Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Sectorul HORECA include o gamă largă de ocupaţii, activităţi şi locuri de muncă care implică diferite riscuri de
accidentare şi îmbolnăvire, generale şi specifice.
Complexitatea sectorului face dificilă prezentarea unei imagini exhaustive a situaţiei.
În literatura de specialitate se acordă o mare atenţie activităţilor din bucătării şi în mai mică măsură activităţilor
de servire.
Activităţile auxiliare, ca cele de curăţenie sau aprovizionare, sunt ocazional abordate de literatura ştiinţifică.
De asemenea, sunt mai puţin abordate activităţile din hoteluri, pensiuni, discoteci, cafenele, bistrouri, cantine,
firme de catering, campinguri, piscine etc.
Acest sector oferă condiţii de angajare şi de muncă atipice, ceea ce se reflectă atât în programul de lucru, cât
şi în tipurile de contracte.
În general, acest sector cere mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte condiţiile şi programul de lucru.
În perioada 1995-2000 a existat o deteriorare vizibilă a condiţiilor de muncă, în special în legătură cu riscurile
psihosociale, condiţiile ergonomice, exigenţele profesionale, programul de lucru şi autonomia muncii.
Sectorul este considerat ca o poartă de intrare pe piaţa muncii pentru tineri şi persoane mai puţin calificate.
Deşi condiţiile de muncă sunt dificile, sectorul nu prezintă indicatori de morbiditate superiori celor medii la nivel
de economie.
Sectorul HORECA se modifică rapid pe măsură ce apar pe piaţă noi tehnologii, iar cerinţele clienţilor se
schimbă.
Factorii care determină aceste transformări sunt numeroşi şi variaţi, incluzând: schimbările sociologice, cum ar
fi diversificarea familiilor şi multiplele roluri pe care le îndeplinesc în prezent oamenii; schimbările demografice
cauzate de îmbătrânirea populaţiei; schimbările economice, cum ar fi fuziunile, restructurările şi o circulaţie mai
liberă a forţei de muncă şi a resurselor.
Există, de asemenea, motive economice/financiare: pierderea unui lucrător valorospoate fi dăunătoare pentru
afacere, însă, totodată este costisitoare recrutarea şi formarea unui înlocuitor; se pot, de asemenea, înregistra
pierderi economice mari în urma accidentului produs în plin sezon.
Multe accidente pot fi prevenite printr-o bună administrare şi supraveghere, combinate cu formarea eficientă a
personalului.
Prevenirea accidentelor este parte integrată din conducerea cu succes a unei întreprinderi.
Angajatorii pot preveni majoritatea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor, dacă identifică şi apoi elimină sau
cel puţin reduc la minimum pericolele/riscurile la locul de muncă.
Una dintre cerinţe în ameliorarea condiţiilor de muncă constă în a asigura implicarea în acest proces atât a
angajaţilor, cât şi a angajatorilor.
Diferenţele culturale dintre ţări şi regiuni pot duce la variaţii în interpretare şi realizare.
Diferenţele culturale dintre lucrătorii din diferitele regiuni pot duce, de asemenea, la diferenţe în preferinţele
referitoare la condiţiile de lucru.
Aceasta poate reprezenta o provocare pentru reprezentanţii lucrătorilor implicaţi în dialogul social.
Datorită faptului că majoritatea firmelor sunt companii mici, cu mai puţin de 10 angajaţi, angajatorilor le lipsesc
adesea timpul şi resursele pentru a se conforma politicilor şi prevederilor legislative relevante pentru
securitatea şi sănătatea în muncă.
Le lipseşte experienţa pentru a realiza o evaluare extensivă a riscurilor şi uneori sunt refractari în a apela la
consultanţi externi (costisitori).
o cât mai bună identificare şi evaluare a riscurilor, ca o primă etapă în demersul de prevenire a
riscurilor profesionale şi ca bază pentru elaborarea şi implementarea unui plan de măsuri vizând
eliminarea/reducerea acestora;
implicarea lucrătorilor în acest proces pentru a asigura o identificare corectă şi a obţine sprijinul
necesar pentru implementarea măsurilor de prevenire;
angajamentul din partea conducerii exprimat în mod explicit;
formare şi instruire profesională şi din punct de vedere al SSM corespunzătoare;
o abordare complexă care să utilizeze diferite tipuri de acţiuni ce pot conduce la creşterea succesului
general al oricărei măsuri aplicate.
În tabelul următor sunt prezentate sintetic riscurile generale şi specifice sectorului HORECA, factorii de risc,
efectele acestora şi măsurile de prevenire în raport cu fiecare categorie de riscuri în parte.
Arsuri, opăriri În activităţile din Arsuri de Folosirea unei tăvi sau a unui
bucătării: contactul cu: diferite grade. cărucior pentru a servi lichide,
vase fierbinţi, diverse Opăriri. farfurii sau alte obiecte fierbinţi.
echipamente, friteuze, Avertizarea personalului de
platouri, alimente şi serviciu şi a clienţilor în
lichide fierbinţi (mai ales legătură cu platourile fierbinţi.
uleiul fierbinte), vapori Montarea de geamuri pe uşa
de apă în cantităţi mari. de la bucătărie pentru a
În activităţile de servire asigura o trecere sigură pentru
a clienţilor (ospătarii): personalul de servire.
contactul cu farfuriile şi Instruirea lucrătorilor privind
platourile fierbinţi, tehnicile corecte de manipulare
precum şi cu mâncare a obiectelor fierbinţi, ca de
sau lichide fierbinţi exemplu ridicarea capacelor de
vărsate. pe vase la distanţă faţă de
Riscul de opărire corp.
apare la: Ţinerea mânerelor cratiţelor
mişcări bruşte sau ale oalelor departe de
ca urmare a unei marginea sobei.
alunecări / Ridicarea obiectelor fierbinţi
împiedicări; cu ajutorul materialelor uscate.
ciocnirea unor Măsuri pentru utilizarea în
vase neacoperite; siguranţă a friteuzelor
turnarea apei Folosirea de dispozitive
în vase cu ulei automate de coborâre a
fierbinte; alimentelor în baia de ulei.
intervenţii la Aruncarea uleiului şi a
instalaţiile de grăsimii fierbinţi numai după ce
încălzire. s-au răcit.
Electrocutări. Utilizarea de recipiente
suficient de mari şi rezistente la
temperaturi ridicate.
Asigurarea că lucrătorii poartă
echipamente individuale de
protecţie corespunzătoare.
Riscuri ergonomice
nivelul cerinţelor
activităţii.
Riscuri psihosociale
de muncă.