activităţii.

Riscuri psihosociale

Violenţă,  Violenta si hârţuirea  Violența şi  Îmbunătăţirea măsurilor de

intimidare, din partea clienţilor agresiunea securitate a personalului care
hărţuire şi adăugate celor din fizică vine în contact cu clienţii.
discriminare partea colegilor şi presupun  Instruirea lucrătorilor pentru a
Mai frecvente superiorilor, reprezintă împingeri, face faţă agresiunii, cu privire
decât în un factor de risc îmbrânciri, la modalitatea de abordare a
oricare alt semnificativ pentru conducând la clienţilor dificili şi agresivi.
sector şi în sectorul Horeca. accidentarea
special în Angajaţii care au prin căderi,
discoteci, contact cu clienţii arsuri cu
cluburi de trebuie să rămână echipament
noapte şi prietenoşi şi calmi, ceea sau obiecte şi
baruri ce nu este întotdeauna alimente
uşor în asemenea fierbinţi, sau
situaţii prin lovirea cu
 Contactul cu publicul / obiecte,
clienţii are legătură în alimente
mod deosebit cu aruncate.
violenţa, agresiunea şi  Atenţie
discriminarea pentru sexuală
angajaţii care lucrează nedorită.
în pub/uri, discoteci,  Absenteism.
cluburi de noapte şi  Probleme de
baruri. În acest caz sunt sănătate fizică
implicate frecvent şi mentală:
persoane din public dureri de cap,
care au băut prea mult. depresie,
 Personalul care anxietate,
lucrează în livrările la epuizare fizică
domiciliu de asemenea şi psihică,
se confruntă cu riscul morbiditate şi
violenţei şi abuzului din mortalitate
partea clienţilor. hipertensivă şi
 Factorii de risc pentru cardiovascular
portari includ violenţa ă.
sau ameninţarea cu  Stres.
violenţa.  Frică.
 Conflicte
interpersonale.

Stres datorat  Contactul continuu cu  Lucrătorii din  Programe flexibile de lucru.

efortului clienţii. sectorul  Schimbări organizaţionale.
crescut în  Complexitatea HORECA  Conceperea activităţii.
muncă anumitor sarcini care raportează  Participarea lucrătorilor la
cer niveluri ridicate de mai mult decât luarea deciziilor.
concentrare. media, dureri  Ajutor în îngrijirea copilului.
 Efortul crește la orele de cap, stres  Instruirea lucrătorilor în
de vârf şi depinde de şi frică. managementul stresului.
 Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

comportamentul  Lipsa de  Instruirea lucrătorilor în

clienţilor. echilibru între managementul timpului de
 Neînlocuirea colegilor muncă şi viaţa lucru.
bolnavi, care duce la un extraprofesion
volum de muncă ridicat. ală.
 Apar, de asemenea,  Depresie.
plângeri pentru ore  Absenteism
suplimentare de lucru şi crescut.
clienţi dificili.

Probleme de  Angajaţii adesea  Absenteism.  Programe flexibile de lucru.

organizare, trebuie să realizeze mai  Probleme de  Schimbări organizaţionale.
management mult decât o sarcină şi sănătate fizică  Conceperea activităţii.
şi climatul în sarcinile pot fi diferite, şi mentală:  Participare la luarea deciziilor
muncă în funcţie de momentul dureri de cap, privind îngrijirea copilului.
Exigenţe zilei. Totuşi, realizarea depresie,  Instruirea lucrătorilor în
profesionale mai multor sarcini poate anxietate, managementul stresului.
crescute şi de asemenea expune epuizare fizică  Instruirea lucrătorilor în
uneori angajaţii la o muncă şi psihică, managementul timpului de
conflictuale solicitantă şi la o mai morbiditate şi lucru.
mare probabilitate de mortalitate
vătămare din cauza hipertensivă şi
lipsei unei pregătiri cardiovascular
specifice şi specializări. ă.
 Uneori angajaţii sunt  Stres.
prinşi între exigenţele
angajatorilor şi ale
clienţilor.
 Tipic pentru
organizarea muncii din
sector sunt perioadele
de vârf care determină
o mai mare presiune
asupra personalului.

Autonomia şi  Problemele referitoare  Absenteism.  Asigurarea libertăţii de a-şi

controlul la control în şi asupra  Probleme de planifica şi organiza activitatea.
activităţii, controlul din sănătate fizică  Asigurarea relaţiilor de
partea superiorilor, lipsa şi mentală: respect şi recunoaştere la locul
timpului pentru pauze, dureri de cap, de muncă.
nesiguranţa asupra depresie,  Participarea lucrătorilor la
timpului de terminare a anxietate, luarea deciziilor.
activităţii şi lipsa de epuizare fizică
comunicare sunt practic şi psihică,
inerente în acest sector. morbiditate şi
 Angajaţii raportează mortalitate
un grad scăzut de hipertensivă şi
influenţă asupra propriei cardiovascular
activităţi şi de ă.
asemenea se confruntă  Stres.
cu o predictibilitate mai
scăzută în muncă.
 Activităţile monotone şi
 Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

cele care nu implică

creativitate, iniţiativă
(răspândite în acest
sector), dependente de
tipul de activitate şi
organizare

Oportunităţi  Lipsa de formare şi  Absenteism.  Asigurarea formării şi instruirii

de formare şi instruire – multe  Probleme de profesionale.
învăţare activităţi tind să fie fără sănătate fizică
calificare, nu necesită o şi mentală:
instruire formală, ci doar dureri de cap,
o formare profesională depresie,
şi experienţă la nivel de anxietate,
bază. epuizare fizică
 Se confruntă, de şi psihică,
asemenea, cu lipsa de morbiditate şi
finalizare a cursurilor de mortalitate
pregătire. hipertensivă şi
 Evoluţia în carieră este cardiovascular
limitată. ă.
 Stres.

Organizarea  În multe ţări există un  Lipsa  Forme flexibile de angajare.

timpului de număr mare de echilibrului  Organizarea flexibilă a
lucru şi contracte de muncă cu între muncă şi timpului de lucru.
activităţi cu timp parţial, activităţi viaţă.  Reducerea programelor de
caracter ocazionale şi sezoniere.  Lipsa de lucru prelungite şi neregulate.
precar  Durata excesivă a control asupra
timpului de lucru şi timpului de
orare atipice. lucru.
 Programe de lucru  Confort
prelungite, neregulate şi psihosocial şi
atipice. fizic redus.
 O mare parte a muncii  Absenteism.
este efectuată în  Probleme de
intervale de timp în sănătate fizică
care, în mod obişnuit, şi mentală:
alte persoane nu dureri de cap,
lucrează. depresie,
anxietate,
epuizare fizică
şi psihică,
morbiditate şi
mortalitate
hipertensivă şi
cardiovascular
ă.
 Stres.

Contactul cu  Lipsa sprijinului din  Agravarea  Suport social (ajutor şi sprijin

colegii şi partea acestora poate stării de stres. din partea şefilor, colegilor,
şeful agrava stresul la locul familiei şi prietenilor).
Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

de muncă.