Sunteți pe pagina 1din 102

SANATATE PUBLICA SI

MANAGEMENT SANITAR
Sanatatea publica:ansamblul cunostintelor, deprinderilor si
atitudinilor populatiei orientat spre mentinerea si imbunatatirea
sanatatii

Obiectul sanatatii publice: grupurile umane


Scopul sanatatii publice este sa reduca:
- discomfortul
- boala
-incapacitatea(invaliditate, handicap)
-decesul prematur
CONCEPTE CARE STABILESC DIFERENTA INTRE MEDICINA COMUNITARA SI
MEDICINA INDIVIDUALA

• Ingrijirea unei comunitati bine definite: • Persoanele izolate care solicita asistenta
geografic si populational medicala
• Persoane si familii sanatoase si/ sau • Preocupari prioritare: bolnavii
bolnave
• Lucrul in echipa: echipe de sanatate- boala • Profesionistul de sanatate/ boala lucreaza
interdisciplinara izolat
• Preocupare prioritara pentru mediu: fizic, • Preocupare secundara pentru mediul
biologic, psihologic, social, economic bolnavului
• Planificarea activitatilor in rapport cu
problemele si nevoile; epidemiologia ca • Fara planificare, fara epidemiologie
instrument prioritar
• Preventia sociala si medicala si educatia
pentru sanatate sunt prioritare
• Prioritate: tratamentul bolii
SANATATEA

• OMS: stare de bine completa din punct de vedere fizic, mintal


si social si nu numai absenta bolii sau a infirmitatii
FACTORI CARE O INFLUENTEAZA
I factori biologici( ereditate, caracteristici demografice ale
populatiei)
II. Factori ambientali( factorii mediului fizic si social: factori fizici,
chimici,socio- culturali, educationali
III. Factori comportamentali, atitudinile, obiceiurile
IV. Serviciile de sanatate( preventive, curative, recuperatorii
MASURAREA STARII DE SANATATE

• A.Indicatori de nivel( de rezultat al actiunii factorilor care influenteaza starea de sanatate)


1. Demografici( viata/ non viata): natalitate, mortalitate, fertilitate
- de frecventa
- probabilitati,riscuri
2. Morbiditate
- clasici
- consecinte ale bolii( deficiente senzoriale, somatice sau psihice, incapacitate, invaliditate)
- gravitate( se masoara cu scoruri)
3. Globali ai sanatatii
- bazati pe incapacitatea functionala
- bazati pe perceperea sanatatii/ bolii
MASURAREA STARII DE SANATATE

B.Indicatori de factori:
- Biologici
- Mediu
- Comportamente
- Servicii de sanatate(resurse), disponibilitate, utilizre

C. Complecsi
MODEL EPIDEMIOLOGIC PENTRU EVALUAREA POLITICII SANITARE

Org. Sanitara Stil de viata Mediu Biologia


umana
Bolile inimii 12% 54% 9% 28%
Cancer 10% 37% 24% 29%
B. cerebro- 7% 50% 22% 21%
vasc.
Accidente auto 12% 69% 18% 1%
Alte accidente 14% 51% 31% 4%
Gripa si 18% 23% 20% 39%
pneumonia
Boli ap. Res. 13% 40% 24% 24%
MEDIA 11% 43% 19% 27%
DOMENIILE PRINCIPALE ALE SANATATII PUBLICE

- DEMOGRAFIA

- BIOSTATISTICA

- EPIDEMIOLOGIA

-APLICAREA STIINTELOR SOCIALE SI COMPORTAMENTALE LA SANATATE, DEOARECE OPARTE DIN


BOLI AU DETERMINISM SOCIAL

- CONDUCEREA SERVICIILOR MEDICO- SOCIALE

- DREPTUL

- ETICA
DEMOGRAFIA:STIINTA CARE SE OCUPA CU STUDIUL POPULATIEI UMANE: NIVELUL,
STRUCTURA SI CARACTERISTICELE POPULATIEI

STATICA POPULATIEI DESCRIE NUMARUL SI STRUCTURA POPULATIEI

DINAMICA DESCRIE MISCAREA POPULATIEI

-DINAMICA MECANICA(IMIGRATIA SI EMIGRATIA)


- DINAMICA NATURALA(REPRODUCEREA POPULATIEI)
STATICA POPULATIEI

-NUMARUL POPULATIEI: EVOLUTIA NUMARULUI DE LOCUITORI SI REPARTITIA TERITORIALA A POPULATIEI


- DENSITATEA SI DISPERSIA POPULATIEI

- STRUCTURA POPULATIEI PE SEXE

- STRUCTURA POPULATIEI PE VARSTE(in ani impliniti, prin rotunjire): grupe de varsta, piramida populatiei

- STRUCTURA POPULATIEI DUPA NIVELUL DE INSTRUIRE

- VOLUMUL SI STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE IN PRODUCTIA SOCIALA

- STRUCTURA POPULATIEI DUPA STAREA CIVILA


Numarul populatiei:recensamant
In afara recensamintelor, numarul populatiei poate fi estimat,
calculat si proiectat
- metoda interpolarii si metoda extrapolarii
Recesamantul populatiei
Caracteristici:
- scop statistic
- initiat pe baza unor acte normative
- se refera la un teritoriu bine definit
- universalitate( inregistreaza absolut toate persoanele care
traiesc in teritoriul stabilit)
- simultaneitate
- informatiile se obtin direct de la populatie
- ritmicitate
Repartitia teritoriala a populatiei
- ponderea populatiei cu domiciliul stabil in mediul urban sau
rural
- distributia populatiei in functie de tipul si marimea localitatilor
- indici de densitate
Structura populatiei pe sexe
Indicatori:
- ponderea populatiei feminine sau masculine
- indicele de masculinitate
- indicele de feminitate
Structura populatiei pe grupe de varsta
- piramida varstelor
Structura populatiei in functie de starea civila
Repartitia populatiei in functie de participarea la viata economic-
- populatia activa
- populatia ocupata
- indicele de activitate
Gradul de imbatranire demografica in Europa si pozitia Romaniei. Anul 2011 si
prognoza pentru 2060- ponderea populatiei de 65 ani si peste- in %- (sursa
Eurostat)

25

20

15

10

0
Germania

Grecia

Bulgaria

Letonia

Austria

Belgia

Estonia

Danemarca

Ungaria

Slovenia

Olanda

Norvegia

Romania

Cipru

Islanda
STRUCTURA POPULATIEI

• populatia tanara- grupa de varsta 0-14 ani- a scazut


de la 23,6% in 1990 la 14,9% in 2013
• Populatia varstnica- de 65 ani si peste- a crescut de la
10,3% in 1990 la 15,2% in 2013, determinand
fenomenul descris ca imbatranire demografica a
populatiei
• Pana in anul 2060, ponderea populatiei cu varsta mai
mare sau egala cu 65 ani se va dubla, de la 15 la 30%
Efectele cresterii ponderii populatiei
varstnice
Efecte negative cu caracter social- economic:
In mediul familial:
– Cresterea costurilor cu medicamentele si sanatatea din bugetul total
al unei familii
– Mobilitate si insertie sociala mai scazuta
Persoanele cu varste de peste 65 ani reprezinta 57% din totalul
populatiei cu stare de sanatate precara
Pentru societate in ansamblul ei:
- Cresterea costurilor in sistemul de sanatate/pensii
- Cresterea raportului dintre persoanele care nu sunt salariate/
persoane care sunt salariate
Speranta de viata la nastere in Romania
• 1899- 1901: 36,4 ani
• 1909- 1912:39,6 ani
• 1930- 1932: 42 ani
• 1956: 63,2 ani
• 1970- 1972: 68.6 ani
• 1976- 1978: 69,8 ani
• 1998- 2000: 70 ani
• 2009- 2011: 73,8 ani( mai mica cu 5 ani fata de
media sperantei de viata a tarilor UE)
DINAMICA POPULATIEI
- schimbarile in numarul si structura populatiei unui teritoriu ce
au loc datorita: nasterilor, deceselor si migrarilor
DINAMICA NATURALA:natalitatea si mortalitatea
DINAMICA MIGRATORIE: emigrarea si imigrarea
reproducerea populatiei;
- rata bruta a natalitatii
- fertilitatea generala
- fertilitatea specifica pe varste sau grupe de varsta
-indicele brut de reproducere
Definitii
-Nascutul viu
- Nascutul mort
- Avortul
- Produsul de conceptie
- Nasterea
- Rangul nasterii
- Rangul nascutului
- Intervalul protogenezic
- Intervalul intergenezic
Natalitatea
- fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr- o
populati
- caracteristici
Rata de natalitate in Romania

25

21.1
20
18
15 14.5 13.6
10 10.5

0
1965 1970 1980 1990 2000
Rata natalitatii
A scazut:
• de la 13,6 nascuti vii la 1000 locuitori in anul 1990
• la 9,7%0 in 2002
• la 9,3%0 in 2013
Cauze:
• politica de liberalizare a avorturilor
• Dificultatilor pe care le intampina tinerii in formarea
unei familii si atingerea unui nivel de trai decent
Rata fertilitatii
Numarul de copii nascuti vii ce revin la 1000 de femei de varsta fertila(
15- 49ani)
- rata generala a fertilitatii
- rata specifica pe varste a fertilitatii
Intregul comportament reproductiv este sintetizat de
numarul mediu de descendenti de sex feminin pe
care o femeie ii naste in perioada fertila.
- reproducere largita
- reproducere ingustata
- 1,6 la nivelul UE
- 1,38 in Romania
- cea mai crescuta: Irlanda(2,03) si Franta(1,98)
- cea mai scazuta: Lituania(1,31) si Ungaria(1,32)
Familiile sunt supuse unor schimbari semnificative:
numarul casatoriilor este in scadere iar cel al
divorturilor este in crestere
- in UE au loc 4 divorturi la fiecare 10 casatorii
iar 1 din 3 copii se naste in afara casatoriei
- in Romania: 6 casatorii/an/1000 locuitori
- in Belgia: 3 divorturi/an/1000 locuitori
MORTALITATEA

• Componenta negativa a miscarii naturale, fiind fenomenul


demografic al deceselor intr- o populatie data si intr- o
perioada data de timp( de obicei un an)
- Fenomen demografic cu implicatii in cresterea numerica a
populatiei si in structura pe grupe de varsta
- Unul dintre indicatorii demografici utilizati in masurarea starii
de sanatate a populatiei
- Permite identificarea problemelor de sanatate si stabilirea
prioritatilor in actiuni de sanatate
- Serveste in procesul de planificare sanitara a resurselor
MASURAREA, DESCRIEREA SI ANALIZA MORTALITATII

• Metode de analiza
- transversala: analiza mortalitatii intr- un an
calendarestic, mai putin exacta deoarece sunt luate
in studiu decese apartinand mai multor generatii,
fiecare generatie avand factori de risc si de protectie
diferiti de alta generatie
- longitudinala:prospectiv sau retrospectiv, in care
analiza mortalitatii este o analiza de cohorta sau
generatie
INDICATORI UTILIZATI IN MASURAREA MORTALITATII

• Rata de mortalitate generala(indicele brut de


mortalitate)
• Avantaje:
- Usor de calculat
- Datele exista in sistemul informational curent
- Datele permit evaluarea tendintei fenomenului
• Dezavantaje
- Nivelul ratei este puternic influentat de structura pe
grupe de varste a populatiei
- Nu permite compararea corecta intre nivelurile
fenomenului diverselor tari, judete, etc
• Ratele specifice de mortalitate( pe sexe, grupe de varsta,
medii de rezidenta, cauze medicale de deces)
• Ierarhia cauzelor de deces in Romania:
- 1. Bolile ap. Cardio- vascular: 701,8 decese la 100000 locuitori
- 2. Tumori: 184,0 decese la 100000 locuitori
- 3. bolile aparatului respirator: 66,1 decese la 100000 locuitori
- 4. accidente: 64,2 decese la 100000 locuitori
- 5. bolile aparatului digestiv: 64,0 decese la 100000locuitori
• Mortalitatea proportionala(letalitatea), care
reprezinta ponderea deceselor de o anumita
categorie din totalul deceselor
• Rata standardizata a mortalitatii: inlaturarea
influentei structurii pe grupe de varsta a
populatiei
- Metoda directa( metoda populatiei standard)
- Metoda indirecta( metoda mortalitatii
standard)
• Raportul standardizat de mortalitate
RATA MORTALITATII GENERALE IN ROMANIA

40
35
30
25
20
15
10
5
0
1950- 1965- 1980- 1995- 2010-
1955 1970 1985 2000 2015
CARACTERISTICI GENERALE ALE MORTALITATII

• Creste cu varsta, ponderea deceselor la copii(0- 14ani) fiind de


5,3%, a adultilor de 31,8%, a varstnicilor( 65 ani si peste) de
68,2%
Principalele cauze de deces
- Bolile cardio- vasculare- 61% din totalul deceselor
- Tumorile maligne- 13,2%
- Bolile aparatului respirator- 8,1%
- Accidente, traumatisme si otraviri- 6,4%
Distributia teritoriala: rate brute de mortalitate mari in judetele
din vestul si sud- vestul tarii
COMPORTAMENT DEMOGRAFIC
- atitudinea unei perechi fata de propria- I reproducere, fata de
dimensiunea familiei sale( fata de numarul de urmasi)
Factori care influenteaza nivelul reproducerii brute:
- varsta la casatorie(precocitatea casatoriei)
- marimea contingentelor in varsta de a se casatori(a
contingentelor nuptiale) si nivelul nuptialitatii
- durata casatoriei si absenta desfacerii ei( absenta divortului)
- practica contraceptiva si abortiva pentru spatierea sau limitarea
nasterilor
MORTALITATEA INFANTILA

Fenomenul demografic al aparitiei deceselor inaintea implinirii


varstei de un an inpopulatia nascutilor vii, intr- o perioada de
timp si intr- un teritoriu
Obiective Educationale:
- Masurarea mortalitatii infantile si juvenile cu indicatori
obisnuiti
- Identificarea pricipalelor caracteristici epidemiologice ale
acestor fenomene
- Aplicarea strategiei de interventie bazata pe notiunea de risc,
in ocrotirea sanatatii copiilor
CARACTERISTICI PARTICULARE

• Reactivitate particulara: sunt grupurile cele mai expuse la


boala/deces, datorita reactivitatii scazute fata de agresivitatea
factorilor de mediu si o receptivitate crescuta fata de boala
• Patologie specifica copilului, mai ales in primul an de viata
datorita insuficientei maturizari a sistemului imunologic de
aparare
• Copilaria reprezinta perioada in care se formeaza
comportamentele
MORTALITATEA INFANTILA

• Fenomenul demografic al deceselor 0- 1 an inregistrate in


populatia de nascuti vii, intr- o perioada data de timp si intr-
un teritoriu
• Indicator specific de masurare si descriere a starii de sanatate
a copiilor si in acelasi timp un indice sintetic al starii de
sanatate al unei populatii
INDICATORI UTILIZATI

• Rata mortalitatii infantile


• Mortalitatea infantila pe grupe de varsta
- mortalitatea neonatala
- mortalitatea neonatala precoce
- mortalitatea neonatala tardiva
- mortalitatea postneonatala
- mortalitatea perinatala
• Mortalitatea infantila pe sexe
• Mortalitatea infantila pe cauze medicale de deces
• Mortalitatile proportionale
FACTORI DE RISC

• I. Biosistemul mama- copil


- Care tin de mama:
- varsta( sub 19 ani, peste 35 ani)
- paritate
- avorturi in antecedente
- patologie generala si obstetricala
- accidente in timpuul nasterii
- Care tin de copil
- greutate mica la nastere
- sexul masculin
- rangul nou nascutului
handicapuri biologice( malnutritie, rahitism, anemie, malformatii, infectii)
FACTORI DE RISC

II.Factori care tin de familie


• - starea civila a mamei
• Familie dezorganizata
• Ninvelul scazut de instructie
• Venitul familiei
• Alcoolismul
• Familii cu domiciliu nestabil
III.Factori demografici
- Variatii in evolutia natalitatii si fecunditatii
- Planificarea familiala
NIVELUL SI EVOLUTIA MORTALITATII INFANTILE

Decesele sub un an isi continua tendinta pozitiva de


scadere.
Desi in scadere semnificativa:
• de la 26,9 la 1000 nascuti vii in 1990
• La 18,6%0 in 2000
• 12,0%0 in 2007
• 9,0%0 in 2012
• 8,5%0 in 2013
Rata mortalitatii infantile este printre cele mai mari pe
plan european
• Analiza regresiei ratei de mortalitate infantila inraport cu produsul
national brut pe cap de locuitor si cu ponderea cheltuielilor pentru
sanatate alocate din produsul national brut arata ca Romania are o situatie
mai nefavorabila decat tarile cu nivel al produsului national brut pe cap de
locuitor aproximativ egal cu al ei.
• Distributia mortalitatii infantile:
- in profil teritorial: mortalitatea infantila este mai mare in mediul rural
- pe sexe: se inregistreaza o supramortalitate masculina
- pe grupe de varsta: structura specifica modelului tarilor in curs de
dezvoltare- riscuri mari de deces
- predomina mortalitatea postneonatala( 70% din tot. decese infantile se
produc dupa implinirea varstei de o luna)
CAUZE DE DECES INFANTIL

• Bolile respiratorii
• Cauze perinatale
• Molformatii congenitale
• Bolile infecto- parazitare
• Bolile digestive
• accidentele
MORBIDITATEA POPULATIEI

FENOMENUL IMBOLNAVIRILOR IN POPULATIA UNUI TERITORIU


SAU A UNEI COLECTIVITATI
• CUPRINDE TOTALITATEA ASPECTELOR DE IMBOLNAVIRE
DINTR- O PERIOADA DE TIMP, EXISTENTE LA UN MOMENT DAT
SAU IN EVOLUTIE
• SURSE DE INFORMATII
• IN INREGISTRAREA SI CENTRALIZAREA BOLILOR SE FOLOSESC
DOI TERMENI: CAZUL DE IMBOLNAVIRE SI PERSOANA
BOLNAVA- EVENIMENTE PENTRU FORME DE EXPRESIE A BOLII
EVENIMENTELE SI FENOMENELE MORBIDITATII
Unitatea statistica de lucru Forma de prezentare si de analiza a
evenimentul morbiditatii( fenomenul)
A. Imbolnavirea
a) Cazul de imbolnavire
- Cazul nou -Incidenta
- Cazul existent -prevalenta
b) Cazul de imbolnavire cu pierderea
capacitatii de munca ce determina
absenteismul
- Cu incapacitate de munca cu durata -morbiditatea cu incapacitate
scurta temporara de munca
- Cu incapacitate de munca de lunga - morbiditatea cu invaliditate
durata sau definitiva

c) Cazul de imbolnavire ce determina - morbiditatea spitalizata


spitalizarea persoanei

d) Cazul de imbolnavire ce determina - mortalitatea specifica pe cauze de


decesul boala
INCIDENTA

• Cazul nou de imbolnavire: evenimentul aparut si depistat o


singura data pe toata durata bolii.
• Aprecierea(masurarea)nivelului fenomenului cazurilor noi de
imbolnavire se face raportand totalitatea acestor evenimente,
aparute si depistate intr- o perioada de timp, la numarul de
locuitori si colectivitati( supusi riscului de imbolnavire)
PREVALENTA

• Cazul existent de imbolnavire: evenimentul de imbolnavire


nevindecat si gasit in populatie la un moment dat sau care a
fost intr- o perioada de timp.
• Aprecierea(masurarea) nivelului fenomenului se face tot cu
ajutorul unnui indicator de frecventa, numit prevalenta sau
stare de morbiditate, raportand numarul cazurilor( noi+ vechi)
de boala existente la un moment de observare sau intr- o
perioada la nnumarul de locuitori ai teritoriului
PROFIL DE SANATATE

• Romania are un profil de sanatate specific tarilor dezvoltate in


sensul poverii relativ mari prin boli cronice dar acest panel
epidemiologic al bolilor cronice este mai nefavorabil decat in
alte tari ale Uniunii Europene.
• In realitate prevalenta crescuta a unor boli transmisibile
precum tuberculoza pulmonara, hepatita virala B si C si
prevalenta mostenita a HIV/SIDA explica de fapt dubla povara
a bolii in populatia nationala
PREVALENTA DIABETULUI ZAHARAT IN
ROMANIA IN PERIOADA 1990-2013
SISTEMUL SANITAR DIN ROMANIA

• Eurobarometrul publicat de Comisia


Europeana in iunie 2014 releva:
73% dintre romani
Vs
27% din media cetatenilor UE
Considera calitatea generala a serviciilor
medicale drept “proasta”
CALITATEA SI ACCESUL LA SERVICIILE DE SANATATE

DEPIND DE:
• ORGANIZAREA SISTEMULUI SANITAR
• FINANTATREA SISTEMULUI SANITAR
• RESURSELE UMANE SI TEHNOLOGICE
FURNIZORII DE SERVICII

• 12000 de medici de familie


• 3000 de cabinete in ambulatorul clinic de specialitate
• 1500 de laboratoare de investigatii paraclinice
• 14000 de medici dentisti
• 300 de furnizori de ingrijiri la domiciliu
• 7000 de farmacii
• 450 de spitale
SANATATE PUBLICA SI

MANAGEMENT SANITAR
Sanatatea publica:ansamblul cunostintelor, deprinderilor si
atitudinilor populatiei orientat spre mentinerea si imbunatatirea
sanatatii

Obiectul sanatatii publice: grupurile umane


Scopul sanatatii publice este sa reduca:
- discomfortul
- boala
-incapacitatea(invaliditate, handicap)
-decesul prematur
CONCEPTE CARE STABILESC DIFERENTA INTRE MEDICINA COMUNITARA SI
MEDICINA INDIVIDUALA

• Ingrijirea unei comunitati bine definite: • Persoanele izolate care solicita asistenta
geografic si populational medicala
• Persoane si familii sanatoase si/ sau • Preocupari prioritare: bolnavii
bolnave
• Lucrul in echipa: echipe de sanatate- boala • Profesionistul de sanatate/ boala lucreaza
interdisciplinara izolat
• Preocupare prioritara pentru mediu: fizic, • Preocupare secundara pentru mediul
biologic, psihologic, social, economic bolnavului
• Planificarea activitatilor in rapport cu
problemele si nevoile; epidemiologia ca • Fara planificare, fara epidemiologie
instrument prioritar
• Preventia sociala si medicala si educatia
pentru sanatate sunt prioritare
• Prioritate: tratamentul bolii
SANATATEA

• OMS: stare de bine completa din punct de vedere fizic, mintal


si social si nu numai absenta bolii sau a infirmitatii
FACTORI CARE O INFLUENTEAZA
I factori biologici( ereditate, caracteristici demografice ale
populatiei)
II. Factori ambientali( factorii mediului fizic si social: factori fizici,
chimici,socio- culturali, educationali
III. Factori comportamentali, atitudinile, obiceiurile
IV. Serviciile de sanatate( preventive, curative, recuperatorii
MASURAREA STARII DE SANATATE

• A.Indicatori de nivel( de rezultat al actiunii factorilor care influenteaza starea de sanatate)


1. Demografici( viata/ non viata): natalitate, mortalitate, fertilitate
- de frecventa
- probabilitati,riscuri
2. Morbiditate
- clasici
- consecinte ale bolii( deficiente senzoriale, somatice sau psihice, incapacitate, invaliditate)
- gravitate( se masoara cu scoruri)
3. Globali ai sanatatii
- bazati pe incapacitatea functionala
- bazati pe perceperea sanatatii/ bolii
MASURAREA STARII DE SANATATE

B.Indicatori de factori:
- Biologici
- Mediu
- Comportamente
- Servicii de sanatate(resurse), disponibilitate, utilizre

C. Complecsi
MODEL EPIDEMIOLOGIC PENTRU EVALUAREA POLITICII SANITARE

Org. Sanitara Stil de viata Mediu Biologia


umana
Bolile inimii 12% 54% 9% 28%
Cancer 10% 37% 24% 29%
B. cerebro- 7% 50% 22% 21%
vasc.
Accidente auto 12% 69% 18% 1%
Alte accidente 14% 51% 31% 4%
Gripa si 18% 23% 20% 39%
pneumonia
Boli ap. Res. 13% 40% 24% 24%
MEDIA 11% 43% 19% 27%
DOMENIILE PRINCIPALE ALE SANATATII PUBLICE

- DEMOGRAFIA

- BIOSTATISTICA

- EPIDEMIOLOGIA

-APLICAREA STIINTELOR SOCIALE SI COMPORTAMENTALE LA SANATATE, DEOARECE OPARTE DIN


BOLI AU DETERMINISM SOCIAL

- CONDUCEREA SERVICIILOR MEDICO- SOCIALE

- DREPTUL

- ETICA
DEMOGRAFIA:STIINTA CARE SE OCUPA CU STUDIUL POPULATIEI UMANE: NIVELUL,
STRUCTURA SI CARACTERISTICELE POPULATIEI

STATICA POPULATIEI DESCRIE NUMARUL SI STRUCTURA POPULATIEI

DINAMICA DESCRIE MISCAREA POPULATIEI

-DINAMICA MECANICA(IMIGRATIA SI EMIGRATIA)


- DINAMICA NATURALA(REPRODUCEREA POPULATIEI)
STATICA POPULATIEI

-NUMARUL POPULATIEI: EVOLUTIA NUMARULUI DE LOCUITORI SI REPARTITIA TERITORIALA A POPULATIEI


- DENSITATEA SI DISPERSIA POPULATIEI

- STRUCTURA POPULATIEI PE SEXE

- STRUCTURA POPULATIEI PE VARSTE(in ani impliniti, prin rotunjire): grupe de varsta, piramida populatiei

- STRUCTURA POPULATIEI DUPA NIVELUL DE INSTRUIRE

- VOLUMUL SI STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE IN PRODUCTIA SOCIALA

- STRUCTURA POPULATIEI DUPA STAREA CIVILA


Numarul populatiei:recensamant
In afara recensamintelor, numarul populatiei poate fi estimat,
calculat si proiectat
- metoda interpolarii si metoda extrapolarii
Recesamantul populatiei
Caracteristici:
- scop statistic
- initiat pe baza unor acte normative
- se refera la un teritoriu bine definit
- universalitate( inregistreaza absolut toate persoanele care
traiesc in teritoriul stabilit)
- simultaneitate
- informatiile se obtin direct de la populatie
- ritmicitate
Repartitia teritoriala a populatiei
- ponderea populatiei cu domiciliul stabil in mediul urban sau
rural
- distributia populatiei in functie de tipul si marimea localitatilor
- indici de densitate
Structura populatiei pe sexe
Indicatori:
- ponderea populatiei feminine sau masculine
- indicele de masculinitate
- indicele de feminitate
Structura populatiei pe grupe de varsta
- piramida varstelor
Structura populatiei in functie de starea civila
Repartitia populatiei in functie de participarea la viata economic-
- populatia activa
- populatia ocupata
- indicele de activitate
Gradul de imbatranire demografica in Europa si pozitia Romaniei. Anul 2011 si
prognoza pentru 2060- ponderea populatiei de 65 ani si peste- in %- (sursa
Eurostat)

25

20

15

10

0
Germania

Grecia

Bulgaria

Letonia

Austria

Belgia

Estonia

Danemarca

Ungaria

Slovenia

Olanda

Norvegia

Romania

Cipru

Islanda
STRUCTURA POPULATIEI

• populatia tanara- grupa de varsta 0-14 ani- a scazut


de la 23,6% in 1990 la 14,9% in 2013
• Populatia varstnica- de 65 ani si peste- a crescut de la
10,3% in 1990 la 15,2% in 2013, determinand
fenomenul descris ca imbatranire demografica a
populatiei
• Pana in anul 2060, ponderea populatiei cu varsta mai
mare sau egala cu 65 ani se va dubla, de la 15 la 30%
Efectele cresterii ponderii populatiei
varstnice
Efecte negative cu caracter social- economic:
In mediul familial:
– Cresterea costurilor cu medicamentele si sanatatea din bugetul total
al unei familii
– Mobilitate si insertie sociala mai scazuta
Persoanele cu varste de peste 65 ani reprezinta 57% din totalul
populatiei cu stare de sanatate precara
Pentru societate in ansamblul ei:
- Cresterea costurilor in sistemul de sanatate/pensii
- Cresterea raportului dintre persoanele care nu sunt salariate/
persoane care sunt salariate
Speranta de viata la nastere in Romania
• 1899- 1901: 36,4 ani
• 1909- 1912:39,6 ani
• 1930- 1932: 42 ani
• 1956: 63,2 ani
• 1970- 1972: 68.6 ani
• 1976- 1978: 69,8 ani
• 1998- 2000: 70 ani
• 2009- 2011: 73,8 ani( mai mica cu 5 ani fata de
media sperantei de viata a tarilor UE)
DINAMICA POPULATIEI
- schimbarile in numarul si structura populatiei unui teritoriu ce
au loc datorita: nasterilor, deceselor si migrarilor
DINAMICA NATURALA:natalitatea si mortalitatea
DINAMICA MIGRATORIE: emigrarea si imigrarea
reproducerea populatiei;
- rata bruta a natalitatii
- fertilitatea generala
- fertilitatea specifica pe varste sau grupe de varsta
-indicele brut de reproducere
Definitii
-Nascutul viu
- Nascutul mort
- Avortul
- Produsul de conceptie
- Nasterea
- Rangul nasterii
- Rangul nascutului
- Intervalul protogenezic
- Intervalul intergenezic
Natalitatea
- fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr- o
populati
- caracteristici
Rata de natalitate in Romania

25

21.1
20
18
15 14.5 13.6
10 10.5

0
1965 1970 1980 1990 2000
Rata natalitatii
A scazut:
• de la 13,6 nascuti vii la 1000 locuitori in anul 1990
• la 9,7%0 in 2002
• la 9,3%0 in 2013
Cauze:
• politica de liberalizare a avorturilor
• Dificultatilor pe care le intampina tinerii in formarea
unei familii si atingerea unui nivel de trai decent
Rata fertilitatii
Numarul de copii nascuti vii ce revin la 1000 de femei de varsta fertila(
15- 49ani)
- rata generala a fertilitatii
- rata specifica pe varste a fertilitatii
Intregul comportament reproductiv este sintetizat de
numarul mediu de descendenti de sex feminin pe
care o femeie ii naste in perioada fertila.
- reproducere largita
- reproducere ingustata
- 1,6 la nivelul UE
- 1,38 in Romania
- cea mai crescuta: Irlanda(2,03) si Franta(1,98)
- cea mai scazuta: Lituania(1,31) si Ungaria(1,32)
Familiile sunt supuse unor schimbari semnificative:
numarul casatoriilor este in scadere iar cel al
divorturilor este in crestere
- in UE au loc 4 divorturi la fiecare 10 casatorii
iar 1 din 3 copii se naste in afara casatoriei
- in Romania: 6 casatorii/an/1000 locuitori
- in Belgia: 3 divorturi/an/1000 locuitori
MORTALITATEA

• Componenta negativa a miscarii naturale, fiind fenomenul


demografic al deceselor intr- o populatie data si intr- o
perioada data de timp( de obicei un an)
- Fenomen demografic cu implicatii in cresterea numerica a
populatiei si in structura pe grupe de varsta
- Unul dintre indicatorii demografici utilizati in masurarea starii
de sanatate a populatiei
- Permite identificarea problemelor de sanatate si stabilirea
prioritatilor in actiuni de sanatate
- Serveste in procesul de planificare sanitara a resurselor
MASURAREA, DESCRIEREA SI ANALIZA MORTALITATII

• Metode de analiza
- transversala: analiza mortalitatii intr- un an
calendarestic, mai putin exacta deoarece sunt luate
in studiu decese apartinand mai multor generatii,
fiecare generatie avand factori de risc si de protectie
diferiti de alta generatie
- longitudinala:prospectiv sau retrospectiv, in care
analiza mortalitatii este o analiza de cohorta sau
generatie
INDICATORI UTILIZATI IN MASURAREA MORTALITATII

• Rata de mortalitate generala(indicele brut de


mortalitate)
• Avantaje:
- Usor de calculat
- Datele exista in sistemul informational curent
- Datele permit evaluarea tendintei fenomenului
• Dezavantaje
- Nivelul ratei este puternic influentat de structura pe
grupe de varste a populatiei
- Nu permite compararea corecta intre nivelurile
fenomenului diverselor tari, judete, etc
• Ratele specifice de mortalitate( pe sexe, grupe de varsta,
medii de rezidenta, cauze medicale de deces)
• Ierarhia cauzelor de deces in Romania:
- 1. Bolile ap. Cardio- vascular: 701,8 decese la 100000 locuitori
- 2. Tumori: 184,0 decese la 100000 locuitori
- 3. bolile aparatului respirator: 66,1 decese la 100000 locuitori
- 4. accidente: 64,2 decese la 100000 locuitori
- 5. bolile aparatului digestiv: 64,0 decese la 100000locuitori
• Mortalitatea proportionala(letalitatea), care
reprezinta ponderea deceselor de o anumita
categorie din totalul deceselor
• Rata standardizata a mortalitatii: inlaturarea
influentei structurii pe grupe de varsta a
populatiei
- Metoda directa( metoda populatiei standard)
- Metoda indirecta( metoda mortalitatii
standard)
• Raportul standardizat de mortalitate
RATA MORTALITATII GENERALE IN ROMANIA

40
35
30
25
20
15
10
5
0
1950- 1965- 1980- 1995- 2010-
1955 1970 1985 2000 2015
CARACTERISTICI GENERALE ALE MORTALITATII

• Creste cu varsta, ponderea deceselor la copii(0- 14ani) fiind de


5,3%, a adultilor de 31,8%, a varstnicilor( 65 ani si peste) de
68,2%
Principalele cauze de deces
- Bolile cardio- vasculare- 61% din totalul deceselor
- Tumorile maligne- 13,2%
- Bolile aparatului respirator- 8,1%
- Accidente, traumatisme si otraviri- 6,4%
Distributia teritoriala: rate brute de mortalitate mari in judetele
din vestul si sud- vestul tarii
COMPORTAMENT DEMOGRAFIC
- atitudinea unei perechi fata de propria- I reproducere, fata de
dimensiunea familiei sale( fata de numarul de urmasi)
Factori care influenteaza nivelul reproducerii brute:
- varsta la casatorie(precocitatea casatoriei)
- marimea contingentelor in varsta de a se casatori(a
contingentelor nuptiale) si nivelul nuptialitatii
- durata casatoriei si absenta desfacerii ei( absenta divortului)
- practica contraceptiva si abortiva pentru spatierea sau limitarea
nasterilor
MORTALITATEA INFANTILA

Fenomenul demografic al aparitiei deceselor inaintea implinirii


varstei de un an inpopulatia nascutilor vii, intr- o perioada de
timp si intr- un teritoriu
Obiective Educationale:
- Masurarea mortalitatii infantile si juvenile cu indicatori
obisnuiti
- Identificarea pricipalelor caracteristici epidemiologice ale
acestor fenomene
- Aplicarea strategiei de interventie bazata pe notiunea de risc,
in ocrotirea sanatatii copiilor
CARACTERISTICI PARTICULARE

• Reactivitate particulara: sunt grupurile cele mai expuse la


boala/deces, datorita reactivitatii scazute fata de agresivitatea
factorilor de mediu si o receptivitate crescuta fata de boala
• Patologie specifica copilului, mai ales in primul an de viata
datorita insuficientei maturizari a sistemului imunologic de
aparare
• Copilaria reprezinta perioada in care se formeaza
comportamentele
MORTALITATEA INFANTILA

• Fenomenul demografic al deceselor 0- 1 an inregistrate in


populatia de nascuti vii, intr- o perioada data de timp si intr-
un teritoriu
• Indicator specific de masurare si descriere a starii de sanatate
a copiilor si in acelasi timp un indice sintetic al starii de
sanatate al unei populatii
INDICATORI UTILIZATI

• Rata mortalitatii infantile


• Mortalitatea infantila pe grupe de varsta
- mortalitatea neonatala
- mortalitatea neonatala precoce
- mortalitatea neonatala tardiva
- mortalitatea postneonatala
- mortalitatea perinatala
• Mortalitatea infantila pe sexe
• Mortalitatea infantila pe cauze medicale de deces
• Mortalitatile proportionale
FACTORI DE RISC

• I. Biosistemul mama- copil


- Care tin de mama:
- varsta( sub 19 ani, peste 35 ani)
- paritate
- avorturi in antecedente
- patologie generala si obstetricala
- accidente in timpuul nasterii
- Care tin de copil
- greutate mica la nastere
- sexul masculin
- rangul nou nascutului
handicapuri biologice( malnutritie, rahitism, anemie, malformatii, infectii)
FACTORI DE RISC

II.Factori care tin de familie


• - starea civila a mamei
• Familie dezorganizata
• Ninvelul scazut de instructie
• Venitul familiei
• Alcoolismul
• Familii cu domiciliu nestabil
III.Factori demografici
- Variatii in evolutia natalitatii si fecunditatii
- Planificarea familiala
NIVELUL SI EVOLUTIA MORTALITATII INFANTILE

Decesele sub un an isi continua tendinta pozitiva de


scadere.
Desi in scadere semnificativa:
• de la 26,9 la 1000 nascuti vii in 1990
• La 18,6%0 in 2000
• 12,0%0 in 2007
• 9,0%0 in 2012
• 8,5%0 in 2013
Rata mortalitatii infantile este printre cele mai mari pe
plan european
• Analiza regresiei ratei de mortalitate infantila inraport cu produsul
national brut pe cap de locuitor si cu ponderea cheltuielilor pentru
sanatate alocate din produsul national brut arata ca Romania are o situatie
mai nefavorabila decat tarile cu nivel al produsului national brut pe cap de
locuitor aproximativ egal cu al ei.
• Distributia mortalitatii infantile:
- in profil teritorial: mortalitatea infantila este mai mare in mediul rural
- pe sexe: se inregistreaza o supramortalitate masculina
- pe grupe de varsta: structura specifica modelului tarilor in curs de
dezvoltare- riscuri mari de deces
- predomina mortalitatea postneonatala( 70% din tot. decese infantile se
produc dupa implinirea varstei de o luna)
CAUZE DE DECES INFANTIL

• Bolile respiratorii
• Cauze perinatale
• Molformatii congenitale
• Bolile infecto- parazitare
• Bolile digestive
• accidentele
MORBIDITATEA POPULATIEI

FENOMENUL IMBOLNAVIRILOR IN POPULATIA UNUI TERITORIU


SAU A UNEI COLECTIVITATI
• CUPRINDE TOTALITATEA ASPECTELOR DE IMBOLNAVIRE
DINTR- O PERIOADA DE TIMP, EXISTENTE LA UN MOMENT DAT
SAU IN EVOLUTIE
• SURSE DE INFORMATII
• IN INREGISTRAREA SI CENTRALIZAREA BOLILOR SE FOLOSESC
DOI TERMENI: CAZUL DE IMBOLNAVIRE SI PERSOANA
BOLNAVA- EVENIMENTE PENTRU FORME DE EXPRESIE A BOLII
EVENIMENTELE SI FENOMENELE MORBIDITATII
Unitatea statistica de lucru Forma de prezentare si de analiza a
evenimentul morbiditatii( fenomenul)
A. Imbolnavirea
a) Cazul de imbolnavire
- Cazul nou -Incidenta
- Cazul existent -prevalenta
b) Cazul de imbolnavire cu pierderea
capacitatii de munca ce determina
absenteismul
- Cu incapacitate de munca cu durata -morbiditatea cu incapacitate
scurta temporara de munca
- Cu incapacitate de munca de lunga - morbiditatea cu invaliditate
durata sau definitiva

c) Cazul de imbolnavire ce determina - morbiditatea spitalizata


spitalizarea persoanei

d) Cazul de imbolnavire ce determina - mortalitatea specifica pe cauze de


decesul boala
INCIDENTA

• Cazul nou de imbolnavire: evenimentul aparut si depistat o


singura data pe toata durata bolii.
• Aprecierea(masurarea)nivelului fenomenului cazurilor noi de
imbolnavire se face raportand totalitatea acestor evenimente,
aparute si depistate intr- o perioada de timp, la numarul de
locuitori si colectivitati( supusi riscului de imbolnavire)
PREVALENTA

• Cazul existent de imbolnavire: evenimentul de imbolnavire


nevindecat si gasit in populatie la un moment dat sau care a
fost intr- o perioada de timp.
• Aprecierea(masurarea) nivelului fenomenului se face tot cu
ajutorul unnui indicator de frecventa, numit prevalenta sau
stare de morbiditate, raportand numarul cazurilor( noi+ vechi)
de boala existente la un moment de observare sau intr- o
perioada la nnumarul de locuitori ai teritoriului
PROFIL DE SANATATE

• Romania are un profil de sanatate specific tarilor dezvoltate in


sensul poverii relativ mari prin boli cronice dar acest panel
epidemiologic al bolilor cronice este mai nefavorabil decat in
alte tari ale Uniunii Europene.
• In realitate prevalenta crescuta a unor boli transmisibile
precum tuberculoza pulmonara, hepatita virala B si C si
prevalenta mostenita a HIV/SIDA explica de fapt dubla povara
a bolii in populatia nationala
PREVALENTA DIABETULUI ZAHARAT IN
ROMANIA IN PERIOADA 1990-2013
SISTEMUL SANITAR DIN ROMANIA

• Eurobarometrul publicat de Comisia


Europeana in iunie 2014 releva:
73% dintre romani
Vs
27% din media cetatenilor UE
Considera calitatea generala a serviciilor
medicale drept “proasta”
CALITATEA SI ACCESUL LA SERVICIILE DE SANATATE

DEPIND DE:
• ORGANIZAREA SISTEMULUI SANITAR
• FINANTATREA SISTEMULUI SANITAR
• RESURSELE UMANE SI TEHNOLOGICE
FURNIZORII DE SERVICII

• 12000 de medici de familie


• 3000 de cabinete in ambulatorul clinic de specialitate
• 1500 de laboratoare de investigatii paraclinice
• 14000 de medici dentisti
• 300 de furnizori de ingrijiri la domiciliu
• 7000 de farmacii
• 450 de spitale