Ministerul Educaţie al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Specialitatea Psihologia Muncii şi Organizaţională

Lucru individual
(Analiza unui studiu calitativ)

TEMA: “ Academic Fathers Pursuing Tenure: A Qualitative Study of

Work-Family Conflict, Coping Strategies, and Departmental Culture”

Elaborat de: Moscalu Doina

Disciplina: Cercetarea Calitativă
Profesor: Cojocaru Natalia
dr. conf. univ.

Chişinău, 2017
 ANALIZA STUDIULUI CALITATIV

Tema articolului: “Academic Fathers Pursuing Tenure: A Qualitative Study of Work-

Family Conflict, Coping Strategies, and Departmental Culture”.
Autor: Richard J. Reddick, Aaron B. Rochlen, Joseph R. Grasso, Erin D. Reilly, şi
Daniel D. Spikes.
Publicaţie online: în revista “Psychology of Men & Masculinity”, 18 Aprilie, 2011.
Corectitudinea teoretică în cadrul articolului analizat autorii au realizat mai multe
abordări cu referire la subiectul de cercetare.
Conceptul de “muncă - familie” “ fiind definit drept o formă de conflict de interrol, în
care unele presiuni de rol din domeniile de muncă şi de familie sunt reciproc incompatibile”
(Greenhaus & Beutell, 1985). Subiectul părinţilor din mediul academice justifică o prezentare
generală a acestora la locul de muncă. Sunt aproximativ 68 de milioane de taţi din USA, o
creştere de 4 milioane începând cu anul 2008, cu aproximativ 26 de milioane care au copii sub
18 ani (SUA, Census Bureau, 2010). În acelaşi timp, Biroul de Statistică a Muncii (2009) a
raportat că participarea bărbaţilor în sfera ocupaţională la nivel naţional a scăzut de la 88,5% în
2008 la 87,9% în 2009. Pe măsură ce aceste schimbări în roluri şi responsabilităţi se desfăşoară,
cercetarea constată că oamenii sunt din ce în ce mai mult atinşi de Conflictul Muncă-familie.
În Boston, 2010, a fost realizat un studiu care a constatat că taţii angajaţi în câmpul
muncii, au pus familia în defavoarea locului de muncă. Prin urmare, bărbaţi au raportat
cheltuieli mai multe de timp, acordat copiilor lor, în detrimentul avansării profesionale
(Harrington, Van Deusen, & Ladge, 2010). Cu toate acestea, Van Deusen et al. (2008), a
constatat că, deşi mai mulţi părinţi activează în sfera profesională, puţini părinţi folosesc politici
de familie confortabil proiectate pentru a le uşura sarcina de lucru. Această tendinţă persistă în
rândul bărbaţilor din mediul academic: există dovezi că cultura şi politica organizaţională nu s-ar
putea implementa în cazul bărbaţilor în realizarea echilibrul dintre muncă şi familie.
În discuţiile avute înainte de colectarea datelor, realizatorii studiului a înaintat ipoteza
precum că în măsura în care oamenii au descris aceste roluri ca complementare sau contradictorii
ar fi considerente cheie în rolul lor satisfacţie şi apropierii mandatului. Al doilea moment de care
au fost interesaţi autorii studiului, era vorba de modul în care au descris bărbaţii, strategiile de
coping, stilurile parentale, şi cultura organizaţională de la locul de muncă şi corelaţia acestora în
Conflictul Muncă- Familie.
 Logica continutului
Sudiu s-a desfăşurat începînd cu luna octombrie 2009 până în aprilie 2010, la
Universitate Publică din sud-vestul S.U.A. Carnegie, clasificându-se ca instituţie "Doctorat /
Universitatea de cercetare extensivă "(McCormick & Zhao, 2005). În plus, instituţia este
clasificată ca "Universitatea de Cercetare / de Activitate foarte înaltă "(RU / VH), cea mai înaltă
calificare printre instituţiile de acordare a doctoranzilor (Fundaţia Carnegie pentru promovarea
pentru Predarea, n.d.). Astfel, putem presupune faptul că au o semnificaţie considerabilă cerinţele
necesare de cercetare pentru a câştiga promovare.
Universitatea are mai multe politici conceptuale pentru a sprijinicadrele didactice să
negocieze echilibrul muncă-familie: există obligaţii de instruire modificate cu reducerea orelor
de predare, şi / sau a responsabilităţilor de cercetare etc. Aceste politici sunt aplicate în paralel cu
cele ale altor mari instituţii publice de cercetare (UIC Provost Universitatea din Kentucky
College of Arts & Sciences, 2010; Universitatea din Pennsylvania Facultatea de Arte şi Ştiinţe,
2010).
Etapele cercetării:
 Metodologia cercetării;
 Creearea interviului;
 Interviul propriu-zis;
 Analiza datelor;
La recrutarea lotului, anchetatorii primari au contactat cu şefii de departamente care au
solicitat ajutor întru identificarea potenţialilor subiecţi.
Etapa intervievării a fost una singură, un interviu fenomenologic semistructurat cu durata
de 60-90 de minute (Seidman, 1998). În urma interviului, anchetatorii primari au efectuat un
audit al transcrierii interviului, notând temele şi zonele emergente de ambiguitate. Cercetatorii au
condus apoi al doilea interviu care utilizează acest feedback.
Studiul a constat din 17 întrebări care captează datele demografice (numărul de copii,
statutul marital, ani în domeniul de activitate, etc.) Au fost formulate întrebări pentru interviu de
la discuţiile de grup şi literatura relevantă privind echilibrul între viaţa profesională şi familie şi
politicile privind concediul de familie. Interviul final a fost organizat în secţiuni, cu întrebări
relevante referitoare la familie: roluri şi responsabilităţi, consideraţiile privind procesul de
angajare, echilibrul şi identitatea profesională / familială.
Doi membri ai echipei de cercetare au codificat fiecare interviu, folosind un proces
sistemic de înţelegere şi comparare încrucişată a datelor.
Criteriile de bază în selecţia respondenţilor: nume, vârstă, domeniu de activitate,
apartenenţa etnică, starea civilă, nr. de copii.
 În studiul dat sunt menţionate limitele studiului: natura obiectivă a eşantionării şi scară
mică ce interzice generalizarea. Limita existând din cauza eşantionului conform crieteriilor
selectate: dimensiunea, demografia rasială şi etnică a populaţiei. Majoritatea respondenţilor
menţionând diferenţele culturale care ledetermină identitatea şi domeniul de activitate care le
influenţează angajamentul în sfera profesională.
O analiză din experienţele acestor profesori contribuie la îmbogăţirea literaturii care
examinează modul în care persoanele de sex masculin din cadrul academic, crează un echilibru
între paternitate, viaţa de familie şi responsabilităţile profesionale.
Semnificaţia aplicativă
Valoarea aplicativă a studiului realizat constă în elaborarea recomandărilor şi concluziilor
care pot soluţiona conflictele dintre familie şi muncă.
Originalitatea
În cadrul articolului analizat aş putea să menţionez că autorii au abordat manifestările
bărbaţilor din cadrul academic care imbină armonios paternitatea-viaţa de familie- munca.