r

MINISTERUL TRANSPORTURILOR
SI TELECOMUNICAŢIILOR
D E P A R T A M E N T U L ( A H O R FERATE

Pentru uz intern

ÎNDRUMĂTORUL
PENTRU REVIZIA
Şl Î N T R E Ţ I N E R E A
LUCRĂRILOR DE ARTĂ

1960

E D IT U R A T R A N S P O R T U R IL O R ŞI T E L E C O M U N IC A Ţ IIL O R
 P en tru a se asigura co n tin u ita te a şi siguran ţa c ir c u la ţie i
tre n u rilo r fârd lim ită ri şi r e s tric ţii de v it e zd şi do tonaj,
p e n tru o u tiliz a re m ai bunâ a lu c r ă r ilo r de artă şi p en tru a
se m ări durata lo r de s e rv ic iu , toate lu c ră rile de artă tre b u ie
m e n ţin u te co n tin u u In bună stare p rin s u p ra vegh erea şi r e v i­
zia lo r p e rio d ică şi p r in tr -o în tre ţin e re a c tiv ă şi ş tiin ţifică .
N u m a i a stlel p oa te l i respectată una d in s a rc in ile fun da m en­
tale s ta b ilită de R e g u la m e n tu l de e x p lo a ta re tehnică, in cure
se p re v e d e că „ p re v e n ire a a p a riţie i o r ic ă r o r d e le c te tre b u ie să
fie p re o cu p a re a p rin cip a lă în m unca p e rs on a lu lu i răspunză­
to r p en tru în tre ţin e re a c o n s tru c ţie i sau in s ta la ţie i re s p e c tiv e ".
L o c u rile unde s-ar putea i v i s tric ă c iu n i tre b u ie d e s c o ­
p e rite din tim p, a n tic ip în d apa riţia lo r p rin Juare de m ă­
s u ri p re v e n tiv e , iar a tu n ci c în d se constată d e fe cte, acestea
tre b u ie să fie înd epărtate în tim p u til în ca d ru l în tr e ţin e r ii
cu re n te .
Munca p e rs o n a lu lu i însărcinat cu în tre ţin e re a lu c ră rilo r
de artă c o m p o rtă două taze im p o rta n te :
1) D epistarea p re v e n tiv ă a d e fe c te lo r p rin r e v iz ii p i't io -
d ic e s ta b ilite pe baza un ui p ro g ra m b in e studiat.
2) În lă tu ra re a la tim p a d e fe c te lo r p rin lu c ră ri de în ­
tre ţin e re .
în d ru m ă to ru l de fapt tratează p ro b le m e de r e v iz ie şi
în tre ţin e re a p o d u rilo r, tu n e lu rilo r, te ra s e m e n te lor şi lu c ră ­
r ilo r de apărare şi co n s o lid a re a te ra s a m e n te lo r ( d ig u ri, Ijo -
ra je, p e re u ri, saltele, p la n ta ţii, z id u ri de s p rijin , d re n u ri,
şan ţu ri e le .). A i c i sîn t arătate . s co p u l lu c ră rilo r de artă în ­
c o tr o tre b u ie în d repta tă atenţia la re v iz ia lo r, ie n o m e n e le
c e iau naştere la apa riţia d e fe c te lo r, m od u l de p re v e n ire şi
c ă ile p ru c tic e p en tru în lă tu ra rea lor.

3
 N e t r x lit t h 'i şl u tilita te a în d ru m ă to ru lu i in fo rm a p re ­
zentată m i i n u l ta t d in la p tu l că lite ra tu ra de s p e cia lita te
d>' c u i•' s<* dispune tratează aproupe e x c lu s iv p ro b le m e le de
co n s tru c ţii ale lu c ră rilo r de artă şi prea p u ţin sau d e lo c
p ro b le m e le r e v iz ie i i i În tre ţin e r ii lor.

L u cra rea a fost ela b ora tă de :

In g . N . C lo c lrla n . . . C o o rd o n a re a şi re v iz ia gen era lă

Irig. V . G him băşeanu . . . P o d u ri

In g. D. T e o d o re s cu . . . T u n e lu ri

In g. I. P o ta rim c h in . . . T cra sa m en te şi lu c ră ri de artă

p en tru apărarea şi con s olid a re a
lo r.

M a te ria lu l care a s e rv it la a lcă tu irea în d ru m ă to ru lu i a

fost extra s d in m anu alele de s p e cia lita te e x is te n te la n o i în
tară, c o m p le ta t cu În d ru m ă ri p ra c tic e a cu m u la te d in e x p e ­
rien ţă şi c u u n ele tabele o rig in a le şl gru p a t p c g e n u ri de
lu cră ri.
C on sid eră m că p rin c o m p le x ita te a p r o b le m e lo r pe ca re le
tralca/â în d ru m ă to ru l de fa(ă va fi de re a l lo lo s În tre g u lu i
p e r s o n a l c a re are sarcin a de a la c e re v iz ia şi În tre ţin e re a
lu c ră rilo r de artă.
Ing. N. CIOCIRLAN

Ing. I. PO/AR/MCI/W

4
 PARTEA l NTf l
RF.VIZ1A T E H N IC A A L U C R Ă R IL O R DE A R T A

Se numeşt r e v iz ie tehnică la poduri sau la a lte lucrări

d e artă v e r ific a r e a amănunţită făcută de o rg a n e le teh n ice de
sp ecialitate a tuturor ele m en telo r co n stitu tive ale unei lucrări
de artă, cu scopul de a constata starea lor, d e a d escoperi la
timp toate d e fic ie n ţe le şi de u p reven i o rice degradare, astfel
in cit circu la (ia să fie asigurată fără întreru p ere şi cu v it e z e le
prescrise.
R e v iz iile teh n ice la lu crările de arlă se execu tă la ter­
m en ele şi de că tre personalul fix a t în Instrucţia pentru ter­
m en ele şi ordinea re v iziilo r.
tn afară d e aceste r e v iz ii teh n ice fix a te pentru instrucţie,
se ruai execu tă r e v iz ii teh n ice de ordin, de că tre personalul
tehnic de ca lific a re superioară din cadrul s e c ţiilo r d e în tre­
ţinere, se c ţiilo r de poduri, s e r v ic iilo r de în treţin ere reg ion a le,
D ire c ţie i în treţin erii şi Institutului de proiectări.
R e v iz iile tehnice trebu ie făcu te la toate lu crările de artă
şi a n u m e :
— poduri j
— tu n e lu r i;
— terasam ente p e riclita te şi lucrări de apăsări şi c o n s o ­
lidări de teram ente.
Pentru a v e n i în ajutorul personalu lui care prin fu n cţiile
c e ocupă şi sa rcin ile pe care le prim eşte are o b lig a ţia de a
fa c e r e v iz ii teh n ice la lu crările de artă, se arată m ai Jos păr­
ţ ile co n stitu tive mai im portan te asupra cărora treb u ie să se
insiste m ai mult, precum şi d e fe c te le care se pot iv i şi care
trebu ie id en tifica te şi urm ărite cu o ca zia r e v iz iilo r tehnice.

5
 CAPITOLUL 1

R F V IZ IA T E H N IC A A P O D U R IL O R

La r e v iz ia tehnică a unui pod, treb u ie avu t In v e d e r e

podului, v e rh im e a lui, m aterialul din care este con*
struit şi m odul cum este construit.
fin in d seama d e a ceste ca racteristici, se d eoseb esc urm ă­
to a re le telu ri de poduri :
— podu ri p r o v iz o r ii;
— poduri s e m id e fiu itiv e cu ca racter p r o v iz o r iu ;
— poduri se m id efin itiv e j
— poduri d e fin itiv e : m etalice, dp zid ă rie şi tubulare.

A . P O D U R I P R O V IZ O R II

In g en era l pod u rile p ro v iz o rii sint ex ecu ta te cu infra-

structurUe din lem n, iar suprastructurile fie din lem n, fie
«lin g rin zi lam inate, pach ete de şine etc.
Prm natura şi m odnl lor d e construcţie, aceste poduri sînt
expu se la d egra d ă ri prem ature sau accid entale, din care
t r e v i z i a lor tehnică trebu ie să fie rigu ros făcută in ter-
u ieiiele p revă zu te d e instrucţii.

%1. INFRASTRUCTURA

După modul d e constru cţie al intrastructurii se deosebesc:

— Infrastructura din s tiv e ;
— infrastructura din ca p re ■,
infrastructura din p ilo ţi bătuţi ;
— ini restructura din căsoaie.

I)
 1) Infrastructura din stive

S tiv e le slnt grin zi sau tra verse din lemn, aşezate In stra ­
turi jo a n tiv e şi suprapuse perpen dicu lar un strat peste altul.
Pentru a se îm piedica alunecarea stratu rilor în tre ele, se so­
lid a rizează prin d om u ri şi buloane, sau cel puţin prin scoabe.
La re v izia tehnică se v o r a v e a în v e d e re u rm ătoarele :
— stabilirea terenului pe care sint aşezate s tiv e le , res­
p e c tiv poziţia şi stabilitatea s tiv e lo r (să nu fie deplasate sau
în clin ate) i
— dacă am plasam entul s tiv e lo r este pe teren slab sau
intr-un curent d e scu rgere al apelor şi deci există p erico l de
a fu ie re a terenului sub stiv e ;
— dacă m aterialul din s tiv e este în bună stare şi dacă
din cau/a ced ă rii unor elem en te nu sînt so licita te prea mult
a lte le ;
— dacă ele m e n te le s tiv e lo r sint co rect m ontate pentru a
putea prim i şi repartiza uniform sarcinile,-
— se v a ob serva daca ele m en tele com p on en te ale s tiv e lo r
sin t so lid a riza te între e le cu scoabe, buloane, dornuri etc.,
a stfel ca să se gara n teze stabilitatea lor ;
— dacă p ern ele de rezem are a g rin zilo r pe s tiv e sînt
m ontate co re ct fată de poziţia s tiv e i şi dacă sînt în bună
stare.
In cazul p ern elor de form ate din mai m ulte p iese ansam -
biate, se va v e r ific a justa lor aşezare, în măsura d e a se a-
sigu ra atit rezistenta c ît şi stabilitatea lor.

2) Infrastructura din capre

C a p rele slnt cadre din lemn, sim ple sau duble, aşezate
v e r tic a l şi în g en era l d irect pe păinînt, care descarcă o In fra ­
structură (plin ă, cu lee sau p alee) defectă. La r e v iz ia ce li se
fa ce se v o r observa, urm ătoarele :
— stabilitatea caprelor, dacă nu prezintă în ch lin ări sau
d e n iv e lă r i;
— p o ziţia ca p relor fată de cu renţii de apă şi scurgerea
apelor, în special cind ca p rele sînt aşeza te pe păm înt fără
b locu ri de beton (se v o r lua măsuri de d e v ie re a apelor şi
a sigu rare a ca p re lo r) ;
modul cum sint p ro teja te ca p re le contra gh eţu rilor,
dacă există spargheţi şi care este starea l o r ,-
✓
7
 existenţa lu lu ror pieselor din com ponenţa caprei (tălp i,
babe, popi, con travin tu ri, m oaze), precum ş i m odul d e prin­
dere o acestor piese Intre e le i
existenţa tuturor b u loan elor de prindere, tiran ţilor
$1 a p iu liţelo r precum şi modul lor de strîn gere ,
starea m aterialului din care sint co n fe cţio n a te ca-
pr Ir*.
In rea zem ele interm ediare, nu slnt adm ise capre sim ple,
m i r lu crează independent pentru fie c a re d esch id ere în parte.
\ ce ste capre treb u 'e sa fie so lid a riza te coresp u n zător pentru
<i Juca în mod just rolu l ur.or palee.

3) Infrastructura din p ilo ţi bătuţi

Din pilo ţi se fac in g en era l infrastructuri la pornirile pro-

vi/ o iii, In care caz sint din lemn rotund. M a i rar se fo losesc
p iloţi din beton armat sau meUiI, în ca re caz podul are ca-
racter d e fin itiv.
Infrastructura form ată din p iloţi poartă denum irea g e n e ­
r a li de oalee, ca re pentru o mai bună stabilitate a re piloţi
I m » naţi paralel cu axa liniei, numiţi p ilo ţi de frinare, sau
por|<pudir ular pe a xa lin ie i, numiţi piloţi de stabilitate.
l.o fr e e t u r e t i ce se face unor asem enea construcţii
vor nb srrya u rm ă to a rele :
- - Existenta tuturor p ilo ţilo r ceruţi d e sistemul de alc
tin-e al reazem ului (c u lc e sau p a lee) atit In ce p riveşte piloţii
de rezistenţă) cit şi cei de stabilitate sau frinare.
Daca toţi p ilo ţii la palee, culee, arip i se m enţin cu
>.yt suf.cieutâ in pă irln t sau sînt subspălaţi si tn c e măsură,
cidf-.i s-au produs cedări sau d e n ive lă ri intre ei etc.
Podu rile p r o v iz o rii cu p a lee de lemn, prin însuşi felul
lor de construcţie, sint în m od particular expuse la a va rii sau
>11 »tîn g eri la trecerea apelor mari. P ă rţile c e le mai expu se sint
p .ileele din cursul principal al apei ca re pot fi afuiate.
Pentru a se urmări va ria ţia fundului, se va la ce la
fie ca re pod p rovizo riu un p rofil longitudinal prin axul p o­
dului, m portindu -se c o te le fundului la n iv elu l su perior al tra­
verselo r. Se v o r lua utîtea cote cîte v o r li necesare pentru a
a vea o cit mai bună rep rezen tare a co n figu ra ţiei tundului a l­
biei. In timpul şi după trecerea apelor mari se v o r măsuri din
noa c o te le fundului ori de cite ori va fi necesar, iar p ro filu rile
obţinu te se vor com para cu profilu l in iţial pentru a se urmări
va riaţia co te lo r fundului. A tît p rofilu l in iţial cit şi p rofilu l
cel m ai pericu los obtinut se v o r tre c e în cartea podului no-
tindu-se d a tele cind au fost obţinute. La fie c a re viitu râ *i
cpl puţin de două ori pe an (prim a vara, a doua toam na) se
vor măsura din nou a din cim ile albiei, iar p ro filu rile obţinu te
se v o r în scrie cu data lor în cartea podului pentru a le urnu'iri
in timp va riaţia n iv elu lu i fundului,
— Pe una din p a lee le mai fe rite ale podului, la adăpost
Je gheţuri sau flota n ţi se va fixa o m iră ve rtic a lă , gradată cu
j vopsea rezistentă la spălare, pe ca re să se poată citi bin e
înălţim ea n ivelu lu i apei deasupra etiaju lu i. C o te le m axim e ale
n ivelu lu i si d a tele tin d au fost ob serva te se v o r în scrie suc­
ce s iv în cartea podului.
— La p o d u rile p r o v iz o rii mari, la ce le m ai expu se a filie ri­
lor şi la c e le du bioase in ceea ce p riv eşte fişa p ilo ţilo r sau
suficienta d esch iderilor, iu perioad a apelor mari se v a fa ce
o su p ra vegh ere continuă, m ăsurîndu-se in fie ca re zi c o te le
fundului pentru a se putea lua la tim p m asurile necesare.
— G radul de pu trezire al p ilo ţilo r in d ife rite secţiuni de
la încastrarea lor în pămint şi pînă la e le m en tele ele reze­
ma re şi în special In zona v a ria ţie i regim ului de u m iditate (în
a lb iile m ajo re cu stratificaţii filtrante, zona v a r ia ţie i de um i­
dita te se va considera de la n ivelu l h id rostatic în sus).
— Existenţa şi starea tuturor ele m en telo r de so lidaritate
între piloţi, precum şi a pieselor de rezem are şi de con tra ­
vin tu ri.
Existenţa tuturor bu loa n elor de prindere, a tira n iilor,
precum şi modul lor d e strîngere.
— Existenţa şi starea elem en telor d e rezistenţă şi de r e ­
p a rtiţie intre ca p etele p iloţilor.
Existenţa şi p o ziţia exactă a pernelor pe care reazem ă
g rin zile (u rşii), precum şi asam blarea lo r pentru a garanta re­
partiţia şi stabilitatea.
— Starea p ilo ţilo r şi a căptu şelilor cu rol de a prelua
îm pin gerea păm întului din spatele cu leelor şi a a rip ilo r din
lem n. De asem enea se v a v e r ific a sistem ul de co n tra vitu ire
sau ancoraj, precum şi starea m a teria lelor d e la aceste d is p o ­
z itiv e de sp rijin ire a păm întului. In cazul p a le e lo r în alte unde
p ilo ţii bătuţi se prelungesc cu capre sim ple sau eta je, se v a
ce rceta in plus starea tălp ilor de reazem pentru fie ca re eta j
iu parte, precum şi ve rtic a lita tea întregu lu i sistem de r e z e ­
mare.
Starea g en erală a spargheţu rilor, a c o lo unde există.

9
 Situaţia scu rgerii a p elo r pe sub pod in raport cu pa-
le e le şi anume :
să nu fi apărut intre tim p curenţi o b lici ca re să so­
licite* p a lee le in m od d e ia v o ra b il ;
să nu se fi schim bat intre tim p d irecţia curentului
principal, astfel Incit acesta să curgă paralel cu axul podului
şi d eci p a lee le şi cu lee le să fi c o lic ita te transversal.
— Existenta m a teria lelor flo ta n te cure se proptesc in rea­
zem e sau sînt in c ilcite intre p ilo ţi (ca re vo r trebui desprinse
şi îndepărtate).

4) Infrastructura din căsoaie

C ă soa iele sint chesoane deschide din lemn, bine încheiate

la co ltu ri şi umplute cu piatră brută. Ele sfnt fo lo s ite in loc
d e p a lee din lem n, In cazul podu rilor p ro v izo rii.
La cercetarea lor sint de ob serva t u rm ătoarele :
— Dacă m aterialul lem nos (M ie, dulapi) din care este con­
fecţion a tă căsoaia (chesonul), co n solid ă rile d e lem n sau fier
la colţu ri şi îm bin ările sînt în bună stare.
— Dacă p ereţii in teriori cu rol de a consolida p ereţii e x ­
teriori nu slnt putrezi şi pot să mai asigure redeform area pe­
reţilor ex te rio ri.
— Existenţa şi starea elem en telor com p on en te a le p er­
n elor d e rezem are.
— Dacă nu ex istă golu ri sub pernele de reazem şi, in
caz a firm ativ ca u zele care produc a ceste golu ri.
— Starea spargheţu rilor dacă există, sau a p â rtilo r ascu­
ţite rtle că so aielor ra re servesc în acest scop.
— Dacă pe perim etru l e x te rio r al câsoaiei la bază, piatra
in form ă de brlu este asigurată contra eroziu n ilor apei, aşa
Incit firu l principal al apei să nu am eninţe cu erod area fun­
dului.

§ 2 SUPRASTRUCTURA
După natura şi m odul de construcţie, suprastructura pro­
v iz o r ie poate f i :
— din g rin zi de lemn (u rş i) ;
— din pachete de şine cu traverse rezem ate ;
— din pachete de şine cu tra verse atirnate ;
din grin zi m etalice (lam in ate sau n it u it e );
— din tabliere m eta lice d em on tab ile (sistem Roth W a g -
n e r K ohn etc.).
 5) E lem en te com une la toate suprastructurile

Cu o v a zia r e v iz iilo r tehnice sc v o r fa ce u rm ătoarele c o n ­

statări care sint com une la toate suprastructurile arătate
m ai s u s :
— Starea n iv elu lu i lin ie i pe pod şi in afara podului.
— M od u l de prindere, distanţa şi starea tra ve rselo r sp e­
c ia le pe pod şi a ce lo r d e la ca p e te le podului.
— Dacă supraînălţarea existen tă la podu rile in curbă c o ­
respunde razei şi v it e z e i re s p e c tiv e a lin iei.
— Existenţa şi starea p la tela jelp r, a trotu arelor şi a p a ­
rap etelor.
— Existenţa şi m odul de prin d ere a contraşinelor, n iv elu l
şi p oziţia lo r faţă de şine.
— Dacă ex istă jo a n te în ca le in dreptul rea ze m elo r care
trebu ie să fie elim inate.
— Dacă axa podului (a x a de sim etrie a g rin zilo r de sub
c e le două fire ale c ă ii) co in cid e cu axa lin iei sau este in lim ita
to lera n ţe lo r adm ise d e instrucţie.
— Dacă su p ra feţele o rizo n ta le a le p ieselor sau lo c u rile în ­
ch ise In form ă de cutii, la noduri sînt curăţate de m urdărie
(praf, zgură, pămint. v e g e ta ţie etc.).
— Dacă la podu rile păzite sau la c e le din a p rop ierea can ­
toan elor, există şi sînt co m p lete in sta la ţiile contra in cen d iilor,
In special, la podu rile m ai mari de 100 m (lă z i de nisip, bu­
toa ie cu apă, căngi, topoare, tirn âcoap e etc.).
— Prezenţa în stare reglem en ta ră a in d ica toa relor de
restricţii şi dacă se respectă restricţiile.
— Dacă se fa r în m od co n ştiin cios r e v iz iile prescrise d e
instrucţii şi dacă m odul d e În treţin ere curentă este co re s­
punzător.
Ţ in in d seam a de particu la rită ţile fiecăru i fe l d e supra­
structură, la c e rc e tă rile ce se fac se v o r a v e a în v e d e re in d i­
c a ţiile date la fie c a re din tre ele.

6) Suprastructura din g rin zi de lemn

La astlel de suprastructură se va ob serva :

— D eschiderea teoretică, numărul şi dim ensiu nile g r in ­
z ilo r (u rş ilo r) în raport cu schema adm isă pe lin ia resp ectivă.
— Starea m aterialului, dacă nu prezintă crăpături sau
Început de pu trezire şi in g en era l dacă mai păstrează in te ­
g rita te a d e rezistenţă şi com ponenţă conform proiectulu i.

11
 Starea p ie se lo r m etalice de legare, îm binare etc.
l)<M.i p ă rţile din lemn sint p ro teja te contra cărbu n ilor
•ip int>l i c pot («id ea de pe grătarul lo c o m o tiv e lo r.

7) Supraflructura din pachete de şine cu tra ve rse rezem ate

1 a astfel de suprastructura se v a ob serva :

M odul de aictâtu ire şi solid a riza re al pach etelor de
şine, numărul şinelor, tipul lor şi deschiderea teoretica, în
raport cu schema lin iei si cu v iteza de circu la ţie admisă.
T reb u ie respectate strict p rescrip ţiile planurilor lip
l.P.T.Tc.C .C . pentru d iv e rs e le deschider, planuri care au fost
d ifu za te la d ire c ţiile region a le.
— M od u l d e rezem a re a pach etelor de şine pentru a fi In
p erfectă concordanţă cu p rescrip ţiile p roiectelor, în special să
fie asigurat n ivelu l şi stabilita tea pach etelor, a til in plan v e r ­
tical cit şi in plan orizon tal.
— Dacă axa de sim etrie a p a ch etelor de şine corespunde
cu axa lin iei pp pod sau este în lim ita to lera n ţe lo r admise.

8) Suprastructura din pachete de şine cu tra ve rse atirnate

La r e v iz ie se va observa : '
— Dacă ex ecu ţia corespunde plan u rilor aprobate.
— Sistemul d e prin d ere a p a ch etelor de şine p e reazem e
şi modul de suspendare a tra ve rselo r căii de p a ch etele d e şine.
— M odu l de a lcă tire si so lid a riza re a p a ch etelor d e şine
şi d esch id erile reale pentru a nu depăşi p re scrip ţiile p roiect-
telor.
— Sistemul de sp rijin ire a pămintului In sp aţiile p ro te ­
ja te do acest sistem de p o d ele şi dacă m aterialul lem nos este
In bună stare şi asigură buna sp rijin ire a păm întului.
— Sleirea tra ve rselo r suspendate de pach etele d e şine (să
nu fie crăpate sau cu inceput de putrezire, n efiin d adm ise ast­
fel de tra verse),
Se va da o a ten ţie d eosebită tra verselo r care servesc de
reazem pentru pach etele de şine, atit din punct de v e d e re al
stării tra verselor, cit şi din punct de v e d e re al rezem ării lor pe
terasam ent, urm arindu-se m enţinerea n iv elu lu i orizontal pe
am bele fire.
A< est fel d e suprastructură se foloseşte numai in cazuri
e x cep ţio n a le, cind înâlţim ed sup pod este prea m ică şi nu
perm ite execu tarea unei astfel de suprastructuri. In acest si-

12
 d e lucru podul este form at din pachete d e şuie aşezate
|)i* tra versele din lin ie situate în sp atele cu leelor, iar în d re p ­
tul nodului tra ve rsele sint atirnate de pach etele d e şine prin
log.ituri m etalice speciale.

'») Suprastructura din g rin zile m etalice (la m in ate sau nituite

La re v izia acestui sistem d e suprastructura se va ob serva :

— C om punerea sistemului de g rin zi care alcătuiesc ta-
blierul m etalic, numărul g rin zilo r, profilul, lipul d e grinda
si deschiderea teoretică, să corespundă schem ei admisă pe
linia respectivă.
— Sistemul d e asam blare a g rin zilo r, prezenta tuturor
p ieselor com ponente, poziţia şi starea lor. Dacă butoanele
slnt strinse.
— Existenta şi starea ju gu rilor de solid a riza re a g rin z i­
lor de pe un fir. precum şi a p ieselor de so lid a riza re intre
g r in z ile din am bele fire. precum şi respectarea distantei de
te l mult 1,50 m intre juguri. De asem enea existenţa şi starea
< on trafişelor (p ro p te le lo r) la ca p e te le grin zilo r.
— Poza tra ve rselo r de pod, starea şi prinderea lo r d e
g rin zile m etalice. Se v o r elim ina toate cazu rile in care lipsa
d e păsuire a tra verselo r p e g rin zile m etalice se co rectea ză cu
pen e Intre tra ve rse şi grinzi.
— Existenta sp atiilor prescrise in tre ca p etele g rin zilo r şi
d is p o z itiv e le de o p rire a le păm întului şi balastului, precum şi
intre ca p etele g rin zilo r de la două deschideri su ccesive.
M odu l d e rezem are al g rin zilo r, pentru a fi in per-
lectă concordantă cu prescrip ţiile p ro ie c te lo r şi asigurarea
nivelu lui.
Existenta şi starea parafum urilor, In cazul podu rilor
de încrucişare sau p asajelor superioare, in special a co lo unde
lo c o m o tiv e le staţionează sau fac m anevră sub pod.

10) Suprastructura din tab llere m etalice dem onta bile

La r e v iz ie se va u rm ă r i:
— Existenta şi starea tuturor elem en telor constru ctive.
— Existenta şi strin gerea bu loanelor de asamblare.
— E lem entele podului să nu prezinte lovitu ri sau in-
d oitiţri (v o a lă ri).
— Sfigeata elastică a tablierulul, care nu trebu ie sa lie
mai m are ca L^750 (ca la ta b lierele d e fin itiv e — S T A S 1911-54

13
/
poz. 3.91), iar in planul orizon tal tălp ile tablierulu i sa nu
p rezin te coturl, Pod u rile d em on tab ile au o săgeata (burtă)
chiar sub greu ta te proprie, Intrucil la m ontarea ta b lierelo r de-
m on lu bilc nu se va da contrasăgeată. T a lp a interioară se va
m onta orizon tal ; dacă se dă contrasăgeată la m ontare, nu se
m ai p o trive sc g ă u rile ele m en telo r ce trebu ie im binate şi nu se
mai pot in trodu ce bu loa n ele de solidarizare. Din această cauză
după dem ontarea sch elei de m ontaj săgaata perm anentă pro­
du ce în c o v o ie re a tălpii In planul v e rtic a l (tabliferul a re burtă).
La d esch id erile m ari această d eform a re este clar v iz ib ilă cu

och iu l liber. Lim ita d e — pentru săgeata elastică arătată la

/Jv
punctul 4 se m ăsoară de la p o ziţia tălp ii luata sub sarcina per­
manentă, deci e x c lu s iv săgeata perm anentă luată d e tablier
la rid icarea d e pe schela de m ontaj.
— Starea şi p oziţia reazem elor.
— Dacă gabaritul d e liberă trecere este asigurat, in caz.
con trar se va tine seam a de dim ensiu nile rea le la transporla-
tu rile cu în cărcătu rile ce depăşesc gabaritul de încărcare.
—• Dacă nu uu prins rugina unele elem en te şi in special
b u loa n ele de asam blare.

B. PO D U R I S E M ID E F IN IT IV E C U C A R A C T E R
P R O V IZ O R IU

11) In dicaţii g en era le

Pod u rile se m id efin itiv e cu caracter p ro v izo riu sint acelea

la ca re suprastructura este p ro v izo rie , iar infrastructura este
d e fin itiv ă , dar mai există cel puţin o p a lee p ro v izo rie . R e v i­
zia infrastructurii d e fin itiv e se fa ce la fe l ca la pod u rile sem i­
d e fin itiv e , iar a c e le i p ro v izo rii, ca şi a suprastructurii, se tace
ca la podu rile p ro v izo rii.

C. PO D U R I S E M ID E F IN IT IV E

P o d u rile se m id efin itiv e au infrastructura construită in

stare d e fin itivă din beton, beton armat, cărăm idă sau z id ă rie
din piatră, iar suprastructura p r o v iz o rie din g rin zi de lemn,
pach ete de şine, din g rin zi m eta lic e sau ta b liere dem ontabile.

14
 5 3. INFRASTRUCTURA

12) In dicaţii g en e ra le

R e v iz ia tehnica se fa ce v e r ilic în d u - s e :
— M ăsu rile luate p rivin d scurgerea apelor pe sub poduri
si p o sib ilită ţile de a fu iere descrise la pct. 3.
— Dacă zidăria din culce, pile. cuzineţi, aripi, rad iere sau
sferturi de con este In stare bună şi nu prezintă fisuri, d is­
locări, degra d ă ri sau tasări r a r e produc crăpături In pă rţile
com ponente a le infrastructurilor sau am eninţă stabilitatea şi
siguranţa lor identificîndu -se cau zele şi ev o lu ţia lor.
— Dacă rostu irea zid ă riei de la culee, pile, aripi, sferturi
de con sau ra d iere nu este degradată sau nu a re lipsuri.
Daca nu există in filtraţii d e apă in cu lee sau aripi
care să indice reaua fu ncţion are sau infundarea drenu rilor
din spatele acestora şi dacă a ceste in filtraţii nu sint din ape
a g r e s iv e care pot cauza degradarea prem atură a zid ă riei, pe
lîngă efectu l Îngheţului şl desgheţului.
— Dacă apele, in am onte şi a va l de pod, au asigurată
scu rgerea norm ală, fără pericol de atacare a p ârtilor co m p o­
nente a infrastructurii sau d e co lm a tare a lum inii podului.
— Dacă lu crările d e apăsări ex isten te la pod lucrează in
co n d iţl ifa v o ra b ile pentru pod.
D acă zidăria sau stratul d e param ent nu prezintă
crăpături, dislocări sau degradări, iden tificîn d u -se cau zele.
— Dacă d e fe c te le constatate ca re nu pot fi înlătu rate In
cadrul d irecţiei reg io n a le slnt ţinute sub su p ra vegh ere şi au
fost luate măsuri de con solid are p r o v iz o rie in ve d e re a asigu ­
rării circu laţiei şi a construcţiei.
Dacă p ern ele de rezem are pe cu lee sau p ile sînt aşe­
zate conform Instrucţiunilor din proiect şi reazem ă just p e
suprafaţa Io t .
— Dacă p o ziţia infrastructurilor este perfectă şi nu p re­
zintă înclinări, tasări sau deplasări de la p oziţia lor iniţială.
— Dacă d ren u rilo şi barbacanele din sp atele c u le e lo r
sau a rip ilor lucrează in bune condiţiuni, sau sînt înfundate.
— Dacă zid u rile de gardă sint în bună stare, nu sînt
im pinse şi d egra d a te d e g rin zile tablierului, o ri de umplutura
şi balastul din sp atele lor.
— Dacă se fa ce m ăsurarea profilu lu i a lb iei Ia pod u rile
peste ape cu rgătoare şi dacă m ăsurătorile se ţin la curent.

15
 Dacă iiu ex istă adunate şi proptite in zid ă rie prodului
corp u ri plutitoare, gu n oaie sau a lte deşeuri care îm piedica
scu rgerea apelor. De asem enea dacă izolarea cap a celor la ca-
m erlle dc mine asigură perfect nepătrundereo a pei in interior.
Dacă nu staţionează apa deasupra cu zin eţilor sau a
z id ă riilo r pe care sînt aşezate p ern ele de lemn.
Dacă slnt scări de acces pentru rev izia infrastructurii.
Dacă în rostu rile zid ă rie i nu a crescut v e g e ta ţie .

§ 4. S U P R A S T R U C T U R A

13) In dicaţii g en e ra le

Suprastructura podu rilor s e m id efin itiv e este in gen eral

asem ănătoare suprastructurii de la pod u rile p ro v izo rii, adică
poate fi din grin zi de lemn, pachete de şine, grin zi m etalice
lam in ate sau nituite sau din ta b liere dem ontabile.
R e vizia tehnică a acestor stuprastructuri se v « fa ce după
cum s-a arătat la suprastructurile podurilor p ro v izo rii.

D. PO D U R I D E F IN IT IV E

Podu rile d e ifn itiv e au atlt infrastructura cît şi suprastruc­

tura cu caracter d e fin itiv , in d iferen t de m aterialul fo losit la
construcţie. Ţ in în d seam a de natura m aterialului şi d e form a
suprastructurii, pod u rile d e fin itiv e se grupează in :
— m etalice,
— de zid ă rie (dalate, cu grin zi p reten ision ate sau
sim ple, boltite, o v o id a le etc.),
— tubulare,
— din lemn (p o d u rile din lemn cu ca racter d e fin i­
tiv sînt pe ca le de d ispariţie şi în o ric e
caz, pină la înlocuirea lor com pleta, se
v o r trata ca p ro v izo rii).

§ B. PO D U R I D EFIN ITIV E C I T A H M E R E M E T A LIC E

Podu rile cu suprastructură m etalica au infrastructura d e­

fin itiv ă din beton, cărăm idă sau piatră (m ai rar m etalică), iar
suprastructura m etalică din fia re p rofilate nituite sau sudate.
La v e r ific ă r ile ce se fac la a ceste poduri, trebu ie observat:

16
 14) Infrastructura

La v e r ific ă r ile ce se fac infrastructurii se v o r respecta in­

d ic a ţiile date la re v izia tehnică a infrastructurii podu rilor
M ir i d e fin itiv e (pct. 12).

15) Suprastructura

R e vizia tehnică a suprastructurii m etalice se v a fa ce eo n ­

ii»- m instrucţiunilor.
Se indică in m od special urm ătoaj-ele e x tr a s e :
— Starea norm ală a g rin zilo r principale — sâ nu ail>ă
deform a ţii din cauza flam bajulu i (şerp u irilor In plan orizon tal).
Starea norm ala a g rin zilo r cu inim ă plină — să nu fie
i • Laic din cauza distanţelor prea m ari intre c o rn ie re le de
i i'.ririre verticala sau orizontală.
— Starea norm ală a tălp ilor cu inim ă dublă com prim ate
a l» g rin zilo r principale, precum si a m ontan ţilor şi a d ia go-
. îelo r com prim ate a le g rin zilo r cu zăb rele (sâ nu aibă părţi
coi stitu tive a le barelor d eform ate din flam baj, din cauza in-
îlic ie n ţe i solid a riză ri prin plăci şi zăb relu ţe sau dia fra gm e
i v îsversa le).
— Starea norm ală a tălp ilor su perioare a le lo n je ro a n e lo r
cîn d lipsesc platbandele — să nu aibă în d oite sau plesnite
aripile c o rn ierelo r sub apăsarea tra verselor. De asem enea în
i azul prin d erii tra verselo r cu buloaue v e rtic a le , g ău rite în
• 'ip ile o rizo n ta le ale co rn ierelo r sa nu fie mult o v a liz a le .
— Să nu e x is te p iese com ponente fisurate sau crăpate,
.1 este d e fe c te apărînd mai des la prinderea d ia g o n a le lo r de
m see, iu tălp ile g rin zilo r cu z.ăbrele precum si In co rn ie re le
■I - prin d ere a lo n je ro a n elo r de antretoaze.
— Sa nu e x is te p iese în d oite prin izbire, acestea întllnin-
i 1 i e mai des la m ontanţi şt ran fortu rile lor, d ia g o n a le şi
iţjlelc superioare, precum şi la ran fortu rile su p erioare Intre
i ■ ntanti şi rig le le superioare.
— Sii nu ex is te în c o v o ie ri sub greu tatea p ro p rie la con-
11<i v io lu rile su perioare orizo n ta le precum şi la c e le dintre
hm jeroane.
— Sa nu ex iste nituri lipsă sau slăbite, în spec ial la prin-
<!erea d ia g o n a lelo r la noduri, la prinderea a n tretoa zelor de
'ir in z ile prin cip a le sau a lo n je ro a n e lo r de antretoaze, la intre-
U ie r e a dia gon a lelor, precum şi la încrucişarea contravîntu -
i i lor.

2 — tndr. rcv. şi intreţ. lucrărilor artă 17

 Sâ nu ex iste gu n oaie sau a lte d e p o zite d e m urdări!
d ep ozitate pe pă rţile com ponente a le tab lierelor, iar scurgerea
apelor din lo c u rile in form a de cutii să fie asiguratei.
P iesele m etalice să nu fie ruginite, sau să prezin te
m ilu ir i d e rugină sau vopsea.
A p a ra tele dp reazem sâ fie curate, fără rugină bine
vopsite, cu e x cep ţia ru lou rilor şi a su prafeţelor de ruk:re t are
nu trebu ie vopsite, doar unse subţire cu ulei.
P iesele aparatelor d e reazem sâ nu p rezin te crăpături
sou rupturi şi sâ aibă com plet toate bid oan ele d e fix a re de
tălp ile in ferioa re ale g rin zilo r sau de fix a re a pendu lelor sau
ru lou rilor de barale de legătură.
— P iesele com ponente a le aparatelor do reazem sâ nu
fie deplasate sau sucite, fu gite, d e n iv e la te sau în tep en ile. Se
va cerceta dacă m işcările de d ila ta tie a le a paratelor m ob ile
sint libere, tablierul sau c o n so le le lon je ro a n elo r sâ nu fie
p rop tite In ziduri de gardă.
La a p a ra tele de reazem pendulare, p en du lele să nu fie
prea Înclin ate (m axim um 30° fa|ă de ve rtic a lă ), iar Înclin a­
rea să fie sub acelaşi unghi la toate pendulele.
Bala uşierul superior să reazem e pe toate rulour.le, iar
rezem area tablierulu i să se facă perfect pe c e le patru reazem e
(să nu existe cio câ n irea apa ra telor d e reazem ),
— Poziţia b a la n sierelor su perioare fată de axa p lă c ilo r
in fe rio a re sâ fie coresp u nzătoare tem peraturii ambiante.
— Plă cile de plumb sub a paratele de reazem sâ fie com ­
p lete şi să nu ex iste p o sibilitatea d e stagnare a apei in tre
m arginea aparatelor d e reazem şi m arginea cu zineţilor.
— A x a lin ie i pe pod să coincidă cu axa ta b lierelo r si cu
axa lin iei de pe terasaraent.
— Pentru podu rile In curbă distanţa m axim ă Intre axa
lin iei şi axa podu lui să fie f^2 (f= s ă g e a t a curbei lin ie i, avînd
drept coardă lungim ea tab lieru lu i) cu o toleranţă d e + 10 mm.
E x cep ţie de la acest m axim sint cazu rile p revă zu te chiar in
proiectul podului.
— Dacă şin ele şi con traşin ele pe pod sînt bune şi r e g le ­
m entar prinse pe traverse.
— Dacă sînt jo a n te pe reazem e sau mai aproa p e d e 2,00 m
de ele, şi dacă In g en eral joa n tele pe pod slnt reglem en ta re
(la echer, rosturi d e d ila tatie norrtiale), şin ele să nu lu creze
în consolă.
— A p a ra te le d e com pensare a că ii — a co lo unde există
— dacă slnt curate, unse şi m aterialul m etalic mărunt com-

18
l>lfl şi bin e strins. De asem enea dacă lungim ea d e d ila tare
• sie liberă, contraacul n eprezentlnd bavu ratii sau uzuri care
o îm piedice jo c u l norm al.
— Dacă tra v e rs e le sînt in bună stare şi prinderea lor d e
l.iblier este corecta, cu poza lor reglem en tară şi bu toanele
i om plete.
— Dacă tra v e rs e le de pe terasam ent la ca p e te le podului
sint pe distanţă de cel puţin 30 m la poza norm ală, bin e bu-
i.ile la n ivelu l căii p e pod,
— Dacă distanţa între prima traversă pe pod şi cea d e pe
terasam ent este reglem entară şi iru degra d ează zidul de
qardă.
— Dacă tra ve rsele cap de pod şi op ritoru l de balast sint
normal m ontate şi lu crează corect.
— Existenţa p la to la jo lo r şi starea lor. Dacă în in terioru l
t ciii există tablă striată, p la tela j d e lemn peste care s-a aşter­
nut stratul reglem en ar de pietriş curat in g rosim e d e m ini­
mum 8 cm sau ptatelaj din p lă ci d e belon.
— Existenta parap etelor, starea şi poziţia lo r reg lem en ­
tară.
— Dacă se găsesc adaosuri de lem n (p e n e) in tre tra verse
si lalpa superioara a lo n je ro a n elo r pentru ob ţin erea n ivelu lu i,
urm ărind ca acest sistem să fie urgent înlăturat. D e asem enea
se va ob serva ca tra ve rsele prin ch ertare să nu reazem e pe
( ontravinturilp o m o n t a le a le lo n je ro a n elo r.
— Existenţa şi starea in sta laţiilor şi re c h izite lo r contra
in cen d iilor la p o d u rile pă zite sau la c e le în apropip re de un
canton.
— In cazuri p odu rilor de încru cişare sau a pasa jelor su­
p erioare se va v e r ific a dacă este asigurat gabaritul res p ec tiv
şi dacă ta b lierele m etalice sint apărate do acţiunea fumului,
prin parafum uri (în sp ecial a co lo unde se fa c m a n evre sub
pod).
— Podu rile peste 50 m lungim e trebu ie sâ fie p revă zu te
« u „n iş e " (re tra g e ri) la distanţe d e 25 m a lte rn a tiv pe o parte
şi alia, pentru a da p o sib ilita tea ieş irii din g a b a rit la treerea
i renurilor. A c o lo unde nu sînt, se va propune cre a rea lor,
«Iacă distanţa d in tre g rin zile p rin cip a le (la c e le cu ca lea jos)
si iu in lre parapete (la c e le cu calea sus) este sub 5 m.
D efec te le p rivin d revop sirea ta b lierelor m etalice se v o r
tiu ia con form instru cţiei speciale.

19
 $ 6. PODURI DEFINITIVE DE ZIDĂRIE

16) In d ica ţii g en e ra le

In general p o d u rile d e fin itiv e d e zid ă rie sînt construite

din beton, beton armat, zid ă rie de piatra sau de cărăm idă,
cilil infrastructura cit şi suprastructura.
Din punct de v e d e re a] m odului de construcţie, supra­
structura poate fi din : dale, g rin zi cu dale, b o lţi sau g rin zi
din beton p re fa b rica te (m o n o lite sau pretension ate).
La re v izia tehnică v a trebui sa se c e rc e te z e şi să se ob­
s e r v e u rm ătoarele :
— Starea zid ă rie i din infrastructuri şi suprastructuri,
din sfertu rile de con şi rad iere, dacă nu există fisuri, crăpă­
turi, d islocări sau părţi degradate, urm ariudu-sc ca u zele şi
stabilind g ra vita tea şi m ăsurile n ecesare pentru asigurarea c ir­
cu laţiei şi a pudului în gen eral.
— Starea zid ă riei din zid u rile întoarse, aripi, timpane,
sterturi de con şi radiere, dacă prezintă dislocări, fisuri, cră ­
pături sau părţi degradate, cau zele şi m ăsurile.
— Starea ten c u ie lilo r sau rostu irii p e toată suprafaţa z i­
dăriei, dacă este degra d a ta sau are lipsuri care pot a v e a con­
secin ţe asupra zidăriei.
— Dacă există in filtraţii de apă, în plunşee, b o iţi sau la
reazem e, ceea ce indică o proastă fu ncţion are a şapei şi sis­
tem ului de drenare, g ra v ita te a acestora, precum şi m ăsurile
c e se impun.
D ata poziţia cu leelor, pilelor, a b o lţilor, a plan şeelor
tim pan elor şi a rip ilo r este in perfectă stare şi nu prezintă
în clin ări, tasari sau deplasări de la poziţia lor iniţială, co n ­
statate vizu al fără aparate.
— Dacă dren u rilc şi barbacanele pentru scurgerea a p elo r
sint în bună stare sau sînt infundate şi nu lu crează in bune
condiţii.
— M ă su rile d e r e v iz ie privin d scurgerea apelor pe sub
poduri şi p o sib ilită ţile de a fu ie r e .sint ce le descrise la ari. 3.
Dacă stratul de balast din lin ie este su ficien t d e g ro s
pentru a nu transm ite so licitări din am ice prea p u tern ice
planşeului sau b o lţii podului.
— In cazul podu rilor de incru cişare sau a p a sa jelo r su­
p e rio a re se va v e rific a dacă este asigurat gab aritu l respectiv.

20
 <j 7. PODEŢE TI b u la r e

17) In d icaţii g en e ra le

In gen era] p o d eţele tubulare au d esch id erile m ici si sint

<(instruite fie din tuburi d e beton, fie din tuburi m eta lice sau
•lin lemn.
La re v izia tehnică se va ob serva :
;— Dacă tuburile sint in bună stare (nu sini degradate,
lăsate, fisurate sau crăpate).
— Dacă secţiunea de scu rgere este liberă şi nu slut col-
ludlâri sau depu neri care Îm piedică scu rgerea apelor.
— Existenta şi starea timpanelwr, sfertu rilor d e con sau
.iiip ilor, radierului, precum şi starea zidăriei, a ten cu ielilor
ni iu rostuirii, !n am onte şi a va l la ca p etele podeţelor. Lipsa
tim panelor la capete, in am on te şi a val. la p o d e ţe le ca re au
avu t timpane, se consideră d eficien ta m are şi se va urm ări
rem edierea.
— Dacă există p ericol ca a p ele să a fu ieze z id ă riile de
mai sus.
— Dacă în am onte şi in a va l scu rgerea a p elo r este asi-
(jurată astfel ca podeţu l tubular să lu creze în bune con diţii.
— Dacă deasupra tuburilor sau sub ele, s-au form at go- '
litri în terasem ent care să prezin te p ericol de surpare.
— Dacă terasam entul de deasupra tuburilor este sufi-
• lent de ros (ce l puţin 50 cm), pentru ca tre p id a ţiile să nu
producă o degra d a re prem atură a tuburilor.
In cazul tuburilor m eta lice ( A rc o sau sim ple) se va
v e rific a dacă tuburile prezintă d eform aţii anorm ale cu ten ­
dinţa d e obstruare a secţiunii d e scurgere.
— Dacă la îm binarea a două tuburi sint produse d e n iv e ­
lări din tasare neuniform ă şi care pune in p e rico l stabilita­
tea podeţului prin in filtrarea a p e ’ or in terasam ent,
— Dacă la capete, în am onte şi în a va l, tuburile sini bine
încastrate in zid ă rie sau exista p e rico l ca apa să se scurgă
l>rin exterioru l tubului.
— P o d eţele tubulare din lem n (g a le r ii) v o r fi con sid erate
p r o v iz o rii şi se va urmări înlocu irea lor treptată cu p o d e fe
d e fin itiv e b o ltite sau tuburi din beton.
La aceasta se va observa :
— Dacă lem nul din ca d re şi căptu şeli este in buna stare
şi dacă distanta Intre cadre asigură preluarea sarcinilor.
 — Dacă ex istă p e rico l ca a p ele să a fu ieze ca d rele sau
radieru l.
— Daca există ca ve rn e In terasam ent p ro v e n ite din scur­
g e re a terasam entului prin even tu a le golu ri* ale crăpătu rilor.
Dacă p ă rţile care susţin şi p rotejează teraeam entul au
m aterialu l lem nos com p let şi in bună stare.
Ca măsură gen erală pentru toate c a te g o riile de poduri se
va v e rific a dacă accesul la poduri este asigurat prin scări
a.«nlel ca personalul Însărcinat cu r e v iz iile şi co n trolu l lucră­
rilo r de artă să poată uşor a ju n g e la a ceste lucrări.

22
 CAPITOLUL II •

R E V IZ IA T E H N IC A A T U N E L U R IL O R

18) C au zele d egra d ă rilor

C a u zele care in tervin in d egra d a rea tunelu rilor s ln t :

o I h*1o, calitatea zid ă riei şi fumul.
A c e s te cauze apar in timpul ex p loa tă rii, p ro v o ca te de
u/ură sau se menţin de la construcţie d a torite c o n d iţiilo r
M'-'‘ lo g ic e n e fa vo ra b ile, m a teria lelor d e construcţie n ecores-
punzătoare .şi e x e c u ţie i n econ ştiin cioa se a lu crărilor.
Ape/e. A p e le de suprafaţă de deasupra tunelului se pot
■nliltra. prin pâmlnt, spre extradosul tunelului sau se pot
. urge spre ca p etele tunelului, puţind produce d ife r ite d ete-
i i'»rârL
A p e le subterane pot pătrunde la extradosu l tunetului sau
l> >t degrada talu zu rile d e b leu rilor de la ca p etele tunelului,
•iiunei rin d natura terenului perm ite circ u la ţia apelor, prin el.
A p e le ce a ju n g la extradosu l tunelului, prin porii ro cilo r
I rm eabile sau prin fisuri mai m ult sau mai puţin pronun­
ţ i ' ' S i infiltrează, prin rosturi, la intrados, puţind d eteriora
zidăria şi m ortarul sau căzlnd pe ca le şi producînd gheţuri
Im na.
C a lita tea tid ă r ic i tu n elu lu i. Zidăria necorespu nzătoare,
'l dorită fie ex ecu ţiei, fie calităţii m a teria lelor întrebuinţate,
pnate fi de asem enea cauza unor serii d e d e fe cte la coustruc-
|i.t tunelului.
F u m u l in tun el. Fumul încărcat cu b ioxid de sulf o x i-
■l'-ază in filtra ţţiile d e apă şi grăbeşte d eteriora rea zid ă riei tu­

23
nelului şi suprastructurii căii. Efectul dăunător dl fumului
este resim ţită d e personalul de lo c o m o tiv ă , precum şi de cei
ce lucrează în tunel.

19) E fectu area r e v iz iilo r

In in te rio ru l tu n elu lu i. La re v izia tehnică In in terioru l

tunelului se v a ob serva :
— Dacă şanţurile de scu rgere longitudinale, r ig o le le
transversale, ca p a cele de v iz ita re şi b a r b a c a n le sint v iz ib ile ,
norm al prin e le (fig . 1). A tu n ci cînd tunelul a re o panta c o n ti­
nuă, a p ele din şanţurile de scu rgere a le debleului din am onte
trec prin şanţurile de scu rgere a l 2 tunelului putlndu-Ie in-
lunda. In acest caz, la intrarea In tunel, trebu ie sâ ex iste n e ­
ap ărat puţuri de decantare ca re trebu ie sj fie întreţinute.
— Dacă a p ele c e s » scurg prin barbacane sint lim pezi sau
în cărcate cu m aterial in suspensie, precum şl aprecierea d e ­
bitului şi a tem peraturii lor. In acest ultim scop se va e fe c ­
tua un plan de poză cu arătarea barbacan elor şi rig o le lo r ;es-
pec tive, num erotate pe plan şi însem nate pe teren pnn c a ­
p a ce le de v iz ita r e sau cu p iese m e ta lic i cim entate pe p ere.il
tunelului. D ebitu l v a fi a preciat şi in şanţurile d e scurgere la
ieşirea lor, pe la ca p etele tunelurilor. Se va com para acest
debit cu sumo d e b ite lo r rig o le lo r. A p re c ie re a debitului in ri­
g o le ne dă o ideea asupra can tităţii apelor strinse in sc itele
in e lelo r, iar gradul de lim p e zire arată dacă este sau nu p osi­
bil sa se fi form at golu ri in sp atele tunelului in ca/ul că p .1-
mîrtturile de aici sint nisipoase sau nisipo-argiloase.
— Dară sint in filtraţii d e apâ pe intrados, se va ccr eta
intensitatea, continuitatea, intiderea, poziţia şi p roven ien ţa
lor (din apele subterane, sau din c e le de deasupra tunelulu i
Prin trim iterea unor probe de apâ la laborator s ° poale co n ­
stata şi a g re sivita te a lor, in ce ea c? p riveşte degradarea m or­
tarului. Judecarea rezultatului de la laborator se p oale fa ce
pe baza tab elei d e la pag. 26.
Iarna se va constata d a c i infiltraţiile nu produc ghe-
lurl la intrados, care să m icşorează gabaritul şi să stinjeneas-
<â circulaţia.
— Daca balastul că ii nu este colm atat. iar m aterialul lem ­
nos şi m etalic al c ăii nu este d eterio ra t de a p ele c e cad d n in ­
filtr a ţiile de pe intrados.

24
 T A B E L A

m ateriilor chimice ce pol fi cuprinse în apele subteran*

Daosebit de nocive N o c iv e I n o f e n s i v »

Acid sulfuric HjSO,, Cl.M s Amoniac

Acid dorhldric HC1 CljFe N 11,
S u lfa ţi: Na*.S04 Gips SO-Ca Baze caustice :
SO »M « ; SO*Fe Acid sulfuros NaOH, KON
Sărurile amoniului HjSOj—SO^+HjO Cloruri bazice :
N H 4CI Clorură de calciu KC1
Hidrogen sulfurat CaCl2 Carbonaţi
HjS Acid carbonic liber
Alauni OOj
Fenol C4H jOH Mfi^nezi»
Grăsimi Grăsimi organice
Arizi humici Ape murdare

— Dacă sint libere, curate şi vă ru ite n işele de refu giu

m ici pentru adăpostirea personalului (e x is te n te din 50 în 50
m la tu n elu rile peste 100 m lu n gim ea) şi la fel c e le mari, p en ­
tru adăpostirea va g o n e te lo r, m a teria lelor şi u n eltelor (ex isten te
din 300 în 300 m la tu nelu rile peste 600 m lungim e).
— Dacă zid ă ria tunelului este în bună stare sau prezintă
degradări, e x fo lie r i, m ăcinări etc. ce e a ce arată că este e x e ­
cutată din m ateriale n e co res p u n ză to a re: cărăm idă, piatră
slabă, g e liv ă etc. D r ob servat că n işele con stitu ie puncte slabe
ale zid ă riei.
— Dacă şapa şi salteaua de piatră d e la extra d os există,
sint bine execu tate, sau slnt degradate. In acest scop se v o r
o b serva in filtra ţiile pe intrados, fu ncţionarea barbacanelnr şi
cum sint reparti/.at'’ d e b itele prin b a rb a ran ele resp ective.
— Dacă roştu rile sint în bună stare sau sînt d eteriorate;
dacă m ortarul din e le nu este m ăcinat şi spălat, iar boltarii
nu sint dislocaţi.
— Dacă au apărut fisuri sau crăpături prin zid ă rie sau
prin rosturi (desch id erea rostu rilor) datorită zid ă rie i slabe,
e x e c u ţie i de proastă ca lita te şi in filtra ţiilo r de apă. Cînd apar
crăpătu rile, se v o r pune im ediat m artori, notindu-se poziţia
şi data punerii lor, trecindu-se In dosarul tunelului aceste
dato. Dacă prim a serie de m artori crapă se v a pune a doua
serie, p e care se va nota deasem enea dată aşezării lor. C râ-
parea prim ei serii de m artori arată că ex istă o m işcare a zi-

26
 ti"|, d eci treb u ie să se ia măsuri de cintrare, anunţind şi fo -
Hl<‘ superioare. Dacă crăpătu rile se m ăresc, dacă apar a lte le
i pai a le le sau în clin ate pe prim ele, în soţite ev en tu a l de
|olttrea sau e x fo lie re a b o lţa rilo r din z o n e le de com p resie
»* loriu lu i, atunci situaţia trebu ie considerată ca g ra v ă , cir-
irtţia să fie închisă şi să se ceară a vizu l sp ecialiştilor.
Dacă au apărut burduşiri, tasări sau retra g eri in boltă
|ti i^ re ţi, din cauza zid ă rie i slabe sau a p resiu n ilor terenu-
lli In sp ecial la tu n elu rile de coastă sau cele con stru ite In
« i •miri instabile. Se urm ăreşte d eform area (co n fo rm art. pre-
M «m t) şi dacă se continuă, se co n vo a că im ediat com isie su-
V 'i'> a r ă d e cerceta re a situaţiei. Pot fi unele retra g eri în
I mita •.au pereţi răm ase de la construcţie. La acestea se v e ­
ni i< ,1 d o a r gabaritul.
Dacă radieru l există şi estp în bună stare. în ca z că
Imu lui nu ari» rad ier se v a ob serva efectu l asupra că ii (d e -
lilvo lă ri. îm p otm oliri). D acă radierul se d eteriorea ză , a p ele ce
|tatmnd prin crăpătu rile form ate pot a ju n ge la baza fu nda­
ţii i *ilăl)ind-o.
— Dacă tunelul n-are radier şi platform a este d e natura
<111 iilocisă, aceasta ar putea fi m uiată d e a p ele c e ar pătrunde
• ll ii spatele tunelului, făcln d ca balastul să se a m estece cu
ni*|ila şi linia să ca p ete d e n ive lă ri. Dacă în sp atele zid ă riilo r
li >1ptuşelilor) tunelului uu s-au fo rm a l cu m va g o lu ri ce ea ce
■ii prezenta un p erico l pentru stabilitatea construcţiei. C on-
i.it.irea acestor g o lu ri se fa ce prin cio că n irea zid ă rie i d e pe
......la va g on etu lu i de v e r ific a r e (v e z i pct. 20). A c o lo unde su-
iiM cle sînt înfundate, se m archează cu vo p sea şi se stabileşte
n p ra vegh ere mai atentă. în ca zu rile gra ve, d ire c ţia fe g io -
1..1I.» sesizează im ed iat D irecţia în treţin erii şi Intitu tu l de
|ll n l.Ttâri.
- Dacă p o rta lu rile şi ca p etele fro n ta le ale tu n elu rilor
lui in stare bună, nu au deteriorări, e x fo lie ri, m ăcinări etc.
i»m cauza porta lu rilor răm ase n eterm iu ate se pot produce iă -
tl.'ii de păm int şi dc g ro h o tiş peste linii, iar a p ele se pot
M iuje in axa liniei, peste zidăria fără tim pane sau tim pane
m u iiirie n t de inalte. N e p re lu n g ire a su ficientă a tu n elu lu i-la
i *>i •t.• poate p rovoca lateral aceleaşi neajunsuri.
Dacă fumul lo c o m o tiv e lo r nu in flu en ţează în rău zi-
«I i i,i m aterialul d e ca le etc. Pentru a putea ju d eca m odul
i i m acţion ează fumul şi pentru a putea şti in te r v a le le de
In .l'id e re d e linie ce sînt necesare pentru unele lucrări, tre­
imile sa se facă d eterm in area d ire cţiei vin tu rilo r dom in an te

27
fată de axa tunelului (in tra re-ie şire) şi să se o b s e rv e timpul in
care iese fumul din tunel, aşa ca aerul să poată fi resp irab il,!
după tre rerea unui tren, tinlnd seam a d e felu l trenului, sen-4
sul de circu la ţie, direc ţia şi intensitatea vîn tu lu i, d irecţia pan-l
tei şi lungim ea tunelului. In ceea c e p riv eşte circulaţia, se pot]
fa c e studii lo c a le de către d eleg u tii L şi T spre a stabili cunu
să p roced eze m ecanicii, pentru ca la trecerea prin tunel să se]
scoată cit mai puţin fum. Pentru ca zu rile co m p lica te se c e re l
prin D irecţia în treţin erii ca stu diile să fie făcu te de Institutul!
de proiectări, trim itindu -se toate d a tele arătate mai sus.
— Dat a nu apar g a ze subterane în tunel, ce ea ce ar p re-j
zenta un p ericol de e x p lo z ie sau aprindere şf o acţiune v ă - ]
tăm atoaro asupra organism ului om en esc şi ch iar asupra zi*]
d ă riei şi suprastructurii căii.
— Dacă nu sînt d e fe cte la d ife r ite le in stalaţii pentru ilu -j
m inat şi aerisit ce ar putea cauza greu tăţi in circu la ţie şi la
în treţin erea tunelurilor.
Este de m enţionat că la tu n elu rile peste 800 m lungime,;
aerisirea naturală nu mai p oate a vea efec t şi se impune v e n ­
tilaţie a rtificială , iar tu n elu rile peste 300 m lungim e este b in e
să fie ilum inate electric.
tn e x te r io r u l tu n elu lu i, La r e v iz ia tehnică In e x te rio ru l
tunelului se v a ob serva :
Dacă şanţu rile de scurgere, deop a rte şi alta a tunelu­
lui, sint tn bună stare şi sint curăţite, dacă p ereţii şanţurilor
nu sint d eterioraţi, crăpaţi etc. şi dacă a p ele sînt stinjenite-
în scu rgerea lo r sau dacă se in filtrea ză în terasam ent.
— Dacă a p ele sau g ro h o tişu rile de pe versa n t şi de pe tu­
rn»! nu se scurg peste p o ita l sau peste zid u rile de sprijin lnj
lin ie de şanţuri. .Aceste scurgeri pot fi cauzate d e starea d e
dezech ilib ru a stin cilor şi g ro h o tişu rilo r pe versant, precum şi
de lipsa sau d e te rio ra rea şanţurilor de c o lecta re d e deasupra'
tunelului.
- Dacă sînt m işcări de teren sau alunecări do suprafa
pe talu zu rile deb leu lu i de la capete.
— Duc ă zid u rile de sprijin d e la c a p e te le tunelului nu
sint d eteriorate şi dacă sint su ficient de în a lte ca să poată
op ri căderea în lin ie a apelor cu pămint şi groh otişu ri.
— Dacă sîn l in bună stare a m en a jările scu rgerii a p elo r
d e deasupra tunelului şi dacă a p ele nu se in filtrea ză r:urava
spre eTlradosu l tunelului.
— Dacă sint arături, săpături sau d e n iv e lă r i ce ar p e r­
m ite co lecta rea şi in filtrarea apelor spre tunel.

28
 20) M o d u l de ex a m in a te

Spre a se putea fa ce re v izia , cerceta rea şi con stată rile ne-

)*.m- in tunel, precum şi n o tă rile d e fe c te lo r in fişe, trebu ie
|i< ntru fie ca re tunel sâ ex is te num erotarea in e le lo r, pe pe-
i |i In caz că nu există, această nu m erotare se v a efectu a in
ludul urm ător :
l’e p eretele din dreapta, în sensul k ilo m etra ju lu i, la in-
>|intul fiecărui in el sau al fie c ă re i distanţe d e 10 m (in cazul
»■ • Iu rilor săpate în stin ci şi c e le ca re n-au in e le v iz ib ile ), la
f,Mi in d e la n iv e lu l tra versei, se v a m arca numărul inelu lu i
|mmn (li*cametrul resp ectiv, cu c ifr e m eta lice de dim ensiuni
ti) cm şi b — 20 cm. F ie c a re cifră se va lixa In zid ă rie prin
fon,taţi m etalice şi m ortar d e cim ent. F iec a re num ăr v a fi
«ni|ildsat în m ijlo cu l unui pătrat d e 1,00X1,00, sp oit în dlb,.
f|m f îfre le in negru. Pentru v iz ib ilita te , la trei luni, se v a
■ n <■ spoirea pătratului odată cu m a rg in ile n işelor.
A tit pentru asigurarea circu la ţiei prin tunel, din punct
tl. v e d e re al gabaritului, c it şi pentru a urm ări e v e n tu a le le
ii l irm ări ale zid ă rie i b o lţii, p e reţilo r şi radierului şi a v e d e a
.i,i. .i nu (?ste necesară o in terve n ţie d e consolidare, se v a fa ce
i i .urâtoarea gab aritu lu i fiecă ru i inel, cu a ju toru l unui aparat
.. i ,n ui construcţie se v e d e în fig . 2.

riglă gradată

orcul de cerc gradat

r l rigla fixata de şuruburi ptr. osigurarea

nşcârit rigpi ir lungul ei
♦••i o rizo n tale
^şurubul bucşei ptr. osigurorea
castra ptr
y'rniscam riglei ir» ju ru l ax ariz
• ‘ ii iul riglei axa orii de ro la tie
contra greutate

F y 2.

Pentru execu tarea acestui aparat se a le g e un v a g o n e t care

n <nha un jo c al roţilor, faţă de şină, cît mai mic. A c e s t va -
I .net va fi destinat numai pentru asem enea op eraţii. Pe plat-

29
 Im mu v(if|i>n«’ lulut se m ontează uu mic «*><•I<xl, c a ie meii
ţin** aparatul cu capătul Ieşit din platform a va gon etu lu i
m ontai cu axa pe d irecţia a x ei tunelului. La capătul a x e i
m ontează un d is p o zitiv (p o rtrig lă ) prevăzu t cu un şurub, car
asigură m işcarea rig le i In lungul ei. R ig la este gradată în a ir
b ele sensuri. Ea se poate m işca şi tran sversal pe axa tunelu
lui îm preună cu a xao rizin tală de rotaţie, ca re se poate blocaj
itilr-o p o ziţie oarecare, cu aju toru l unei bucşe cu şurub. U
arc de c e ic , in form ă de raportor, este .fix a t apropiat de ri
glă cu centru l în axa o rizon ta lă de rotaţie, dar în pnziţi
fix ă pe eşa fod a j şi perpen dicu lar pe axa tuneluJui, cu scopm
ca atunci cînd rigla fix a tă — pentru a se citi pe ca dis
tanţa de la axa o rizo n ta lă la intrados — să se poată citi ş
unghiul p^rare-1 fa ce d ire cţia rig le i cu orizon tala. La ce la la l
capăt al p latform ei se aşează o con tragreu tate pentru a asi
gura stabilitatea va gon etu lu i. în ălţim ea h a a x ei orizo n ta l
de rotatie, deasupra fe ţe lo r su perioare a le şin elor, se ia aşa fe l
ca rigla să poată face toate m işcările necesare c itirii pune
telor pe intrados. In gen eral această în ălţim e corespu nde c
a ceea unde lăţim ea secţiun ii tunelului este m axim ă.
A ces te m ăsurători se fac cel puţin odată la trei luni. L
tu nelu rile la care gab aritu l de lib eră trecere este a fectat d
u n ele d eform a ţii apărute după construcţia tunelului. S e r v i­
ciu l I- reg io n a l poate prescrie o su pra vegh ere mai atentă şl
in te rv a le mai m ici (la doi ani, anual sau de mai m ulte o ri pe
an). Pentru asecom para în tre ele, m ăsurătorile se lac to t­
deauna in aceleaşi secţiuni, fix a te prin distanţe, faţă de capă-
«îul dinspre intrare al inelului şi distanţa acestui in el faţă do
intrarea tuneluJui (fig . 3). D e asem enea, înaintea oricărui m ă­
surători, lin ia va fi adusă la acelaşi n iv e l şi p o ziţie faţă d e
axa tunelului, după m artorii m etalici fix a ţi in partea de jo s
a zidu lu i drept.
G abaritul norm al al tunelu rilor este cel prescris de S T A S
nr. 4392 m o d ifica t în 1958.
— Exam inarea şi m icile rep ara ţii la tunel se fac cu un
v a g o n e t sp ecial (fig . 4) p e care s-ou m ontat trei pla tform e
suprapuse con solid ate în consecinţă. La am b ele capete a le
acestei schele p o rta tiv e se găsesc scă rile necesare, care c o n ­
so lid ea ză in a cela şi timp şi schelăria. Platform a d e jo s a sch e­
le i v a fi la în ălţim ea de 1,80 m de la n iv e lu l tra ve rselo r căli,
adică la în ălţim ea dela care un m eseria, in picioa re, nu m ai
poate lucra. Platform a de m ijlo c a sch elei v a fi la a ceeaşi
în ălţim e faţă de cea de jo s şi pentru a cele a ş i m otive. P îa t-

30
 F I S A
'« A lu M fi •f'tl'GdOSjK » IC ’ urplul
I i HiQ . . . ... k m ...............

S ect. tronsvtfrsolo
Secf ongtud»r(a:o

C îs t a n t p ie dc* io
cenţr j| Q io p 'j r c ţ f ig 1 2 Ji
form a superioară este m ai m ică şi aşezată la o înălţim e aş
{e l Incit de poea să se poată lucra la o r ic e punct din part
superioară a b o lţii. C o n tra vîn tu rile se v o r fa ce transversa
tunelului numai la c e le două capcte a le sch elei, iar lo n g itu ­
dinal, numai pe axa schelei, pentru a a vea loc dispon ibil p

.Sein du rn
Duin pi
30 n IU I
- 200 , -2 3 0

Oulopi
3Fifnrn

Scon
acces
U r r r 3 P f> r r «- > fT .
, Pul o pi bl t C
A(J mir &

platform ă, pentru lucrători şi m aterial. Platformele v o r f i la

distanţele arătate In schiţă, fată de p ereţii tunelului şi in a*a
fel incit, pe lingă schelă, să poată tre ce lucratorii, iar de pe
platform ă să se poatăaju n ge uşor la p ereţii tunelului, Plat*
fo rm ele sînt form ate din lon grin e transversale, pe care r e a ­
zem ă dulapi, iu sens lon gitu d in al. Totu l se prinde in cuie-
Cadrul schelei se prinde cu bu loane de platforma va g on etu -
lui, care la rlndul ei se prinde d e cu zineţi. A c e ş tia v o r fi
prinşi la pârlea de jo s cu o brăţara şi balamale.
Pentru exam in a rea tunelurilor, v o r fi asigu rate lămpi cu
varbid . pu tern ice şi în bunti stare.
Ca sa se uşureze exam in area zid ă riei tunelurilor, la care
intradosul este acop erit cu un slrat prea gros de fu ningine,
este ueeesar să se cu reţe acesta, cu perii m etalice, cel puţin
pe porţiu nile unde se ce re o cerceta re mai amănunţită.
C urăţirea fu n in gin ii pe suprafeţe mari se poate fa ce cu
aju toru l unui va g o n -p la lfo rm ă tras de 0 lo c o m o tiv ă , pe care
s-a m ontat un cadru, ce u im ăreşte conturul tunelului şi este
m ai mic d e clt acesta, cu distanţa necesară fix ă rii pe e l a unei
co ro a n e d e p erii m etalice.

32
 lu a te d e fe c te le g ă s ile cu ocazia r e v iz ie i teh n ice v o r fi
b i i « ( a l e cu cea mai m are’ aten ţie $i v o r fi notate in fişa din
■ti-oiiiil tunelu lu irespectiv, îm preună cu o b s e rv a ţiile făcute,
WlH -im pra cau zelor, c ît şi asupra urm ărilor.
In lişe trebu ie sâ ex iste tot istoricu l d e te rio ră rilo r pro-
d e de in filtra ţiile de apă, de ca lita tea zid ă riei şi de fum.
La d efecte se va trece în tin derea şi poziţia lor faţă de
Bi'i<> b oltii şi de capălul dinspre in trare al tunelului, k ilo -
pi< ti<i|ul şi numărul inelului, data şl rezultatul o b serv a ţiei
|rt‘ ii te, citit prim a oară, c ît şi u lterior.
Pentru d e te rio ră rile mai pronunţate se v a face schiţă ld
W *irA pe suprafaţa desfăşurată a intradosului.
Pentru crăpaturi se va trece în plus adine im ea şi lăţim ea
b l «p ătu rilor.

,1 — îndr. rev. şi inlreţ. lucrărilor artă 33

 CAPITOLUL III

R E V IZ IA T E H N IC A A T E R A S A M E N T E L O R Şl A
L U C R Ă R IL O R DE A R T A PE N T R U A P A R A R E A ŞI
C O N S O L ID A R E A LO R

A . P E R IC L IT A T E A T E R A S A M E N T E L O R

„Terasam en tu l este unul din c e le m ai im portante e l e ­

m ente a le căii, d e stare şi in tegritatea cărui depin d e buna
stare a în treg ii c ă i" (art. 16 R.E.T.) d e aceea trebu ie sa fie
su pravegh eat perm anent, spre a se putea descop eri la tim p
lo c u rile unde se p o t produce deranjam ente.
Factorii principali care dau loc la deran jam en te sînt a p e le
de suprafaţă $i c e le subterane, ca re prin acţiunea lor m eca­
nică şi prin m od ifica rea p rop rietă ţilor fiz ic e a le p âm in tu rilor
m icşorează rezistenta şi stabilitatea terasam entelor.

§ I. A C Ţ ir \ K A APEI-OK UE S U P R A F A Ţ A

A cţiu nea d istru gătoare a a p elo r de suprafaţa se m ani­

festă permanent, d e vin e insă d eoseb it de intensă in timpul
v iitu rilo r la ap e cu rgătoare şi in timpul fu rtu n ilor la ape stă ­
tătoa re Ea se m anifestă prin :
— afu ierea teren u rilor de bază a le terasam en telor şi fun­
d a ţiei con stru cţiilor ,•
— eroziu n ea m alu rilor sau d irect a te ra s a m e n te lo r:
— inundarea lin iei de către' a p ele de revărsa re a rju rilor,
p lrîu rilo r e t c . ;
— e fe c te le toren telor şi a p elo r din p loi (im p o tm o lire,
inundare şi eroziu n e).

34
 21) Afulerea

A lu ie re a este acţiunea d e săpare produsă de apă In tere-

|lini <l<- baza al terasam entului sau a fundului a lb ie i la fun-
i .i unei construcţii. A fu ie r ile pot fi lente, însă e le se m a-
||l|o«tA îndeosebi in timpul v iitu rilo r, cînd debitu l şi v ite z a
H iiM ilu i de apă cresc con sid e-
■ h ! i !I şt prin aceasta şi forţa de
■ M i m a r e a apei. P rezen ta unor
■ li'.lM io le ca : piloţi, buşteni,
%Hi<n timonte, ca re m icşorează

I
tei ţlunea de scurgere, m ăreşte

Şt ţlunea de afu iere (fig . 5).

ş

Prezenţa a fu ie rii se constată, fie prin ob serv a rea ana-

|«*.ii»*lor şi v îr te ju r ilo r In tim pul a p elo r mari, fie prin măsu-
Inu'ti n iv elu lu i fundului a lb iei pe lin g ă infrastructu rile co n -
feh tu (iilor.
La terasam entele situate lin g ă m aluri şi la con stru cţiile
nniplasate în a lb iile cursurilor do apă se va o b serv a dacă in
lim pul a p elo r m ari se form ează v îr te ju r i sau anafoare. D ară
«• •••.tea existfi, se v a proceda im ediat la v e rific a re a situaţiei
i'tln măsurarea fundului albiei.
In pu nctele cunoscute ca p e riclita te d e afu rie, măsura-
l> i Iu tulului apei se v a fa ce periodic, iar în tlmpu] apelor
mi,ni cel puţin o dată pe zi şi la aceeaşi oră.
I a co n stru cţiile in con tact cu ape de suprafaţă, se v a ob-
.... vii dacă s-aprodus o d e n iv e la re n e ju s tifira lâ a căii, dacă
ii apărut fisuri, crăpături sau în clin area construcţiei, toate
.iii .lea indicînd existen ţa unei afu ieri pericu loase.

22) Eroziunea

F.roziunea este procesul do degra d a re p ro v o ca t d e ape

' ipra m alu rilor sau terasam eutelor. prin ro a d ere m ecanică,
i i i mată de antrenarea păm întului ; ea uoate fi p ro v o ca ta f i e
•I o pole cu rgătoa re (flu v ii, rluri, ape diu p lo i) prin v ite z a şi
v 1'Imnul lor. fie d e a p ele statătoare (m are, lac uri) d atorită
v .11iin lor (fig . 6).
T erasam en tele pot fi atacate de ap ele cu rgătoare, fie in
iiiiio p ie rea podu rilor, fie In loc u rile unde a p ele sint lim ita te
• luai de ram bleul că ii ferate, fie acoJo unde prin erod area
colu rilor cursul apei a ju n g e la terasam ecL 35
 în vecin ă tatea m ării şi lacu rilor, terasam en tele sînt e x ­
puse distru gerii, cind m alu rile sînt form ate din terenuri ero-
d a b ile care sub acţiunea m ecanică a v a lu rilo r pot fi atacate
la n iv e lu l unde bat
v a lu rile , după care
se p rod u ce prăbuşi­
rea părţii superioare.
I-a terasam entele
d e la ca p e te le podu ­
rilor şi din im ediata
a p ro p ie re a r iu r ilo r 1
^*3 6 şi lacu rilor, se va o b ­
se rva dacă sint a ta ­
ca te d e acţiunea d e eroziu n e a curentului apoi sau de izbirea
va lu rilo r. Dacă terasam en tele sint la oa reca re depărtare de
rtu sau lac, efec tu l de ero ziu n e al curentului şi va lu rilo r se
urm ăreşte asupra m alurilor, spre a v e d e a dacă se apropie de?
calea ferată.

In a propierea podu rilor, d ig u rilo r sau a ltor constru cţii

am palasate în a lb iile rîu rilor, se urm ăreşte dacă în alb ie ex istă
ob stacole care p ro vo a că sau ar-putea p ro v o ca sporirea v ite z e i
op ei sau ch iar schim barea d ire c ţie i curentului principal, fă-
cluci ca apa să ero d eze m alu rile in dreptul a cestor constru cţii
sciu să rupă terasam en tele In spatele cu leelor.

36
 In pu nctele d e vă rsa re a to ren telo r in riuri, iu care există
n <iile ferată am palasată pe m alul opus, se v a ob serva daca
punerile aduse d e torentsînt antrenate de r!u sau a va n -
|h <r/A tn a lb ie şi im pin g curentul principul spre m alul opus,
lriii> o s ie a stfel supus eroziu n ii şi am eninţă prin aceasta te-
|«momentul căii ferate.
Dacă la o lin ie ferată situată pe o coastă, a vin d in v a le
un <urs de apă paralel cu terasumentul, se constată lăsăturî
1*1 mai pronunţate şi tendinţă d e alunecare spre v a le , se va
• > imina foarte atent malul dinspre lin ie al pîrîului, spre a
v -flo a dacă prezintă eroziu n i care progresează. D ezvo lta rea
fciiio,* eroziu n i in mal, situat chiar dep'arte de lin ie (100...150 m),
I'mite da in d icaţii asupra ex isten tei unui plan de alunecare,
• n iiv în procesul de eroziu n e al malului, a fost interceptat de
iillm şi a p ro v o ca t alunecarea în tregu lu i m asiv de teren pe
i « i e se alia linia (fig . 7).
I a ca p etele a va l aJe şanţurilor In terenuri erod ab ile, in
I.... tă, se va observa dacă există tendinţa de form are a ripe-
ii'i sau dacă r îp e le ex isten te s-au m ărit, am cnintînd in teg ri-
liilfH terasam entului.

23) Inundarea liniei de către apele de revărsare

I in iile ferate construite în a lb iile m a jo re ale rîu rilo r sau

"i npropierea rîu rilo r cu v ă i la rg i şl m aluri joa se, p o t fi inun-
iiole de ap ele de revărsare.
R evă rsă rile pot p ro v o c a d e te rio ră ri la terasam ente, cu
.ilil mai im portante, cu c ît volu m u l şi v ite z a a p ei sînt mai
.... ii ; cind acestea din urmă sint m ai m ici, se prod u ce numai
i i la rea sau îm p otm olirea balastului.
La lin iile construite in a lb iile m a jo re alo riu iilo r, se va
m inări dacă terasam en tele sînt atacate d e a p ele de revărsa re,
i .un la ce in terva l şi in ce anotim p se produc rev ă rsă rile ce
"|ung pinâ la terasam ent, v ite z a şi adîncîm ea a p elo r rev â r-
h I*' şi efectu l lo r asupra terasam entelor. Cursul de apă se v a
».im ina pe un sector m ai m are, sp re a putea stab ili ca u zele
i vărsărilor.
R am bleu rîle că ii ferate din a p rop ierea cursurilor, care
l'i in îm potm oliri Înaltă la fie c a re viitu ră fundul v ă ii, Îşi pierd
lu ptat din înălţim ea lo r iniţială, necesară pentru circu la ţie
•Mură, puţind să ajungă treptat din ram bleu, la n iv e lu l te r e ­
nului sau chiar în debleu . La a stfel d e porţiuni d e lin ie se

37
vor (ii i m Ai l pi In repcul toate modtlu iu 11* tur venite In relle»
Iul terenului de Ilmja linie ţ l procesul d** m icşorare a debu *
ţiu lui podurilor.
C u n oaşterea n iv elu rilo r ca racteristice alo apei, la cursu­
rile tra versa te de lin ii fe ra te sau la acelea din apropierea lor,
este foarte utilă pentru personalu l în treţin erii, atlt pentru mă
şu rile şi lu crările din cadrul ex p lo a tă rii, cit şi pentru ela b o
rărea tem elor şi furntearea d a telor Ia p ro ie cta re a lu crărilor
d e artă.
In acest scop se v o r m onta la poduri m ire h id rom etrice,
iar în lo c u rile de revă rsa re — in d ica toa re ai celu i m ai înalt
n iv e l al a p elo r şi în ălţim ii c e le i mai mari a le va lu rilo r.
Z e ro al m irei se instalează in iţial cu circa 0,50 m sub
n iv e lu l cel m ai de jo s cunoscut al apei.
La r e v iz ie se v <j ob serva dacă m irele sînt In bună stare,
dacă am plasam entul este p o triv it ca m ira să fie tot tim pul
In contact cu apa, dacă d iv iz iu n ile slt citeţe.
S e v a v e d e a dacă în lo c u rile d e re v ă rs a re sint in d ica­
to a re de n iv el, dacă sînt in bună steire şi dacă n iv e lu i m axim
indicat, corespunde.

24) Efectele provocate de torente şi de ape din ploi

T o re n te le sînt cursuri de apă cu pante rep ezi, neregu late,

cu apă puţin sau d e lo c în cea m ai m are parte a anului, dar
cu viitu ri v io le n t e şi de scurtă durată, în tim pul p lo ilo r m ari
si la topirea ză p e z ilo r La viitu ri, to ren tele capătă o m are
pu tere de ero ziu n e şi de transport al unor mase c o lo s a le de
corp u ri solid e. Sint ro s to g o lite şi tir ite spre v a le cu o pu tere
lo a rte mare, groh otişu ri am estecate cu năm ol, b o lova n i, c o ­
paci etc. care îm potm olesc sau sau acoperă m ari suprafeţe in
cursul in ferio r al torentului, unde se form ează conul de
d e je c ţie .
tn bazinul superior, unde toren tele au acţiunea d e e r o ­
ziune, e le p e riclite a ză c ă ile terate, fie prin erod area terasa­
m en telor, cîn d au trasee paralele, fie prin a fu iere infrastruc­
turii podu rilor in loc u rile d e traversare.
In bazinul in ferior, in zona conului de d e je c ţie , m ateria­
le le antrenate obtu rează podurile, făcîn d să crească n iv e lu l
a p ei pină se reva rsă peste lin ie, unde se pot depune cantităţi
m ari de m ateriale.
După ploi toren ţiale sau de lungă durată, a p ele ce se
scu rg de pe coastă pot inunda, sau îm potm oli lin ia ferată

38
 I l * t i Iu lungul r n a ilo l. Ş u vo a iele de ttpd In drumul lor «p ro
t- infltA vili'xA m m e (In spn( Ini pe d ea lu rile cu arătu rile
|h il spre v a le ), antrenează particule de sol, pe ca re le de-
l'i faţa llnli'l, înălţim i terenul. Cu timpul, a p ele trec tot
u . .i post<* lin ie pe cari» o inundă şi o Îm potm olesc.
A ■ sli- ape rareori au e fe c t asupra terasam entelor ,• do c e le
iii i*I ti * ori s<> lim itează numai la antrenarea balastului. In
u m ili' In pantă, eroziu n ile, v iitu rile apelor din p lo i pot
In ’ cro/iuni prin form are de ripe, care pot a fecta inte-
inii’ i terasam entului sau afu ieri d e p o d eţe ca re la viitu ri
iti <ouducte forţate.
I i lin iile traversate* d e toren te sau construite în b a zin ele
si >ro. se v a urmări după fie ca re p lo a ie efectu l produs de
.istipra terasam entelor şi lu crărilor de artă. Se v a e x a -
in dacă e le sint am eninţate d e eroziu n e sau afu iere, dacă
Im il*' pe sub care trec to ren tele sint supuse a fu ierii şi dis-
l'Mii, dat ă linia şi podu rile se a flă In zona cornulu i de de-
|l> si sint supuse îm potm olirii, m odul cum d ecu rge pro-
i i I di* colm atare al terenului şi al debuşeului podului.
I i timpul p lo ilo r toren ţiale, astfel de porţiuni de lin ie
tiu sub su p ra vegh ere continuă, pentru a asigura circulaţia.
I i lin iile aşezate, pe coaste, se v o r nota e fe c te le a p ei asu-
ii" i \ i, dacă terasam en tele sint îm p otm olite sau erod a te de
In v ita te le de apa sau are de suferit numai prisma d e balast.
*>' v i i exam ina în special pu nctele In ca re terasam en tele sînt
•M i i l e , dacă prezintă golu ri, începuturi de eroziu n e, care
iiit> i m la ploi, s-ar putea transform a in breşe. Se v a urmări
• i i si' d e zv o ltă rîpele.

§ 2. A C Ţ IU N E A APEI-OR SU B TE R A N E

D eform aţiile şi d e g ra d ă rile c e le m ai fre cve n te, datorite

•" lu m ii apelor subterane, la terasam entele c ă ilo r fe ra te s in t:
— d eform a ţii In corpul ram bleu rilor ;
d eform a ţii din cauza terenului de bază nestabil sub
i mibleuri ;
— alu necări in debleu ri j
— um flături în platform ă ;
— surpări şi p ră b u ş iri;
— căderi de stînci şi de grohotişu ri.

39
 25) ..Deformaţii In corpul rambleurllor

D eform a ţiile în ram bleuri, se produc cln d efo rtu rile d e s *

v o lta le in masa lor. sub efectu l circu la ţiei şi greu tăţii proprii,
depăşesc capacitatea portantă a m aterialulu i din umplutură.
După form a şi Îm preju rările în ca re se produc, acestei
d eform aţii se pot cla sifica in :
Tasâri La ram bleuri noi, construite din păm inturi sta­
bile, indesarea m aterialulu i d ecu rge norm al, întîi mai intensJ
apoi din c e în ce m ai lent, pînă se stabilizea ză com plet.'
A c e s t proces de indesare d e cu rge în mod aproapp u n ifo rm i
Platform a se d e n ive lea ză uşor p e zon e întinse, ca e fe c t al
procesului de com presiu ne a m aterialului din umpluturii im e­
diat după ex ecu tarea terasam entului.
M ărim ea lă să rilo r depinde d e natura păm intului şi gra-l
dului lui d e com p actare Ia execu ţie. Ele nu se in ten sifică după'
top irea ză p ezilo r şi după p lo i şi nu p rezin tă p ericol pentru!
stabilitatea căii.
Lăsâturi. Spre d eoseb ire d e tusări, lă să lu rile apar la ram ­
b leu ri in su ficien t com pactate, ex ecu tate pe pâm înturi
nestabile.
Platform a sc d e n iv e le a ză local şi neuniform şi ta lu zu rild
se burduşesc ca efec t al d eform ă rii plastice a m aterialului
din umplutură. Starea plastică este determ in ată de conţinu-l
tul de a rgilă ( > 30 % ) şi starea de um iditate ( > 25% ).
Lăsălu rile pot a tin ge v a lo r i a p recia b ile şi se pot dezvoltau
în timp scurt. De regulă, lăsă lu rile se produc în partea m ij­
lo c ie a platform ei, redueîndu-se la minimum spre taluzuriJ
E le se m anifestă prim ăvara după top irea ză p ezii şi in peri-!
nada p lo ilo r abundente şi se in ten sifică brusc în anii p loioşi,
A lb ii ş i p u n g i de balusi. Din cauza unir v ic ii d e c o n ­
strucţie a lin iilo r (depresiun i în platform ă form ate sub tra­
v e r s e in tim pul circu la ţiei tren u rilor d e lucru, com p acta re
insuficientă), depresiu n ile in iţia le de sub traverse, in urma*
în m u ierii păm intului şi sub acţiunea circu la ţiei, se m ăresc!
form ln d depresiuni ca racteristice denum ite a lb ii d e balast.,
Cind păm intul din partea su perioară a rom bleu lu i nu
este om ogen , atunci, In loc u rile raai puţin com pacte, alb iile;
cresc, capătă form e n eregu la te şi se d e z v o ltă în pungi de
balast.
In depresiu n ile a stfel form ate, umplute cu balast păm in-
tos, se poate aduna apa infiltrată din prism a de balast. A pai

40
 il« < talâ în fundul pu ngilor de balast înm oie pam intul din
mi respectivă, fapt care în lesn eşte a dîn cirea pungilor.
A pariţia bruscă a lăsătu rilor sau in ten sificarea lor pro-
Uitd este o con secin ţă a refu lă rii înspre talu'/uri a primîn-
liil înm uiat do sub fundul pu n gilor de balast. D eci o ca-
< ti ristică a acestora este că o dală cu creşterea lor în
lluciine e le se dez-
Dltă spre talu zu ri
\ceastfi refulare
k |i.imintului şi a-
jnupiereo fundului
)tiit<)ii de suprafaţă
Iuzului poate fi în-
iţltă de um flarea
ii luirduşirea unuia Wy Q
« ii .unbelor taluzuri
Im. 8|.
1ă.săturile p n o vo c a te de albii şi pungi d e balast se pro-
ii. in gen eral la unul din fir e le căii, iar la linii du ble se
n ■> lire le ex terio are.
A lunecări. A lu n ed a rea este cedarea şi punerea în miş-
11 i o unei m ase de pămînt care se produce fără că d ere sau
ni (turnare. A p a riţia lâsătu rilor la unul din fire este o indi-
[t l *■ certă că la unele din taluzuri s-a produs o deplasare
tul* rulă a păm intului din ram bleu. In acelaşi tim p apare o
ini*fitură lon gitu d in ală pe talu zu rile şi banchetele p la tform ei
i uneori chîar la c a p e lele tra ve rselo r sau pe bancheta din
nil ili>< la lin ii duble.
Apariţia crăpătu rii lon gitu d in ale arată că, în urma de-
i ii la tera le la unul tlin taluzuri, o parte d in pâm int s-a
o ins de resluj ram bleului, şi că în curînd se v a putea pro-
dii alunecarea şi eb u larea taluzului sub acţiunea dinam ică
a m aterialului rulant,
sau ca urm are a pă­
tru nderii apei prin
crăpături (fig . 9).
Se a tra ge atenţia
că procesul de d e fo r ­
m are a ram bleului,
pînă la alu necarea
Inliizului, se poate d e zv o lta fo a rte rep ede, u neori după scurt
tlni|> de la apariţia lăsaturilor, iar cră p ă tu rile lon gitu d in a le
!>•'! apărea abia puţin înainte d e a se p rod u ce alunecarea.

41
 U n eo ri în utm a du form aţiel, partea m ijlo c ie a pla tform e
■sc lasă in jos, fără să an tren eze şi pă rţile e i la tera le, ceea c«
d ă naştere la crăpături lon gitu d in ale, iar pătrunderea ape
prin crăpături poate p ro v o ca alunecarea taluzului.
P rim ele in d ica ţii a le p rezen ţei d e fo rm a ţiilo r sînt lăsătu
r ile la linie. F ie că se produc pe un fir, fie pe amindouă, e li
se p o t o b serv a cu ochiul liber. De aceea, Ia r e v iz ie se urmă.
resc in m od continuu lăsâtu rile ce se produc la linie. A stfel:
— Dacă e le sînt uniform e, se produc len t şi nu sc in
ten sifică după topirea ză p ezii şi după p l o i ; este o ind icaţii
că a vem d e-a fa ce cu o tasare norm ală a unui rambleu non
ex ecu ta t dm păm inturi stabile.
— Dacă lăsatu rile sînt neu niform e (se lasă prism a de
balast, iar ban ch etele răm in mai sus), apar brusc sau dupî
un in terva l d e acalm ie, se intensifică fn p erioad a topirii zăpe.
z ilo r şi anotim pului ploios, e le dau in d icaţii că ram bleul este
form at din păm înt argilos, care îşi p ierd e capacitatea por­
tantă Ia înm u iere sau că s-au produs depresiuni in corpu
ram bleului cum sint a lb iile şi pu n gile d e balast.
— Dacă lă sâtu rile n eu n iform e d evin dese (rid ic a rea linie
trebuind să se facă la o săptămină, la £..>3 z ile şi chiar z iln ic
şi de m ărim e im portantă ( 2 ; 5,- 10 cm|), e le dau sem nalul dc
în cep ere a a lu n ecărilor şi ebu lm entelor pe taluzuri.
— Pentru re v izia organ izată a ram b leu rilor nestabilc»
v e r ific a r e a la n iv e l a lin ie i se fa ce cu cru cile de n iv e l ş
ch iar cu aparatul, m ai a les a c o lo unde există bănuială, fărţ
a se a vea co n firm ări v iz ib ile .
— M işca rea talu zu rilor poate I fi urm ărită şi cu ochiu
lib e r d e că tre personalul In ferior 'de linie, ru aju toru l unoi
ja loan e im p ro v iza te de 2,00— 2,30 m lu n gim e şi 4...Q cm 0 as*
cu ţite cu v l r f şi în fipte în pămînt cu 0,50...0,70 m. Pe taluzu-
rile ram b leu rilor în alte sc* recotfiandă ra ja lo a n e le să se aşez<
In trei r în d u r i: prim ul rlnd — pe muchia platform ei, al doile<
— în treim ea superioară a taluzului şi al tre ilea — ccv<
mai jo s de m ijlo cu l taluzului. Distanţa fntre ja lo a n e le aceJ
luiaşi rînd se p o triv e ş te astfel ca să prindă c ît mai bine por­
ţiu n ile In m işcare (In tre 10^.20 m iu fu n cţie de lu ngim ea ta<
iuzului sub observaţie») (fig , 10).
D ep lasările ja lo a n e lo r se măsoară cu m etrul faţă de lima
de a v iz a re ce trece p rin ja lo a n ele ex trem e ale rîndului, aşe­
za te în afara zo n e i în m işcare. Pentru în registrarea o b s e rv a ­
ţiilo r, toate ja lo a n e le se num erotează La ram b leu rile îualU

42
 |nli> si> constată lăsături rep etate fără să s g o b s e rv e d e fo r-
i"|ii la taluzuri, proced eu l cu Jaloane Indicat m ai sus tre -
H** > im p ie ta t prin n iv elm en t cu aparatul. L în g ă Jaloanele
I a v iz a re se p lan tează ţăruşi d e n iv e l bătuşi la n iv e lu l tere-
||Ii m V e rific a re a n ivelu lu i ţăru şilor se fa ce In raport cu
K n*per fix.

^Pozdo iniţiala
o jaloontlor

n<t i o
V

Se urm ăreşte creşterea In În ălţim e a prism ei do balast

.1 v e d e a dacă lăsâtu rile sint u n iform e pe toată lăţim ea
n i «llo u n e i sau pe lăţim ea prism ei d e balast.
- Se o b servă deasem enea cu ochiul liber, dacă au apă-
rftil i*«* taluzuri um flături sau burduşiri.
Dacă pe alocu ri v e g e ta ţia pe taluzul ram bleului este
|im i Irigată, de un v e r d e m ai pronunţat, aceasta arată că
Imului pungii s-a apropiat de suprafaţa taluzului.
Se ob servă dacă apar crăpătu ri lon gitu d in a le, des-
Vnll n ea lo r în lu n gim e şi m ai ales in lăţim e. Dacă acestea
l*i - linşează rep ed e şi lăsâtu rile d e vin mari, se raportează s e ­
ifu lu i de secţie şi se În fiin ţează pază perm anentă.
hi cazul cind d e fo rm a ţille în ram bleu au apărut sau
> f ja rte repede, se v a raporta im ed iat şefu lui de secţie,
l-n picheru l va v e g h e a starea ram bleu lu i luind u rm ătoarele
kiAMiri :
V e rific a re a ziln ică a n iv elu lu i lin ie i cu cruci d e n iv el,
♦»*« ' lud lăsătu rile cresc repede, v e r ific a r e a n iv e lu lu i se fa ce
•iu i lineare tren.
U rm ărirea crăpătu rilor lo n g itu n ia le d e p e banchete,
' urind de două ori pe z i lu ngim ea şi lă rg im ea lor. Pentru
(• mu bună urm ărire nu se calcă pe crăpătură. N um ai pe tim p
*i ploaie, cind lă rgim ea crăpătu rilor este r e la tiv m are, e le
* 'stupă urgent cu pămînt, n otind cu ţăruşi lim ite le lo r şi
• i dud numai 2...3 porţiu ni neastupate pentru o b serva ţii.

43
 — C crceta rea atentă a taluzului ram bleului, spre a o b ­
s e rv a dacă apar umflaturi.
— U rm ărirea d ep la să rilor terenului p e taluzuri, cu a ji
torul ja lo a n elo r.
La apariţia crăpătu rilor lon«|
gitu din ale, este necesar să s<
facă prospecţiuni chiar cu m iji
lo a ce le secţiei, pentru a sta l

I bili dacă in terasam ent e x is t f

pungi d e balast şi dacă a ces te i

J conţin apă. Prospectarea n

fa ce cu uu aparat simlu
forat, in banchete, cit mai aJ
di

ş prejape d e . prisma
(fig . 11).
de balast

i A p a ra tu l se com pune din^

tr-un s fre d d -lin g u ră (d e tipt
a celo ra cu ca re se sapă grop|
pentru stîlpii de gard. dar o f
diam etru m ai m ic — c irc i
10 cm ) cu care se sapă şi n
iau p rob e.S fred elu l-lin gu râ s«
term ină cu o tijă m etalică, dJ
care sg pot înşuruba a lte lijij
m etalice, cu secţiunea p ă tr a tf
şi 2 cm latura. A p a ra tu l se Ii
virte ş te cu o ch eie lungă dc
40 cm avîn d la capăt un gc
d e secţiune pătrată in r a r e ii
tră tija. A paratu l va p erm itl
fo ra rea pînă la 3...4 m a d în c ij
me, cam cit este ad ir. ci mc
pu n gilor de balast. EI se poat
con fecţion a în a te lie re le sec|
ţiilo r de în treţin ere.

26) D eform aţii din cauza terenului de bază nestabil

sub ram bleuri

Cind terenu l d e bază pe care stă ram bleu l este fo rm a l

din păm înturi a rglloase, loessuri sau alu viu n i d e riu, ia|
n iv e lu l apei subterane este aproape d e suprafaţă, un astfe
d e teren nu p oate susţine masa ram bleului şi aceasta sc sc

44
 In terenul de bază, care este refu lat în lături, form in-
•'i >• um flături pe am b ele părţi a le ram bleu lui (fig . 12).
C in d terenul d e baza are o consistenţă slabă şi cedează
tii> acţiunea greu tăţii ram bleului şi a teren u rilo r în circu la ţie,
|e p io d u ce o in d esire a terenului d e bază (fig . 13).

fiş . /2 p,s /3

< ind ca lea ferată este am plasată în lungul unei coaste

tn ram bleu sau in p ro fil m ixt. iar teren u l d e bază este
pe o suprafaţă de alunecare, o ri d e c ile o r i se produc
tuliIIraţii pină la stratul de alunecare, masa de susţinere in-
[ •<i h < să alunece îm preună cu terasam entul că ii ferate. Planul
l i .(lunecare poate fi ch iar suprafaţa d in tre baza ram bleului
i i.«renul natural (fig . 14).

C ind apar lăsături la linie, iar în ram bleu nu se constată

ti ii i un semn care ar da in d ica ţii că In corpul lu i s-a produs
tl.-loim aţii, se ce rcetea ză teren u l d e bază, spre a v e d e a dacă
l»i. /uvtă u m flătu ri d e o parte şi d e alta a ram bleului.
D acă prezenţa lăsatu rilor la lin ie nu este ju stifica tă nici
d eform a ţii în ram bleu şi nici de um flături în terenul d e
Im/ă, atunci se an alizează consistenţa păm intului d e la baza
t.im bleului şi se u rm ăreşte cum e v o lu e a ză în timp lă satu rile

45
sp re a v e d e a dacă e le se datoresc unui fen om en natural d e
în d esire a terenului de bază. care treb u ie să se stingă treptatJ
C ind se constată o deplasare la tera lă a căii. fără a se
o b serv a d e form a ţii la terasam entul aşezat pe o coastă sau pe
un p o vîrn iş, atunci se ce rcetea ză terenu l d e bază In amonte*,
de lin ie şi dacă aceasta prezintă crăpături, înseam nă ca alu«i
necă terenul de bază cu terasam ent cu tot, iar planul d e alu ­
neca re se a flă sub n iv elu l terenului natural, la adlncim e c e
se poate d eterm in a prin fo ra je .
V ite z a de deplasare a m asivu lui de păm int în alu n eca re
este un ele m en t fo a rte im portant, atit in ce p riv eşte sigu ranţa
circ u la ţie i c ît şi pentru a p licârea m ăsurilor d e consolidare- EaJ
se urm ăreşte prin m ăsurarea lă rg im ii crăp ă tu rilor la ruptură,
dar mai exact, prin şiruri de reperl, in tre care se m ăsoară'
m od ifica rea distanţei.

27) A lu n e c ă ri in debleurl

Pe talu zu rile d e b le u rilo r se pot p rod u ce alunecări d e

suprafaţă sau d e adincim e, după p o ziţia planului de alunecare,
întrerupt şi d escop erit prin ex ecu tarea tranşei.
«A lu n e c ă r ile de suprafaţă se m ai d atoresc p rezen ţei u n or
le n tile din păm inturi scoase la lum ina liz e i în urma ex e c u tă rii
tranşeei. care nu se pot m enţine p e taluzuri, din cauza d e s ­
c o p e ririi lor in contact cu aerul.
In alte ca u ze păm intul talu zu rllor, fiin d a rg ilo s şi n eo­
m ogen, absoarbe apa în cantităţi mari, pîn ă la saturaţie, cin d
În cepe să cu rgă ca o masă sem ifluidă.
In cazul a lu n ecă rilor structo-plastice, cind prin e x e c u -
tarea terasei a fost secţion at un strat de a rg ilă m oale plas­
tică, avîn d deasupra roci mai tari, sub presiunea v e rtic a lă a;
a cesto r roci tari, a rg ila plastică este refulată pe talu zu rile sau
platform a tranşeei (fă ră a lorm a su prafeţe de alu n ecare). Prin
ced a rea a rg ile i plastice, r o c ile tari de deasupra se deplasează]
după o suprafaţă curbă, dreaptă sau abruptă care este su pra­
faţa d e alu n ecare (fig . 15).
Dacă stratul de a rg ilă m oa le este mai sus d e cit fundul
tranşeei, atunci d e fo rm ă rile prin refu la re se produc numai în
talu/uri. D acă stratul d e a rg ilă plastică se a flă la p ic io ru l
taluzului, atunci deform a ţia a fectează nu numai talu zu rile dar
p rod u ce şi rid icarea p la tform ei şi distru gerea că ii ferate în
debleu.

46
 Sem nele carp dau indicaţii asupra v iito a r e lo r m işcări a le
Hor s in t :
iră p ă tu rile lon gitu d in a le pe taluz sau d in co lo de mu-
lin superioară a ta lu zu lu i;

o j Situaţia nit da

b) Situaţia după execu tarea tronsen

p'3 &
um iditatea spre partea in ferioa ră a taluzului, după o
Imn' paralelă sau cu o în clin are oa reca re faţă de p ă m în t ;
crăpatu rile urm ate im ed iat d e desprin derea unor părţi
u i»T fic ia le din taluz ;
— um flarea sau ch iar cu rgerea talu zu rilor a rg ilo a s e n e-
m iogene îm bibate cu apă ;
— starea şanţurilor de apărare (d e creastă), în p ro fil Ion ­
ii m djnal şi in secţiun e (să nu fie astupate sau d e fo rm a te ).
Pe lin g ă ex am in area terasam entelor, se cercetea ză şi su­
in <il«iţa in tregei zon e in alunecare, iar în v e d e re a p re v e n irii
■ iriţiei de noi porn itu ri şi rupturi, se ce rcetea ză suprafaţa
l " . v irnişului şi mai sus de ruptura existentă. Se dă atenţie
I m inai neînsem nate m odificări ale su prafeţei de alunecare,
' ■.1 au apărut m ici izv o a re , v e g e ta ţie a cva tică etc.

28) Umflături in platformă

U m flătu rile sint d eform a ţii a le platform ei, care apar şi

il i .par periodic, în fu ncţie de tem peratura şi gradu l de umi-

4T

I
illlrtlt' ni | > A n i I i i t u l i i i . I U* m< |f<>t tui m u I ii d eb k u il, H unblourlj
şi /mie do rotA aero, ta tt titpul guru rllor p c r i l i t i n t » .
Procesul de um llare <i platform ei nu este numai o con-
■..... iitA a m ăririi prin în gh eţ a volu m u lu i do apA c o n ţin u ţi
d t masa tm<isa montului. Prin in gh et apa îşi m ăreşte v o lu m ii
t u 0% , deci, ipoteza unei um idităţi m axim e d e 40% . um fla
rea torasam entului, ca efec t d ire ct al în gh eţă rii apei, ar I
d e ordinul a 3,6%. O ri um flarea p la tform ei d atorita ingheţulu
p oate a tin ge d e n iv e lă ri de 10.. 15 cm.
A c e s t fen om en se ex p lică prin form area unor le n tile rl
gheată, in a p rop iere de suprafaţa platform ei, in urma m ig ră rii
apei din profunzim e, din cauza d iferen ţei de tem peratur
d in tre stratu rile su perioare În gh eţate ale păm intului şi c e ld
in ferioa re mai calde. 1
L en tile le de gheaţă se d e zv o ltă in măsura în care in stra
tu rile in fe rio a re există surse perm anente de apă.
Procesul d e m igrare a apei spre suprafaţă are loc in m o
d eoseb it ia păm inturi prăfoase.
în ălţim ea u m flătu rilor este în gen eral mai m ică in ram
bleuri, d e cit in debleuri, întrucît influenţa apelor subteran
în ram bleuri este mai m ică şi nu există nici contrapresiun e la
terală ca la debleu ri. ce ea ce perm ite păm întulul să se u m fl_
nu numai în sus, dar şi in spre taluzuri.
U m flătu rile p ro v o c a te d e îngheţ aduc m ai m ulte nea
ju n s u n :
— prin form area le n tile lo r d e gh eaţă se distru ge coeziu
nea dintre p a rticu lele de pămînt, a stfel in c it la desghet pă
m intui îşi m od ifică consistenţa, deven in d m oale, apoape d
starea de cu rgere, pe toată grosim ea îngheţată ;
— prin form area u m flătu rilor se produc m odifică ri local
a le profilu lu i in lung, ceea c e p ro vo a că izb itu ri la trecerea
m aterialului rulant, dind loc la sp orirea rezisten tei lin iei şi la
d eran jam en te In suprastructură :
— şin ele capătă d eform a ţii in plan v e r tic a l şi, iu general,
m aterialul m etalic de ca le şi tra ve rsele se uzează repede tj
— circu laţia este stingherită prin lim ită ri d e v ite z ă ;
— contribu ie la uzarea m aterialulu i r u la n t;
— se scum pesc lu crările de intretinere, din cauza m asuri­
lo r sp eciale pentru asigurarea c ir c u la ţie i;
— se d ete rio rea ză Îm brăcăm intea talu zu rilor, care se des-{
p rin d e de restul m asivului perm itlnd apei să pătrundă sul
im iirâcăm inte, fa p t care duce la înm uierea taluzului şi alu ­
n eca rea Îm brăcăm intei.

48
 l i la <« re m » p r o d u c u mf l at u r i w< u r m ă r c u c
Iul» i c a lv p r o v o a c ă a d i c ă :
*tni|iwirea apel In d ep resiu n ile platform ei ;
it<in>a prism ei d e b a la st; dacă este m urdară şi d eci
lirtiitA )
tlagn area apei in şanţurile d e scurgere din d ebleu ri şl
li tn-rt ol in platform ă.
h* urm ăreşte procesul de d e z v o lta re a um flăturilor,-
ipariţia u m flătu rilor pe banchete şi in ş a n ţu r i;
»ip.iriţia c o c o a ş e lo r in cale.
După iden tificare, loc u l um flătu rilor se m archează cu
■•■<i ()*• şină, !n ve d e re a m ăsurilor ce se v o r lua în tim pul
i

29) Surpări şi prăbuşiri

Sui nările şi p răbu şirile se produc din cauza g o lu rilo r din
hi um pluturilor şi teren u rilor naturale, g o lu ri create
upe g ra v ita ţio n a le sau de ex p lo a tă ri m iniere. Spre deose-
’•< ib’ lasatri şi alunecări, care se produc re la tiv lent, sur-
i l l " sc' produc într-un timp fo a rte scurt.
Surpările şi prăbu şirile se d atoresc g o lu rilo r din masa
M o m e n te lo r sau teren u rilor ve c in e , care se nasc sub ac-
iii i de spălare a apei, fie deasupra săru rilor so lu b ile ( su ­
im .' ch im ică), fio prin antrenarea pa rticu lelor fin e (su fo zie
• urnă). A c e s te fen om en e au lo c în terenu ri calcaroase,
I " .uri. In terenuri ca lca roa se g o lu rile poartă num ele de
I ni iuri.
S u ip ă rile şi prăbu şirile terasam en telor pot fi cauzate de
• M 'lx itâ ri m iniere, g a le rii sau de săpături pentru fu n d aţiile
...... construcţii im portante in vecin ă ta tea căii. A c e s te golu ri
l> li g a le rii v e c h i nedepistate la construcţia lin ie i sau ex p lo a -
t.i de zăcăm inte in stratu rile adinei şi fo a rte a p rop ia te de
t is im entul căii ferate.
R uperea stratu rilor de păm înt deasupra carsturilor, g a le -
i i. u de mină etc. poate a vea e fe c t ca tastrofal pentru circu-
i 111. D e t e c t a r e a g o lu rilo r subterane prin o b serv a re directă
ii este posibilă- U n e o ri pot fi id e n tifica te după sunetul infun-
• il in z o n e le cu golu ri. De aceea sa rcin ile r e v iz ie i se referă
i «izurile cind ex isten ţa g o lu rilo r este cunoscută.
\tunci cind se constată o prăbuşire în terasam ent, locul
.icoperă im ediat cu sem nale de o p rire în lin ie curentă, iar
• nid s-a descop erit tn a p ropierea lin iei ex isten ţa fenom enulu i
|. c arst, se va c e re execu tarea de prospecţiuni g e o lo g ic e .

I — Tndr. rev. şl Intreţ. lucrărilor antă

 C a măsură d e siguranţă se în fiin ţează o pază p erm a n en ţi
penlru ob serva rea sistem atică a su prafeţei terenului, a p a r iţii
şi d e zv o lta rea pîln iilor, g r o p ilo r longitudinale, crăpă tur lofl
etc.
La r e v iz iile p eriod ice a le terasam entului şi in sta laţiilor i f l
scu rgere a apelor se proced ează astfel :
— Se notează starea p îln iilo r e x is te n te şi se u r m a r e ? *
apariţia sem nelor asupra d e fo r m a ţilo r noi c a : crăpături la
marginea pîln iilo r, cu rgerea sau alunecarea talu zu rilor p i l n H
lor, creşterea diam etrului şi adîncim ei p îln iilo r.
Si urm ăreşte şi se notează apariţia unor plinii noi n
apropierea terasam entului, a unor depresiuni d u b i la su p ra !
fata păm intului. 1
— Se urm ăreşte apariţia crăpătu rilor la supraîaţu paminJ
tului pe talu zu rile şanţurilor sau platform ei, notlnd lo -u ! loi
şi nuisurind lungim ea lor.
— S e o b servă m odul de scu rgere a a p elo r de supraîaW
io sensul dacă acestea dispar brusc, penlru a-şi contin ui
cursul prin g o lu ri carstice.
La apariţia unor plin ii noi In a p rop ierea liniei, piche­
rul v a raporta im ediat şefului fl se< ţie şi v a lu-a măsuri pen*
tru asigurarea circu laţiei în o ric e caz. cind apar p lin ii sub
cale, se v a închide linia, iar asupra d esch id erii ei v a decide
şefu l secţiei sau o com isie. 1
- M ă su rile de siguranţă in regiu i iie carstice sint vu
b ile şi pentru terasam entele din apropierea ex p lo a tă rilo r mi'
niere, la care se poate adăuga şi rev izia tehnică permanc-nti
a lu crărilor subterane.

30) Căderi de stinci şi de grohotişuri, avalanşe

C ă d erile d e stînci conslau in alunecări su perficiale, p e

versa n te şi pante accentuate, în urma d e za g re g ă rii teren u rilor
stin coase sub acţiunea a ge n ţilo r fiz ic i. C a o consecinţă a d e­
grad ărilor, blocu ri mai m ici sau m ai mari îşi pierd stabilita*
tea, se desprind şi cad spre platform a căii.
R o c ile prin d egra d a re se transform ă in groh otişu ri ca re
cu rg spre baza versantu lu i sau taluzului.
A v a la n ş e le se produc pe versa n tele abrupte (p este 2 5 % )
cu e x p o z iţie n o r d ic ă ; cîn d sint puternic în c ă lzite d e soare*
zăpada com pactă In urma top irii poate porni în jos, dacă su­
prafaţa versantu lu i este netedă şi fără plantaţii.

50
 A stfel, lin iile ferate am plasate p e coaste sau care străbat
lU llli’ uri, pot fi p e riclita te de c ă d e rile dp stinci, b o lova n i, g ro-
Im liy ir l, Iar pe tim p d e iarnă şi de avalanşe.
Pentru asigurarea c irc u la ţie i pe p orţiu n ile de lin ii unde
hi |in>duc dese căderi d e stînci, se instituie posturi perm anen­
ţi ilo cantonieri păzitori d e stînci.
C an ton ierii p ă zitori de stinci şi rev izo rii de stînci au sar-
■ lu n d e a o b serva toate m işcările care se produc pe versan te,
Im limita distanţei lor, să a co p ere im ediat lo c u rile cu obsta-
|nli« linie sau unde aceasta a su ferit strică ciu n ile şi să a-
Im iiiI'' echipa pentru înlăturarea stîn cllor şl reparaţia lin iei.
M'tiutonierii p ă zitori de stin ci să aibă la posturile lor u nelte
|" uttii cu răţirea şi repararea lin iei, precum şi telefon-
P ich erii şi ş e fii d e echipă trebu ie să cunoască bine punc-
t l< p ericlita te de căderi de stînci din lim ite le d istrictelo r şi
n M p elor lor. După p lo i to ren ţia le şi cutrem ure, e i trebu ie să
i » ii ruineze starea versa n telor, dind o aten ţie specială puncte-
l i i i u stin ci d e z v e lite .
Echipele d e m ineri, care e x e c u tă . prim avara şi toam na
tiu i.iri d e r e v iz ie şi derocări, trebu ie să c e rc e te z e d eta lia t
uimea versa n telor şi să sesizeze d e e v e n tu a le le schim bări sur-
' i in te intre două r e v iz ii.
I.a r e v iz iile p eriod ice, cînd se stabileşte planul d e ro că rilo r
• l»i atenţie d e o seb ită e v o lu ţie i, caracterulu i şi m ărim ii crfi-
iMitimlor din rocă.
D eosebit d e p ericu loase sînt b lo cu rile separate de m asiv,
■mo se pot m işca cu lom u l şi ca re trebu ie să fie neapărat
i ttn<|uite.
I.a cră pătu rile mai mari şi ca ra cteristice se pun m artori.

B. L U C R Ă R I DE A R T A P E N T R U A P A R A R E A
ŞI C O N S O L ID A R E A T E R A S A M E N T E L O R
I I I.IT R A R I DE A R T A PENTRU APARARI DE T E R A S A M E N T E

Lu crările d e apărări sînt constru cţii h id ro teh n ice ca re au

M>lijl să com bată acţiunea d istru gătoare a a p elo r d e suprafaţă.
Din punct d e v e d e r e al efectu lui, e le se p o t cla sifica în :
— lu crări pentru com b aterea a fu ie rilo r ;
— lu crări pentru com b aterea ero ziu n ilo r ;
lu crări con tra inundării lin iilo r de a p ele de revărsa re
•ilo rîu r ilo r ;
— lu crări d e com b atere a e fe c te lo r p ro v o c a te de to ren te
|i npole din ploL

51
 31) Lucrări pentru combaterea afuierilor

Pentru p re ven ire a şi op rirea a filierilo r, se execu tă lu cră ­

r ile h id roteh n ice descrise m ai jos.
S a ltele de la s cfn c lestate. S a ltele de fascin e lestate
constau din 1...2 straturi de cirn aţi jo n tiv i, cu casete sau
ca d re de cîrn aţi din partea dinspre fund şi la suprafaţă ,•
acestea din u im ă se umplu cu piatră brută, ca re scufundă
salteaua şi o fa ce să se m uleze după conturul fundului, îm -
p iedicîn d astfel afu ierea (fig . 16).

C in d s a ltele sint aşezate deasupra n iv elu lu i a p elo r m ici,

e le sc degra d ează repede prin pu trezirea nu iolelor.
C ind salteaua nu a fost încărcată cu cantitatea de piatră
necesară, care s-o ţină lip ită de fund, sau cîn d m ularea ci pe
fund a fost îm piedicată de trunchiuri, b o lo v a n i, ep a ve, atunci
se p o l produce atu ieri sub ea, care să a g r a v e z e Jiltuaţia.
La sa ltele d e fascin e
lesta te se v a urm ări dacă
au părţi care in cea mai
m are parte a anului se
află în afara apei- Se va
co n trola prin sondaje, la
ape m ari, dacă salteaua
stă lip ită de fund Se v a
ob serva dacă sînt an afore
a că ror prezenţă dă in d i­
caţii că a fu ierea nu a fo st
• oprită.
«-• ' S a lte le fle x ib ile d in
v * beton . S la tele din fas­
cin e neputînd fi con sid erate ca lucrări du rabile, se execu tă
In ultim ul timp sa ltele fle x ib ile form a te din p lă ci do beton
sau bclon armat. P lă cile au lorm ă pătrată, dreptunghiulara,

52
Iu loţjonalâ, sau tra p ezoid a lă şi siut le g a te între e le prin lire
j|i ni In ulaţie (fig . 17).
Principiul acestei constru cţii este acelaşi ca şi al sa ltele-
•M <l<’ fascin e lestate ; cînd m aterialu l de sub p lacă este an-
’i ml de apă, placa se lasă sub greu tatea e i p rop rie şi im-
)i ilwti afu ierea în continuare a terenului (fig . 18).

P lă cile se aşează pe umplutura de fundaţie form ată din

m irocem ente. C in d suprafaţa de co n solid a re e s le plană şi fo r ­
mulă din nisip sau pielriş, se p oate renunţa la umplutura d e
fundaţie.
Se u tilizea ză In sp ecial pentru apărarea bazei taiu zu rilor
ni apărarea cu lee lo r contra a fu ierii.
I a r e v iz ie se v a ob serva : dacă există tasări lo c a le a le
mior plăci iz o la te sau ale ansam blului de p la c i; daca sînt
iilric i prăbuşite ajunse aproape d e p o ziţia v e r tic a lă ; dacă be-
i ‘ iul esle d eterio ra t sau p lă cile sparte, dacă sint articu la ţii
rupte sau c îr lig e d e s fă c u te ; dacă sînt rosturi îm pănate cu ma-
•■ laie aduse, care înţepenesc p lă c ile şi le Împiedică să ur­
m ărească deform a tia terenului.
Radierea. R a d ierele se execu tă pentru apărarea fundului
lin iilo r , contra a fu ierii în zona p o d eţelo r, In scopul de a pro-
tundaţiile infrastructurii. De regu lă se execu tă din zidărie
<I*• piatră pe o fundaţie d e beton ; m ai rar din dale d e beton
ni fjabioane.
R a d ierele se pot degrada prin afu ieri, procesul inceplnd
il< regulă la capătul din aval şi se ex tin d e spre am onte pînă
Li com p rom iterea totală. După distru gerea radierului, afu ierea
tim ddţiilor p ro teja te din aceasta se poate produce în siu rt
li mp.
U n eori afu ierea radierului p oate în cepe şi din am onte.
• i ui capătul lui spre am onte nu este bine racordat cu albia.
La re v izie , se v a v e rific a : dacă radierul are pietre g e liv e

53
 (c a r e se pot d istru ge la îngheţ), dacă sînt p ie tre d egradate sau
d isloca te din corpul radierului.
Intru cit afu ierea în cepe din aval. în tim pul a p elo r m ici
se va exam ina starea pin telui d e p ro tec ţie de la capătul
a v a l, daca este distrus, afuiat, dacă este continuat în a v a l cu
b lo c a je şi ca re este p o ziţia acestora.
Se va exam in a de asem enea dacă capătul am onte al ra ­
dieru lu i este racordat cu fundul a lb iei spre am onte şi se v a
v e r ific a prin so n d a je dacă s-au produs a c o lo afu ieri.
Baraje de fund. Ele servesc pentru o p rirea acţiunii de
a fu ie re a fundului prin m icşorarea pantei şi d eci a v it e z e i a-
pei, cu scopul d e a p roteja fundaţia infrastructu rii prod u rilor
şi a altor con stru cţii am plasate în albie, in am onte d e baraj.
A cea stă acţiune de p ro tec ţie a fu n d aţiilor este am p lificată prin
în ă lţa rea fon du lu i cu grosim ea d ep u n erilor din spatele bara­
ju lu i (fig . 19).
B ara jele se construiesc din zid ă rie d e piatră, digu ri de
beton, lemn cu anrocam ente sau fascine g r e le fix a te cu piloţi.
La ba raje se pot produce d e t e r io r ă r i: la în castrările lo r
în m aluri ,• în partea din a v a l unde izb eşte lam a d e apă de-
v e r s a t ă ; in însuşi corpul
b a r a ju lu i; la pintenul din
ava l al radierului (la con-
trabaraj).
P ă rţile fo a rte p ere-
clita te a le unui baraj
sînt în castrările lui în
maluri, de aceea m alu rile
din dreptul b a ra jelo r sin t
proteja te. Se v a ob serva
deci, dacă s-au produs iu- '
ceputuri de afu ieri sau
eroziu n e In mal sau în j
îm brăcăm intea de p rotec-.l
ţie a malulu.
R adieru l care susţine
salteaua de apă se p o a te
d eteriora sub acţiunea d e
izb ire a apei. D eteriora ­
rea radieru lui odată în ­
F,3 * cepută avan sează spre
corpul barajului, co n sti­
tuind o ca le spre afu ierea barajului propriu-zis. Se v a e x a m i-

54
 ii ■I dacă radierul prezintă d eteriorări, dacă s-a produs
lli ’ if-i a lb iei in a va ] de pintenul radieru lui (co n tra b a ra j) ,•
|l< i acestuia sau distru gerea lui de către co rp u rile pluti-
t «duse de apă duce sigur la d eteriora rea radierului, atit
t ilm erea lui, c it şi prin lipsa sa ltelei de apă am ortizoare.
I lunile secetoase, cind debitul cursului scade la m ini-
(iii va exam ina corp u l barajului spre a v e d e a dacă pre-
ii uri, crăpături, dislocări sal a lte deteriorări a le m ate-
lliiiui din care este făcut.
timpul iern ii se va ob serva ca golu ri din corpul con-
I m u la je lo r să fie destupate, pentru a g o li bazinul ce for-
M m salteaua de apă. în gh eţa rea acesteia poate du ce la de-
i t M zidăriei.
. I ucrări pentru com b aterea ero ziu n ilo r prin îm brăeări
de maluri
l'.-m ru prevenirea şi opriren eroziunilor, se execută îm -
riimnţi d e tajusuri şi de maluri c:a : pereuri, îm brăcăm inte
(li* pis ine, saltele, anrocam ente şi plantaţii.
■ ■•uri. Se execu tă din piatră brută sau d ale de beton,
|ii uscat sau cu m ortar de c iment, aşezate pe un strat d e
im mI s.ui piatră spartă d e 10 cm cjrosime- N um ai in lo c u rile
■I . ii puternic d e apă, p ereu rile se execu tă cu m ortar de
|i i! De regulă e le se execu tă z id ă rie din piatră uscată,
I ..........lostu ieşte după tasare.
l''*reurile pot fi d eteriorate prin ced a rea fu ndaţiei sau
lut '<*i de r e z e m a r e ; prin .spălarea patului de pietriş sau
*' H m aterialului ce form ează taluzul propriu -zis ; prin dis-
i ii t p ie tre lo r de către gheată sau corpuri plutitoare. Se
iv.t dacă pereuriJe sînt d eform a te prin tasări şi lasături
ti i >i<*trele sînt d is lo c a te ; dacă o porţiune de pereu este
i... • in urma a fu ierii fundaţiei sale .sau d efo rm ă rii ban-
i 11•i rl»_* rezem are din blocuri.
" -i <u rile uscate pot fi distruse uşor dacă vreu n a clin
i 'i -ste scoasă, d e la aceasta în cepe distru gerea linei su-
l> ■ mari din pereu. De aceea p ereu rile uscate se urm ăresc
i i mai m are aten ţie şi se repară îndată ce se constată
if uine cit d e mică.
I i pereu rile zid ite cu m ortar se ob servă dacă au apărut
m o Mturi (să nu se confu nde crăpătu rile din tasări sau lăsâ-
i i. ii tisun din co n tra cţie care apar toam na).
I ‘ ruclt um plerea cu m ortar a rostu rilor dintre pietre
|n |, • lu a subspălarea pietrelor, se v a o b serv a dacă m ortarul
i rii s-a desprins d e pietre sau s-a degradat.

55
 Îm b ră că m in te d in n u ie le sau fascine. A c e a s ta constă din*
tr-un strat d e acoperire, fie din n u iele sim ple n elegate, fi
din cirnati de fascine aşezaţi unii lin g ă a lţii in d irecţia d
cea mai m are pantă a talu zu rilor şi fix a ţi cu rinduri de cIm
n a [i aşezaţi p a ralel cu m alul. RLndurile lon gitu d in a le de c ir
naţi se aşează din metru In metru şi se prind cu ţăruşi batuţ
la circa 1 m distantă. Stratul de n u iele sau fascin e este pr J
te ja t cu un strat de piatră de 10...15 cm grosim e (fig . 20,%

Un prin cipiu d e m are im portanţă ca re trebuie respectat

la ex ecu tarca con stru cţiilor din fascin e care nu rămin perm a­
nent sub apă este : n u ie le le trebu ie să prindă rădăcini, să
lăstârească, de a ceea treb u ie să fie ex ecu ta te In tim pul cind
nu circulă se va in arbori (15 sept..-l a p rilie) din n u iele d e
sa lcie proaspăt tăiată, din sp e c iile ce prind rep ed e Tădăcini,
ca re co n solid ea ză malul ; în caz contrar îm brăcăm intea d e
p ro tec ţie p u trezeşte şi se distruge.
Se urm ăreşte dacă n u iele le s-au uscat, pu trezit sau r u p t ,•
d acă cirnaţii, atlt cei jo a n tiv i, cît şi cei de fix a re, au fost d e ­
terioraţi prin circu la ţia v it e lo r sau de gheţuri ,• dacă ţăruşii d e
fix a r e au lăstărit sau au fo s t distruşi d e gheţuri şi plu titori,
sau afu iaţi şi antrenaţi de c u r e n t; dacă ie g ă tu rile de sirm ă
s-au rupt sau s-au desfăcut.
S a ltele de. fa scin e les ta te sau s a ltele f le x ib ile d in b eton .
D escrierea acestor constru cţii şi o b ie c tiv e le r e v iz ie i sint r e le
arătate la lu crările pentru com b aterea a tlu ierilo r (pct. 31).
D e rem arcat că la im brăcări de taluzuri se u tilizea ză fas­
cin e lestate numai pentru apărarea pârtii taluzului aflata sub
n iv e lu l apelor m ici, partea su perioară a sa ltelei se fix e a ză pe
o banchetă la n iv elu l a p elo r mici şi de a colo im brăcăm intea
se continuă cu n u iele sau fascine.

56
 \iir o c a m e n te . A n r o c a m e n le le din blocuri de piatră consti-
n protecţie a taluzurilor, la care se recurge in cazuri d e
l v « iiţii urgente. Ele apă ră taluzurile prin dom olirea v ite -
i iiu ntului. Este bine ca blocurile să fie aşezate direct
I ilu/.uri înierbate, în ca/, contrar, să se interpună o saltea
Milele. In practică însă această condiţie este g re u de r e a ­
li'
\hrorum entele se de g rad e a ză in urma afuierii terenului,
i << p rovoacă rostogolirea blocurilor in albie. Prin aceasta,
ile o parte, este descoperit terenul ce trebuie protejat, iar
•li <i11<1 pdrte, blocurile izolate căzute in a lbie sint antre-
<lf• < urent. Se v a o b s e r v a d a c ă blo cu rile sînt afuiate. miş-
.,ui ro sto g o lite în albie şi antrenate de curent. Se v a
Imld prin son d aje starea taluzului su b apă, intre blocuri,
>i ved ea d a c ă este n e v o ie .d e completări.
M u tila ţii. Plantaţiile constituie un m ijloc important pt*n-
inolojarea terasamentelor contra aiuierilor şi eroziunilor.
Inţllle făcute raţional in a lbiile m a jo re inundabile, pre-
n *i r e le crescute pe diguri, pinteni şi b a ra je au o acţiune
|ltIv«i de apă rare Ele con solid ează terenul alb iilor m a jore
Iii Iii/uri lo malurilor şi construcţiile hidrotehnice menţionate
■I nu*.
I'rin acţiunea lor, ele consolid ează malurile contra eroziu-
«I m. înnourează v ite z a curentului şi fa v orizea ză depunerile,
n iliiln iin d la înălţarea malurilor şi deci la m icşorarea p eri­
plu lu i «li* inCindaţle.
i 'Imitaţiile din albiile cursurilor de apă au o influenţă
|i nibila asupra m alurilor numai atunci cînd sînt In afara
ii i i principale, însă în zona de inundaţie sau pe lucrările
|li (i|»flmre. \
l*i in natura lor, plantatiile se d e z v o l t a ş i se completează
In l ■mp, ilupă da re a in e x ploa ta re a construcţiilor de protec-
M D- ni oca, lu crările de plantaţii constituie prin e xcelenţă
In i ni de întreţinere. Speciile de arbuşti destinate apă rărilor
li liulo să se prindă repede şi să aib ă rădăciniţ>inc dezvoltate
«t 11n< pătrunse în pămînt, ramuri sau tulpine cit mai flc-
* 1 1iile i n sti reziste la acţiunea vîntulu i şi ghetii şi să nu fie
•.♦nul •' de viituri. A ceste condiţii sint îndeplinite foarte bine
ii i n lii' arbuştii din familia sălciilor.
N u v recom andă să se planteze specii carţ sc dezvoltă
ii ni Imn înalţi, întrucit sub acţiunea vîntului po l p r o v o c a d e -
imii ii ion ronstrurţiilor.
 P la n ta ţiile m ai au scop să servea scă de p ep in iere pei
Iru puieti, să procure butaşi, n u iele şi pari pentru întreţin
rea lu crărilor d e fascine.
Pla n taţiile pot fi com prom ise, m ai ales la începutul de
v o ltâ r ii lor, [ie din cauza uscării, fie prin d eteriorarea de căi
anim ale (capre, v ite , iep u ri) sau chiar de oam eni. De aceea
v a urm ări procesul de d e z v o lta r e a p lan taţiilor, spre a cori
stata dacă s-au uscat, dacă au fost vătăm a te de anim ale sa
distru se de rivera n i.

33) Lucrări pentru combaterea eroziunilor

prin apărări de maluri
Lu crările de apărări d e m aluri se execu tă pe a cele por
ţiuni alt» cursului unei ape, unde m alul este atacat şi erod ai
de apă. In pu n ctele atacate se form ează intrinduri, de und
apa este refulată spre m olul opus pe care de asem enra îl a-
tacă. Prin acest va g a b o n d a ) al cursului prinicpal al apei, sin
p e riclita te a m b ele m aluri cu lu crările de artă şi terasam entel
am plasate In a p ropierea lor.
In g en e ra l partea d e jo s a m alului este mult mai expus
atacului apei, din care cauză lu crările de apărare în părţii
in fe rio a re ale m alu rilor trebu ie să fie mai pu ternice d ecit in
pu nctele sale superioare. De aceea gen u rile dc lu crări indicat
m ai jos se referă la apărarea părţii d e jo s a m a lu r ilo r ; 1
contin uarea acestora, In sus pe laluz, se execu tă de regu lă lu
« rări mai u şoare de im brăcâri ca re sînt p ereu rile şi îm brăcă­
m intea din fascin e sau puiele.
M a te ria le le c e se întrebu inţează pentru lucrări de apărărl
depind de. im p o rta n ţi şi a p ropierea constru cţiei de apărat, da
cursul apei, d e forţa de ero d a re a apei c e a cţion ea ză asupra
m alului, de p o sib ilită ţile de a p rovizion a re.
A p ă ră rile d e R alu ri se rea lizează prin luc rări de garduri
fascin e grele, epiarl, saltele, gabioane.
G a rd u ri■ G ardurile se execu tă la ba/a taluzului malul
d e a p ă ra t; ele/sîn t alcătu ite dintr-un şir de pari bătuţi 1
0,70...1,00 m d ijla n ţă Intre ei, îm p letiţi cu n u iele peste un pat
de crengi sau «saltea de fascin e ; patul sau salteaua îm piedic J
afu ierea parilor şi deci a va rierea sau distru gerea gardului.
Pornind de la gard in sus, apărarea se continuă cu o îm ­
brăcăm inte d/• mal, lie prlntr-Un pat de crengi, fie prin rîr-
naţi jo a n tiv i /Mg. 21).
C reasta "gardului se execu tă la 0,0...0,80 m peste etia j
sau peste n iţe lu l apelor m ici.

58
 1 in im ile sint constru cţii uşoaro şi nedu rabile, a vin d ne-
|t< <i<> o su p ra vegh ere şi u rm ărire continaâ.
*.<• va urmări : dacă n u iele le îm p letitu rii şi salteaua g a r-
|mi >iii lăstărit şi in g en e ra i s ta iea c re n g ilo r şi n u iele lo r
*l«\ putrezite, rupte); dacă salteaua
Irt ..it şi nu m ai este fix a tă pe fund
îm pletitura gardului; dacă îm p leti-
h i fost a va ria tă şi au dispărut nu-
1*1" u perioare; dacă unele părţi s-au
-ii sau hu pu trezit prem atur şi se
t .111 au fost distruse d e an im ale şi I»
Jşi'itil. . I!
l uw'ine g re le . E le constau din c i­
l i i | .uluri de 0 0,80... 1 ,0 0 m cu îm-
■iflin ln te do 10.. 15 cm grosim e, din
I|il" >| cu m iez de piatră cu 0 0,60...
rd in
I .i liiiza taluzului, de-a lungul ma-
||tl işoază 1...3 sau ch iar m ai mul-
fi-ilmi grele, lansate fie d ire ct pe
Iul nlbiei. fie a şezate p e o saltea de
||'"tti F ixarea so lu rilor g re le , ca să F f j 2a
tim ic te spre adîncim e, se fa ce ori
li* li i i i i tind de p ilo ţi bătuţi la in ­
i i ' .il dn 2...3 m, o ri printr-o banchetă d e anrocam enle. P ilo -
I il. ii\tiro se bat In faţa su lu rilor (in partea dinspre apă)
n.i |i i >it suluri (fig . 22). A cea stă constru cţie constituit’ baza şi
ml. i re a mai im portantă a apărării, care se continuă in sus
|i. li i Im brăcare d e taluz.
Se va o b serv a in
tim pul a p elo r scăzute
dacă sulurile au suferit
d eterio ră ri la îm brăcă­
minte, dacă au legătu ri
de sirm ă rupte sau lip ­
să.
C a principiu fa sci­
nele g r e le (su lu rile),
care au îm brăcăm in tea
din cren g i şi nuiele,
trebu ie să se a fle in cea
Fim 22. mai m are parte a anu­
lui a cop erită d e apă-

59
 Dacă se ob serva că un p ilo t de fix a re s-d aplecat spa
apă, aceasta denotă că are presiuni mari din partea sululu
fie din cau za Lăsării, fie din cauza e x is te n ţe i unei afu ieri
pilo tu lu i sau a sulului şi trebu ie căutată cau za afu ierii.
E p iu ri (p in te n i). Spre d eoseb ire d e c e le la lte ta crfiti inefl
ca te m al sus, ep iu rile sint construcţii izola te, constind din d l
quri tra n sversale riului, avîn d direcţia de la mal spre r H
C a ra cteristica lor prin cip a lă constă în a ceea că e le c r e e â fl
co n d iţii fa v o ra b ile pentru o p rirea ero ziu n ilo r şi form area fi
decursul a c iţiv a ani a unui mai nou, prin depunerea a lu v ii
n ilo r aduse dc* curentul apei : curentul rîului. întîlnind un pij
ten. se abate, intră in spaţiul lin iştit din tro pinteni, unde i<
p ie rd e forţa sa v ie şi a stfel depune pe fund p a rticu lele d
m aterial purtate în suspensie.
E piurile liin d construcţii transversale rîului au deobic^
secţiuni puternice, I !<• se exec ută din suluri g re le a ş e z a i
pa ralel cu d ire cţia curentului (pină la n iv e lu l apelor m e i
form ind fundam entul construcţiei. La a d in cim i mari şi 1
loc u rile unde puterea de eroziu n e este mare, se aşterne pi
fund o salteu lestată, iar deasupra ei se aşa/â suluri grel<
Partea superioară a acestui fundam ent se n iv e le a z ă tu parchd
taj d e fascine şi piatră. C oronam entul con stru cţiei este form a
fie din 1 ...2 suluri de-a lungul opiului, a şeza te între două rin
duri de p ilo ţi bătuţi printre su lu rile de fundam ent, fie di
blocu ri de bton d e 1 ,0 0 x 1 ,0 0 secţiune şi 2 , 0 0 in lu ngim e ]q
ga te între e le cu c tr lig e (fig . 23).

Pentru a prelungi durata coronam entu lu i, In locu l suit

rilo r grele, se execu tă blocu ri de beton articu late (fig . 24]

00
 i-----7 ■

l>* o a rece ep iu rile îngu stează albia şi deci între ca p e te le

»l malul opus se p rod u ce eroziu n ea fundului, capul epiu lu i
■r.tfel alcătuit in cit să poată urm ări a din cirea fundului şi
I' m t e la subspălări. A c e a s ta se rea lizea ză prin lăţirea
ini.miratului la cap.
In Umpul a p elo r m ici, cind o parte din fundam ent p o a le
Hi Im 1 acop erită de apă, se v a cerceta dacă su lu rile au

24 .

. ^
l< n o ră ri la Îm brăcăm inte, dacă le g ă tu rile de sîrm ă sînt
,|ilf sau lipsă.
*><• va da a ten ţie d eoseb ită la capul epiului şi starea m ă­
lin In dreptul încastrării- Capul, fiin d partea cea m ai so lici-
1 1 .1 construcţiei, poate fi afuiat, a va ria t şi distrus. De ase-
1 virtt-ju rile, ce iau naştere în in terioru l bazinului fo r-
.1 .Im tre două ep iu ri ve cin e , pot distru ge m alul şi încas-
| < "p dînd naştere la o situ aţie
îmi|i< g ra v ă : curentul se mută în
epiu lu i a colin d u -1 şi pro-
V " im! prin aceasta uu proces ra-
iiiii de distru qere a maţului
jli.i
1 1 1 o ron a m en tele form a te din
l>i . . i n de beton se v a o b serv a în
.......ură s-au tasat b locu rile,
il.i. .1 .11 ticu la ţiile d in tre blocuri
in pi-rmis să urm ărească tasa-
< .. fundam entului, dacă sînt blo-
1111 suspendate d e fia r e le d e le-
iim.i dacă sint fia re rupte.
I 1 < >ronam entele form a te din
*/j 25
>nin 11 i,re|p lon gitu d in a le aşezate

61
In tre două rînduri de p ilo ţi, se v a da a ten ţie îm brăcam iut
sulurilor din n u iele ca re fiin d aşezate deasupra n ivelu lu i a
p e lo r m ici au o durată fo a rte scurtă : n u iele le putrezesc,
rup şi m iezul se risipeşte.
Tasarea fundam entului în gen eral nu are im portant
acestea fiin d lu crări d eform a b ile, Insă daca se constată d
form a ţii pronunţate la coronam ent, m ai ales dacă este form .iţ
din blocu ri de beton, atunci trebu ie ce rceta t d e c e s-au prod
tasările şi dacă m ai continuă.
S altele. F ie din fascine, fie din p lă ci de beton fle x ib ile
s a lte le le form ează apărare apărţii in fe rio a re a m alului c a r
se continua în sus <u îm brăcăm in te din fa scin e sau tot di
plăci de beton.
C onstrucţia şi obiectivt?le r e v iz ie i au fost indicate la im
brăcâ rile de m aluri (pct. 32) şi com b aterea a fu ierilo r (pct. 31)
G abioane. A c e s te a sînt lă zi m etalice form ate din cadre d
fie r d e 0 10...15 mm îm brăcate cu plasă d r sîrm ă g a lv a n iza t
um plute cu piatră brută sau b o lova n i.
Sistem ul acesta de apărare a fost puţin întrebuinţat I
C.F R.I pe scară m ai întinsă este a plicat de u n ităţile s ilv ic e I
co recta rea to ren telo r ; la C.F.R. a fost întrebu inţat la lucrări
d e apărări în a lb iile rîu rilor de munte, cu fund stabil şi d
unde se pot e x tra g e b o lo v a n ii pentru umplutură. Cu gab ioan
se pot re a liza lucrări ela stico care se fix e a ză bine pe fundu
a lb iei şi rezistă bine la presiunea a pei g ra ţie volum u lu
lo r mare.
G a b io a n ele se aşează g o a le în operă şi a p oi se um ple
loc. Se pot um ple şi pe m al, după care se coboară c
m ecanism e de ridicat sau se lansează p e g rin zi (fig . 26). I

m
^ . " !

TZ7-
26

ca zu rile de in te rv e n ţii urgente, cin d adfn cim ea m are a a

şi cu rentu l puternic nu perm ite um plerea pe lo c a g a b ioa n elor

62
 <• pot ex ecu ta g a b io a n e in form ă d e cilin d ri de 0 1 m sim i-
liiri cu su lurile d e fascin e cu m iez de piatră. G ra ţie fo rm e i
|nr rotunde, se pot lansa uşor prin ro s to g o lire pe taluz (fig . 27).
G a b ioa n ele sint construcţii cu ca racter d e fin itiv , totuşi şi
■ Ie suferă degra d ă ri la plasa de
11 mă, ca re deşi g a lv a n iza tă se
ihstruge treptat sub efec tu l e-
i't/.iunii; ea se p oate rupe de
<|lii‘ ţuri. corpuri p lu titoare şi
» hitir de p ietre ascu ţite a le
umpluturii.
Se v a ob serva dacă s-au
produs lăsaturi anorm ale ale
unor elem en te din apărare care
I*i i n aceasta nu m ai pot asi-
<iura apărarea; dacă s-au pro-
<lus rupturi in plasa de sirmă,
in* ia lo c u rile de cusătură ale
• itiilor, fie din ru gin ire sau lo v itu r ile g h e ţii şi p lu titoarelor,
i " “ din cauza unor d eform a ţii m ari a le acelu iaşi elem ent.

•*41 Lucrări pentru combaterea eroziunilor prin rectificări

de maluri, corectări de coluri şi regularizări

îm b ră că rile d e taluzuri şi a p ă ră rile d e m aluri sînt lu crări

*I* • p ro tec ţie a terasam en telor şi m alu rilor care urm ăresc baza
i.11uzului fără a adu ce v r o -o m o d ifica re esenţială în con tu ­
lui ior.
La riu ri care străbat regiu ni nisipoase şi ca re la c e l mai
mic obstacol din a lb ie işi m odifică cursul, m alu rile sînt pu ter­
ii ero date form înd intrîndu ri pronunţate care p rogresează
i<ipid şi pot am eninţa terasam entele. în asem enea cazuri se
m-curge 3a lu crări cu caracter ofen siv, prin care se tin de a
"• co recta In m od co n ve n a b il cursul, m od ificin d u -i conturul
ni.îlurilor. secţiunea, v ite z a şi panta. A s t fe l d e gen u ri de
Iik rări s în t: rec tific ă ri de maluri, c o re c ţii sau străpu n geri d e
• o lu ri şi reg u la riză ri d e cursuri.
R e ctifica rea unui mal co n ca v se rea lize a ză prin digu ri
lon gitu d in a le şi transversale, cu a ju toru l că rora se tinde a se
reface m alul distrus. T raseu l d igu lu i lon gitu d in a l urm ează de
ieg u lă o curbă care se re c tific ă m alul şi să dea un curs natu-
i nl apei (fig . 28).

63
 D igu rile transversale, denu m ite traverse, form ează com *
p aritm en te în care apa se linişteşte, depune m ateria le în sus*
pensie, şi o dată cu colm a tarea lor se re/ace m alul.
C o re c ţiile sau tă ie rile de colu ri sînt solu ţii care aduc
m od ifică ri bruşte a le cursului d e apă şi se execu tă numai in
cazuri cind, în procesul do erod a re continuă a matului con*
ca v, curba se lungeşte mull şi form ează o huclâ care a va n ­
sează spre ca lea ferată. In asem enea cazuri o re c tific a re a

m alului nu m ai este su ficientă şi trebu ie sa se recu rgă la

străpun gerea cotului, sprr a îndepărta c ît mai mult d e ca lea
ferată traseul nou al rîului. Se rea lize a ză prin săparea unui
canal iniţial do secţiune redusă, lucrări de d irija re a apei pe
canalul in iţia l şi În ch iderea şi colm atarea a lb iei abandonate
cu lucrări tran sversale (fig . 29).
R egu la riza rea unui curs de apă constitu ie un co m p lex de
lucrări de re c tific ă ri de m aluri şi co re cţii de cotu ri prin ca te
se a m eliorează c o n d iţiile de scu rgere p e un sector al rîului.
R e g u la riză rile depăşesc caracteru l local al lu crărilor pentru

apărarea terasam entelor şi a n gajează C.F.R. numai în sectoa ­

r e le rîu rilo r situate In am onte de ca lea ferată la ca re se p o t

64
produce m od ifică ri ce-ar d irija cursul spre lin ie In afara punc­
telor de tra versa re sub poduri.
ro a te aceste genu ri de lu c ră ri se realizează cu aju to ru l
< onstructU lor h idroteh n ice descrise mai departe.
D ig u ri lo n g itu d in a le şi transversale. A c e s te a se execu tă
«lin fascin e g re ie fix a te cu p ilo ţi sau cu blocuri din beton şi
«lin garduri sim ple sau duble. D ig u rile sint a lcă tu ite dtn sa l­
tele lestate sau suluri g re ie a şezate perpen dicu lar pe traseul
lor, pină la n iv e lu l a p elo r m ici şi din coronam ent din blocu ri
<!«• beton sau suluri g r e le lon gitu d in a le aşezate intre două
i înduri d e piloţi.
D igu rile tran sversale de com partim ente (tra v e r s e le ) se
pot execu ta şi din garduri, de regulă duble, alcă tu ite din
două garduri sim ple, cu saltea fix a tă de fund cu im pletitu ri
de n u ie le ; spaţiul din tre gard u ri se um ple cu m aterial lo c a l
din albie, iar parii c e lo r două garduri se le a g ă intre ei.
în c h id e ri de b ra lir Se rea lize a ză tot prin d igu ri insă de o
m istrucţie m ai robustă, intrucît sint con stru cţiile c e le mai
. dicitate, mai ales in timpul ex ecu ţiei. A c e s te a se fac de
"•yu lă din suluri g re le aşezate peste sa ltele lestate şi fix a te
■ ti piloţi. T ip u l co n stru cţiei este impus d e a d in cim ea apei şi
vi leza curentului.
C a n a tu ri de c o rc c fie . A c e s te a sînt alb ii nou create cu o-
> ii/ia tăierii cotu rilor. In iţial se sapă un canal d e secţiune re-
«fiisri, denum it canal in iţia l (cunetă), cart? se d e z v o ltă treptat
i i alb ie sub acţiunea fo rţe i de ero ziu n e a curentului apei,
P la n ta ţii. A c e s te a com p letea ză rolul lu crărilor descrise
mai sus, prin efectu l lo r de p ro tec ţie şi con solid are a terenului
i de susţinere a lu crărilor d e fascin e ra ro sint supuse d egra -
<l,n ii rapide.
La d ig u rile lon gitu d in a le şi tran sversale se v a urmări
i noccsul de d eteriora re a lu crărilor d e fascine, in special iu
părţile d e scop erite de apă, starea de pu trezire a p ilo ţilo r de
i' im. m odul de tasare a blocu rilor d e beton şi starea articu ­
la r ilo r d in tre ele.
La gard u rile duble se v a v e d e a dacă s-a spălat umplutura
d m ire garduri, dacă salteaua e prinsă bine de fund cu aju-
lo iu l îm pletitu rii, dacă s-a rupt sîrm a din tre parii c e lo r două
<iiiiduri, dură sint pari afuiaţi.
I.a în ch id erile de braţe — a celeaşi o b serva ţii ca la diguri,
<l,n cu m ai m are ex ige n ţă , intrucît sint fo a rte solicita te.
Deşi lu crările descrise m ai sus sînt construcţii, in gen eral,
nhinersibile şi perm eab ile pină la colm atare, perm iţind unei

1 - tndr. rev. şl intreţ. lucrărilor artA 65

părţi din d eb it să se strecoare printre ele, lotu şi la r e v iz ie s e :
v a urmări dară apa şl-a croit drum sub fundam entul lo r .
A c e s te scăpări se pot colm ata cu timpul, dar s-a constatat că
la ape mari e le se pot transform a în breşe, care duc ia distru ­
g e re a totală a con stru cţiei t d e a ceea trebu ie cerceta t locul pe
unde se strecoară apa, spre a v e d e a dacă nu se crează rupturi
sau lăsături.
La can alu rile d e c o re c ţie sc v a urm ări m odul lo r de d e z ­
v o lta r e în alb ii propri-zise, deform area m alurilor, dacă se-
fo rm ează coturi, dacă sint ob sta c o le (ră g ă lii, buşteni) ca re ar
pu tea p ro v o ca d eg en era rea a lbiei.
La plantaţii se v a ob serva dacă se d e sv o ltă in bune c o n d i­
ţii, dacă au su ferit d eterio ră ri din partea a n im alelor etc.
Se v a a corda o aten ţie d eoseb ită lo c u rilo r d e în castrare
a d ig u rilo r in mal, care se v o r tine sub ob serv a ţie atentă.

35) Lucrări contra inundării liniei de către apele

de revărsare
j
După cum s-a arătat la p e riclita rea terasam entelor de
că tre ap ele dc* revărsare, lin iile ferate amplasate* în a lb iile
m a jo re ale riu rilo r sau in a p rop ierea cu rsu rilor cu vai la ryi
şi m aluri joase, sau care străbat v ă ile la rg i a le riu rilor cu
pante foarte m ici şi cu tendinţe perm anente de îm potm olire,
sint inundate de a p ele de revărsare.
Pentru m enţinerea circu la ţiei fără întreruperi, se ex ecu tă
lucrări destinate să apere terasam en tele contra inundării ; j
acestea s i n t : digu ri d e păm înt insubm ersibiie, corec ţii de c o ­
luri, pereuri, spărgătoare de cu renţi si d e valu ri, lacuri d e
reten tie.
D ig u ri d c p ă m în t in s u b m e rsib iie Singu re aceste con>>truc-
ţi iau caracter lim itat local, dp r e le mai multe o ri e le exec u-
tlndu -se com binat cu alte lu crări de c o re c ţie şi apărare. S-au
mai execu tat ca un m ijlo c p ro v izo riu pentru a fe ri lin iile le -
rate de rev ă rsă rile unor cursuri toren ţiale, rîn d d ig u rile se
suprainăltau pe măsură ce se Îm potm olea terenul în con ju ră ­
tor.
Talu zu l dinspre apă al d ig u rilo r do pâm int se p ro te je a ză
cu lucrări de fascine în partea in ferioa ră şi in continuare cu
plantaţii.
C o r e c ţii de c o tu ri. Dacă în procesul de d e g en e ra re a a l­
biei riul form ează o buclă, care avansează spre linia ferată,
iar malul co n ca v este jo s şi depăşit des de ape mari, spre a
 îndepărta riul d e lin ie şi a îm piedica rev ă rsă rile să ajungă la
■■a, bucla se elim in ă prin străpungerea cotului cu o a lb ie noua
i edificată.
P e ie u ii. C ind rev ă rsă rile unui rîu sînt fre c v e n te şi a p e le
de revărsa re inundă terenu l pe care este situată calea ferată,
atunci ram bleul în d ep lin eşte rolu l d e baraj şi pentru a -1 feri-
do distru geri, taluzul dinspre apă se p ro teje a ză cu pereu, p in ă
Io un n iv e l care se depăşeşte cu 0,50 m n iv e lu l m axim atins
de apă.
Spărgătoare d e curcn(i. C in d a p ele de rev ă rsa re ajun-
(|lnd la terasam ent se a n gajează în tr-o depresiune cu pantă
pronunţată de-a lu ngu l liniei, terasam entul se am en ajează cu
Ieşituri — din ţi spre apă, pentru a îm p ied ica curentul apei
.1 ciip tto v ite z ă de-a lungul terasam entului T alu zu l spăr­
g ă to a relo r d e curenţi se p ro teje a ză contra ero ziu n ii
Spărgătoare de v a lu ri. A c e s te a sînt digu ri m ici din
blocuri, tra verse, sau şine, aşezate în faţă şi de-a lungul tera-
s.im entelor sau pe taluz şi destinate să a n ih ileze efectu l d e
izb ire al v a lu rilo r asupra taluzului terasam entului.
P lan taţiile d e arbuşti rezistă bine şi la şo cu rile v a lu rilo r
i cu e le se pot apăra pă rţile in ferio a re inu ndabile a le ram-
M eu rilor.
L a cu ri de re te n ţie . R îu rile cu v a ria ţii d e debit foarte
mari pot p ro v o ca distru gerea lu cră rilor de apărări şi pot da
n.iştere la inundaţii fo a rte mari.
Pentru atenuarea v a ria ţie i de d eb it se am en ajează lacuri
dc retenţie, re z e r v o a r e care se am plasează în locuri ia v o ra -
lule form ării lacu rilor, in regiu n ea d e trecere din bazinul su­
perior Sn ce l m ijlociu . A c e s te lucrări au însă ca racter re g io -
n.tl sau chiar republican.
La d ig u rile de păm înt se ob servă : dacă in corp u l digului
. .iu form at g o lu ri care In timpul inu ndaţiilor s-a r tran sfor­
mi) în breşe, dacă s-au produs tasări sau lăsaturi ca re ,>a per-
n*ită a pelor să d e v e rs e z e peste d ig ; rum se menţin şi se d e z -
vo llâ fa scin ele şi p la n ta ţiile care p ro teje a ză taluzul din spre
■iptj.
La lu crările de co recţie, constlnd din canal, d ig de in-
i hidere a a lb iei deform ate, tra verse, apărări de taluzuri şi
plantaţii, se v o r fa ce o b s e rv a ţiile in d icate a n terior la cons-
tiu c ţiile respective-
La pereuri se va ob serva dacă s-au produs lasături, daca
’.lnt p ietre d isloca te sau lipsă din pereu, c eea ce constitu ie

«7
 1

începutul u aor distru geri mdi im portan te in pereu, dacă nu

se repară la timp.
La sp ărgă toa rele d e cu renţi este im portant să nu se p ro ­
ducă d eterio ră ri în p rotecţia taluzurilor.
La sp ărgă toa rele de va lu ri se v a ob serva dacă s-au p ro ­
dus d eteriorări, dacă lipsesc u n ele părţi desprin se şi a n tre­
nate de valu ri.

36) Lucrări de combatere a efectelor provocate de torente

Pentru com b aterea e fe c te lo r p ro v o c a te de toren te se e x e ­

cută lucrări dn corectare, a v ln d ca scop să reducă c a u ze le
< are dau naştere fen om en elor toren ţia le şi a co n se cin ţelo r lor,
prin restabilirea v e g e ta ţie i, reţin erea debitulu i s o lid şi lich id
şi condu cerea a p elo r in rlul co lecto r.
Prin exem plu l de lu crări de corectare, in bazinul superior
se execu tă lucrări uşoare pentru fix a r e a m a teria lelo r solid e
lib e re ca îm păduriri, tascinaje, cle io n a je, praguri de lem n ;
în bazinul m ijlo c iu se e x ecu tă praguri d e zidărie, b a ra je
u şoare de lem n sau m ixte, b a ra je de z id ă r ie ; in zon a conului
d e d e je c ţie se execu tă lu crări de d irija re şi de îngustare a
a lb iei, pen tiu a m ări fo iţa d e antrenare a apei, canaluri d e
scurgere.
fm pdcluriri. Îm pădu ririle se re a lize a z ă prin plantarea v e r ­
santelor degradate, com pletată cu terase sim ple' sau sp riji­
nite de gârduleţe.
la s c in a )c . F a s cin a jele constau din 1...3 cirn aţi de fa s­
cin e de 0 15...30 cm aşezaţi transversal sau lon gitu d in a l a l­
b iei şi fix a ţi cu pari d e 1,20...1,60 şi 0 8 .-.12 cm (fig . 30).

F ij 30

* '
C le io n a je . C le io n a je le constau din garduri d e nuiele, d e
0,G0 m înălţim e, aşezate transversal v ă ii. Parii gard u rilor sint
de 2.00...2.50 m lu u yim e şi 0 8 ...12 cm. G a rd u rile sint sim p le
sau du ble (fig . 31).

68
 P ra g u ri de lem n. P ra gu rile del cran se execu tă In panin
pro m ijlo cu l to ren telo r şi sînt alcătu ite din doi pereţi din
buşteni, de 0,60..1,00 m în ă lţim e ; spaţiul din tre pereţi este

umplut cu b o lova n i sau cu m aterial luat din albie. P ra gu rile

ou la m ijlo c un d e v e rs o r şi in a v a l un raclier din birn e sau
pa va j aşezat in ram e de lem n (fig . 32).
P ra g u ri de zidărie. P ra g u rile de zidărie se fac clin z id ă ­
rie uscată în grijit zidită, rostuită sau nu, cu d e v e rso r la m ij­
loc şi rad ier sim plu sau cu 1...3 trepte de cădere. U n eori
/ţtl.5ria d e piatră este aşezată in plasă de sîrm ă, p ra g u rile
i iac şi din ga-
lunune Înălţim ea ma-
Mină a p ra gu rilor este d C 'J & fo
\oo m.
B araje uşoare de I
h tn n . B a ra jele uşoare ^ L a O
•le lem n, sînt d e con- J C T '"
i iih ţie sim ilară cu
l>uigurile de lem n.
ii sa mai robuste, pu-
11ncl a tin ge înălţim ea
de 4...5 m. La co ro ­
nament piatră d e um- a*
pltură se zid eşte cu «
m ortar şi se rostuleşte.
B a raje m ix te ■ B a ra jele m ixte se construiesc parte din
lemn (ca re stă perm anent în apă) şi parte din zid ă rie cu
m ortar.
B araje din zid ărie. B ara jele din z id ă rie sînt con stru cţiile
<« le mai robuste ce se fo losesc la co recta rea to ren telo r. E le
se construiesc de regulă In treim ea m ijlo c ie şi in ferioa ră a
I mi/.inului şi în ca n alu rile de scurgere, b in eîn ţeles, dacă t e r e ­
nul de fundaţie este rezisten t (lig . 33).

69
 B ara jele nu se construiesc in ve cin ă ta tea im ed iată a p o ­
du rilor, nici în am onte şi n ici în a v a l ; în prim ul caz a p ele
d e ve rs a te pot afu ia infrastructura podului, iar în a l d o ile a ca z
m icşorează secţiun ea de scu rgere a podului prin colm atare
(în afară de cazul că se urm ăreşte colm atarea podului ca re
este afuiat). ,

C a na tu ri d e scurgere. După fix a rea ve rs a n te lo r prin p la n ­

taţii şi d o m o lirea v iitu rilo r prin lucrări tra n sversale d e r e ţi­
n ere a a lu viu n ilo r, pe cursul in ferio r se ex ecu tă canaluri, care
îm p ied ică Im prăştierea torentului şi-l conduc spre rîu l c o le c ­
tor.
Pentru apărarea c ă ii d e debitu l solid al toren ţilor, se
ex ecu tă şi tuneluri la zi, cin d torentu l trece peste tunel fără
să a fe c te ze linia.
S a rc in ile re v iz ie i, R e v iz ia şi în treţin erea lu crărilor p e n ­
tru corectarea to ren telo r după recep ţie se dau în sarcina o r ­
g a n e lo r silv ice , totuşi co n stru cţiile apropiate d e cale ferată,
iu special c e le din zona con u lu i de d e jec ţie , fiin d leg a te de
siguranţa circu la ţiei, răm in în atenţia o rg a n e lo r fe ro v ia re .
La îm păduriri se v a ob serva dacă pu ieţii sînt Înăbuşiţi
d e crusta solului sau de buruieni, dacă răd ăcin ile sînt d e z ­
v e lit e de a p ele din p lo i sau prin în gh eţ şi dacă p la n taţiile
au fo s t îm p otm olite sau cu lca te do v iitu r ile d e apă.
La fa scin a je şi c le io n a je se v a cerceta dacă gard u rile au
îm pletitu ra desfăcută sau ruptă şi parii aplecaţi, dacă cirn a ţii
au dat lăstăriş, dacă fa scin ele au fost d e z v e lite d e apă, dacă
le g ă tu rile de sirm ă sînt bune.
La p ragu rile şi b a ra je le d e lem n se o b serv ă dacă um plu­
tu rile s-au lăsat sau au fost antrenate d e apă, dacă sînt e r o ­
ziu n i în a va l de radiere, dacă s-au produs d e te rio ră ri în p a ­
v a ju l dintre ra m ele radierului, dacă d e ve rs o ru l este blocat,
*lm a Încastrările se m enţin în bună stare, dacă le g ă tu rile d in ­
ţii* birn e s-au slăbit şi dacă sînt părţi putrede.
La p ragu rile şi b a ra je le d e zid ă rie şi canaluri de
scurgere se ob servă dacă sint p ie tre d isloca te din zidăria us-
< <itd a pragurilor, dacă sîrm a are ru p tu ri; dacâ b arbacan ele
fu n c ţio n e a ză ,- dacă d eversoru l e b lo c a t d e m ateriale aduse
«Io v i i t u r i; dacă s-au produs afu ieri în a v a l de con trabaraj (a
v e d e a b a ra je de fund) ; dacă sint fisuri, crăpătu ri In zidă-
11« * d a c ă canalul de scu rgere are secţiune liberă, n eîm p ot-
inolită.

37) Lucrări pentru scurgerea apelor din ploi torenţiale

sau de lungă durată

După cura s-a m enţionat la pct. 24, efectu l a p elo r din

p lo i toren ţiale sau de lungă durată este de c e le m ai m ulte o ri
lim itat la spălarea sau îm p otm olirea prism ei d e balast şi, m ai
rar, la ruperea terasam entului sau afu ierea p o d eţelo r cu d es­
ch id ere insuficientă. în astfel d e cazuri se execu tă şanţuri de
c o le c ta re sau de scurgere, şanţuri d e apărare, casiuri şi p ro ­
barea talu zu rilor cu plantaţii.
La şanţurile d e c o lecta re n ep ereate se ob servă dacă şi-au
menţinui secţiunea, dacă sînt coim atate sau au ob stacole co n ­
tra scu rgerii a p ei La c e le p e rea te se ob servă dacă sint îm ­
potm olite, dacă au fisuri, crăpături sau d eterio ră ri in pereu.
La şanţurile de apărare, p ro teja te sau n ep roteja te, se
va urm ări cu m are aten ţie dacă au pirderi d e apă t acest
lucru poate p rovoca alunecări g ra v e . Se va v e d e a dacă sînt
< inpături sau d e te rio ră ri în pereu, dacă apa stagn ează şi
«Iacă sint îm potm olite.
La casiuri se v a ob serva starea pereului, dtnd a ten ţie
d «osebită punctelor de frin g e re a pantei, unde se produc d e
r e g u li crăpături care pot da lo c la in filtraţii.
L a şanţurile brăzdu ite se v a o b serva ca iarba să nu îm ­
p ied ice scu rgerea apei.
în ceea ce p riv e ş te p la n ta ţiile se v a proceda ca la pct. 32.

§ 4. LUC R Ă R I UK A R T A P E N T R U C O N SO LI O A R B A
T E R A S A M E N T E LO R

Lu crările d e artă pentru co n solid area terasam entelor,

« are au rolul să com bată acţiunea a p elo r subterane, se pot
« lasifica în :

71
 j

— lucrări pentru p reven irea şi com b aterea lăsaturilor,

pu n gilor de balast şi a lu n ecărilor în r a m b le u r i;
— lucrări d c artă în cazul terenului d e bază instabil
— lucrări pentru com b aterea a lu n ecărilor in debleu ;
— lucrări contra u m flă tu rilo r;
— lucrări pentru com b aterea su rpărilor şi p ră b u ş irilo r;
— lucrări contra că d e rilo r de stinci.

38) Lucrări pentru prevenirea şl combaterea lăsâturilor,

pungilor de balast şi alunecărilor in rambleuri

A m en a ja rea s c u rg e rii lib e re a a p e lo r d c .iuprafa(ă. Ele

m entul cel mai dăunător pentru terasam ente este apa, ca re
neîndepărtată la timp, sporeşte mult influenta e i asupra t e ­
rasa m ontelor. dlnd loc la deform aţii. D e aceea nu este su fi­
cien tă execu tarea unor lucrări d e co n solid are pentru redu ce­
rea efectu lu i apelor, ci în prim ul rind trebu ie a cţion at asu­
pra cauzei, asigurind co lecta re a şi evacu a rea a p elo r de su-
praafţă din zona terasam entului, înainte- ca e le să d evin ă dău­
nătoare.
C olecta rea şi evacu a rea a p elo r de suprafaţă se asigură
prin şanţuri .de scurgere, rig o le, şanţuri d e apărare şi casiuri.
d a n tu rile d c scu rgere d e p e am bele părţi a le p la tform e­
lor în debleu, co lectea ză ap ele de pe p latform ă şi taluzuri,
şi le conduc de-a lungul lin ie i pină la locu l d e descărcare, i
D e regulă, panta şanţurilor este eg a lă cu aceea a p la tform ei
şi nu trebuie să fie mai m ică de 2 “i».
C ind panta lin ie i este prea m are, în e ît v ite z a apei p oate
eroda şanţurile cin d e le nu sînt p roteja te, se fac d in distantă in
distantă praguri de fund d e circa 1 0 cm în ălţim e prelu n gite
în am onte şi în a va l cu c îte un metru. P ra g u rile se execu tă
din piatră brută sau b o lova n i.
în terenuri nisipoase sau loessuri, spre a îm piedica in fil­
traţiile, şanţurile se p rotejea ză cu Îm brăcăm inte din brazde,
pereu ri uscate sau z id ă rie cu m ortar şi din beton.
în terenuri cu tendinţe de alunecare, şanţurile sînt căptu­
şite cu zid ă rie d e piatră, beton şi, m ai rar, cu lem n. Pentru a
rezista presiu nilor, sint p revă zu te din distanţă în distanţă cu
p rop tele la partea superioară j u neori sînt anforsate ca
m ici ziduri de sprijin în partea dinspre taluzul debleului-
Ş a n fu rile de apărare co lectea ză ap ele de p e co a s te le în - ;
clin ate spre lin ie şi le conduc spre locu rile de descărcare.
Secţiunea lor şi panta se ca lcu lea ză pentru debitul m axim ,

72
iar distanta m inim ă pină la m uchia superioară a taluzului la
d eb leu ri este de 5 m şi pină la baza ta lu zu lii în ram bleu 2 m.
Panta lon gitu d in ală este d e 2%^,. Este indicat ca, şanţu­
rile d e apărare să fie p ro teja te (p e rcea te, krăzduite etc).
C a s iu rilc sînt şanţuri pereea te, cu sau fără trepte, ca re
descarcă In vă i sau in şanţurile lin ie i ap ele c o le c ta te de şan­
ţurile d e apărare, m erg in d pe linia de cea m ai m are pantă.
In ie rb â ri, bra zd u iri şi p la n ta ţii p e ta U zu ri. T a lu zu rile
terasam entelor rar sint lăsate în starea loi naturală ; de re-
qulfi e le se acop eră cu d ife rite felu ri de înb răcăm inte. ca re
ie p ro teje a ză contra raven ă rii, in fiItra ţiiloi apei şi d e za g re ­
g ărilor. A co p eră m în tu l v e g e ta l al talu zu iilor, constind din
erburi, brazde şi arbuşti, are o m are im portanţă în c o n so li­
darea te ra s a m e n te lo r; e l con solid ea ză cu rădăcinile sale stra­
tul de suprafaţă al păm intului, îl apară d e ero ziu n e şi ra v e -
nare ; p re v in e a lu n ecare^ lui ; îl fe reşte d? v a r ia ţiile bruşte
ale tem peraturii, dc în gh eţare în profunzim e, de uscare la
>oare, de crăpături, de u m eziri e x c e s iv e şi de d e za g reg a re.
In ierb area se fa ce prin însăm înţare cu am estecuri de
specii d e iarbă du rabile, cu creşterea rapidă şi cu răd ăcin i c it
nai întinse. T a lu zu rile terasam entelor form ale d in păm inturi
d e g ra d a b ile sau n e p rieln ic e v e g e ta ţie i (locssurl, m arne, pă-
m înturi p ietroa se cu straturi de a rg ilă ) se a cop eră in p rea ­
labil cu un strat d e păm înt v e g e ta l de 8 ... 10 cm grosim e. Pen ­
tru în fră ţirea păm întului v e g e ta l, se fa c mici trep te în ta-
uzuri. Panta adm isibilă a talu/urilor pentru in ierb a re e s te
de m axim um î : 1,5.
B răzduirea se ex ecu tă din ben zi d e 1.50...3 m lungim e,
20-..25 cm lăţim e şi 6 ...8 cm grosim e. Brazdele sc scot din te­
renuri care se a flă in co n d iţii a n a lo g e cu talu zu rile pe care
se v o r aşeza.
B răzduirea se face, fie în carouri din benzi aşezate sub
un unghi de 45° faţă d e linia d e cea m ai m are pantă şi cu
latu rile de 1 m, spaţiul din in ^ rio ru l caroului fiin d îniorbat,
fie din benzi o rizo n ta le aşezate de-a lungul talu zu rilor pe
toată suprafaţa lor (bră zd u iri com p lete). La brăzdu lrl în c a ­
rouri, la picioru l taluzului se aşează două benzi dc brazd e lo n ­
g itu d in ale şi o bandă la partea superioară In ca zu l taluzu-
rilor nisipoase sau a ltor păm inturi n e p o trivite pentru cre şte­
rea Ierbu rilor, se aşează sub brazde un strat d e păm înt v e g e ­
tal de 2...5 cm grosim e, iar dacă suprafaţa taluzului este foarte
tare, în ain te de a aşeza brazdele, se afîn eeză m ai in tîi pe o
adîn cim e d e 10 cm. B răzduirea este indicată pentru ram-

7a
toleuri pină la 1 2 m înălţim e şi d ebleu ri pînă la 6 madinciu
cu taluzuri a v în d în clin area m axim ă do 1 : 1,25.
Pla n taţiile de arbuşti pe taluzuri, îm preună cu ierburi 1^
speciale, dau rezu ltate fo a rte bune la co n solid area terasamen
te lo r. Pe lîn g ă con solid area realiza tă prin rădăcini, a c o p e râ {
m întul de frunziş este un iz o la to r term ic, care îm piedică fo r i
m area crăpătu rilor din unscare intensă şi din îngheţ. P la n t a
t iile mai asigură o u m iditate constantă a terenului, împiedi^
cin d uscarea intensă va ra şi elim inînri o parte din surplusi
d e um ezeală. Cu toată efic a c ita te a pla n taţiei în consolidare^
talu zu rilor, ea p oate da rezu ltate n ega tive, dacă provouc
u m ezirea inadm isibilă a păm intului şi p ie rd ere a sta b ilită ţii
taluzului. U m brirea e x c e s iv ă a suprafeţei, acum ularea m a]
s e lo r mari de zăpadă şi scu rgerea înceată a apei pot da loc
la d eform aţii. A c e s t d e za va n ta j se p o ate rem edia arau n u
plan taţiile tn rînduri continue pe lin ia de cea m ai m are pan tl
sau după tabla de şah (dacă nu ex istă p ericol d e e ro z iu n e )]
apârîndu -le contra acum ulării lo r dc zăpadă prin a lte b e n a
de plantaţii, unde este p o sib il şi unde se poate asigura s c u r g c l
rea apei din topirea zăp ezii reţinute. Se a le g sp ec iile de a r ^
buşti care corespund co n d iţiilo r clim a tice şi d e sol locale.
D re n u ri de suprafaţă. Se construiesc in banchetele plat^
fo rm elor, în dreptul jo a n te lo r n oroioase. Lăţim ea a cesto ţ
drenuri este de 25.-.30 cm (cam cit este lăţim ea unei lo p e tifl
şi se um ple cu b o lo va n i de rîu. Ele se fac de o parte şi d e )
a m b ele părţi a le platform ei.
C ind îm brăcăm intea v e g e ta lă a taluzului la ram bleu nu|
p o a le asigura scu rgerea apei din dren. acesta se prelungeşte
pe taluz, pină jos.
Pe lăţim ea banchetelor, fundul drenului se netezeşte ş j
se bate bine, pentru a se uşura scurgerea şi a sc* im piedicu j
in filtra ţia in corpul terasam entului.
Pentru r e v iz ia mai uşoară, m uchiile su perioare a le a ces - 1
tor drenuri d e supralaţă li se dă o form ă regu lată pe toată
lungim ea lor, iar ca p etele d e ieşire, d e la m arginea b a n c h e te i!
sau de la p icioru l taluzului, se a ra n jează cu cap d e dren d in f
piatră sau ch iar beton.
La debleu ri, dren u rile au scu rgerea în şanţul platform ei,]
fundul lor trebuind să fie cu 10...15 cm cm m ai sus d ecit fu ndi
şanţului.
D re n u ri do m icâ ad lncim e. D renu rile de m ică a d in cim el
se fac d e regu lă în ram bleuri, pentru asanarea p u n gilor de

74
ImI.ist. A cea stă c a te g o rie d e drenuri a re o con stru cţie sp ecl-
|i i dren u rilor prop riu -zise. Ele sint a lcă tu ite din şanţuri cu
|n'ioti v e r tic a li d e 0,80 m lăţim e um plute cu piatră brută şi
i ii straturi filtran te la t e r a le ; la fund au rad ier cu r ig o lă d e
x iirgere, iar la suprafaţă stnt a co p erite cu un dop d e a rg ilă
in .Ipoasă sau cu pereu zid it p e beton.
T o t acestei c a te g o r ii aparţin d ren u rile ela stice, constînd
«lin tranşee um plute cu nisip, a vin d in lo cu l r ig o le i cirn a ţi de
t-iscine. S-au u tiliza t la noi în terenu ri frăm lntate.
D re n u ri d e a d în cim e . D ren u rile d e adln cim e se constru ­
iesc după un p ro fil tip studiat d e I.ŞP.C .F . lă ţim ea lo r v a -
tlind in raport cu adtncim ea, de la 0,80 la 1,50 m.
Radierul drenului este o con stru cţie m asivă de circa 30
« m grosim e (fig . 34) prevă zu t la m ijlo c cu un locaş pentru ri-
<i<>td, ca re poate fi un tub de secţiun e co m p letă circu lară sau

Fy $4

•■micirculară, d e secţiun e sp ecială cu talpă, sau tub boltit. In

loc de tuburi sp ec ia le arătate m ai sus, rig o la p o ate fi zid ită
«lin b o lo v a n i sau piatră brută, dîn du -le o secţiune dreptun-
•iluulară sau boltită.
U m plutura d ren u rilor este form ată din piatră brută (m ă*
urnea p ietrei 15...20 cm ) aşezată cu mîna, Înconjurată cu un
.trat filtran t de balast sau pietriş de 30 cm grosim e.
D renu rile fiin d destinate pentru co lecta re a a p elo r sub-

75
 teran e trebu ie fe rite de pătrunderea In e le a apelor de sui
prafaţă, caro le pot colm ata. In scopu l acesta, la partea su
p erioară sînt p re vă zu te cu un dop de beton d e a rg ilă (ames<
te c de a rg ilă grasă cu 5...12% nisip curat) de circa 50 cn
înălţim e. Pentru ca ap ele d e suprafaţă să se scurgă cit ma
rep ed e de pe partea su perioară a drenului, dopul de a rg ill
se bate bin e cu m aiul, se ridică m ai sus d e c it terenul incon
.jurător, cu ca re se racord ează apoi prin două pante d e 1 / 1 0
şi se acoperă cu brazde,- a lte ori, partea superioară a drenu|
lui se perează în form ă de albie.
Sint cazuri eînd drenul in terceptează din tr-o parte
pinză de apă, pe care o e v a c u e a ză fără a-i p erm ite să se in­
filtr e z e in terenu l din partea ceala ltă a drenului. Atu:
acesta este p revă zu t în partea opusă p in ze i de apă cu u
p e rete de a rg ilă grasă frăm întată. denum it ecran, ia r drenu
se num eşte dren-ecran (fig . 35).
In lungul drenurilor, la distante de 30 ..50 m şi la schim
b a rile de d ire c ţii sau de pantă, se construiesc puţuri dc* v i z i ­
tare, pentru co n trol şi curăţire p eriod ică a r ig o le i dren u rilor
Pu ţu rile se construiesc din piatră, beton şl beton urmat, ma
des cu secţiun e circulară de 0 1 m. Pentru coborirc-, putunl
sin t prevă zu te cu scări din fie r rotţind de 0 15 mm incastr
tn zid ă rii la 0,35...0,45 m una sub alta.
Este fo a rte im portant să se asigu re ca la ieşirea din drep'
apa sd nu îngheţe. în scopu l acesta se iau u rm ă to arei...

— pe ultim a p orţiu n e d re.

nurile au o pantă m axim ă ;
— capul drenulu i se am e­
n ajea ză cu un zid de sprijin d
o con stru cţie specială ca să|
p ro te je ze contra îngheţu lu i te-!
rasam entul d u spatele l u i ,-
— tubul d e ieş ire a apei s
fa ce la m inim um 0,50 m d ea ­
supra fundului şanţului d e
F,1 35
scu rgere a apei d in dren, d în d
şanţului o pantă m axim ă.
Tn cazul dren u rilor d e m are a d în cim e (p e ste 8 ... 10 m),
pentru a asigura o m ai bună fu ncţion are, r e v iz ie şi în treţi­
nere, se dă r ig o le lo r astfel de dim ensiuni ca să fie v iz ita b ile .
A c e s te d ren u ri-ga leru se pot fa ce din lemn, de secţiun e tra-
p eizo id a lă, a vin d 0,90 m lă ţim e jos, 0,70 m lăţim ea plafonu lu '

76
ţ i I 50 in în ă lţim e ; cînd se fac din z id ă rie de piatră sau d e
l»i<lon, secţiunea lo r este d e 0,80 X 1-50 m. La d re n u rile -g a lerii
|«list.inta intre pu ţurile de v iz ita r e p o a te fi şi peste 1 0 0 m.
C in d nu există pantă pentru eva cu a rea a p elo r c o le c ta te
Mic drenuri, se pot ex ecu ta puţuri absorbante caro tre c prin
Uluitul a c v ife r do asanat,
Utrupung stratul im p er­
iile,ibil de dedesubt şi d e ­
butează in straiul filtran t
U itlcrior (fig 30).
• kmlrabanchete Jongi-
I lud m â lc la baza rambleu-
f n lo r. C on trab an ch etele d e
l.i baza ram b leu rilor se
■ v r u t ă pentru a m ări sta­
bilitatea terasam en telor in
i ,i/uri de alunecări din
- "i pul iam bicu lu i, alune-
« uri de ram bleu ri p e c o a ­
ie şi la terenuri d e bază
n-s tăblie. obsorhnn t
Iu cazul asanării ram - F'q 36
l< u rilor înalte, prin In lo-
iiiie a totală a m aterialu lu i pină la n iv elu l fundului p u n gilor
>• balast, păm lntul decapat se a ran jează în form ă d e contra-
i anchetă, lipită d e talu zu rile ram bleu rilor.
Pentru a m ări stabilitatea T a m b le u rilo r con stru ite pe
•aste cu în clin are pronunţată, unde tre p tele de în fră ţire nu
i li suficiente, se execu tă tn partea din a v a l o um plutură
uplim entară. Solu ţia aceasta este econ om ică numai atunci
■ îd m aterialu l drenat n ecesar se găseşte in a p ro p ie re
lig. 37 a}.
Cînd terenul natural de la baza ram bleu lui nu are capa-
• ilatea portantă su ficientă şi, sub acţiunea sa rcin ilo r trans­
mise d e rambleu, este refu la t în lături, atunci se execu tă d e
am bele părţi ale ram bleu lu i co n traban ch ete ca p a b ile să ser-
v cască dc con tragreu tate, pentru a se opune refu lă rii păm în-
lului de la bază (fig . 37 b).
C on trab an ch etele au o pantă transversală de 2...4%-
Chiurase. La lin iile din d efileu ri, in ram b leu ri sau sem i-
i.im b leu ri am plasate pe coastă, talu zu rile în a lte spre a va l se

77
p rotejează , In special cîn d în clin area lo r este forţată, spre
perm ite terasam entului să Încapă într-un spaţiu lim itat, dlu
tre versa n tele abrupte şi albia cursului din fundul v ă ii sa
şosea. A cea sta se rea lize a ză printr-un zid d e sp rijin la baz

taluzului, contin uat pe taluz cu o zid ă rie uscată puternică

(rostu ită sau nerostuitâ), piuă la platform a c ă ii (fig . 38).
G rosim ea ch iu raselor va ria ză cam între 1,50 m la bază
şi 0,40 m la partea superioară.
 /.iduri de s p rijin $i p ilo ţi. Pentru susţinerea m a sivelor d e
iu mint în alunecare, se execu tă u neori ziduri de sprijin, com -
tihiute cu alte lu crări de c o le c ta re in rap ort cu natura şi in cli-
|miea straturilor d e pămînt, iar dim ensiu nile se stabilesc prin
t nl< ul. Z id u rile de sp rijin se execu tă din piatră cu m ortar d e
• Inient (m ai rar din z id ă rie uscată rostuită), din beton şi beton
L in u l. Z id u rile au in spate drenuri longitudinale, iar In corp u l
I ii sini p revăzu te cu barbacane, pentru co lecta re a şi eva cu a -
i i iipei din m asivul d e păm înt din sp atele lor-
T o t pentru fix a rea m a sivelor de pâjnînt in alunecare, ins3
■ii măsură p r o v iz o rie pină la execu tarca unor lu crări d e fin i­
tive, se bat piloţi de lem n sau de beton armat a stfel ca să
puii undă prin suprafaţa de alu necare in terenu l de bază n e-
iii iş< al. Num ărul p ilo ţilo r se determ in ă prin calcul, rezistenta
|nr la fo rfe c a re trebind să asigu re stabilitatea m asivu lui în
nlim ecare.
R e v iz ia lu crărilor pentru p re ven ire a şi com baterea lăsă-
iiirilor, pu n gilor de balast şi alu n ecă rilor in ram bleuri, des-
• i se la pct. 38, se fa ce după in d ica ţiile c e urm ează :
I.a a m e n a jă rile de scu rgere (ca n tu rile de scurgere, sig o -
l' U'. şanţurile de apărare, caslu rile) se urm ăreşte dacă sîn t
• ol natate, dacă scu rgerea lib eră este îm piedicată d e iarba
«"• -c u tă in şanţuri şi dacă secţiunea lo r este su ficienta, ca
• i.'le să nu d e zo rd eze din e le şi să nu inunde linia sau să
<• reverse pe coastă.
La şanţurile p ereea te se ob servă dacă sînt p ie tre d islo-
• .ile, d e za g reg a te şi m ai ales dacă sint fisuri şi crăpături care
. t a vea t a urm are in filtra ţii dăunătoare pentru terasam ent.
La rig o le şi şanţuri zid ite cu secţiune ranforsată se ob-
rvă dacă s-au produs d eform aţii, s triv iri etc. p ro v o ca te de
ii.imîntul in m işcare.
La casiuri, pe lin gă o b s e rv a ţiile privin d şanţu rile zid ite
i rig o le le , se dă atenţie stării lo r la frin g e ri de pante, unde
se produc In mod obişnuit crăpături in zidărie.
Iarba 5 / p la n ta ţiile de pe ta lu zu ri pot fi distru se de a n i­
m ale şi oam eni sau să nu se prindă în prim ul an.
La iarbă se ob servă dacă prezintă porţiuni uscate sau
urse de soare pe talu zu rile orien ta te spre sud. Pe talu zu rile
unde însăm înţarea s-a făcut pe un strat d e păm înt v e g e ta l

78
adus, se o b serv ă dacă s-au produs m ici desp rin deri ale slra*
tului de păm înt v e g e t a l ; în sp ecial se dă aten ţie la situaţia
d e pe m uchia superioară a taluzului, unde se fa ce racord a ­
rea stratului v e g e ta l cu bancheta platform ei si unde se pot
prod u ce in filtra ţii şi deci d esp rin deri din taluz.
I.a brăzduiri în carou ri se v e r ific ă dacă s-au produs alu ­
n ecă ri şi d e form a ţii ale b e n z ilo r ; se o b serv ă cu atenţie banda
d e p e muchia superioară a taluzului.
La brăzduiri co m p lete se urm ăresc atent rupturile, cră ­
păturile, pă rţile uscate.
La plantaţii se v e r ific ă în prim ii ani. dacă sint puieţi us­
caţi care urm ează a fi în locu iţi, se urm ăreşte m odul de d e z ­
v o lta r e a d ife r ite lo r specii. De a ltfel, p la n ta ţiile sc re v iz u ­
iesc p eriodic d e personalul de sp ecialitate.
La d re n u rile de suprafaţă trebu ie o b serv a t dacă nu sînt
d e te rio ra te prin colm atare şi starea racord ă rii fundului lor
cu şanţurile în care debuşează (dacă scu rgerea apei este asi­
gurată sau dacă se produce refu la rea apei din şanţ In rig o lă ).
La d re n u rile de m ică ad lncim a d e pe suprafaţa laluzu-
r ilo r trebu ie o b s e rv a te dacă s-au produs d e te rio ră rii sau a lu ­
n ecă ri a le um pluturii de piatră.
La d re n u rile p e n tru asanarea p u n g ilo r de balast se c o n ­
stată dacă nu sînt d eteriorate prin colm atare (co lm a tarea este
constantă prin reparaţia p u n gilor de balast şi a lăsătu rdor
la linie)-
Se urm ăreşte şi se n otează v a r ia ţiile debitulu i la toate
drenurile, dînd o deosebita a ten ţie la m o d ific ă rile su rven ite
după p lo ile intense şi de lungă durată. M ăsu rarea debitului
se fa ce cu o g ăleată gradată in in terio r cu vo p sea de u lei sau j
in lipsă de grad aţii, cantitatea de apa scursă în g ăleată se
m ăsoară cu o sticlă. In fu ncţie d e debitu l drenului, durata
m ăsurării can tităţii de apă scursă din dren se ia de la 30 s
şi pină la o oră. Debitul se m ăsoară in litri pe secundă şi se
o b ţin e îm părţind cantitatea d e apă scursă in litri prin durata
d e scu rgere în secunde.
D ebitul se m ai p oate o b ţin e înregistrând timpul n ecesar
pentru um plerea unui va s d e vo lu m cunoscut, Îm părţind v o ­
lumul vasu lu i în litri prin durata d e um plere In secunde, se
ob ţin e debitul. C a d e b il al drenului se ia m edia a trei m ă­
surători con secu tive.
O dată cu urm ărirea şi m ăsurarea debitului se fa ce r e v i­
zia stării ca p e te lo r de dren şi a am en a jărilor d e scurgere în
contin uarea lor. Ieşirea din dren nu trebu ie să fie im p ied i-

80
 * •'i j dc* iarbă, rădăcini, năm ol, gheaţă $i zăpadă. A r e d e ase-
im portanţa starea acoperăm întu lui drenului (d o p u l) şi
iiiio rd a re a lui cu suprafaţa terenului n a tu ra l; dopu l trebu ie
*<i aibă două pante de racordare şi să fie brăzduit. I a drenu-
n l" de casiu (cu pereu deasupra) se constată starea pereufui şi
[ilară intre e l şi păm înt s-a form at o crăpătură prin care se pot
(n od u re in filtraţii In dren a apelor de suprafaţă, care se gră-
iicască colm atarea.
D re n u rile de a d în c im c , ca şi d ren u rile dc suprafaţă, pot
li scoase din fu ncţie prin colm atarea um pluturii lor, prin In-
iiiudarea parţială sau totală a r ig o le i d e scu rgere şi prin frin -
(li-rea radierului şi chiar a drenului^ din cauza m işcării
l«*ri'imlui.
C olm atarea um pluturii poate fi cauzată de a p ele sub­
terane, mai a fes cind drenul nu are filtre la tera le, c it şi de
nii»*le de suprafaţă, cînd acoperăm intu l perm ite acestora. îm-
r ă ic a t e cu m îl, să pătrundă în dren. A c e s t lucru se fntfm plă
mri d ren u rile sînt lăsate neacoperite, fără filtr e şi dop la
l..irtr-a superioarq, sau în urma in filtra ţie i apei prin crăpă-
Iti11 le din tre dren şi terenu l alăturat. In urma colm a tării um­
pluturii, drenul în cetea ză să lu n cţion eze, ceea c e se p o a le
in e rv a din creşterea um idităţii terenului din apropiere,
ixiriţia plantaţiei abundente a sp ec iilo r iu bitoare de urni-
dilate. 1afu ndarea totală sau parţială a rig o le i d e scu rgere
" constată după scăderea debitulu i drenului, iar atunci cind
ncetat să fu n cţion eze se fa ce proba turnind apa intr-unui
■im puţurile din am onte şi ob servin d scu rgerea e i în putui
• in din a val. C ind prin puţurile adiacen te se p o a le constata
• ,i rig o la nu este înfundată şi totuş^ apa Inrnatâ în am onte
i a ju n g e în aval, aceasla dă indicaţia că radierul este cră-
it sau dislpcat din cauza m işcării terenului de fundaţie a
li ''nului.
Efectul fu ncţionării drenului este mult sporit prin cu ­
ltul de a erisire care a ccelerea ză eva p o ra rea apei. Funcţio-
tirea aerisirii se v e ritic ă (inind o lu m inare sau un chibrit
pnns la c apătul a va l al drenului- Dacă flacăra nu se înclină
ie dren, a erisirea nu fu ncţionează.
C a p etele dren u rilor pot fi înfundate, ceea ce se constată
,.: in apariţia sem n elor de um ezire a terenului de lin gă
i upete.
Z id u rile de sprijin de la ca p ete pot fi deteriorate, ceea
'■f se cunoaşte după fisurile, crăpătu rile sau d is lo că rile apăru­
te In zidărie.

li — Indr. rev. şi Intreţ. lucrărilor artă 81

 Porţiu n ile d e drenuri cu g a le rii se pot d eteriora prii
Infundarea filtrulu i din jurul lor, prin fisuri, crăpături 1
disloc Ari in zid ă rie. Infundarea filtrului so constată prin f l
m ărirea debitului, iur d eteriorarea g a le riilo r se constată v l
zual la re v izia g a le riei, ca re trebu ie să se facă odată pe lu n i
Puţurile de a erisire pot fi Înfu ndate sau cu capătul s q
p e rio r distrus, din cauza fo rfec ă rii, frfn g erii lui. Puţurile cil
v iz ita r e pot fi înfundate la fund şi prin aceastţ să im p u d ic i
fu ncţion area norm ală «i drenurilor,- zidăria poate fi c r ifju tJ
ca p a cele distruse. A ces te lipsuri şi deteriorări se constată
zual şi o rice inceput de d e te rio ra re trebu ie urm ărit prin
s e rv a ţiile regu late. A s tfe l, la dren u rile executate pe p o v f f l
şuri în m işcare, d e te rio ră rile puţurilor se urmăresc dup-i nj
tensitatca cu ca re se m ăresc crăpătu rile, după defr ; i : e i
puţurilor in plan orizon tal şi ve rtic a l, date care m > r. •••.•azi
cu în g rijire.
O b s e rv a ţiile in ce p riv eşte creşterea crăpătu rilor se fai
cu ajutorul m artorilor din ipsos, sau m a rtorilor din ciri'eq
(fig . 39). C a m artori pot se rvi şi bu căţele de sticlă prinse n
n n lai peste c ră p ă tu ri; plesnirea sticlei indică creşterea c râj
păturilor. Dim ensiunea crăpătu rilor se m ăsoară periodic şi s<
notează.
P r În ger cm şi a p lecarea puţurilor se constată cu a ju t o r ii
firu lui de plumb, care este lăsat să alu n ece lip it de tro n son *!
in fe rio r din a va l al nulului si fată

f '3 »

Fundul şi p ereţii pu ţurilor trebu ie să fie im p erm eab ilii

A c e a s ta se poate constata ob servîn d dacă sînt crăpături, sau(
cu proba cu apă la cu răţirea lor (in d ica tă la lu crările de in3
treţin ere).
Se v e r ific ă solid itatea scărilor cercetîn d locu l d e incasă
trare şi in cercln d u -le cu mina.

82
 Se ob servă dacă s-au produs lăsături in dren : fie ale
m aterialului de umplutură, fie ale r ig o le i şi radierului-
Stagnarea a p ei In drenuri p oate crea situaţii fo a rte pe-
m uloase pentru terasam ent şi trebu ie înlăturată urgent prin
dem ontarea drenului. D e aceca urm ărirea bunei fu ncţionări
<t d ren u rilor prin măsurarea d e b ite lo r este fo a rte im p or­
tantă ; ea se fa ce period ic, ce l puţin de două ori p * an ; p r i­
m ăvara după trecerea apelor m ari şi toam na înainte de in-
•llieţ, iar a colo unde debitu l apei subterane este sensibil in
iu ncţie de p lo ile torenţiale, e l se măsoară înain tea p e r io a ­
d elor p lo io a s e şi după p lo i toren ţiale şi d e lungă durată. M o ­
dul cum se măsoară curent d e b ite le Q£te arătat la drenu rile
pentru asanarea p u gilor de balast. C on com iten t cu m ăsurarea
d eb itelo r la ieşire, se fac măsurări şi in puţurile de v iz ita re .
A lu n ei cind debitul apei la ieşire din dren este mai m ic d e cît
intr-unui d ia puţurile lui, aceasta dă in d ica ţie că drenul nu
lu ncţionează bin e pe porţiu nea d ia tre puţuri şi că ex istă aici
o p ierd ere de apă.
T re b u ie avut în v e d e r e că toate d ren u rile nou construite
■luu in prim ele luni un d ebit m ai m are pină se stabil izea/ci
logim u l a p elo r subterane.
In p e rio a d e le de deb it m axim trebu ie urm ărită şi lim ­
pezim ea apei. C onstatarea le v e d e re că apa s-a tulburat în ­
seamnă că sint antrenate prin dren particu le fin e d e pămînt,
<eea ce p o a te a v e a ca e fe c t colm a tarea drenului şi încetarea
lu ncţionării lui.
Ca şi la d ren u rile de suprafaţă se o b serv ă starea tubu­
lui la ieşire din dren şi scurgerea apei in şanţul in continua-
ea drenului, ca să nu e x is te nim ic care să îm p ie d ice scu rge­
rea apei.
G a le riile treb u ie re v izu ite ce l puţin odată pe lună. La
r e v iz ie se v e r ific ă cum fu ncţion ează galeria, starea m ateria ­
lului de susţinere şi al rig o lei. R ig o la trebu ie să asigu re
s< u rgerea liberă a apei. Se v a ob serva dacă in sp ateje ca ­
d re lo r se produce antrenarea păm intului şi dacă antrenarea
este intensă, se v o r fa ce fo ra je d e co n trol pentru d eterm in a ­
rea p rofilu lu i g o lu rilo r din spatele galerip i. C în d se produc
d eform a ţii mari în g a le rie, trebu ie anunţat im ediat şeful de
secţie, care v a sesiza S e lv ic iu l L. A ces ta va dispune o c e r c e ­
tare urgentă a situ aţiei d e către un g e o lo g şi un sp ecialist
tunelist,p entru a stabili cau zele şi a propune măsuri de
o p rire a d eform a ţiilor.

83
 La puţurile absorbante, (drenu ri v e r tic a le ) se pot p ro ­
duce aceleaşi d eterioră ri ca la drenuri şi puţuri. Cu e x cep ţia
m ăsurării d e b itelor, re v izia lo r se fa ce după in d ica ţiile date
pentru drenuri şi puţuri.
Se constată la r e v iz ie dacă d ren u rile au in d ica toa re spe­
c ia le şi starea acestora.
La c o n tra b a n ch cte le ca re servesc drept construcţii d e su~
ţin ere a ram b leu rilor cu tendinţe d e alunecare, se ob servă
dacă pai tea lor superioară are pantă de scu rgere şi dacă uu
apărut crăpături lon gitu d in a le care sem nalează apariţia m iş
c ă n lo r în sp ecial se urm ăreşte atent lin ia de racordare a ta­
luzului ram bleului ru platform a contrabanch etei.
C h iu ra s e le de pe talu zu rile ram b leu rilor şi sem iram -
b leu rilor din reg iu n ile m untoase pot fi d e te rio ra te în urma
cre şterii p resiu n ilor din interioru l ram bleului, sau din cau/a
c e d ă rii zidului d e sprijin de la bază. C reşterea presiunii se
produ ce ra o consecinţă a m odifică rii unghiului taluzului n a­
tural in urma u m ezirii m aterialulu i sau a altor m od ifică ri din
in terioru l ram bleului.
Se ob servă dacă sint sem ne de in filtra ţii în ram bleu (apa
stagn ează p e platform ă sau în şanţ. crăpătu rii in ram bleu,
iz v o r a ş e in versa n t), dacă au apărut burduşiri, tasări, cră p a ­
turi sau d islocă ri dc* pietre, dacă zidul d e sprijin de la bază
prezintă fisuri, d eform aţii şi dacă barbacanele funcţionează.
D e te rio ră rile la zid u ri de s p rijin pot fi : fisuri, cră p a ­
turi, forfecări sau frin geri, ap lecări sau chiar răsturnări, in ­
fundarea barbar anelor, colm atarea dren u rilor din spatele lor
sau ruperea r ig o le lo r .
Se v e r ific ă dec i ia r e v iz ie apariţia o rică ro r crăpături, fi ­
suri, aplecări, frin geri, se urm ăresc rostu rile de dilatare, dacă
apar d iferen ţe in plan v e rtic a l între două tronsoane,- se e x a ­
m inează atent param entul zidu rilor, atit în ce p riv eşte fisu rile,
d e fo rm a ţiile şi d e za g reg a rea pietrelor, cît şi in ce p riv eşte
apariţia unor pete de um ezeală care dau in d ica ţie că drenul
din spate nu funcţionează bine.
La zidu rile p araleli' ru linia şi a fla te la lim ita g a b a ri­
tului fix a t prin S T A S 4392/1954, se v e r ific ă p eriod ic dacă z i­
dul are deplasări inspre lin ie şi dacă a intrat fn gabaritul
prescris.
U rm ărirea d e fo r m a ţilo r se fa ce ru aju toru l m artorilor
puşi pe crăpături şi rosturi de dilataţie, iar atunci cînd se
deplasează întregul tronson, o b s e rv a ţiile se fac cu ajutorul
anaratelor.

84
 P ilo lii de b e to n pentru op rirea p r o v iz o rie a a lu n ecă rilor
pot suferi u rm ătoarele d is tr u g e r i: să fie antrenaţi Sn m işcare,
lie frînţi sau crăpaţi, ia r p ilo ţii de lemn pot putrezi.
Se v e r ific ă d e ci dacă p ilo ţii au su ferit înclinări faţa de
poziţia lor iniţială, dacă prezintă crăpături, iar la c e i d e lemn.
I ii plus, 'dacă au urm e d e putrezire. Se exam in ează de ase­
menea starea terenului din jurul p ilo ţilo r ; irăm intarea lui
unită că alunecarea m asivu lui continuă.

39] Lucrări de artă executate in cazul terenului

de bază nestabil

T e ren u rile de bază slabe (a rg ilo a se , m lluri, loesso id e),

i tire cedează in prezenţa apei subterane aflată aproape de
suprafaţă, se asanează, He pris lucrări de scu rgere rapidă a
«i|>olor de suparafaţa. fie prin drenarea apei subterane.
Şanţurile de d eseca re şi g ro p ile de împrumut a ran jate
i onform p rescrip ţiilor S T A S nr. 4066/1953 co n trib u ie la A l ă ­
turarea accesului a p elo r d e suprafaţă la baza ram bleului şi la
s< ob o rîre a n ivelu lu i apei subterane.
U n eori asanarea se fat:e printr-o reţea de şanţuri lo n g i­
tudinale şi transversale.
C în d terenul de bază are o consistenţă slabă şi cedează,
tund refulat in lături, se execu tă contrabaneh ete pe arabele
părţi, care îm piedică această refu la re a terenului de bază.
A lte o ri se lăţeşte tot ram bleul pină la lăţim ea necesară. Lă­
ţirea aceasta se fa ce sporind lăţim ea platform ei cu circa de
trei ori trasarea probabilă-
C ontra lunecării terenului de bază se execu tă drenuri d e
a d fn cim e sau con trafortu ri din pâm int ars. A c o lo unde a lu ­
necarea a fost p rovoca tă prin interceptarea planului de a lu ­
n ecare de că tre albia unui riu, se execu tă b a ra je d e fur.d şi
<on solidarea malului.
La r e v iz ie se urm ăreşte starea şanţurilor pentru a sig u ­
rarea unei scurgeri n estln jen ite a a p elo r de suprafaţă şi de
mică adincim e. se constată prin puţuri m ici va ria ţia n iv e lu ­
lui apelor subterane, se v e r ific ă starea d ren u rilor şi se urm ă­
reşte modul lor d e funcţionare.
în cazu l con tra b a n ch etelor ex ecu ta te contra refu lă rii se
co n trolea ză dacă se produc lăsâtun la lin ie şi dacă con com i-

85
len t cu e le se produc um flături in terenu l de bază d in co lo d e
con traban ch ete sau in corpul contrabanch etelor.
C in d co n solid area s-a făcut cu drenuri de adîncim e, re ­
v iz ia se fa ce după in d ica ţiile date pentru drenuri, iar cin d
o p rire a a lu n ecă rilor s-a făcut prin lu crări h id ro teh n ice Sn
albia rîului din a v a l de terasaraent (b a ra je de fund, apărări
de m al), re v izia se fa ce după in d ica ţiile date la apărările d e
terasam ente.

40) Lucrări dc artă pentru combaterea alunecărilor de

debleuri

Sarcina principală în acest g en de d eform a ţii consta in

determ in area reliefu lu i o g lin z ii de alu necare şi co b orirea n i­
velu lu i hidrostatic, precum şi in evacu area apelor de supra­
faţă şi subterane. Prin elim in area elem entulu i apă so rea ­
lizea ză :
— uscarea păm intului şi m icşorarea g reu tă ţii m asei in
a lu n e c a r e ;
— creşterea ero ziu n ii şi unghiului de fre ca re in terioară ;
— uscarea su prafeţei d e alunecare.
Pentru asanarea terenului in debleu şi uscarea su prafeţei
d e alunecare, se execu tă :
— şanţuri de creastă şi casiuri pentru co lecta re a şi e v a ­
cuarea apelor de suprafaţă ,
— drenuri de suprafaţa do 20...30 cm sub joa u te n o ro ­
ioase ,-
d renun -ecran am plasate in am onte d e lin ia d e rupere
a ebulm entului, care, oprind accesu l apelor subterane in zona
de alunecare, creea ză în a va l de dren un m asiv de pâm int
u s c a t ,-
— drenuri cu puţuri d e v iz ita re , puţuri d e aerisire,
g a le r ii;
— soluţie m ixtă cu zidu ri de sprijin şi d r e n u r i,•
— m asive de păm înt p ietrifica t crea te prin ard erea pă-
m în tu n lor a rgiloa se şi a rg ile lo r yrase, In fo ra je şi g a l e r i i ;
— drenuri ve rtic a le , puţuri abşorbante.
O rica re dintre con stru cţiile m enţionate s-ar execu ta, pe
lin g ă e le mai sint necesare m ăsurile g e n e ra le ca re concură la
m icşorarea um idităţii m aselor de pâm int in zona d e alu necare
şi ca re s în t :

86
 — reţeaua de şanţuri şi r ig o le pentru co lecta rea şi ev a -
< iia iea a p elo r de suprafaţă ;
— captarea iz v o a r e lo r i
— aplanarea suprafeţii te r e n u lu i;
— astuparea crăpătu rilor, g ro p ilo r şi lig h e a n e lo r;
— a cop erirea su prafeţeii păm intului cu un strat v e g e ta l
«le p rotecţie ;
— in terzicerea orică ror culturi care n ecesită afînarea
p ă m in tu lu i;
— înlăturarea o rică ror încărcături de p r is o s ;
in terzicerea instalării m aşinilor care produc vib raţii.
O b ie c tiv e le re v iz ie i constau din urm ărirea respectării m a­
u rilor g en era le care concură la m icşorarea u m idităţii m asi­
vului d e pămint In alunecare, precum şi In ob serva rea d r-
i|i udărilor ce se pot produce la lu crările arătate mai sus.

41) Lucrări contra umflăturilor

Pe porţiu n ile de lin ie, unde în ălţim ea co coa şelor p rovo-

* ate de um flături depăşeşte m ărim ile obişnu ite la care se pol
.•fectua racordări cu ajutorul plăcilor, pen elor şi c a la je lo r de
I mn introduse Intre placă şi traversă, s p iau măsuri sp ecia le
pentru iniâturarea um flăturilor.
îe asanează terenul
i>c o astfel de adin-
i ime ca in zona de inghe-
lare să nu se producă um ­
il ,ituri. A san area se rea ­
li /.rază cu drenuri obiş-
■uite de mică adincim e,
• xecu ta te sub şanţurile
>!<• scu rgere sau Ungă a-
i"stea, de am bele părţi
,ile platform ei, sau numai
m tr-o singură parte
l t'icj. 41).
>acă sanarea prin
«trenuri nu este suficientă,
partea superioară a plat- f , , 41
lorm el se În locu ieşte cu ®
un m aterial perm anent (n isip mare, balast), care opreşte m i­
g ra rea apei spre suprafaţa platform ei. La înlocu irea m aterialu ­
lui din platform ă, suprafaţa rămasă după d eca p a re se arau-

87
jea ză în spinare de m ăgar sau ru o singură pantă ţi cu dreJ
nuri do am b ele părţi sau numai d e o parte (fig . 42).
Terasam en tele cu lucrări de p ro tec ţie co n lra um flâturiloi
se ex am in ează la fe l ca şi terasam entele n ep roteja te, urm ă­
rind ca u zele carel
p ro v o a că um flătu rile
(stagn area apei pe;
plattorm ă, in Drismo
d e b alet sau in şanJ
ţuri) şi procesul cte
d e zv o lta re a acestora
itunci cind se prodflT
(a p a riţia c o co a şe lo r
in cale, a u m flătu ri­
lor în platform ă şi in
şanţuri!.
A p a riţia um flătu­
rilor dă ind icaţii că
s-a produs o d e g ra ­
d are in starea lu cră ­
rilo r de protecţie.
R e v iz ia v a co n ­
sta d e ci în o b s e rv a ­
rea m odului de fu nc­
ţion are a dren u rilor d e asanare şi a puţurilor d e v iz ita re
In cazul dren u rilor am plasate sub şanţurile de scurgere,
se dă aten ţie stării şanţurilor ca să nu se producă in filtra ţii
In drenuri. Dac3 sint puţuri de v izita re , re v izia se face la in­
te rv a le mai dese, întrucit din cauza con stru cţiei Jor e x c e n tri­
ce, fu ncţion area lor nu se ob servă bine de sus.

42) Lucrări pentru combaterea surpărilor şl prăbuşirilor

Lu crările ce se execu tă In cazul su rpărilor şi prăbuşirilor,

d a torite fen om en elor carstice, constau din drenuri de adin-
cim e pentru evacu a rea apelor subterane, sau din h id ro izo la re
specială a şanţurilor pentru a îm piedica pătrunderea upei In
terenu ri cu carsturi la m ică adînclm e.
H id ro izo la re a şanţurilor se fa ce prin :
— argilă grasă frăm intată de 0,25 m g rosim e peste c a re
se execu tă un pereu şi rostuit (fig . 43) ,-

88
 — un strai in ferio r de nisip, am estecat cu rezidu uri de
I•••irol de 0,15 m grosim e, cu un pereu deasupra d e 0,25 m
'liosim e, rostuit (fig . 4 4 );
— un strat in fe-
il«*r dinlr-un am estec
iii* nisip şi reziduuri
de petrol, d e 0 ,1 0 m P ereu
iiiis im e şi deasupra ~ ~
•in .strat d e beton de Araln arase
.8 cm grosim e
[(IUI. 45).
IV lin gă o b s e r­
v a ţiile ca re trebu ie
[li’u ute, cin d se cu-
ni »,işto existen ta g o ­
lurilor, sarcina r e ­
viziei constă în u r­
m ărirea atentâ a Nisip cu reziduuri
Iu acţion ă rii drenuri- c u p e tr o l
l<»i d e adincim e şi
ii ob servareq stării
îm brăcăm intei şan-
|ni ilor.
Se ex am in ează p e rio d ic g a le r iile sau ex p lo a tă rile adinei
■Im vecin ă tatea lin iei, în care se ce rcetea ză dacă s-au

produs m odificări, crăpături noi, starea plafonului g a le r ie i şi

•l.icâ sint depresiuni şi g rop i cu apă, se fa ce anuliza p eriod ică
,i apei.
La in te rv a le de 4. .5 ani, se lac cercetă ri sp ecia le g e o ­
lo g ic e şi g e o fiz ic e prin org a n iza ţii sp ecia le u tila te cu instru­
mente pentru determ in area caracterulu i şi v ite z e i d e propa­
gare a carstului.

89
 43) Lucrări contra căderilor de stinci şi de grohotişuri

T ip u rile de construcţii ca re se execu tă pentru apărarea

lin ie i contra c ă d e rilo r de stinci şi de groh otişu ri s in t :
— T re p te le şi parapetele, încastrate In rocă, pentru ac
cesu l personalului Însărcinat cu con trolu l şi curăţirea stin cilo
cu tendinţe d e desprindere.
— P lo m b ările cu beton a le in tersp aţiilor din jurul stln
c ilo r cu tendinţă de m işcare.
— F ix ă rile d e versan te prin îm păduriri şi lucrări a n ex e
— C on trab an ch etele do 1 ...2 m lăţim e, cu sau fără bor
dură la m argine, la p icioru l versa n telor de m iră înalţi
(fig . 46).
P ie tre le căzu te rămîn pe contrabanchetă. C ontrabanche
t e le dc* la picioru l versa n te lo r de înălţim e mai m are şi c
în clin are mai pronunţată trebu ie să aibă lăţim ea de cel puţi
3...4 m. N iv e lu l lor trebu ie să ife m ai jo s d e cit al ban ch etej
platform ei. D iferen ţa aceasta de înălţim e trebu ie să fie luat
astfel, ca piatra ce se lo v e ş te în că d ere d e contrabanchetă s3
nu sară pină la platform a căii şi sa nu f>e mai mică rid
0.6..-I m. Pentru scurgerea apei, contrabancheta trebu ie s
aibă o pantă transversală d e 2...4% şi una lon gitu d in ală d e cel
puţin 3°.m.
B arajele d e reţin ere la baza versantu lu i, pentru prin-
d e rea stln cilor ce cad spre lin ie (fig . 47).

— Dublarea con traban ch etelor prin b a ra je de reţin ere

sau de dirija re, ex ecu ta te la o înălţim e co n ve n a b ilă pe v e r ­
sant. B a ra jele se ex ecu tă din zid ă rie de piatră cu m ortar de
cim en t sau — dacă situţia p erm ite — dintr-un m asiv mai

90
91
m aro de z id ă rie uscată ru taluz de I : 1 spre lin ie şi d
1 : 0,50...0,75 spre versa n t (fig . 48).
B a ra jele m ai lungi d e 30 m se execu tă cu întreruperi d
1.5...2 m la fie ca re 20. .30 m care servesc pentru cu răţire
m aterialu lu i adunat in sp atele lor. Pentru ca prin a ceste in
troruperi să nu cadă p ie tre le pe linie, e le sînt a cop erite pttf
b a ra je scurte am plasate mai sus d e barajul prinripal, la c J
puţin 3 m distanta d e acesta.
— C ind c ă d e rile sînt fre c v e n te şi fo a rte p e ricu loa se pe
tru circu laţie, soluţia radicală constă în ex ecu tarea unui tu
sau a unei p o late (fig . 49).
La r e v iz ia con stru cţiilor d e apărare contra că d erilor d
slin c i se constată :
— d e te rio ră rile produse în construcţii de p ie tre le in ca
d ere, d istru gerea sau a va rie rea p a ra p etelor şi trep telor d
acc es, a zid u rilo r şi b a ra jelo r de reţin ere şi d irija re e t c . ; i
— starea betonului de plom bare a stin cilor ;
— gradu l de u m plere cu pietre a spaţiului din .spate
b a ra je lo r d e reţin ere ;
— starea şi in tegritatea zid ă rie i co n stru cţiilor de prin*
dere, d irija re şi tra versa re ■,
— com p ortarea s a lte le lo r de a m ortizare peste tuneluri
p o la te şi din spatele b a ra je lo r d e reţin ere •,
stagnarea apei în sp atele lu crărilor de r e ţ in e r e ;
— starea şanţurilor d e apărare.

92
 PARTEA A DOUA
ÎN T R E Ţ IN E R E A l u c r ă r il o r de ARTA

c a n rroivL i

ÎN T R E Ţ IN E R E A PO D U R ILO R

A. PO D U R I P R O V IZ O R II

§ I. INFRASTRUCTURA

44) IntrdStructura din stive

Se construiesc s tiv e de susţinere a suprastructurii podu-

n lor si (Kjdeţelcir In ex p loa ta re, cind sc constată d e fe c te g r a v e
l i zid ă riile sau la palmele ce suportă suprastructura, pentru
.1 .isigura circu laţia în cel mai scurt timp.
De asem enea se execu tă s tiv e la poduri p ro v izo rii In
izuri u rgente de restabiliri de circu laţie sau la poduri p ro ­
vizo rii au xiliare, d e scurtă durată (pentru descărcarea am ­
uzam entulu i unei infrastructuri d e fin itiv e pe tim pul recon-
i ’ u cţiei sau rep araţiei, pentru execu tarea unui dren, pentru
\ecutarea unui canal etc.).
Pentru a-şi în d e p lin i scopul, s tiv e le trebu ie a şezate pe
■ren solid, uscat şi neafuiabil. Dacă este n e v o ie a se construi
iv e în curenul apei, se v a construi in prealabil un posta-
n en t d e anrocum ente sau din beton, pe care se v a aşeza
li va.
Dacă stiva s-a tasat sub circ u la ţie şi suprastruc tura s-a
•i' n iv ela t se v o r îm păna sau se v o r inlocui, eventu al, pern ele
-le susţinere cu a lte le de dim ensiuni coresp u n zătoare pentru
.1 sc restabili n iv elu l iniţial.
Dacă ele m en tele s tiv e lo r nu sint co re ct m ontate, sau
int in stare rea, pu trede o ri despicate, daca stiva prezintă

93
deplasări sau În clin ări pericu loase, ea se va d esface şi i
construi cu elem en te coresp u nzătoare bine Îm pănate şi bit
solid a riza te, de preferin ţă cu dornuri, iar în lipsă, cu st
în număr su ficient. în cazul că trenul de fundaţie este
corespunzător, se v a săpa şi adinei fundaţia plna Ja ten
sănătos, even tu a l fărin du -se o platform ă d e anrocam er
a şezate în g r ijit sau o fu ndaţie din beton.
Dacă s tiv a este n e g lije n t lucrată, tra v e rs e le din rind
alăturate n e a v in d contact in tre ele, sau in insuficient soi
darizate, se v o r im pâna sp aţiile lib ere şi se v o r le g a tţ
v e r s e le intre e le cu scoabe pentru ca să nu se producă x
că rl p ericu loase la trecerea trenurilor.
în cazul cind o s tiv ă existen tă perna de reazem e d
form ată din m ai m ult de tre i rindnri de c a la je (a v în d
mult de 90 cm în ălţim e), ea se v a în locu i cu o pernă folj
m ată numai din m axim um tre i rînduri de ca la je, sporii!
du -se în ălţim ea s tiv e i cu un rînd sau două de tra verse.
In cazul cînd stiva este mai înaltă de 3 m, este pref'
ra b il să i se dea o form ă piram idală, lărgin d u -se trept
spre bază.
P ern ele de reazem se v o r fa ce din c a la je d e lem n tar(
de preferinţă stejar, din m aximum trei c a la je aşezate cru cf
a viu d m aximum 90 cm în ălţim e şi se v a solid a riza cu rind
superior de tra ve rse al stivei, pentru a ru se perm ite depl
sarea lor pe stivă. C a la je le se v o r asambla cu în g r ijire
se v o r so lid a riza cu buioane de 16...20 mm diam etru.

45) Infrastructura din capre

C ap rele se construiesc în aceleaşi cazuri ca şi stiv e )

însă, in g en era l numai la podu rile sau p o d eţele în ex p loa ta r
şi anume, numai atunci cînd, din lipsă de spaţiu sau din cauz
înălţim ii prea m ari. nu se p o t fa ce stive.
Talpa ca p re lo r trebu ie să fie aşezată pe teren soli
uscat şi neafuiabil. Pentru a feri capra de afu ieri, sau dac
este n e v o ie a o aşeza in cursul apei, se v a construi In prea
la b il o platform ă d e anrocam ente sau o fu n d aţie de beto
pe care se v a aşeza talpa caprei.
La ca p re le existen te, expu se la curentul apei, se v a pr~
te ja talpa cu anrocam ente sau se v a d e v ia cursUl apei pentr
a e v ita a fu ierile.
C ap rele în lin a te din cauza tasărilor sau expu se afu ie
rilo r se v o r dubla cu altă capră pusă alăturat, aşezată d

94
I M-ferinţă pe o p latform ă de anrocam ente sau pe o fu ndaţio
ilf beton aşezată pe păm înt solid, n eafu iabil şi se v a d e ­
m onta prim a capră avariată.
C a p rele expuse la acţiunea gh eţu rilo r v o r fi p ro teja te
•li• un spargheţ separat sau in glob at în corpul caprei, a vln d
i H puţin lăţim ea m axim ă a caprei In partea expusă gheţu -
i i lor. C oam a spargheţului v a fi p ro teja tă de o co rn ieră aşe-
•<ilâ cu muchia înainte sau de o şină de ca le ferată, de lip
mir, pusă pe m uchie cu ciu perca înainte.
La p o d u rile p r o v iz o rii peste riuri, unde ca p re le sint e x -
I usr- afu ieri lor, g h eţu rilo r sau flota n ţilor, se adm ite con stru i­
n d ca p re lo r numai pentru a m enţine sau a restabili în m od
rapid circulaţia, In cel m ai scurt tim p p o sibili e le treb u ie
desfiinţate «>i în locu ite cu piloţi bătuţi sau cu rea zem e trans-
I \ i-rsale.
Se adm ite m enţinerea m ai în d elu n gată a ca p relor la po-
ii<’ţe sau poduri de mai m ică im portanţă, sau la a celea la
i .ire ca p rele se fac pentru descărcarea zid ă riilo r a variate,
nmai dacă ca p rele sîn t aşezate pe un teren rezisten t şi nu
uit expu se afu ierilor, gh eţu rilor ori flo ta n ţilo r. A c e s te po-
i uri v o r fi a vu te în v e d e re in mod special la r e v iz iile perio-
i< e. în caz d e trasare, se v o r îm păna astfel ca să se m enţină
iprele sub sarcină la tre ce rile tren u rilor şi să-şi în d ep li-
i cască rolu l pentru care au fost făcu te — descărcarea zidă-
i iilor-
Se v o r înlocu i p ie s e le (bu toan ele, p iu liţele, tiranţli, e c li-
.«'le etc.) d efecte, rupte sau d eform ate, se vo r com p leta lip-
• urile şi se v o r strîn ge bu toanele pentru a se asigura sta b ili­
tatea caprei.
P ie se le d e lem n ale caprei cu dim ensiuni necorespu nză-
oa re so licită rilor, sau c e le crăpate ori putrede se v o r înlocui
• u piese de lem n sănătos, corespunzătoare.
La rea zem ele interm ediare, a vîn d capre iz o la te pentru
liec a re deschidere, aceste capre se v o r so lid a riza cu cle şti şi
inoaze hulonate, aşa cum sînt ex ecu ta te p a le e le duble.

46) Inh-astmctura din piloţi bătuţi

Dacă cu o c a zia r e v iz iilo r p eriod ice se ob servă că sta b ili­

tatea p a lee lo r nu este asigurată, n ea vîn d p ilo ţi d e frinare
sau de stabilitate, sau aceştia sînt insuficien t dim ensionaţi,
ori nu sint co re ct execu taţi, se v o r pune piloţU lipsă, sau se

85
v o r com pleta ori Înlocui cei existen ţi, ce nu corespun
după caz.
In cazul cînd a fu ierea în Jurul unor pa lee d e v in e pericu
loasă, se v o r arunca blocu ri de piatră in pu nctele am eni
tate. Pentru ca această in terve n ţie să se facă la vrem e, secţi
d e în treţin ere v a pregăti din tim p cantităţi su ficiente d
piatră la podul am enintat sau în anum ite locuri co m o d e den
tru Încărcarea rapidă a v a g o a n e lo r. In cazul cind in timpu
a p elo r mari, eroziu n ea a m ers rep ede şi nu s-a pulut fa ce i
tim p util n ic i o in terve n ţie efica ce, dacă se ob servă o denii
v e la r e sau o deplasare laterală accentuată a căii, înclinare'
p a le e lo r In lungul sau transversal a x o i podului, se va opr
circu la ţia pe pod pînă la trecerea a p elo r mari şi co n solid are
podului.
După trecerea apelor maţi, în cazul cind p ilo ţii paleelo|
cu fişa cunoscută au fost spălaţi pe o Înălţim i' pericu loas
sau In cazu rile dubioase cîn d fişa nu este cunoscută, se v o r
lua im ediat măsuri de p ro teja re a p ilo ţilo r im p ied icin d u -s«
continuarea eroziu n ii fundului (prin bloca je, sa ltele de fascine?
abaterea apei etc.).
In u nele cazuri, un m ijlo c mun de a îm piedica afu ierea
p ilo ţilo r este de a construi în a v a l d e la 1 0 ... 15 m un baraj sub-l
m ersibll. Creasta acestui baraj trebu ie să fie aşezată c ît mai]
jo s p o sibil, pentru a m icşora înălţim ea de cădere a apei Ia tre­
cerea peste baraj, scopul barajului n efiin d înălţarea fundului
a lb iei, ci îm piedicarea sc o b o ririi lui sub n ivelu l minim care]
asigură o încastrare su ficientă a p ilo ţilo r. Barajul trebuie s i]
fie bine Încastrat in maluri, iar fundul a lb iei în a va l şi m alul-
riln rîului in dreptul barajului trebuie am enajate, astfel « a
să nu fie ero d a te la trecerea apei peste baraj.
O ric e d e te rio ră ri produse di- sc u rgerea apelor, care ar con ­
stitui o p ericlita te a sigu ranţei circu laţiei, trebu ie reparate]
im e d ia t C e le la lte a va rii produse de trecerea apelor mari, care,
nu p ericlitea ză siguranţa circu la ţiei insă s-ar putea a gra va
cu timpul şi ar putea aduce stin jen iri circu laţiei, trebu ie repa­
rate in cursul cam paniei urm ătoare dc* lucru şi terminate* Îna­
intea tre c e rii apelor mari de prim ăvară.
P ilo ţii care stau în perm anenţă în apă sînt expuşi la
p u trezire mai ales in zona de v a ria ţie a n ivelu lu i a p elo r ob iş­
nuite, iar cei care sînt pe uscat, în zona de la n iv elu l solului
de la 0-50...1.00 m sub acest n iv el, după consistenţa terenului.
S în t expuşi în mod particular p ilo ţii p a le e lo r din regiu ni m lă-

96
 im oase şi cei care se bat in păm înt puţin tim p după tăiere
(neuscaţl com p let). P ilo ţii se v o r în cerca in a ceste zon e cu
burghiul. C in d secţiunea pilotu lu i este redusă prin p u trezire cu
tuai m ult d e 35%, uartea putredă a p ilotu lu i se v a înlocui.
I’ i lotul se v a reteza norm al pe axa lui, în regiu n ea In care
I' 1tunul este sănătos, deasupra şi dedesubtul zo n e i putrede şi
In spaţiul rămas lib e r se v a introdu ce o bucată nouă d e pilot,
• it mai bine ajustată şi care se so lid a rizea ză cu restul pilotu -
iui cu dornuri, e c lis e buloane ori tirfonate, cu brăţări m eta-
lit'e, cu cle şti etc. după posibilitate.
O bună p rotecţie a pilotu lu i Îm p otriva pu trezirii in zona
periculoasă este d e a unge suprafaţa e x te rio a ră cu em u lsie
bitum inoasă sau cu creu zot fierbin te, de a înfăşură zona unsă
■u pinzâ d c iută sau d e cinepă îm bibată Sn em u lsie b itu m i­
noasă şl de a p ro te ja pin za cu o centură d e carton gudronat
s.iu ruberoid cu m argin ea lon gitu d in ală bătută in ţinte cu
Moare lată, iar ex trem ită ţile de sus şi jo s ale cen tu rii strlnse
i u sirm ă in jurul pilotu lui. Cusătura şi m a rg in ile centurii se
' tanşează cu bitum fierbinte.
în locu irea părţilor putrede a le p ilo ţilo r de rezisten ţă so
va fa ce In pauze d e circu laţie, c ite una sau două bucăţi d e o ­
dată, după durata pau zei acordate, după numărul şl ca lific a re a
lu crătorilor u tilizaţi şi după u tilaju l d e care se dispune.
D acă starea p a le e i este aşa d c rea incit am eninţă sigu -
mnţa circu la ţiei şi nu se poate rem ed ia intr-o în ch idere mai
mare d e circu laţie, se descarcă paleea cu capre sau stiv e asi­
gurate îm p otriva tasărilor şi afu ierilor, cu p a lee cu p ilo ţi
bătuţi sau cu rea ze m e transversale, la adăpostul cărora se
dem ontează parţial sau total p aleea v e ch e şi se refa c e cu m a­
terial nou. După ex ecu ta rea reparaţiei, ca p rele sau p a lee le a-
lu tătoare se d esfiin ţea ză pentru a nu red u ce secţiunea de
scu rgere a apelor, pentru a nu mări p ericolu l Îngrăm ădirii
ra g ă iiilo r şi flo ta n ţilo r In p a lee şi pentru a nu spori o b sta co­
lele la scurgerea gh eţu rilor.
în cazul cind suprastructura este form ată din g rin zi la m i­
nate. se pot abandona p a le e le v e ch i n erep a rab ile şl se v o r
construi Intre e le p a lee noi, redistribuind g r in z ile in raport
cu n o ile desch id eri, iar p a lee le v e c h i se desfiinţează.
Butoanele, piu liţele, tiranţii, ec lise le, scoal>elc etc. lipsă
si care trebu ie să s o lid a rize ze ele m en tele p a le e lo r se v o r c o m ­
pleta, iar c e le d e fe c te se v o r înlocui. Se v o r strin ge p iu liţele
bu toan elor şi se v o r in trodu ce alte piese m eta lic e unde este
necesar.

7 — îndr. rev. şi intreţ. lucrărilor arid 97

 In cazul cîn d pern ele nu sint bine aşezate, se vo r rtşed
în poziţia corectă prin ridicarea suprastructurii cu v in c im
o ri prese, iar dacă sint insu ficien t dim ension ate executate- n«
g lijen t, crăpate, sparte, ori putrede, se v a r în locu i. Este recd
m andabil ca acest«> perne* să fie făcu te din lemn tare. de prJ
ferinţă stejar. Dacă pern ele sînt in bună stare, dar se constat
o tasare a căii in dreptul reazem elor, se ridică g rin zile su; ra
Struc turii şi se introduc între grin zi şi perne, dulapi sau cal-jji
d " stejar d e dim ensiuni p o trivite, pentru a ridica li: iu li
n iv e lu l iniţial- 1
E lem ntele de solid a riza re a p ilo ţilo r (m o a ze şi cleşti
se v o r ajusta la punctele de prindere şi de încrucişare, astte
c a să s<* asigu re o bună solidarizare, iar bu toanele v o r fi r e v f
zu ite toate ş. strînso. N u se adm ite a se aşeza sub piuJiţ<
bulonului un pachet de şaibe m etalice sau o şaib.i d«> I mnj
C in d este necesar, se va mai prelungi filetu l bulonului, saţ
se va înlocui cu altul de lu ngim e p o trivită . Filetul bulonului
trebu ie să aibă o lungim e su ficientă ca să rămlnă 5...6 s o ir®
deasupra şi m inim um 3 cm sub piu liţa strinsă.
P ie se le de lem n a le p a leelor care sint rău a va ria te o r *
pu trede se vor inlocui. In specia] p ie se le o r iz o n ta le : u s.iJ
babele, tă lp ile din capul p ilo ţilo r sint mai expu se putreziri, sil
trebu ie cerceta te cu atenţie.
Dacă a rip ile cu lee lo r sîn t în clin ate spre albie, fiin d im J
pinse de presiunea păm intului, e le se v o r sprijini cu p ilo t *
de stabilitate puşi In faţa lor. Dacă p iloţii şi căptuşeala clici
sp atele a rip ilor şi cu lee lo r sînt putrezi şi nu mai pot fi r ' j a J
raţi, se v o r d esface şi repara sau reconstrui la adăpostul u:iui|
pod p rovizo riu din g rin zi lam inate, sp rijin ite la un capăt p e (
cu lee. capră, stive , pa lee suplim entară sau reazem tra n s v e rs a li
iar la celă la lt capăt pe o stiva de tra verse pe terasam entJ
La podu rile peste ape, care aduc ragălii, flotanţi sau ghe-J
ţuri, p a le e le din zona apelor mari trebuie necondiţionat p ro J
teja te cu sparghe(uri. Dacă podul nu are spargheţuri, e le se]
vo r face, iar dacă le are, sc v o r re v izu i şi pune in stare d e ]
a-şi îndeplin i m enirea lor. Sp aryh eţu rile v o r putea fi con stru ite
separat sau în g lo b a te in corpul p aleelor. Ele v o r a v e a in zona;
cu rgerii g h eţu rilo r o lăţim e cel puţin egală cu a ceea a p a lee ij
pe care o apără. C oam a spargheţu rilor va fi p roteja tă de o co rii
nieră aşezată cu muchia înainte, sau do o ş nă pusă pe niu-|
ch ie cu coroana înainte. Capătul in ferio r al coam ei care taie
, gheaţa trebuie sa fie situai la 0,75 in sub n iv elu l cel mai
scăzut al apelor, iar capătul de sus la c e l puţin 1 ,0 0 m d ea-

91
 •upra celu i mai rid icat n iv e l la care cu rg gh eţu rile. F etele
l*tteral ale spargheţu rilor v o r II a co p erite cu dulapi bine
«ju s ta ti şi n eteziţi pentru a înlesni scurgerea gh eţu rilor.
La rtu rile care aduc multe gheţuri şi scu rgerea lor durează
mult tim p şi la p a le e le lungi, se v o r p roteja in e x te rio r şi
p ilo ţii p a leelor cu dulapi sau g rin zi lon gitu d in a le, pentru a
e v ita eroziu n ea p ilo ţilo r de către gheţu ri care m erg u neori
pină la retezarea com pletă a p ilo ţilor. Se v a e v ita t pe c it
posibil atit la palee, c it şi la sparghetu ri o ric e proem inenţă,
■ţipete de grin zi d e cle şti care să "depăşească suprafaţa
ex te rio a ră a căptu şelii şi care form ează ob stacole la scurge-
1 0 a gh eţu rilor. La con stru cţiile la care exista astfel de proe­
minenţe, se v a căuta să fie înlăturate. In cazuri deoseb it de
pericu loase se recom andă acop erirea cătuşelii cu tablă de
iio.r
La va ria ţia n iv e lu lu i apei, p ilo ţii prinşi in gh eaţă sint
.im oninţaţi cu sm u lgerea. Pentru a se p re ven i sm u igerea p ilo ­
ţilor la p a lee sau spargheturi, mai ales cin d gheata este groasă,
.u easta se va tăia In jurul p a lee lo r sau sp argh eţu rilor pe o
lăţim e de 1 ,0 0 m.
La pod u rile unde p ericolu l g h eţu rilo r este mare, In epoca
de porn ire a gh eţu rilor, se v o r lua măsuri de a îm piedica
îngrăm ădirea slo iu rilo r la palee sau la spargheturi, d is lo cin d
masa d e gheaţă din am onte cu că n gi sau d esch id erile podului,
l a asem enea poduri se v o r pregăti din timp m ateriale e x p lo ­
zive, răn gi, scări, frin g h ii etc., precum şi oam eni necesari
pentru a putea in te rv e n i im ediat con form „In stru cţiei pentru
preîntim pinarea şi com b aterea inu ndaţiilor şi apărarea contra
<|heţurilor“ .
După trecerea gh eţu rilor, sp argh eţu rile şi p a le e le trebu ie
rev izu ite şi toate d e te rio ră rile su ferite v o r Ii rep arate înainte
de a reîn cep e scurgerea gh eţu rilor în iarna urm ătoare.
In cazul cind la r e v iz iile p erio d ic e se constată că riul şi-a
schim bat cursul, curentul principal atacînd p a leele o b lic sau
transversal, se v o r lua măsuri pentru a ex ecu ta cît mai
n eîn tîrziat lucrări dp c o re cta re şi rec tific a re a curentului apei,
ru n oscfnd că aceste so licită ri fo a rte p ericu loase se a g ra ve a ză
( u tim pul şi lu cră rile de corectare, care la început s-ar fi
putut fa ce cu ch eltu ie li mai reduse, d evin fo a rte g r e le şi
fo a rte costisitoare mai tlrziu.
La a p ele care aduc In timpul v iitu rilo r flotanţi, trunchiuri
de co p a ci sau răgălii, se v a a vea g r ijă să se Îm p ied ice ingrâ-

89
m ădirea acestora în pa lee sau spargheturi şi obstruarea a l­
biei, desfârin d u -se tu c ă n g ile ră g ă liile şi flo ta n ţii prinşi in
pa lee şi îm pin gln d u -i pe sub d e sch id erile podului.
Pentru a înlesni scu rgerea apei pe sub pod se va curăţa
a lbia p e 2 0 0 m in am onte şi 2 0 0 m în a v a l d e arbori, arbuşti,
tufişuri, bancuri de pietriş, e p a v e etc., care constitu ie ob sta­
c o le ce pot da d ire c ţii p ericu loase curentului apei la viitu ri.
47) Infrastructura din că soaie
C ă s o a iele sînt ele m en te d e constru cţie şubredă şi de a
ce e a nu trebu ie să fie întrebu inţate d e clt în cazul că nu este
timp, ori nu ex istă p o sib ilita tea d e a u tiliza a lte m ijlo a c e
pentru susţinerea căii. (d e ex em p lu cind fundul a lb iei pietros
nu perm ite baterea p ilo ţilo r). E le treb u ie atent su p ra vegh ea ­
te şi în locu ite c ît m ai rep ed e posibil cu a ltfe l d e susţineri mai
sigure.
Dacă la p e re ţii e x te rio ri ai că so a ie lo r ex istă b ile sau
g rin zi putrede, izo la te, e le se y o r în locu i cu a lte le noi. De a-
sem enea se v o r inlocui p iesele m eta lice (e c lis e , buloane, zban-
ţuri, scoabe e t c ) rupte sau crapate şi se v o r com p leta c e le
lipsă.
O deosebită a ten ţie trebu ie dată p e re ţilo r in teriori ca re
prind şi so lid a rizea ză p ereţii e x te rio ri. T o a te com p artim en ­
tele că so a iei trebu ie umplute cu piatră. In cazul deform ă rii
sau în clin ării că soaiei, Ia desp rin derea b ile lo r din p ereţii e x ­
teriori, la ruperea legătu rii din tre p e reţii in te rio ri şi cei e x ­
teriori. la ruperea p ieselor de so lid a riza re precum şi In ca-
zu lp u trezirii lem năriei, căsoaia se v a d esface şi se va repera
sau se v a reface cu m aterial nou.
P ern ele d e reazem trebu ie să fie in bună stare şi să
asigu re rezem area corectă a suprastructurii pe căsoaie. Dacă
sînt putrede sau crăpate se v o r Înlocui, iar dacă sînt d e n i­
v e la te din cauza lăsării um pluturii de piatra din corpul c:a-
so a ie i se v a com p leta partea lipsă cu în g rijire , im pănindu-se
şi burîndu-se g o lu rile cu piatra spartă a stfel ca pern ele să
aibă o rezem are sigură.
La riu rile care dduc la viitu ri gheţuri, flo ta n ţi sau râ-
g ă lii, căsoaia trebu ie să fie făcuta cu partea din am onte ascu­
ţită şi întărită cu o corn ieră sau cu o şină pusă pe cant, ori
să se facă un spargheţ separat. în a in te de trecerea gh eţu rilor,
căsoaia şi sparghr 4 ul trebuie puse in situaţia de a putea asi­
gura trecerea gh eţu rilor. După trecerea a p elo r mari, a v a riile
su ferite v o r trebui înlătu rate cît mai rapede posibil. La ape

100
mari sau la trecerea gheţu rilor, podu rile pe că soaie v o r li
|)* rm anent su pravegh eate, im pidicîndu-se în grăm ădirea In
liiţa că so a ie lo r de ră g ă lii sau sloiuri de gheaţă care v o r fi
îm pinse cu căngi p e sub d e sch id erile podului.
Pentru a se asigura fundul p e care este aşezată căsoaia
îm p otriva eroziu n ii apei. perim etru l căsoaiei se în con joa ră cu
un briu d e anrocam ente care se v a repara şi com p leta to t­
deauna du pătrecerea viitu rilo r.

§2 SLTRASTRU TU B A

48) Verificări şi dispoziţii comune

In partea iu tii § 2 (suprastructura) sint arătate d iv e rs e le

felu ri in ta r e pot ii constitu ite suprastructurile pod u rilor p ro ­
v iz o rii.
Se dau m ai jo s v e r ific ă r ile şi d is p o z iţiile com u ne pentru
toate aceste suprastructuri.
C o lu rile şi d e n iv e lă r ile ce se v b r găsi tu ocazia r e v iz ie i
vo r fi elim in a te im ediat.
T r a v e rs e le putrede, arse sau desp icate se v o r înlocu i cu
t r a v e r s e bune. B uloanele de fix a re se v o r co n trola şi li se
v o r strin ge piu liţele, iar c e le lipsă se v o r în locu i im ediat.
Ir a v e r s e le de pe terasum ent pină la 30 m de la ca p e te le p o ­
dului se v o r bura bine şi mai des.
Dacă su prainlţarea şinei e x te rio a re nu corespunde, se
va corecta prin d e n ive la re a g rin zilo r suprastructurii, prin în ­
trebuinţarea de tra ve rse sp eciale tra p ezo id a le în form ă d e
pană sau prin ch ertarea în tra verse d e dim ensiuni sporite. In
< ol m ai rău caz, In lipsa tra ve rselo r sp ecia le p o triv ite , c o re c ­
tarea st* v a fa ce prin bu lonarea sub tra verse a unor fururi
d e lem n care nu v o r fi m ai subţiri de 4 cm. A c e a s tă situ aţie
trebu ie considerată a fi cu totul p r o v iz o rie şi elim inată in
cel mai scurt tim p posibil. Su pralnălţarea şin ei e x te rio a re tr e ­
bu ie să fie realizată în m od continuu, fără coturi sau lăsături
şi m enţinută a stfel pe toată lungim ea curbei pe pod şi pe te ­
rasam entele de la ca p e te le podului.
Pentru a se m icşora p ericolu l d e incendiu, tra ve rsele în ­
tre şine se v o r a co p eri cu tablă striată, dulapi do beton armat
sau in lipsă cu un p aletaj de dulapi pe care se v a aşterne un
strat d e c e l puţin 8 cm pietriş sau piatră spartă. P la te la je le
ex isten te d e te rio ra te se v o r repara im ediat, a stfel ca to a te
tra ve rsele să fie p roteja te.

101
 Trotu arele, parap etele, dulapii de trotuar sau p iesele pa­
rapetului putrede, rupte sau c e le lipso se v o r înlocui sau
com p leta pentru a e v ita a ccid en tele, m ai ales Ia pod u rile din
a p ropierea sau din incinta ştaţiilor. P iesele m e t a lic e : butoa­
nele, /băuturile, e c lis e lc d e fe c te sau lipsă se v o r în locu i sau
com pleta.
C on traşin ele la pod u rile p r o v iz o r ii se fac din şine vech i.
D a tele co n stru ctive v o r fi c e le din S T A S nr. 1 349— 50 şi
nr. 2 747— 51.
C on traşin ele se v o r p rin d e d e fie c a re tra ve rsă cu dou ă
tirfo a n e sau cram poane, cu plă ci sau fără plăci, după tipul
ş in e i utilizată drept contraşină şi după m odul cum este a lc ă ­
tuită calea curentă.
S e v o r elim in a jo a n te le şin elo r din dreptul reazem elor,
depărtlndu-se la col puţin 2 m de reazem . La pod u rile scurte
se v o r elim ina com p let jo a n tele de pe pod, şin ele joa n tîn d u -se
in afara podului la cel puţin 2 m de la reazem . La p o d u rile
m ai lungi se v a m icşora pe c it posibil numărul jo a n te lo r in-
trebuintindu-se şin ele c e le m ai lungi de carp se dispune. Se
recom andă a c o lo unde se dispune de u tilaju l şi personalul n e­
cesar. sudarea şin elo r pe pod în bucăţi pînâ la 60 ni lungim e.
N u se adm ite întrebu inţarea de cupoane de şine pe pod şi nici
şin e c e ar lucra la ca p ete In consolă.
La podu rile in aliniam ent lin ia trebu ie să coincidă cu axa
de sim etrie a g rin zilo r, iar la pod u rile în curbă axa lin iei
treb u ie să fie aşezată conform proiectulu i. In cazul unei e x ­
cen tricită ţi se v o r respecta to le ra n ţe le adm ise. Pentru a se
elim in a n e p o triv irile prea m ari intre axa căii şi axa de sim e­
trie a g rin zilo r, c o lu rile căii în plan sau n eresp ectarea ga b a ­
ritului, se va face, dacă este necesar, o deplasare corespu nză-
o a re a g rin zilo r iu plan.
P ie se le o rizo n ta le (tra verse, urşi, babe, cleşti etc.) v o r fi
cu răţite de m urdării, praf, zgu ră, păm înt căzu t din va­
g o a n e etc.
D acă instalaţiile, contra in cen d iilor (b u toa ie cu apă, lăzi
cu nisip, găleţi, frln gh ii, cănj.1, topoare, tirn ăcoap e etc.) sint
d e fe c te sau in com plete, se v o r lua m ăsuri de reparare sau
co m p letare.
Dacă in d ica toa rele d e restricţii sint d e fe cte sau aşezate în
m od neregulam entar, se v o r lua măsuri de în locu irea lor sau
a şezarea lo r con form instrucţiei.
I.a ca p etele podului, pe terasam onte, lin ia se va bucura cu
 irijire şi se va aduce la n iv elu l lin iei de pe pod. Se va In-
•" ui, eventu al, balastul cu piatră spartă pentru a se înlesni
u q e r e a apei şi a se e v ita stagn area e i la ca p e te le podului.
Se v o r respecta cu stricteţe e p o c ile fix a te de Instrucţia
im* îtru rev izia p o d u rilor şi se v o r lua măsuri pentru Intreţi-
bn-iea curenlă şi ex ecu ta rea d is p o ziţiilo r prezentului indru-
iii ii tor.
Pentru fie c a re fol d e suprastructură s p v o r fa ce v e r ifi-
|<ir it e şi se v o i lua m ăgurile sp ec ifice la punctele 49...53.

49) Suprastructura din g r ln ţl de lem n

In ipoteza că numărul şi dim ensiunea g rin zilo r nu sint

• >răspunzătoare, sau m aterialul nu corespunde c a lita tiv sar-
■inilor, se v o r adăuga g rin zi noi sau se v o r inlocui c e le e x is ­
tente cu grin zi noi corespunzătoare, după caz. D acă se con-
'.ită d e fic ie n ţe g r a v e care am eninţă siguranţa circu la ţiei, se
vi ir lua im ediat măsuri de susţinere cu capre, stive, p a lee
i|!itatoare, pentru a m pnţine circu laţia pină la în locu irea ur-
I >r necorespunzători.
P ern ele de reazem putrede o ri crăpate se v o r înlocui cu
i .e perne noi. Îm b in ă rile u rşilor cu babele sau co n tra fişele
i < bu ie să fie bine aju state şi bine strinse. P iesele de so lid a ri-
<ne ale u rşilor trebu ie să fie bine păsuite şi c e le pu trede sau
ii ît'i se v o r inlocui. La g r in z ile cu pene, p en ele trebu ie să
hirn- ajustate prin baterea lor cu ciocanul şi strin gerea
u loan elor de so lid a riza re sau prin în locu irea lo r cu pene noi
liine ajustate.
P iesele m etalice, buloanele, scoabele, eclisp le etc. d e le c te
v o r inlocui cu a lte le noi, iar c e le lipsă se v o r com pleta.
Se v a căuta să se p ro teje ze , pe cît posibil, urşii dc căr-
' anii aprinşi ce pot cădea d e la locom otivă, acoperind cu
lablă fe ţe le su perioare libere.

0) Suprastructura din pachete de şine cu traverse rezem a te

în cazul că podeţul nu corespunde proiectulu i tip pentru

chem a şi v ite z a adm isă pe linie, podeţul se v a dem onta şi
ip la ce co rect .
Daca podeţul deşi corespunde p roiectu lu i tip, este de-
iv e la t sau rea ze m ile şin elor sint necorespunzătoare, crăpate
>i putrede, se v o r înlocui rea zem ile şi se v o r aşeza a stfel ca
n iv elu l şi stabilitatea p a ch etelor de şine să fie asigurată.

103
 In cazul cînd axa lin ie i nu corespunde cu axa de sim e
trie a p a ch etelor de şine, acestea se v o r deplasa pentru a
stabili coincidenţa.

51) Suprastructura din pachete de şine cu traverse

atirnate

Podeţele, care nu corespund p ro ie c te lo r tip după sc ho

lin ie i resp ective, se v o r dem onta şi reconstrui In mod co rect
Dacă m aterialu l lem nos care asigură sp rijin irea păm în-
tului nu este în bună stare, v a fi înlocuit. La fe l se v a pro
ceda cu tra v e r s e le care se rves c d e reazem p a ch etelor de şinei
dacă prezintă un început de p u trezire sau crăpături. Ele tre-
b u fe bine burate şi să asigu re m enţinerea n iv elu lu i orizonta
p e am bele fire.
O d eosebită aten ţie trebu ie acordată tra ve rselo r atirnat
şi d is p o z itiv e lo r d e atlrnaro (c frlig e , pene, bu loane). T r a v e r ­
sele crăpate sau cu început de pu trezire sînt exclu se. P ie s e le
d is p o z itiv e lo r d e a lîrn a re trebu ie să fie co m p leta te şi în bună
stare, c e le d e fe c te se v o r in locu i.

52) Suprastructura din g rin zi m etalice (lam inate

sau nituite)

Dacă sistem ul de construcţie a tablierulu i în ceea ce p ri­

v e ş te numărul, tipul şi p rofilu l g rin zilo r m eta lice şi d esch i­
derea teoretică nu corespunde schem ei, tab lieru l se v a co n ­
solida .sau inlocui.
In cazul cînd sistem ul d e asam blare a g rin zilo r p e un
fir de so lid a riza re a a m b elor fir e în tre e le este defectuos,
se v a d esface şi refa c e în m od corect. Dacă p ie se le d e lem n
a le ju gu rilor, ale p ro p te lelo r de la ca p ete (co n tra fiş e) sau a le
co n tra vîn tu rilo r sînt crăpate sau putrede, se v o r înlocui. S e
v o r strînge p iu liţe le şi se v o r com pleta bu loa n ele sau tiranţii
lipsă. De asem enea, se v o r în locu i toate p ie se le metalice» rupte-
sau deform ate.
S e v a urm ări ca fia re le (g r in z ile m etalice) să nu se a tin g ă
in tre ele, spre a nu se strîn ge din bu loane fie r pe f i e r ; stilp ii
ju g u rilo r să nu stringă pe m argirtea tă lp ilor fia re lo r (g r in z i­
lor), ci pe inim i, prin >interm ediu l fu ru rilor d e lem n. B uloa­
n ele să fio p re vă zu te cu Inele-resort.
S e v o r îndepărta tra ve rsele putrede, arse sau desp icate
şi se v o r in locu i cu a lte le noi. F iec a re traversă treb u ie prinsă

104
Il grinda m etalică. Sc v o r strînge p iu liţele b u loa n elo r d e
jtnndere şi se v o r co m p leta p iu liţele şi bu toan ele lipsă. Pentru
llto r e a tra ve rselo r pe g r in z ile lam in ate se v o r u tiliza bu loan e
Iu ( io c sau plăcuţe, sau un alt sistem indicat în p r o ie c t pentru
r nu se găuri a rip ile g rin zilo r. Pe g r in z ile nituite (dacă nitu ­
it le nu au capete în e ca te ) se v o r scobi tra v e rs e le la faţa lo r
In ferioară în dreptul ca p e te lo r de nituri de pe grin d a m eta-
II. ii, în ca vita tea form ată, intrînd c a p e le le n itu rilor de pe
ui indă.
S e recom andă a se pune în s p a ţ i i dintre c a p e te le g rin ­
zi lor d e pe două d esch ideri alătu rate şi la tra v e e le de capăt,
Intre g rin zi şi p la te la ju l d e gardă al terasam entelor, fururi
il<* lem n m oale (brad), pentru a prelua m ai e fic a c e efortu -
i i le d e frînare.
P ern ele d e reazem trebu ie să asigu re rezem area sigura
m n iv e lu l co rect a l g rin zilo r m etalice. D acă g r in z ile sint d e n i­
ve la te se v o r ridica cu vin c iu ri sau cu prese şi p ern ele se v o r
nd ica şi aşeza reglem en ta r. P e rn e le pu trede sau sp in tecate
'.<• v o r înlocui.
Dacă parafum u rile p rezin tă d efecte, se v o r repara sau
înlocui, ia r a c o lo unde lipsesc, dacă prezen ţa lo r se im pune,
v v a ce re procurarea şi m ontarea lor.

53) Suprastructura din tab liere m etalice d em on tab ile

(Kohn, R o th -W agn er, M .A .N .)

T a b lie r e le dem ontab.ile trem u ie m ontate cu stricteţe în

. d iform itate cu schem a şi lista m a teria lelo r pentru ţ i p u l şi
■lesch id erile resp ective. în cazul că nu s-a m ontat con form
r hem ei, tab lieru l trebu ie n econ d iţio n at m od ifica t şi p ie s e le
lipsă co m p leta te con form planurilor.
B uloanele trebu ie să corespundă strict, ca număr şi d i­
mensiuni, cu schem a pentru desch iderea resp ectivă. Dacă sîn t
liuloane lipsă, se v o r com p leta con form schem ei. Se v o r re ­
vizu i şi strîn ge p iu liţe le tuturor buloanelor. Se v o r m onta
liuloane nlim ai în g ă u rile în care schem a resp ectivă arată că
trebuie să fie m ontate. C e le la lte gău ri trebu ie lăsate lib e re,
iiceasta pentru a nu ocazion a un consum n eju stifica t de bu­
loane, ca re ex istă în număr lim ita t şi au un co st fo a rte r i­
dicat.

105
 la cazul cind un tab lier m ontat în ra re a su ferii ava
dintr-un accid en t de circu laţie, ele m e n te le a va ria te trebu
n econ d iţion at în locu ite ru elem en te in bună stare. A cea sta
v a face Intr-n în ch idere de circu la ţie c u sp rijin irea tablieru
p e schelă. în cazul cind a va rie rea are un caracter g ra v şi pu
in p ericol stabilitatea podului, circu laţia se v a închide inu
diat ce s-a produs accidentul şi nu se v a red esch ide de
<iupă ce s-au îndepărtat ele m en tele a va ria te şi s-au inlqcu|
cu a ltele In bună stare.
în cazul cind săgeata în trece linia adm isibilă (L / 7 ‘
pentru c o n v o a ie le ce circu lă pe lin ia resp ectivă, se v a decla
sch em a liniei, adm itindu-se numai c o n v o a ie de lo c o m o tiv e
v a g o a n e care se înscriu in lim ita admisă, sau se fnlocuioşt
la b iieru l cu altul corespunzător (d e exem plu cu deschider
m ai m ică). |
R ea zem ele trebu ie să fie m ontate ex a c t in poziţia arătat
d e schema resp ectivă (In gen eral axa aparatului de reazer
co in cid e cu axa m ontatului fin al). D eplasarea reazem ulu
m obil trebuie să fie asigurată înd<părtindu-se murdăriiJ
ca re ar putea îm piedica această deplasare. Pern ele de lem
pe ca re sint aşezate aparatele d e reazem trebu ie să fie fo
mate din cu p la je de steja r bine lucrate şi bine ajustate, di
lem n sănătos, fără crăpătu ri şi putregaiuri, a vîn d u -se in v e
d e re sarcina m are pe care trebu ie să o suporte. O ric e abater
ireb u ie înlăturată prin ajustare sau înlocuire.
I.a podu rile care nu au gabaritul de trecere asigurat, se
v a ţine seam a de dim ensiu nile rea le la transporturi cu încăr­
cătura ce depăşeşte gabaritul de inc ari are. Pentru că lă lorţ
se va pune la 2 0 m de ca p e te le tablierulu i, in am bele părţi
a le liniei !a înălţim ea ferestrelor va g o a n elo r, c lte o perie v e r
tica lă form ată din ramuri subţiri, elastice, fix a te pe o şiped
ca re să o b lig e că lă torii neatenţi să-şi retragă capul in inte-J
Tiorul vagonu lu i. Pe asem enea poduri nu se v a putea circula
cu o v ite z ă mai m are de 5 km/h.
Cu ocazia r e v iz iilo i period ice, se v a constata şi se v o r
lua măsuri pentru îndepărtarea m u rdăriilor care fa vo rizea ză
lu g im r e a ele m en telo r şi în special a buloanelor. Dacă este
necesar se va revop si podul total sau parţial in afara p e rio a ­
d e lo r n orm ale de revopsire. De asem enea se v o r încerca şi
d a că este necesar, se v a fa ce strîngerea bu loan elor.

106
 B. PO D U R I S E M ID E F IN IT IV E C U C A R A C T E R
P R O V IZ O R IU

54) In dicaţii g e n e ra le

în treţin erea infrastructu rii d e fin itiv e a acestor poduri se

10 • la fe l ca Ia p o d u rile se m id efin itiv e, iar a c e le i p ro v izo rii
I * si a suprastructurii — care este p r o v iz o rie — sp fa ce ca
m |» idu riie p ro v izo rii.

C. P O D U R I S E M ID E F IN IT IV E

§ 3. IN F R A S T R U C T U B A

55) In dicaţii g en e ra le

In cazul cind din o b s e rv a ţiile făcute reiese cA există

j)i"iic o le d e a fu iere a uuor p ile sau cu lee, mai a les la podu-
tr la care nu se cu noaşte adîncim ea fu n d aţiilor şi natura
It-renultti d e fundaţie, se v o r lua m ăsurile n ecesare pentru
jim iiravegherea continuă a zid ă riilo r, m ăsurîndu-se în fie c a re
Vt co te le fundului prin so n d a je de pe bărci sau plute, cu căn gi
•I' fier, pentru a se căpăta co n vin g e re a că nu s-a d escop erit
lnipa fundaţiei. în acelaşi tim p se v o r lua măsuri de apărare
11 zid ă riilor prin anrocam ente, co recţia a lbiei, sa ltele de fas-
• i i-, b a ra je de fund etc. şi se v o r fa ce in te rv e n ţii ca unităţi
ii< v> ecia lita te să e x ecu te stu diile n ecesare şi even tu a l să se
Ix-acă Ia Întocm irea p ro ie ctelo r pentru reconstrucţia podului.
I . asem enea poduri, este bine ca din timp să se ex ecu te
•ndaje prin puţuri d e v iz ita r e sau chiar prin zidăria p ile lo r
cu leelor, pentru a se stabili cota fundaţiei şi natura tere-
i ului d e fundaţie.
In cazul cind se. constată că eroziu n ea a d esc o p e rit talpa
fundaţiei, sau dacă se o b serv ă o în clin are a p ile i sau cu leei,
d e n iv e la re sau d eplasare a căii deasupra p ile lo r sau c u le e lo r
m tiu s-a pulut fa ce in tim p u til nici o in terve n ţie efica ce,
va op ri circu laţia pînă cînd se v a putea constata im por-
im ţa a v a riilo r şi lua m ăsurile n ecesare pentru asigurarea
• iK u la ţie i. In asem enea cazuri red esch id erea c irc u la ţie i se v a
i.ulr>a fa ce după îm preju rări, prin descărcarea p ile i sau cu leei
.im eninţată, cu p a lee sau reazem e transversale, prin în locu irea
lor două d esch ideri adiacen te unei pile a va ria te, prin tr-o
ugură d esch id ere cu un ta b lier K oh n sau R o th -W a g n e r,

107
sau în sfîrşit prin construirea unui pod p ro v izo riu in W
riantă. I
I a pod u rile unde p e rico lu l g h eţu rilo r este mare, s a u
ca re ap ele aduc (la viitu ri) flotanţi, tru nghiu ri d e arh
g ă lii, resturi do constru cţii distruse din am onte etc, se v a a f l
g r ije să se îm p ied ice în grăm ădirea acestora In pile şi a l
struarea alb iei* desfăcindu -se cu că n g ile În grăm ădirea l i o t a
itlo r şi d irija rea lo r pe sub d e sc h id e rile podului. |
în timpul a p elo r m ari sp va ob serva dacă lu c ră rile 1
apărare şi de d irija re a a p elo r fu n cţion ează In bune c u n d ij
în ca z că se o b serv ă că s-au produs stricăciu ni care p o t H
fluenţa scu rgerea norm ală a apelor, sau se ob servă că | f l
sint necesare completări de lucrări, repararea s t r i c ă c i u n i l o r
rom i lu cră rilor se va face ru toată urgenţa, c u iio s d B
că repararea stricăciu nilor, care se pot fa ce m ai uşor şl c l
cheltuieli m ai reduse la început, v a d e v e n i fo a rte greu d e t a
m ediat şi (u ch eltu ieli mult m ai mari dacă se intir/io ni
se execu tă la timp. ■
Dacă In zidăria in frastru ctu rilor apar fisuri, urm ează I
se stabilească ca u zele lo r şi să fie u rm ărite în e v o lu ţia lo f l
punîndu-se m artori carp să fie ob serv a ţi p eriod ic. D atele c i u l
s-au instalat m artorii si o b s e rv a ţiile făcu te asupra lor se voB
trece in ev id en ţa podului.
R e p a ra ţiile ce se v o r fa c e depind de im portanţa, d e Snl
tin d erea şi d e cauza ca re le-a determ inat. D acă zid ă ria e s tJ
degradată su perficial numai în perm anent cum ar fi cazul c in a
parum entul este form at din p ietre g e liv e , se în locu iesc p i e i
tre le d egradate cu a lte le noi. Dacă se constată ră zidăria a n i
g olu ri, cu m ortar insuficient, se v o r fa ce in je c ţii cu m o r ta l
de cim ent sub presiune. D acă zid ă ria este profund d is lo c a tfl
se poate u neori rem ed ia răul printr-o căm ăşuială de b e to a
armat, sau prin refa c erea parţială a zid ă rie i d egradate, iu l
In cazul cînd şi fundaţia este degrdaată, se im pune r e f a c e r e j
totală a infrastructurii.
D acă cu zin eţii de piatră sint crăpaţi sau ştirbiţi şi tra n s l
m iterea p resiu n ilor din sarcini eâte periclita tă, ei trebu ie i n i
locu iţi. In acest caz, se recom andă în locu irea cu zin eţilo r i z o l
la ţi a va ria ţi cu un cu zin et g en e ra l de beton armat. In c a z u l
cu zin eţilo r iz o la ţi crăpaţi, aşezaţi deasupra z id ă riilo r p ile lo q
sau cu leelor, unde pericolu l d islo că rii este mare, pină la in*3

108
 n m rea lor, v o r fi con solid ate cu centuri m etalice sau d e
Hon armat.
în cazu l cind rostuirea la zid ă riile d e piatră a le p ilelor,
uleelor, arip ilor, sfertu rilor de con etc, este degradată sau
i " lipsuri, se v a repara şi com pleta.
Dacă cră pătu rile în cu lee p rovin din u m llarea păm întu-
in d in tre zid u rile întoarse, păm întul de umplutură se v a in ­
ii ui cu păm înt dren at (b a la st sau piatTă spartă) sau cu o
wldiie uscată şi piatră care reduce îm p in gerea pe zidăria
uleei şi fa ce şi o fic iu l d e drenare.
Dacă apar în zid ă ria cu lee i in filtra ţii d e apă, d a torită in ­
ii udării sau re le i fu n cţion ări a drenului ex isten t tn sp atele
^uleei, ori a infundării barbacanelor, se v a d esface drenul
Existent, se v a refa c e in m od co re ct şi se v o r desfunda bar-
l>,ii anele. Dacă ap ele de in filtra ţii siut a g re s iv e şi p o t cauza
•li yradarea prem atură a zid ă riilor, se v o r p roteja a ceste zi-
iliiril cu un strat iz o la t ad ecva t.
In cazul cind d e g ra d ă rile z id ă riilo r sin t de aşa natură că
nu pot fi reparate prin m ijlo a c e ob işn u ite a le d ire c ţiilo r re-
unmale şi reclam ă studii şi în tocm irea de p ro ie c te ca re cer
ti mp, se v o r lua măsuri pentru asigu rarea circu la ţiei, descăr-
• ind p ile le şi c u le e le a v a ria te cu p a lee de lem n, stive, rea zem e
'.u n sversale, tab liere m eta lice d em on tab ile etc. pin ă la ter-
mmarea lu crărilor de refacere.
D acă zid u rile de gardă au fost a v a ria te de îm pin gerea
, im lntului din sp atele lor, e le se v o r d esface şi refa c e cu
lnnensiuni corespunzătoare. Dacă a v a rie re a se d atoreşte grin -
lor ta b lie re lo r prop tite în zidu l d e gardă, se v o r În locu i ori
mşca g r in z ile şi se v o r aşeza astfel ca să răm ină spaţiul su-
u rien t pină la zid, o r i se fa ce in zid o nişă în care să intre
ip etele g rin zilo r. D acă a v a r iile zidu lui d e gardă p ro v in din
m şcarea în tregii cu lee p ro v o ca tă d e îm p in gerea păm intului
'Im spate, un bun d is p o z itiv de a opri m işcarea cu leei este
•Io a o propti, cîn d este posibil, in cu leea ceala ltă prin tr-o
ninda de beton armat.
Dacă p e rn ele d e lem n de steja r pe care reazem ă ta-
iilie re le sînt degradate, sparte ori putrede, se v o r în locu i cu
perne noi. Suprafaţa superioară a cu zin eţilor, p e car.e re a ­
zemă pern ele, v a fi curăţată de m urdării astfel ca să se im-
pied ice stagnarea apei, ce e a ce gră b eşte pu trezirea p ern elor.
Dacă nu este asigurat accesul la infrastructuri, se v o r
• xecuta scări d e acces, după necesităţi.

109
 § 4. SUPRASTRl1CTUBA .

56) In dicaţii g en e ra le

Suprastructura p o d u rilor s e m id e fin itiv e este în g en e

asem ănătoare suprastructurii p odu rilor p r o v iz o r ii şi intr<
nerea ei se v d fa ce după a celeaşi in d ica ţii ca re s-au dat
§ 2 pentru p o d u rile p r o v iz o rii in gen eral (pct. 48), cu supi
structura din g rin zi de lem n (pct. 49), din pachete de ş l
(pct. 50, 51) din grin zi m etalicc (pct. 521 şi din tab liere r W
lice d em on tab ile (pct. 53).

D. PO D U R I D E F IN IT IV E

§ 5. P O D U R I D E F IN IT IV E C U TABL.1ERE M E T A L IC E

57) Infrastructura

în treţin erea curentă şi înlăturarea d e fe ctelo r, constatat;

la infrastructura pod u rile d e fin itiv e , se v o r fa c e aşa cum s-
arâtat la infrastructura po d u rilo r s e m id e fin itiv e (pct. 55». I

58) Suprastructura

Înlăturarea d e fe c te lo r constatate se v a fa ce con form ,,L

ştrucţiei pen tm r e v iz ia period ică a podu rilor", atrăgindu-s
în m od sp ecial atenţia o rg a n e lo r com p eten te asupra următoa^
relor puncte :
— Dacă tă lp ile g rin zilo r prin cip a le au d eform a ţii în pla
nul orizon tal, în special tă lp ile su perioare la pod u rile ci
ca lea jos, deschise, se v a măsura deplasarea orizon tală a no
du rilor In rap ort cu ly in ia rea zem elor, întocm indu-se un re
le v e u al acestor deplasări, aşa cum se arată in „Instrut ţi
pentru re v izia period ică a p o d u rilo r". Dacă acestc d eform aţii
sint mari şi mai ales dacă e le p rogresea ză cu timpul, se v o
a v iz a D irecţia în treţin erii şi construcţii C.F. şi Institutul dd
p roiectă ri pentru studierea cazului şi luarea m ăsurilor n e c e ­
sare.
— Dacă la podu rile cu g rin zi c u inim a plisă s p constată
v a lo a re a in im ilor din cauza lipsei sau a distanţei prea mari
intre c o rn ie re le d e rig id iza re v e rtic a le sau orizon tale, se v o i
a v iz a D irecţia în treţin erii şi construcţii C. F. şi Institutul d
p ro ie ctă ri pentru luarea m ăsurilor d e în d erptare necesare.

110
 D acă la g r in z ile cu zăb rele cu talpa tu inim â dubla se
w lis e r v i porţiuni co n stitu tive ale barelor (tălpi, m ontaţi, dia-
|nm iale) com prim ate, d eform a te din cauza flam bajului, soli -
lin u zarea din plâci, zăbreluţe sau d iafragm e transversale,
llluicl insuficientă, se va a viza Dir. L. şi l.P.T.Tc.C .C . pentru
I n 'c r t o r c a urgenta a cazului şi luarea m ăsurilor necesare.
I|i. i<a din studiul făcut reiese un p e rico l pentru siguranţa cir-
[iiiltiţiei, se v o r lua, după caz, măsuri de red u cere a v it e z e i
■li circulaţie, de redu cere a schem ei de încărcare, ori d e spri­
jin ir e im ediată a tablierului m icşorlnd, deschiderea, pină la
[t m ‘cutarea lu crărilor d e consolidare.
— La lo je ro a n e şi la g rin zile cu inim ă plină, fără plat-
lli idâ superioară pe toată lungim ea la ca re tra v e rs e le rea-
înă direct pe c o rn ie re le superioare, d acă sub apăsarea tra ­
h e i selor arip ile o rizo n ta le ale co rn ie re lo r in terioa re s-au în-
mi u t ori au crăpat, se v o r îndrepta, ori even tu al se v o r con -
• ■lida aceste corn iere, iar deasupra se va pune o platbandâ
intinuă de minimum 8 mm grosim e, pe toata lungim ea lon -
|<-ronului sau a g rin zii. A cea stă platbandă v a se rvi pentru asi-
im area contin u ităţii lo n je ro a n elo r în dreptul an tretoa zelor.
— Dacă se constată că există piese com ponente a le ta-
'>iierului fisurate sau crăpate, se v a întocm i un r e le v e u al
H estor defec te şi .se va anunţa im ediat Dir. L. l.P.T.Tc.C .C .
ii<*ritru întocm irea proiectulu i d e con solid are. Pină la ex ecu -
i. rea con solid ării, după im portanţa p ieselor a va ria te şi m ări­
ră d e fe c te lo r constatate, se v o r lua, dacă este cazul, măsuri
•le introdu cere a restricţiei de viteză , red u cere a schem ei d e
ii c ărcare, sp rijin ire a tablierulu i avariat, m icşorindu -se des-
• hiderea, con solid area p ieselor d efecte, dacă acest lucru este
mplu etc.
— P iesele d eform a te prin izb ire se v o r îndrepta, se v o r
m solida, sau se v o r inlocui după caz. Se v a sem nala im ediat
u cid en iu l Dir. L. şi l.P.T.Tc.C.C., fie pentru a da soluţia de
iidoptat, fie numai pentru notare.
— Dacă co n tra vîn tu rile o rizon ta le su perioare ori in fe r i-
<ire suferă în c o v o ie ri sub greu tatea proprie (fa c burtă), v o r
' susţinute cu un tirant dacă este posibil, ori v o r fi conso-
I date sau even tu a l în locu ite a stfel ca să nu mai prezinte în-
<o v o ie ri.
— N itu rile lipsă sal slăbite, mai ales la prinderea p ie ­
selor prin cip a le cu efortu ri mari, sc v o r com pleta sau înlocui
imediat.
 — T a b lie r e le treb u ie să fie cu răţate d c d e p o z ite le t
gu n oaie, zgură, uleiu ri, balast otc., în lo c u rile mai m ult s
m ai puţin în ch ise şi greu de ob servat, ca re ţin apa şi fa v o
zoază form area ruginii. De asem enea, se v a înlesni scurg
■apelor din lo c u rile undo ar putea stagna, cum ar fi nod
tălp ilor in fe rio a re închise în partea de jos. dind gău ri
scurgere, cu co n d iţia ca g ă u rile n o i să nu slăbească secţlu
b a relor a stfel ca rezisten ţa adm isibilă să nu fie întrecută.
— P ie s e le ru gin ite sau ca re au cuiburi d e rugină s
vo p sea, se curăţă tem ein ic cu răzuitoare, p e rii de sîrmă,
dalta, cu ciocan u l etc. U nsoarea şi u leiu l se curăţă cu soluţl
d e sodă. P e suprafaţa curăţată şi uscată se a p lică primul st^
(gru n d ) de m iniu d e plum b peste ca re se dau c e le la lte str
turi conform „In stru cţiei pentru re v izia p eriod ică a podurilor
— S u p ra feţele d e rulare a le rea ze m elo r trebu ie într
ţin u te curat. A p a ra te le de reazem trebu ie v o p s ite cu oxcepţ
ru lou rilor şi a su p ra feţelor d e rulare, ca re nu treb u ie vopsit
dar trebu ie să fie unse cu un strat subţire de ulei.
Dacă a paratele de reasem au p iese crăpate sau ru
turi, se v o r în locu i p ie se le d e fe ctc cu a lte le noi. D acă piesei
d e fe c te nu pot fi În locu ite urgent, iar situaţia este p e r i
loasa pentru circu la ţie, apa ra tele de reazem v o r fi scoase
în locu ite cu perne de stejar. In tre timp se v o r lua măsuri
se com anda aparate de reazem noi, even tu a l numai piesei
n ecesare pentru în locu irea c e lo r d e fecte. De asem enea se v
în locu i sau com p leta b u loan ele de fix a r e a pen d u lelor sau ru
lou rile, d e fe cte sau lipsă.
— Dacă p iesele com p on en te alo a paratelor de rea ze
sînt deplasate, sucite, d e n iv e la te sau înţepenite, se v a ridic
ta b lieru l do p e rea zem şi se v o r aşeza corect. D acă m işcare
liberă a ca p e te lo r m ob ile a le tablierulu i este îm piedicată s<
v a faco o ce rceta re urgentă pentru lăm urirea ca u zelor şi gâ
sirea unui proced eu care să înlăture acest d e fe ct. In caz
cin d ca p etele g rin zilo r principale, lo n g rin e le de la trotuar
sau co n so le le lo n je ro a n e lo r la reazem u l m obil izbesc In ziritţ
de gardă o ri în tra ve ea v e c in ă din cauză că tablierul (sar
u n ele p iese a le Iui) este prea lung faţă de lum ina liberă
zid ă riilo r, este n ecesar să se scurteze lo n g rin e le sau co n solei
de lon jeroan e, să se facă nişe 'coresp u n zătoa re in zidul d
gard ă, ori, în sfirşit, să se d ep la seze tra v e e a în în tregim e. Dac
insă cauza este o deplasare lentă a cu leelor, v o r fi urgen
anunţate Dir. L. şi I.P.T.T.Tc.C.C . pentru cerceta rea situ aţiei l<
fa ţa locului şi a dispune asupra m ăsurilor de luat.

112
 — Dacă p a ra tele de reazem pe pendule sint prea in ­
ii n a te (p este 30“ fată de v e rtic a lă sau răsturnate, o r i cu
••urele d e so lid a riza re sau cu bu loa n cle d e prindere a le acestor
Itore rupte, se v a ridica tab lieru l de p e reazem e, se v o r în ­
drepta p en du lele şi se v o r repara ori com p leta p ie se le d e fe c te
viu lipsă.
— In cazul cind baiansierul su perior al reazem ulu i m obil
nu reazem ă pe toate rulourile, sau tab lieru l nu reazem ă p e
r e l e patru rea zem e şi este n e v o ie d e rid icarea p lă cii in fe rio a re
>i n iv ela re a ei la unul sau mai m ulte reazem e, se v a ob ţin e
această ridicare cu o fo a ie de plum b pin ă la 5 mm grosim e,
<> placă suplim entară de o ţe l de la 5..!30 mm g rosim e sau cu
o su prazidire de beton armat la o g rosim e m ai m are de
15 cm.
— Dacă baiansierul su perior al reazem ului m obil are o
deplasare anorm ală faţă d e ^ la c a in ferioa ră , se v a deplasa
această placă (ce a in ferioa ră ), sau in caz extrem se v a deplasa
reazem u l fix şi în trea ga travcc, astfel ca deplasarea balan-
M^rului m obil faţă de placa in ferioa ră să corespundă cu tem ­
peratura ambianta.
— F o ile d e plum b de sub a paratele de rea zem să fie
e x a c t d e dim en siu n ile p lăcii in ferio a re pentru ca rep artiţia
>drcinii să fie uniform ă pe cuzineţi. F o ile d e plumb se v o r
işeza pe suprafaţa superioară a cu zin eţilor, nu se v o r aşeza
m tr-o depresiune săpată în cu zinet pentrn a nu se da posi­
b ilitatea apei d e a stagna in această depresiune.
— Dacă axa lin ie pe pod nu corespunde cu axa lin iei pe
terasam ent, linia prezen tîn d din această cauză curbe inutile,
se va deplasa tab lieru l in p o ziţia corectă.
— Dacă axa lin ie i nu corespunde cu a xa tablierulu i şi
•xcentricitatea depăşeşte 5 cm, se v a v e r ilic a prin calcu l sp o­
ru rile de efo rt date d e această ex cen tricita te. In ca z u l c i n d
r e z i s t e n ţ e l e adm isib ile sînt întrecu te v a fi necesară d e p l a ­
s a r e a tab lieţu lu i In p o ziţia corectă. De asem enea c î n d e x c e n ­
tricitatea hniei la p o d u rile în curbă întrece t o l e r a n ţ a de
f 10 mm adm isibilă, se v a deplasa tablierul în p o ziţia c o ­
lectă.
— Ş in ele şi co n tra şin ele trebu ie să fie prinse reglem en ta r
dc* tra verse co n form proiectulu i şi tipului şin elor şi contra-
•jinelor u tilizate pe pod. C on traşin ele se v o r ex ecu ta con form
S T A S nr. 2747— 51 şi nr. 1349— 50. Se v o r elim in a jo a n te le

8 — îndr. rev. şl întreţ. lucrărilor a rii 113

şin elor din dreptul reazem elor, îndcpărtîndu-se la cel puţin
2 m de la reazem , procedindu -se cum s-a arătat la pct. 48.
Nu se adm ite u tilizarea de cupoane de şine pe pod şi n ic i
jo a n le neaşezate la ech er sau aşezate in consolă.
— A p a ra tele de com pensaţie a căii trebu ie m enţinute
fo a rte curate şi unse, m aterialul mâiunt bine strlns şi (.'im ­
pietat dacă sînt lipsuri. Lungim ea de d ila ta re treh lie să fie
libera. In cazul cind dilatarea norm ală este îm p ied ica tă
prin deform area contraaoului prea uzat sau cu bavuri, apa­
ra tele d e com pensare se v o r scoate restabilind linia prin de^
plasarea lon gitu d in ală a şinelor, n efiind perm is a se in tra i
duce cupoane de şine în locul aparatelor de dilataţie. D a c i
nu se pot e v ita cupoanele, acestea se v o r aşeza in afara po­
dului de terasam onte. A p a ra te le d e fe cte scoase din cale, s«H
v o r în locu i în cel mai scurt timp posibil cu a lte le corespun­
zătoare.
În treţin erea tra ve rselo r se fa ce conform pct. -18. Pen4
tru a se asigura stabilitatea tra verselo r pe lo n jero a n e c ind
e le sint prinse d e lon gero an e cu buloane v e rtic a le , tra ve rsele
se v o r cherta, ch ertarea a vîn d m axim um 3 cm şi minimum
1 cm adincim e. La podu rile la care tra ve rsele sint prinse de
lon jeroan e c u co rn iere-u rech e. nu se recom andă ch ertarea
tra verselo r. N u se adm ite aşezarea d e tra verse pe talpă su­
perioară a an tretoa zelor, nu se v o r lipi de m uchiile tălpiisu pe-
rioa re a an tretoa zelor, lăsindu-se un In terva l d e m inim um '
1,5 cm pentru a înlesni scurgerea apei şi a se putea curăţa
mai bine talpa antretoazei.
La pod u rile noi prim a traversă d e pe terasam ent este
aşezată p e balast, care este m enţinut de op ritoa re de
balast m ela lice sau de beton armat. Distanţa m axim ă în tre
ultim a traversă de pe pod şi prima de pe terasam ent d epin d e
de tipul de şină. Dacă această distanţă este prea m are pentru
tipul d e şină utilizat, se vo r inlocui c o n so le le de lo n je ro a n e
cu a lte le mai lungi, sau se Va schim ba tipul d e şină pe pod,
sau eventu dl se refa c e zidul d e gardă pentru a se apropia
traversa de pe terasam ent de cea d e pe pod. La podu rile
v e c h i se tolerea ză aşezarea tra versei pe zidu l d e gardă. In
caz că zidu l de gardă a fost d egradat va fi refăcut, însă după
tipul nou. Dacă o p rito a rele do b a la «t s-au deplasat sau d e fo r­
mat e le trebuie aşezate co re c t sau să rie reparate.
— Se v a da o d eosebită aten ţie p ro tejă rii tra v e rs e lo r îm ­
p o triva pericolu lu i de incendiu precum şi în treţin erii trotu a­
relo r conform pct. 48.

114
 — Dacă se găsesc adaosuri de lem n (p en e) deasupra Ion*
MToanelor. sub traverse, ppntru ob ţin erea n iv elu lu i necesar,
.iceastă situaţie cu totul p r o v iz o rie trebu ie lich idată in cel
mai scurt tim p posibil, Înlocuind tra ve rsele insu ficien t d i­
m ensionate cu tra verse noi p o triv ite . De asem enea tra v e rs e le
i <ire din cauza ch ertă rii reazem ă pe ro n tra v în tu rile lo n je ro a -
m lo r trebu ie ajustate pentru a nu mai a tin ge co n tra vîn tu rile,
«ni în caz d e n e v o ie so v o r înlocui.
— La pod u rile păzite sau la c e le d e lîn gă cantoane, in-
la la ţiile şi re c h izite le contra in cen d iilor trebuie să fie r e v i­
zuite şi com p letate astfel ca s i se poată in terven i fără d e fe c ­
ţiuni in caz de n e vo ie .
— La pod u rile de încrucişare şi la p a sa jele superioare,
lu blierele v o r fi asigurate cu paratumuri îm p otriva acţiunii
Mimului, mai ales la pod u rile din staţii p e sub ca re se fac
m anevre. Dacă la asem enea poduri prin m odifica rea lin iiloc
Ui capul staţiei, parafum urile existen te rămin neutilizate,
l>rin deplasarea lin iilo r, e le se v o r muta şl aşeza în poziţia
• orectă.

§ 6. PO D I HI D E F IN IT IV E DE ZID Ă R IE

59 )Indicatii g en e ra le

P od u rile d e fin itiv e din beton o ri zid ă rie de piatră sau

citâinidă, b o ltite sau dalate, pot prezen ta d egra d ă ri produse
■lin cauza in filtră rii apelor şi din cauza îm p in g e rilo r di* pă-
Miînt sau din cauza trep id a ţiilo r (c o n v o a ie lo r).
în cazul cînd apar crăpături sau fisuri în zidărie, ur-
nc-ază să se stabilească ca u zele ca re le-au p ro v o ca t şi sfi se
irm ărea scă e v o lu ţia lo r punînd m artori de gips. C răp ătu rile
d escop erite şi m artorii instalaţi se trec în sch iţe şi se ata-
şază la ev id e n ţa podului, in ca re se v a nota data cind au
■ipărut crăpătu rile, data cînd s-au pus m artorii şi toate schim ­
bările u lterioare. După ce s-a sta b ilit cauza d eg ra d ă rilo r c o n ­
statate, pentru înlătu rarea lor se p roced ează aşa cum s-u
orătat la pct. 55.
La aceste poduri se v o r repara c e le mal m ici degradări
.ile rostiiirii e x te rio a re pentru a îm piedica apa să pătrundă în
.i.rp u l z id ă iie i. P ă rţile c e le m al expu se sînt ce le situ ate între
n ivelu l in ferio r şi c e l superior al apelor. De asem enea la p o ­
du rile tencuite se v a repara tencuiala căzută o ri degradată,
• ven tu al se v a com p leta tencuiala prin toreretare.

115
 Este necesar să se dea o m are a ten ţie la Îndepărtarea
rapidă a apei şi să st* previn ă pătrunderea a cesteia în z i•J
d a rie. Dacă există in filtra ţii de apa cu a pariţii e flo re s c e n ta
la parament, este un semn de proastă fu n cţion are a şapei şl!
d e d e fic ien te in fu ncţion area d is p o z itiv e lo r de Îndepărtare f l
a p e i d e la extradosu l zid ă riei. Se va scoate stratul de balasfl
pentru v e rific a re a şapei şi a d is p o z itiv e lo r d c evacu a re n
apei. Dacă şapa este d eteriorata parţial se va repara, ian
daca se constată o insuficienţă de ex e c u ţie gen era lă se v a InJ
locu i cu o şapă conform d is p o z itiv e lo r tip, în tocm ite do
l.P.T.Tc.C .C . Dacă cu această o c a z ie se constată că nu e x iş t i!
planuri în clin ate transversal sau lon gitu d in al, se v o r crea
a ceste planuri în clin ate ru o pantă de 2...3% printr-un strat
c o n v e n a b il de beton de pantă, peste care se v a aşterne iz(î<|
laţia, astfel ca să se dea scu rgerea apei în locu ri m ai joa se,!
de unde cu tuburi să fie îndepărtată in ex te rio r.
Tu bu rile do ca n a liza re (d in fon tă) v o r a vea un d ia m o tn i
m inim de 10 cm. v o r fi drepte, fără colu ri şi îndoituri pentru
a se e v ita înfuudarea lor. Ele v o r a v e a o form ă ovazată şi sffl
v o r aşeza În clin a te cu partea m ai largă in jo s pentru a fa J
v o riz a detaşarea şi căderea b lo cu rilo r do gheaţă ce se f o r l
m ează uneori iarna in in terior. Tu bu rile dc* c a n alizare trebu iai
atsfel aşeza te şi în clin ate în cît apa ce se scurge să nu udej
şi să nu în o ro ie ze suprafaţa e x te rio a ră a zid ă rie i. Îm binarea '
iz o la ţie i cu pilnia tuburilor de scu rgere treb u ie sâ se tacă
cu maro în g rijire . Deasupra p îln ie i tuburilor de scu rgerel
se v a fa ce un cămin do v iz ita r e caro să perm ită s u p r a v e g h e l
rea fu ncţion ării şi cu răţirea p îln iei şi tubului de gheată şi I
n oroi.
Dacă se constată înclinări, tasări sau deplasări de la p o J
z iţia iniţială a cu lee lo r, p ile lo r, b o lţilor, tim panelor. p la n J
şe elo r o ri a a rip ilor, aceste d e fe cte fiin d g r a v e se v o r luaJ
u rgen te măsuri pentru stabilirea cau zelor, pentru în tocm iiea
p ro ie c te lo r şi ex ecu ta rea lor im ediată. Pentru siguranţa c ir-l
cu la ţie i se v o r lua, după caz, măsuri de restricţion a re a v it e .
zei sau tonajului peste pod, sp rijin irea sau descărcarea por­
ţiunii a va ria te şi în cazuri extrem e, urgente, in terzicerea cir» =
c u la ţie i pe pod.
în cazul cin d in sp atele cu le e lo r stagnează apa şi in p a -j
ram etru l cu lee lo r sau a rip ilor zidăria este um ezită, barba-J
ca n ele înfundate şi apa se scurge prin rosturi, este probă ca
d ren u rile din sp atele cu leelor, dacă există, sînt înfundate. In

110
.n est ra z se v o r d esface d ren u rile ve ch i, se v o r desfunda bar-
hacanele şi se v o r refa c e dren u rile in mod corect. In caz că
nu există, se v o r fa ce drenuri şi barbacane noi.
In ce ea ce p riv eşte scu rgerea a p elo r pe sub poduri şi p o ­
sib ilită ţile d e afuiere, se v o r lua m ăsurile de p re v e n ire şi de
în treţin ere prescris^ la p c t 46.
Dacă stratul d e balast sau piatră spartă nu a re m inimum
t ! cm grosim e, pentru a nu transm ite so licită ri din am ice prea
puternice pla n şeu rilor şi b o lţilo r podului şi pentru a fe ri şapa
de izo la re de izbituri, se v a căuta a se com pleta, m od ificin d
even tu al n iv e le ta lin iei.
In cazul cînd gab aritu l norm al d e trecere nu este asigurat
sc v a proceda co n form „fn stru cţiei pentru re v iz ia p erio d ic ă
•i p o d u rilo r".

§ 7. PODEŢE T I SULARE

GO) Indicaţii generale

P o d eţele tubulare pot fi con stru ite din tuburi d e beton,

m etal sau lemn.
în cazul cind d e g ra d ă rile sint de aşa natură în clt p o d e ­
ţul nu m oi poate asigura scu rgerea a p elo r sau susţinerea te-
tasam en telor şi n ic i nu mai poate fi reparat, podeţul v a fi
înlocuit tot cu un podeţ tubular sau cu un p od eţ dalat o ri
lioltit.
Secţiunea de scu rgere trebu ie să fie m enţinută liberă.
După v iitu ri v a fi curăţată de gu n oaie sau d e depuneri d e
aluviuni care îm p ied ică scurgerea.
Z id ă r iile din am onte le şi a va lu l podeţului, tim panele,
•ferturile d e con, a rip ile o ri ra d ierele trebu ie r e p a r a t e sau
com pletate. De asem enea ten c u ie lile şi rostu irea trpbuie r e v i­
zuite şi reparate. Dacă ex istă p ericol ca aceste zid ă rii ^ fie
■ifuiate, se v o r fa cc lu crările n ecesare : pereuri, cascade, ra­
d ie re cu pinteni d e p rotecţie, anrocam ente etc. adaptate la si­
tuaţia lo c a lă astfel casă se asigu re accesu l norm al al apelor
la podeţ şi scu rgerea lo r In a val, p reven in du -se p ericolu l ra-
v o n ă rilo r ca re pot p ericlita podeţu l şi terasam entul lin iei.
G a le r iile produse even tu a l în lerasam ente prin trecerea
apelor v o r fi astupate, cercetin d u -se cauza care le-a produs
şi care trebu ie înlăturată.
în cavul cind terasam entul nu este destul d e inalt d e a ­
supra tuburilor podeţului şi s-a produs din această cauză o

117
d e g ra d a re prem atură a tuburilor, se v a inlocui p odeţu l tu-
bular cu un p o d eţ deschis sau dalat atunci cîn d d egra d a rea a
ajuns irem ediabil. Daco Insă podeţul n-a fost încă d e g r a d a i
da: este pericol să fie degradat din cauza în ă lţim ii m ici a u f l
rasam entului, se impune ridicarea liniei, pentru u p reven i de-J
g rad area podeţului.
La p o d eţele din tuburi m etalice, dacă tuburile prezintă \
d e form a ţii sau d e n iv e lă ri anorm ale, cu tendinţa d e m icşorarei
a secţiunii de scurgere şi de pătrundere a apei în terasam ent
şi, dacă nu ex istă siguranţa că prin refacere, tot ca podeţe
tuhulare, se va asigura stabilitatea lor, se v o r în locu i cu p o J
d e ţe dalate ori b o ltite cu fundaţia aşezată pe teren stabil.
Tu bu rile trebu ie bine incastrate în zidăria de capăt, c a rw
In caz d e n e v o ie se va d esface şi rezidi, com pletîndu -se ru
lu crările necesare pentru ca să nu fie posibil ca apa sâ s e j
-scurgă prin e x te rio ru l tubului, araeninţind astfel st a b ilita te a
terasam entului.
P o d eţele tubulare de lem n trebuie re v izu ite cu atenţie,,
înlocuind ca d rele sau că p tu şelile putrede sau rupte, îndesind
c a d re le dacă distanţa intre c e le existen te este prea m are p en -!
tru preluarea sarcinilor, astupînd gău rile sau cră pătu rile p e j
u nde s-ar putea scu rge păm intul din terasam ente. De asem e­
nea trebuie am enajată partpa din am onte, pentru a se asi­
gura accesul apei la pod şi partea din a va l pentru ieşirea ei.

II»
 CAPITOLUL U

ÎN T R E Ţ IN E R E A TU N ELU R ILO R

Dupâ ce s-au văzu t ca u zele care in tervin in degradarea

tunelurilor şi con statările ce se pot fa ce cu ocazia r e v iz ie i
tehnice a lor, se iau măsuri pentru îndepărtarea d e fe c te lo r
o b serv a te şi a cau zelor c-e le-au produs.
•Se arată mai departe măsurile ce urm ează a fi luate
•lupă caz.

§ 1. ÎN IN T E R IO R U L T U N E L U L U I

61) Şanţuri

Şanţurile de scurgere lon gitu d in a le se v o r curăţa cel

>utln o dată pe an, precum şi după ploi ex cep ţio n a le, dacă
situaţia loca lă ce re acest lucru.
Dară şanţurile sint construite in axa căii sub form a de
y de închise, este necesar să fie prevă zu te cu capace de
beton urmat din lo c în loc. De Ja un capac Ia altul se Iasă in
rigolă la partea superioară, o sîrină subţire cu ca re se tra g e
s:rma de curăţit. De această din urmă slrm ă se prinde o perie
.'le sirmâ. C urăţirea se in cep e de la capătul uval al tunelului
s continuă pe porţiuni le Intre capace, pînâ la capătul a-
m oate. M a terialu l rezultat din cu răţire se scoate prin g u rile
• ii capac:.
Şanţurile laterale, constitu ie tot sub form a d e r ig o le in-
< hi si*, se curăţă ca şi şanţul axial. Dacă din contră şanţurile
la tera le sint deschise sau a cop crite cu plăci pe toată lungim ea
ir. curăţirea se fa ce in mod obişnuit ca şi a oricăru i şanţ
deschis.

119
 62) Barbacane şl r ig o le

B arbacanele şi r ig o le le închise prin care se scurg a p e le

d in spatele (ex tra d osu l) zid ă riei tunelului, către şanţurile
lon gitu d in a le se curăţă odată p e an. B arbacanele se curăţă c u
sirm e lungi şi şpiţuri.
R ig o le le închise trebu ie să aibă capace atît la p icioru l
zid ă rie i tnnelului, c ît şi la vărsarea lor în şanţul longitudinal,
pentru a sc putea curăţi cu aju toru l sirm elor.
O dată cu curăţirea şanţurilor şi r ig o le lo r se v a fa ce şi
repararea zid ă rie i acestora, a co lo unde se v a găsi necesar.
In cazul cin d şanţurile lon gitu d in a le nu sint corespun­
zătoare. fie din punct de v e d e re al capacităţii lor. fie ca n iv e l,
neputînd p rin d e toate a p ele din sp atele p e reţilo r tunelului,
se v o r preved ea lu crările n ecesare din fon du l de rep ara ţii c a ­
p ita le cu efectu a re de studii şi proiecte.

G3) Infiltraţii

Cu d a le le constatate la r e v iz ie asupra in filtra ţiilo r d e

apă (con tin u itate, intensitate, direcţie, p o ziţie, p roven ien ţă
şi e fe c te asupra zid ă riei sau că ii), precum şi cu rezu lta tele
d e b ite lo r ob serv a te la r ig o le le de ia barbacane, se v o r ju deca
m ăsurile ce trebu ie luate.
Dacă in filtra ţiile apar pe p ereţii drepţi, in regiu nea uneia
sau a m ai m ultor barbacane şi se constată că barbacanele res­
p e c tiv e sint înfundate, se v a proceda la desfundarea lor.
D acă deasupra tunelului sint am en ajări pentru colec ta­
rea apelor şi din cauza d ete rio ră rii a cestor am enajări a p ele
se in filtrea ză spre zidăria tunelului, se v o r lua măsuri do r e ­
parare a a cestor şanţuri de colecta re, după cum se v a arăta
la punctul resp ectiv.
Dacă in filtra ţiile au cau ze d ife r ite d e c e le arătate radi
sus, problem a este m ai com plicată şi re z o lv a r e a ei nu s^
p oate fa ce fn cadru l în treţin erii curente, fiin d necesar să se
p rogra m eze lucrarea iu planul d e lucrări de raparţii capitale
şi să se dea com andă Ia I.P .T .T c .Q C . pentru studii şi p ro ie c ­
tare.
Dacă iarna se produc gheţuri, care creea ză d ificu ltă ţi c ir­
cu la ţie i trenurilor, pînă la ex ecu tarea lu crărilor de elim in a re
a in filtraţiilor, se v o r lua măsuri de sp argere şi înd epărtare
din tunel a s lo iu rilo r de gheaţă.

120
 Dacă balastaul căii este colm atat, tra v e rs e le sint pu trezite,
4ii m aterialul m eta lic este prea ruginit, pină la îndepărtarea
ililtra ţiilo r. se v o r lua măsuri d e rep ara ţie radicală a că ii şi
. ritual vo p sirea m aterialu lu i m etalic.

64 N işe şl banchete

N iş e le şi b an ch etele de lin gă p ereţii v e r tic a li ai tunelului

nr fi lib e r e de o r ic e ob iect (piatră, lem nărie, m aterial de
nle etc.) şi cu răţite de m îl, gu n oaie etc..
A c o lo unde n ecesită ţi tem porare v o r ce re să se d ep o zi-
I v e In nişe m aterial de cale, aceasta se v a fa ce in ordin e, p e
orţiuni reslrin se şi pe lo c curat, aşa fe l ca să nu je n e z e adă-
|»i>stirea personalului.
N iş e le ca şi nu m erele iu dicin d num erotarea in e le lo r se
v<>r vă ru i d e 1...3 o ri pe an, după necesitate, aşa fe l ca să
h«* tot tim pul bine v iz ib ile .
Dacă lipseşte unul sau mai m ulte num ere de nu m erotate
ii in elelor, sau dacă u nele din e le sint deteriorate, v o r fi im e-
•Iftit com p letate.

65) Zidărie

Dacă zidăria este degradată num ai pe u nele locu ri, se iau

masuri de în locu ire a porţiu n ilor deteriorate, a v în d g r ije p e r­
manentă d e cu răţire a fu n in gin ii pe locu l unde se fa ce re-
I» rărea.
Dacă sint d e te rio ra te şapa şi salteaua de piatră d e la
■A trados, repararea nu se p oate fa ce d e cit de la rep araţii ca ­
pitale p e bază, de studii şi p ro ie cte în tocm ite de I.P .T.Tv.C .C .
D acă pe u nele porţiu ni rostuirea s-a ex ecu tat cu m ortar
l.ib şi nu mai rezistă, acesta ieşind din rosturi în m ulte locu ri,
va refa c e rostu irea, după ce se curăţă p erfect rostu rile. In
k i /u I cind d eteriora rea rostu irii se d atoreşte a ltor cau ze ca :
lipsă d e şapă, in filtraţii d e ape a g re s iv e etc., se p r e v e d e ţoală
lu ciarea la reparaţii capitale.
D acă toată zid ă ria este bună, dar în c ite v a locu ri iz o la te
nit b olţari d islocaţi sau lo v iţi, se v o r lua măsuri do rea şe­
zare a b o lţa rilo r în mortar, la locu l lor.
In cazul cîn d au apărut crăpături prin zid ă rie sau prin
i >sturi, dar se constată prin urm ărirea cu m artori că e le s-au
tabilizat, se v o r lua măsuri d e in je cta re cu la p te de cim ent,
oşa cum s-a arătat şi la poduri. Dacă fisu rile p ro g res ea ză se

121
ce re com isie superioară, precum şi studii şi. p ro ie c t»
l.P.T.Tc.C .C .
Dacă apar burduşiri ale zid ă riei, se co n vo a ca pentru roi
c e ta re o com isie superioară şi se dă com andă pentru studii h
proiectare.
Dacă tunelul nu are rad ier şi ca lea se prezintă cu d e n i­
v e lă ri, Îm potm oliri etc. se v o r lua măsuri pentru inlăturaren
d e fe ctelo r, prin p re ved erea lu cră rilor din fondul de reparam
ca p ita le pe bază d e studii şi proiecte.
In cazul cind se constată că în sp atele p ereţilor sau bolţii
tunelului s-au form at golu ri, se co n vo a că im ediat co m isie su»
perioară pentru constatare şi se cere la l.P.T.Tc.C .C . studiul
şi proiectarea lu crărilor.
Dacă p o rta lu rile sint neterm inate sau tunelul nu e s U t l
su ficien t de lung, se cere la l.P.T.Tc.C .C . proiectarea şi se f
p re vă d fondu rile n ecesare pentru term inare.
Dacă zidăria p o rta lu rilor este degradată pe unele por.
ţiuni, se iau măsuri de reparare, prin in locuirea p ărţilor d e . I
terio ra te.

66) A erisire şi iluminare

Dacă fumul in tunel este in cantitate mare, se ia inţe.j
le g e r e cu o rg a n ele T., pentru ca lo c o m o tiv e le sâ nu mai scoată
fum la trecerea prin tunel. Dacă acest lucru nu se poate face,
iar in flu en ţele turnului sint prea păgubitoare, se cer studii
şi p ro ie cte la l.P.T.Tc.C.C., pentru o aerisire naturală sau a r-j
tificia lă .
O bservăm ru a erisirea se fa ce mai greu la tunelurile iu
curbă.
D acă apar g a z e subterane în tunel, se ce re co m isie de
sp ecia lişti pentru o a v iz a re asupra m ăsurilor de luat.
Dacă sint instalaţii de ilu m in at şi de a erisire si nu sint in I
bună stare, se v o r lua măsuri de reparare prin personalul d e f l
sp ecialitate.
§ IN INTERIORUL TUNELULUI

67) Indicaţii generale

Şanţurile de scu rgere d e o parte şi de alta a lin iei, la
ie ş ir ile din tunel, se v o r curăţi In a cele a ş i co n d iţiiş i la a c e - 1
le a ş i in terva le de timp, ca şi a cele a din in terioru l tunelului. 1
Cu o c a zia cu răţirii lor se v o r lua măsuri şi pentru repararea
p e reţilo r şi fundului lor, atunci cind este necesar.

122
 D acă în sp atele p o rta lu rilor sint aduse grohotişu ri, odată
<u ap ele d e ploi. v o r fi ex ecu tate unul sau două baraje, la n i­
velu ri d iferite, tran sversale pe axa tunelului, cu şanţuri de
d irija re că tre p ărţile la tera le. De asem enea v o r fi luate m ă­
suri dc* am enajare a co astei d e pe care v in groh otişu rile.
l’ Laă la execu tarea lu crărilor, v o r fi lu ate măsuri d e cu răţire
a g roh otişu rilor aduse şi d irija rea lo r către părţile laterale.
Talu zu rile d eb leu rilor de la ca p etele tunelului v o r fi m en­
ţinute în bună stare. Dacă sint alunecări se iau măsuri d e
con solid are.
D acă v in grohotişu ri d e pe coastă, se v o r lua măsuri d e
îndepărtarea lor la timp, precum şi cu răţirea sttncllor In a-
monte. C ind g roh otişu rile ce cad sint in ca n titate m are, se v a
proceda la a m en ajarea coastei In urma slu d iilo r şi p ro ie ctelo r
< e se v o r întocm i.
In cazul cind talu zu rile sint nestabile se va fa ce com anda
pentru studii şi p roiectarea co n solid ării lor.
Z id u rile de sprijin de la ca p etele tunelului v o r fi m en ţi­
nute in bună stare şi rep arate ori de c lte ori se constată d e ­
teriorări la zidărie, crăpătu ri etc. B arbacanele v o r fi desfun­
date şi curăţate. Dacă In sp atele zid u rilo r sint aduse de ape
m ateriale (p ie tre , groh otişu ri etc.), se v o r lua măsuri, fie de
îndepărtare a lor, cind sint in cantitate m ică, fie de am en ajare
d coastei resp ective, atunci cind cantitatea m ateria lelor aduse
a crescut prea mult.
Deasupra tunelului terenul trebu ie să fie astfel am enajat
in cit să nu perm ită stagnarea a p elo r şi in filtrarea lo r spre
tunel. N u sînt adm ise lu crările de arătură sau săpătură. Pentru
a fi siguri că asem enea lu crări nu se execu tă, este necesar să
se ex p ro p ie ze , deasupra şi de-alu ngu l a x e i tunelului, o ftşie
d e teren lată d e m inim um 25 m, conform Instrucţiei pentru
în tocm irea d o sa relor d e ex p rop ieri. lă ţim e a flş iei depin d e de
înălţim ea păm intului deasupra b o lţii tunelului, d e natura a-
acestui pămînt şi de cantitatea a p elo r ce se pot infiltra. La d e ­
n iv e lă rile existen te să sc dea scu rgere a p elo r prin ex ecu ta re
de şanţuri şi şenţuleţe. Şanţurile v o r fi p revă zu te cu pereu
zidit, bine execu tat. Z idăria şanţurilor trebu ie să fie v e r i­
ficată să nu aibă crăpături, fisuri sau desgrădinări, pe unde
ap ele s-ar putea in filtra spre tunel. Z id ă ria degra d a tă v a fi
reparată şi d e fe c te le îndepărtate.

123
 CA P 1 T O W L III

ÎN T R E Ţ IN E R E A T E R A S A M E N T E L O R ŞI A
L U C R Ă R IL O R DE A R T A PE N T R U A P A R A R E A ŞI
C O N S O L ID A R E A IO R

A . ÎN T R E Ţ IN E R E A T E R A S A M E N T E L O R

§ 1. IN D IC A Ţ II C U C A R A C T E R GENERAL.

R ezisten ţa şi stabilitatea c ă ii depind în m are măsură

d c în treţin erea tuturor ele m en telo r sale şi în sp ecial a tera­
sam en telor. Starea n esatisfăcătoaro a acestora din urmă poate-
du ce la d eran jarea În tre g ii căi, la uzura prem atură a supra­
structurii şi ch iar la in trodu cerea res tricţiilo r de viteză .
În treţin erea co rectă a terasam en telor că ii este factor
prin cipal în asigurarea circ u la ţie i cu v it e z e le p rescrise şi
constă din înlăturarea im ed iată a tuturor d e fe c te lo r cipărute
şi m ai ales în p re v e n ire a a p a riţiei lor.
Practica a arătat că m icile lu crări ex ecu ta te in cadru l
în treţin erii au un e fe c t co n sid erab il asupra stării terasam en­
telor, prin e le se pot e v ita lu crări de m are vo lu m ca re d e v in
n ecesare ca o con secin ţă a u nei r e le intreţineri.
C e l mai im portan t m ijlo c d e p re v e n ire şi com b atere a
d e fo rm a ţiilo r la terasam ente constă în îndepărtarea com p letă
şi la tim p a a pei d e pe suprafaţa platformei că ii şi a taluzu-
rilor. De aceea p rin cipiu l de bază al în treţin erii terasam en­
te lo r este asigurarea scu rgerii a p elo r de suprafaţă, com pletată
cn crearea unui acop erâm în t d e p rotecţie.

124
 A c e s ta se rea lize a ză prin lu crările d e în treţin ere descrise
la pct. 68...71.

68) A planarea şl menţinerea in stare de curăţenie

a prismei de balast

In trod u cerea balastulu i în ca le la schim barea tra verselo r,

ridicarea lin ie i sau rep ararea d e n iv e lă r ilo r urm ăreşte nu nu­
mai form area unui pat rezistent, ci şi asigurarea unei scur­
g e ri rap ide a apei, din prism a de balast spre banchete.
în acest scop, balastul curat se introdu ce pe toată lăţim ea
p r is m e i; pentru în lesn irea scu rgerii apei de pe suprafaţa
prism ei, se lasă un spaţiu d e 2...3 cm intre talpa şin ei şi su­
prafaţa balastului.

6!1) Aplanarea şi curăţirea banchetelor

Pentru îndepărtarea rapidă a apei ce se scurge din prisma

de balast şi ce cade d ire c t pe. banchetă, acesta treb u ie să fie
curate, aplanate şi cu pantă, ca să nu perm ită pătru nderea
apei în corpul terasam entului.
A p a riţia jo a n te lo r n oroio a se şi a a lb iilo r d e balast s e da-
toreşte in prim ul rind nein depărtării rapide a apei de pe
platform a căii.
La aplanarea şi cu răţirea banchetelor, se îndepărtează
balastul v e c h i şi m urdar rezultat din ciu ru ir e , iar lăsatu rile şi
g r o p ile se n iv e le a z ă şi se astupă cu păm înt de a ceeaşi natură
ca şi in restul p latform ei.
B an chetele cu suprafaţă mai ridicată se taie la n iv e l şi
în contin uarea p la tform ei de sub prisma de balast, d în du -le
o pantă de scu rgere de 4 % .
M a teria lu l rezu lta t din cu răţirea şi aplanarea b a n ch etelor
se aruucâ la p icioru l taluzului la ram bleu ri, iar la d ebleu ri se
transportă în afara lo r odată cu păm intul rezultat din cu răţi­
rea şanţurilor.
T o t in scopul în lesn irii scu rgerii apei, se p liv e ş te iarba
şi se îndepărtează o r ic e v e g e ta ţie de pe suprafaţa banchetelor.

70) întreţinerea taluzurilor la rambleuri şl debleuri

A cea sta constă în aplanarea su prafeţei talu zu rilor, astu­

p area g ro p ilo r şi depresiu n ilor, reparaţii m ici ale stratului v e ­
g e ta l de protecţie, astuparea im ediată a crăpătu rilor şi co sirea

125
ierb ei ; la terasam ente fu g itiv e se m ai ex ecu tă şi curăţirea Ui*
zăpadă a taluzurilor.
A p la n area su p ra frţei talu zu rilor şi lich id a rea gro p ilo r ffl
depresiun ilor, ca re îm piedică scu rgerea rapidă a apei cOm
tribuiud prin aceasta la pătrunderea e i In terasam ent, se p i c *
cută cu pămiht să se Înfrăţească bine cu m aterialul din
terasament.
M ic ile alu n ecări sau degra d ă ri de taluzuri (5...10 m*) se
lich id ea ză a s t f e l: se îndepărtează păm intul ebulat şi taluzul
se com p letează cu păm int bine bătut, de a ceeaşi natură <u
terasam entul. Pentru a leg a păm intul nou adus, se fac trepte
d e în fră ţire (fig . 50).

Pentru repararea alu n ecă rilor de pe su prafeţe m ai m ari,

şi a a celo ra de la partea in ferio a ră a talu zu rilor, păm intul se
taie pe întreaga în ă lţim e a taluzului, înd u lrind u -i-se în clin a ­
rea (fig . 51).

R e p a raţiile m ici ale stratului v e g e ta l de p ro te c ţie a ta ­

luzului constau din refa c erea b ra zd elor rupte, uscate sau fu ­
g ite . La reparaţia im brăzdu irii talu zu rilor, păm întul b ra zd e­

126
lor v e c h i se fărîm iţează pe loc, se aplanează cu el suprafaţa
(•ilu/ului şi se acoperă din nou cu brazde proaspete. Intru cît
brazodele se prind bine în prim ăvară, aceste reparaţii se e x e -
ută de regu lă după top irea zăp ezii şi desgh eţa rea păm intului.
A stu p area crăpătu rilor d e pe banchete şi taluzuri se e x e -
utâ tără n ici o în tlrziere. In prealabil, se deschid bine pînă
la adinei m ea la care p erm ite lopata, după care se îndoapă cu
pămînt de aceeaşi natură cu al taluzului sau mai puţin p e r­
meabil. apoi se bate bine la suprafaţă. Nu este perm isă astu­
parea crăpătu rilor cu nisip sau alt m aterial drenat.
Taluzurile in ierb ate se cosesc de două ori pe an pentru
tnbunălăţirea co n d iţiilo r de scu rgere a aplîi şi pentru a e v ita
(‘ţinerea şi îngrăm ădirea d e cantităţi m ari de zăpadă.
Platform a şi talu zu rile terasam en telor fu g itiv e se curăţă
<le zăpadă, o p eraţie c e se execu tă în p erioad a p rem ergă toare
acop erii top irii zăp ezilor, cu scopul ca a p ele de prim ă va ră
>ă nu fie îm piedicate în scu rgerea lor.

71) Curăţirea şanţurilor de scurgere

P rim ăvara la topirea ză p ezii şanţurile şi r ig o le le se curăţă

de zăpadă şi se iau măsuri pentru scu rgerea apei ce stagnează
|je platform a căii, cu scopul de a grăb i procesul d e uscare a
terasam entului.
După scurgerea a p elo r d e prim ăvară sau chiaT după tr e ­
cerea p e rioa d ei de p lo i toren ţiale, se execu tă cu răţirea şi
refacerea la p ro fil a şanţurilor.
Ca regulă, lu crările de curăţire şi p ro fila re in cep din
a va l m ergin d spre am onte şi se execu tă după un p ro fil în
lung stabilit din ainte şi marcat pe teren prin ţăruşi d e n iv e l
(fig . 52).

Fy 52.

M a teria lu l rezultat din cu răţirea şanţurilor nu se aruncă

pe banchetele, con traban ch etele şi talu zu rile deb leu rilor, d e ­
o a rece pe lîn gă faptul că îm piedică scu rgerea apei în şanţ,
m aterialul a stfel d e p ozitat este din nou antrenat d e apă în

12?
şanţ la p rim ele ploi. A cesta se d e p o zitea ză în grăm ezi pe ham I
ch eta platform ei, de unde, co n com iten t cu cu răţirea ş a n ţu lu i,
se transportă in afara lim ite lo r debleulu i.
Dacă odată cu cu răţirea şanţurilor se execu tă şliţuil
pentru asanarea tra ve rselo r n oroioase, atunci fundul şllţu#
r ilo r se face cu cel puţin 10 cm m ai sus d ecit fundul şanţului,
Iarba din şanţuri trebu ie să fie cosita c e l puţin dc don.»
o r i pe an. O r ic e arbust crescut in şanţuri se îndepărtează r»|.l
rădăcină.

§ 2. ÎN T R E Ţ IN E R E A t e r a s a m e n t e l o r p e r i c l i t a t e i >e
A P E L E DE S U P R A F A Ţ A

în treţin erea terasam en telor in p o rţiu n ile de lin ii a m e n illfl

tată de apele de suprafaţă con slă din :
— urm ărirea continuă a stării m alu rilor şi ta lu z u riln f,!
In special in tim pul a p elo r m ari ,•
— m enţinerea terasam en telor că ii în bună stare pi In
reparaţia im ediată a orică rei stricăciuni
— d e g a ja rea a lb iilo r de m ateria le care îm piedică .scurgo»;
rea lib e r ă ;
— lucrări de prim ă, in te rv e n ţie pentru m enţinerea sau
resta b ilirea circu laţiei.

72) În treţin erea terasam entelor p ericlita te de afu ieri

T erasam en tele p e riclita te de a p ele d e suprafaţă, fie dU

rect, fie din cauza aprop ierii lor de m alu rile expu se ale uuuf
riu, n e p ro teja te cu lucrări d e apărări, trebu ie m enţinute iu
sta re bună, spre a opune m axim um d e rezistenţă acţiunii dis»
tru gâtoare a apei. A c e a s ta se poate rea liza m enţinîu du -le In
stare sănătoasă, cu platform a în grijită , fără depresiuni | l l
g ro p i, cu talu zu rile iu ierbate. Să se asigure scu rgerea apoi
pentru a nu p erm ite form area tra v e rs e lo r n o ro io a s e şi pun*
g ilo r d e balast, precum şi scu rgerea apei d e pe terenul do
bază do la p icioru l taluzului. T o t în cadrul în treţin erii se p o t
aşeza p re ven tiv , blocuri d e beton la baza taluzului. cu saU
fără pat de n u iele ,• se îndepărtează de lin gă m alul atacat rădâ*
cin ile, buştenii etc., prinşi in a lb ie > se ta ie p ilo ţii şi se s c o fl
din a lb ie e p a v e le ca re ar îm piedica scu rgerea liberă a a p « «
lor se p regătesc r e z e r v e de m aterial pentru caz d e int«r*
v e n ţ ie etc.

128
 C înd s p prorlur afu ieri şi proziuni ca re p rogresează rapid
şi apare uu pericol im iu eat pentru circu laţie, se exccu tă lu­
crări do in terve n ţie sub form a unor am enajări sp eciale, cu
caracter de urgenţă, ca ; anrocam ente. arbori înecaţi, suluri
yrele.
C a ra cteristicile şi c o n d iţiile care trebuie să le în d ep li­
nească aceste lucrări s î n t :
— să se asigu re o apărarp carp să rezistp pînă la trecerea
v iitu rii şi even tu al pînă la ex ecu tarea unor lucrări d e fi n i t i v e ;
— să asigure posib ilita tea unei e x e c u ţii rapide şi cu u ti­
lizarea m ateria lelor d isp on ib ile sau lo c a le ;
— sâ nu n ecesite u tila je g re le ;
să perm ită dem ontarea uşoară după tre ce re a a p elo r
sau ia execu tarea lu crărilor de apărare d e fin itiv e .
• A n ro c a m e n te . A n ro ca m en tele sint c e le mai răspindite
măsuri p ro v izo rii de apărare, deşi nu satisfac pe dep lin ultim a
co n d iţie. în caz de p ericol se aruncă d irect în apă, căutind,
pe c it este posibil, a le d irija căderea. Pentru a nu fi a n tre­
nate de curent, utit in timpul căderii c it şi u lterior pe fund,
greu tatea b locu rilor trebu ie să corespundă v ite z e i apei. In
tabela de mai jo s sint date dim ensiu nile m ijlo c ii şi greu tatea
b lo cu rilo r în fu ncţie de v ite z a m edie a apei :

Dimensiunea Cireutatci
Vite*» medic racdlc a blocu­ aproximativ* »
# apel. tn m/R lui in cm blocului In k«. O bservaţii
V a 8

1 1 3 1

1.5 10 :i
2.0 20 70 Dimensiunile au fost
25 :«> 20 calculate pentru pia­
,1,0 36 120 tră cu greutatea vo­
3,3 50 :i2s lumetrici! dc 2 600 k|(/
4.0 fio 700 mJ
43 80 1 300
5.0 100 2 600

La lansarea b lo cu rilo r se va a v e a g r ije ca c e le m ai mari

sâ fiea şeza te in partea ex te rio a ră a apărării, iar spre mal
b lo cu rile m ai mici.
D eterm inarea v ite z e i se fa ce cu ajutorul unui co rp plu ­
titor, care dă v ite z a la suprafaţă, iar v ite z a m edie se ia cam
0,85 din v ite z a de suprafaţă.

9 — Tndr. rev. ţi intreţ. luer&rllor artă 129

 C o p a cii scufundaţi. C op a cii dau rezu lta te bune in riu n
d e şes cu v ite z a la viitu ri pînă la 2 m^s. M ijlo c u l acesta d »
apărare constă in scufundarea In apă, lin gă malul ameninţat,
a unui copac c it mai stufos, a vin d v ir fu l cufundat cu ajutorul
unui bloc de piatră sau unor coşu ri umplute cu bolova n i, iar
trunchiul ancorat de mal. C ind
nu se dispune1 de copaci de d i­
m ensiune co n ven ab ilă, aceştia
se pot înlocui cu frîn gh ii sau
p răjin i de care se leagă c re n g i
(fig . 53). C o p a cii reduc v ite z a
apei şi fa v o riz e a z ă depu nerea
alu viu n ilo r in sp atele lor.
53
S u lu rile g re le c/c la trin a .
E le se întrebu in ţează acn lo
unde se dispune d e piatră şi nu iele p regă tite din iarnă si ’je n -
tru apărarea unor lin ii d e m are trafic.
In caz de p e ric o l su lu rile se con fecţion ea ză pe m al şi se
lansează in apă. Pentru mai m are efica cita te şi cînd dis-,
pune de e fe c tiv e mari, se p roced ează astfel : de-a lungul ma-‘
lului am eninţat se co n fecţion ea ză con com iten t 2...3 rir.du .i1
d e suluri grele, unul în spatele celu ila lt ,1a distanţă cît m a iJ
apropiată de mal. Lansînri su lurile pe toatei lungim ea a m en in -l
ţaţă, unul duupă altul, se capătă «-fect im ediat (fig . 54).

In locul su lu riloţ y re le de fascine aşezate pe sub mal'i

se pot ob ţin e rezu ltate bune cu ep lu n . form ate d ir Mi.'uri i
g re le aşezate paralel cu direcţia curentului. Cu ajutorul epiu-
rilo r p a rolele aşezate la distanţă pd trivitâ. se op reşte afu ierea
şi se produc depuneri lin gă mal ; in schim b faţă de suiurile
lon gitu d in ale aşezate de-a lu ngul malului, ex ecu ţia este mult
mai greoa ie, in tru cit su lurile trebu ie aşezate la o depărtare
d e mal.
 După trecerea v iitu rilo r de prim ăvară, produse de top i­
rea ză p ezii se repară d e te rio ră rile p ro v o c a te d e apă la te-
luzuri, şau|url de scurgere, şanţuri de apărare etc. In prim a
urgenţă se repune în bună stare terasam entele ce v o r ti a fe c ­
tate d e v iitu rile d e va ră produse d e p lo ile torenţiale.

73) În treţin erea terasam en telor p e rlctllta te de eroziu n i

In gen eral, p ro c es ele d e eroziu n e şi de afu iere se produc

concom itent, de a ceea in d ica ţiile date pentru ra zu ) a fu ierilo r
sint a p lica b ile şi la terasam entele la ca re degra d a rea are ca ­
racter pronunţat d e eroziu n e.
La m alurile cu începuturi de eroziu ne, ra re ar pulea
afecta in tegrita tea terasam entelor. p ro v o ca te de apariţia unor
ob stacole In am onte lin gă malul opus, se poate am eliora si­
tuaţia d eg a jfn d albia d e a ceste obstacole. în fe lu l acesta scur­
g erea se fa ce liberă şi curentul apei nu mai este reflecta t spre
m alul adiacen t lin ie i ferate.
In cazul terasam en telor am eninţate de eroziu ni, in te rv e n ­
ţ iile cu co p a cii scufundaţi este mai bine să se fa că a ltfe l d ecit
la a fu ie r i; se an corează de fund trunchiul, iar v lr fu l se lasă
să plutească liber spre suprafaţă.
D p asem enea, se mai execu tă am enajări sp ecia le cu c a ­
racter de in te rv e n ţie pentru apărarea talu zu rilor contra a c­
ţiunii de iz b ire a va lu rilo r. A m e n a ja rea cea mai e fic a c e constă
din plute form ate din c fţiv a buşteni, p ilo ţi sau b ile lega te
intre e le şi fix a te cu a n core de-a lungul terasam entului, la
distanţă co n ven ab ilă d e rambleu.
A ceastă distanţă este astfel aleasă
ra, la n iv e lu l re l m ai scăzut al
apei, să nu fie mai mică d e c it de
două ori adîncim ea apei (fig . 55). "3T1 3 —
D e asem enea pot fi c o b o rîte pe , , J ^
apă sa ltele d e fascin e sau panouri < > A J
d e parazăpezi. < d q .
Un m ijlo c eftin şi e fic a c e 1 } -=
pentru com b aterea eroziu n ilor, ' 9 -±
posibil de realizat treptat în ca- — l __ 3 1 - 3 —
drul lu crărilor ^e întreţinere, il f u 55
constitu ie p la n taţiile de arb ori de *
z ă v o i, fn special salcia, care creste repede, dă cren gi lungi şi
elastice, are rădăcini bine d e zv o lta te şi capa cita te m are de
eva p ora ţie, din Care cauză ea usucă, con solid ea ză şi apără te r e ­

131
nul. C rearea p lan taţiilor, în g rijirie a şi în treţin erea lor se pot
fa c e prin lu crări de exp loa ta re.
E fecte optim e se obţin cu plantaţii dese de salcie, care
se rea lizea ză prin tăierea joa să a trunchiului, perm iţindu-i-se
să dea o coroană boga tă In cre n g i capa b ile să m icşoreze mult
v ite z a apei şi să producă depuneri, să abată d ire cţia cu ren­
tului principal, să spargă v a lu rile şi să m icşoreze e fe c tu l g h e ­
ţurilor. De aceea este c a teg o ric interzisă tăierea p lan taţiilor
care în d eplin esc rolu l d e a apăra terasam entele şi m alurile
am eninţate.
C a p e te le a va l a le şanţurilor, care sînt puncte supuse e r o ­
ziu n ilor, trebuie întreţinute cu m ultă g rijă. La apariţia c e lo r
mai m ici semne d e ero/iune, ca p e te le şanţurilor trebu ie c o n ­
so lid a te tu anrocam ente. După trecerea v iitu rilo r de prim ă­
va ra şi d e vară, se repară toate d e te rio ră rile produse, Intrucît
ero d ă rile c e le m ai m ici, nereparate la timp, se p o l transform a
in rip e adinei care să pună In p e ric o l terasam entul.
Se iau măsuri pentru a p re ven i form area rip e lo r : lă ţi­
rea şanţurilor şi p roteja rea su prafeţei lo r cu iarbă bine în tre­
ţinută, plantarea talu zu rilor rep ezi a le v ă ii, va lu ri m ici de
păm înt pentru d irija rea scu rgerii pe pantă mai du lce, garduri
du b le um plute cu m aterial local, form area unui pat d e p ro ­
te c ţie din piatră blocuri aranţată cu mina.

74) în treţin erea terasam entelor p ericlita te de a p ele

de revărsare

Ca şi în ca zu rile preced en te, arătate la art. 72 şi 73, te ­

rasam entele de pe porţiu n ile de lin ie expuse rev ă rsă rilo r se
întreţin cu cea m ai m are in grijire, ca să nu p rezin te locuri
slabe, începuturi de d eteriorări, golu ri, depresiuni, etc. care
la ape mari se pot transform a in breşe.
Pe locu rile unde, din cauza co lm atării fundului vă ii, te­
rasam entele construite in iţial în ram bleu au ajuns la n ivelu l
terenului şi sint apărate cu m ici d igu ri de pâmint, acestea
s g întreţin in bună stare fără nici o degradare, gata In o ric e
m om ent să apere lin ia d e revărsări. In timpul a p elo r mari
d ig u rile sint în perm anenţă su pravegh eate şi orico început d e
breşă in d ig se astupă im ediat cu saci um pluţi cu păm înt sau
cu nisip.
Pentru lin iile cu ram bleuri jo a s e şi cu poduri cu debu-
şeuri mici. situate în zona de revărsare, trebu ie să fie p regă-

132
titc In orice m om ent m a teria lele de in terve n ţie necesare, spre
a îm piedica trecerea apei peste lin ii. P roced eu l cei mai indicat
pentru apărarea liniei este a c e l cu saci de păm int sau nisip
care se aşază pe ban­
cheta dinspre partea
inundată, In două
rinduri în lăţim e şi
2...3 rinduri în în ă l­
ţim e (fig . 56). C a să
se aşeze cit m ai bine,
să rii so umplu numai
rirca 2^3 din volu m u l
lor. A şcva rea lor se fa ce cu rosturi altern ln de şi Îndesate
prin batere, astfel ca sâ nu p rezin te g o lu ri între ele.
C în d apa a ajuns la prisma de balast şi n iv e lu l e i răm ine
staţionar, se execu tă jgh ea b u ri d e lem n intre tra verse, care
să perm ită scurgerea apei din tr-o pa rte in cealaltă a liniei,
înainte ca ea să-şi croiască singură drumul prin prisma de

balast. P roced eu l acesta se poate com bina cu a cel de apărare

cu saci. Secţiunea interioară a jg h ea b u rilo r este d e 2 0 X 2 0 cm
şi se co n fecţion ea ză din seînduri de 3 cm cu c îte o proptea
sus din m etru in metru. Se fac circa 4...5 jgh eabu ri la panoul
de 12...15 m (fig . 57).

75) Întreţinerea terasamentelor periclitate de ape din ploi

r
Partea esenţială a În treţin erii în acest ca z constă din
m enţinerea In cea mui bună stare a şanţurilor de scu rgere

133
şi de apărare, ca să fu n cţion eze cu în trea ga lo r ca pacitate d e
d ebitare,
Cind şanţurile de apărare sin t îm p otm olite şi apa inundă
banchetele, se recu rg e la apărarea prism ei d e balast cu a ju ­
torul sa cilo r um pluţi cu păm înt sau nisip (p c t. 74) aşeza ţi In
lungul lin iei pe banchete. O p eraţia aceasta, făcută la timp,
prelntim pină spălarea prism ei d e balast.
La terasam entele în p ro fil m ixt cu un singur şanţ in
am onte, cînd ap ele c e se scurg d e pe versa n t au umplut şan­
ţul d e scu rgere şi balastul este am eninţat cu spălarea, e ste
in d ica t să se recu rgă la jgh ea b u ri d e lem u pentru descărcarea
şanţului (pct. 74). J gh eabu rile sint in d icate şi pentru cazu l
d e b le u rilo r cind a revă rsa t un singur şanţ In tim p ce c e lă ­
la lt fu n cţion ează norma).
Pe lin iile am plasate pe versante, unde şanţu rile de apă­
rare revarsă şi pot spăla balastul sau ch iar terasam entul,
m arginea şanţurilor dinspre lin ie se înalţă cu sa ci umpluţi,
sau se execu tă de-a lungul şanţului de apărare cu c a v a lie r d e
păm înt bine com pactat.
N u este perm isă revărsarea şanţurilor d e apărare d e pe
ve rs a n te le unde lin ia este în p ro fil m ixt, d e o a re c e apa ce
se scurge din şanţ pe taluz în m oa ie suprafaţa povlrn işu lu i,
ceea ce poate p ro v o c a alu necarea ram bleului.
Se atra ge atenţia că toate ca zu rile d e rev ă rsa re a şanţu­
r ilo r se v o r raporla pentru a se studia dacă sînt necesare
lucrări, ca re să se e x ecu te In prima urgenţă, în cadru l repa­
ra ţiilo r capitale.

§ X ÎN T R E Ţ IN E R E A IE R A S A M E N T E L O R PE R IC LIT A T E UE
A PE SU B TE R A N E

76) R a m b le u ri p e ric lita te d e lă sa tu ri, p u n g i de b a la s t

şl a lu n e c ă ri

C a u zele care produc astfel de d e form a ţii la ram bleu ri şi

ca ra c te risticile a cestor d e form a ţii au fast descrise la pct. 25.
A sp ecte. A s p e c te le sub care sep rezin tă acest fenom en
ascuns al d eform a ţiei ram bleului sînt.:
— Tasă ri u n iform e de m ică v a lo a re , lente, d escrescîn d
In tim p şi care nu sînt in flu en ţate de topirea zăp ezii şi ploi
intense. S e ob servă la ram bleuri noi co re ct ex ecu tate şi arată
o tasare norm ală a ram bleului dat In exp loa ta re.

134
 — Lăsaturi dese, m ici şi reduse ca întindere, ca re reapar
la scurt timp după reparaţii, sint caractoristice d e fo r m a ţilo r
puţin adinei în faza lo r iniţială, p ro v o ca ta în prim ul rind de
a lb iile de balast. Pe măsură ce d e fo rm a ţiile se adîncesc, lâsă-
turil*» d e vin mai lu ngi şi mai puţin dese.
— Joante sau tra verse n oroioase sem nalează existenţa
a lb iilo r de balast sau a pu ngilor d e balast de mică adincim e.
- a Iarba de co lo rit m ai viu, mai vigu roasă, pe taluz arată
p rezen ţa pu ngilor d e balast şi a p ropierea lor de suprafaţa ta-
luzu'.ui. A p a riţia unor p e te d e um ezeală şi m ai a les cind apa
în cepe sâ se prelingă pe taluz. arată că in curind se poate
produce burduşirea taluzului.
Burduşirea suprafeţei taluzului &rată prezenţa unor
d eform a ţii pronunţate p ro v o ca te de pu ngile de balast adînci,
d e z v o lta te spre taluz. A cea sta trebu ie considerată ca un
sem nal că în curînd — chiar sub prim ul tren — se poate
produce răbufnirea pungii în afară şi surparea taluzului, mai
a les cind burduşirea este însoţită d e crăpături.
— C răp ătu rile lon gitu d in ale in platform ă, în soţite d e rup­
turi pe taluz, arată existen ţa unui plan de alu n ecare în corpul
ram bleului. A p a riţia acestor d eform a ţii im plică execu tarea
unor lucrări pentru asanarea ram bleului. Pină la ex ecu tarea
lu crărilor de asanare şi consolidare, pe Mngă m ăsurile pentru
m enţinerea la n iv e l a liniei, trebu ie execu tată toată gam a de
lu crări de întreţinere. în v e d e re a înlăturării d e fe ctelo r, sau
a m e lio ră rii situ aţiei, sau cel puţin pentru op rirea procesului
de d e z v o lta r e a d efo rm a ţiilo r. O parte din aceste lu crări au
fost descrise în cadrul în treţin erii terasam entelor (pct. 68...71).
L u cră ri. Lu crările d e în treţin ere a ram bleu rilor, p e r ic li­
tate de astfel de deform aţii, constau din :
— A plan area şi m enţinerea în stare de cu răţen ie a pris­
m ei de balast.
— T ă ierea, aplanarea şi cu răţirea ban ch etelor, pentru în­
lesnirea scu rgerii a p elo r de pc* suprafaţa platform ei, Banche­
tele n e g lija te îm piedică scu rgerea apelor şi con trib u ie la in­
filtrarea lo r in corpul ram bleului, la form area a lb iilo r de ba­
last sau la a gra va rea d efo rm a ţiilo r şi înrăutăţirea stării ram ­
bleu lu i nestabil.
In tretin erea talu zu rilor prin um plerea şi n iv ela re a d e ­
presiu n ilor In care poate stagna apa şi care, pătrunzînd în
rambleu, poate să-l înm oaie, precum şi prin lich idarea m icilor
alu n ecă ri şi degradări.

135
 1
— R eparaţii la timpul p o triv it aJe stratului v e g e ta l d e
p ro tec ţie a taluzului.
— A stuparea fără in tirziere a crăpăturilor, pe unde poate
pătrunde apa.
C osirea la tim p a ierb ii de pe taluzuri, precum şi p li­
v ire a şi înlăturarea orică rei v e g e ta tii de pe prisma de balast
şi banchete.
— C urăţirea de zăp a­
dă a platform ei şi talu­
zurilor, operaţii ce se e x e ­
cută în perioada prem er-
F î* S6 gâtoare top irii zăpezii.
— Şanţuri tra n sver­
sale pentru drenarea apel
d e sub tra ve rsele şi jo a n te le noroioase.
— Drenarea pu n gilor de balast prin introdu cerea unor
ţe v i p erfora te in corpul ram bleului, lu crare care în cantităţi
mai m ici s-ar putea execu ta în cadrul în treţin erii (fig . 58).
Se pot fo losi te v i fierb ă toa re ve ch i de la lo c o m o tiv e, care
se preforeazâ, iar pentru pătrunderea lor m ai uşoară in ram ­
bleu unul din ca p ete este astupat cu un dop m etalic ascuţit.
T u b u rile se bat cu ajutorul unei sonde pnedu lare uşoare, m on­
tată pe un căru cior care se p o a le deplasa de-a lungul talu/u-
lui ram bleului, la o ric e n iv e l (fig . 59).
Baterea ţe v ilo r se mai poate
face cu ajutorul unui berbec de
mînă care să g lis e z e pe o capră
uşoara. Pentru a pătrunde sigur
in pu ngile de balast, ţe v ile se bat
c ît mai a p r o a p e ,• distanta d in ­
tre ţe v ile aceluiaşi rind şi între
rînduri se ia de 0.75...1.25 m.
A ceastă lucrare uşoară de •
scu rgere a apei din pu ngile de
balast, cu ajutorul ţe v ilo r p e r fo ­
rate, se poate încadra la în treţin e­
rea terasam entelor, putindu-se ob ­
ţine rezu lta tte bune în scurt timp. fi. «
cure dau in d icaţii de prezenţa şi ^
a p rop ierea pu ngilor de balast servesc pentru in trodu cerea p ri­
m elor gru p e de ţe v i perforate. In locu l ţe v ilo r care au încetat
să fu n cţion eze din cauza colm atării gău rilor, se pot bate a lte
ţevi.

136
 77) Ram bleuri cu d eform a ţii din cauza terenu lu i d e bază

In toate cazu rile cînd ram bleu! este p e riclita t din cauza
re d ă rii terenu lu i de bază p e care este aşezat, acţiunea prin­
cipală de în treţin ere constă in asigurarea scu rgerii apelor de
suprafaţă şi a c e lo r freatice.
S tagnarea apei în g r o p ile de împrumut con du ce la slă ­
birea terenului d e bază. Prin lucrări de în treţin ere se poate
îm piedica stagnarea apei. La g ro p ile pinâ la 10 m lăţim e, se
anranjează o pantă transversală de cel puţin 2% de la lin ie
înspre cîm p, iar la c e le peste 10 m lăţim e, se a ran jează două
pante înspre m ijlocu l g ro p ii (fig . 60).
D ep resiu n ii sau ch iu n etei înspre cd re se fa ce scu rgerea
transversală a apei i se asigură o pantă lon gitu d in ală d e cel
puţin 1... 1,5%0 pentru îndepărtarea apei din g roap a d e îm-
prumuL In g ro p ile d e împrumut care servesc pentru scu rg e­
rea apei de-a lungul ram bleului, in perioad a p rem ergă toare

top irii zăp ezii, dacă sînt a cop erite de zăpadă, se execu tă în
zăpadă o tranşee su ficien t de la rgă pentru scu rgerea apei
rezultată din topirea zăp ezii.
T e ren u rile de bază, care sub acţiunea apelor fre a tice sau
subterane cedează sub greu tatea ram bleului, treb u ie să fie
astfel întreţinute ca să se m icşoreze efec tu l apei. A c e a s ta se
re a lize a ză prin scu rgerea a pei din zona ve cin ă cu ram bleu l
şi prin şanţuri de desecare, care coboară n ivelu l apei din te­
renul de bază.

137
 Terasam en tele am plasate în lungul coastelor, pe terenuri ' j
■de ba/ă in alunecare, trebu ie să fie astfel întreţinute ca să
se îm piedice, pe cît posibil, in filtraţia apei, care să a lim e n -ij
te z e stratul de alunecare.

78) D ebleu ri p e riclita te de alunecări

D eb leu rile p e riclita te de alunecări sint foarte fre cve n te pe

reţea şi necesită lucrări de în treţin ere g r e le şi c o stisito a re .■
M ăsu rile de în treţin ere ce se iau d iferă după a n o tim p u l*
în care se execută.
L u cră ri d e primă\ ară. P rim ăvara în perioada p r e m e r g ă - 1
t o a r e top irii zăp ezii, se execu tă u rm ătoarele lucrări :
— C urăţirea ză p ezii de pe platform a răii.
— D ega jarea de zăpadă a tuturor şanţurilor ck> s c u r g e r i
şi de creastă pe în trea ga lor lungim e. C u răţirea ză p ezii Începe
prin execu tarea unei tranşee in zăpadă, m ergînd din a va l spre
am onte, tranşeea făcîn du -se numai po lăţim ea fundului şan- 1
ţului. Pe porţiu nile din a va l a le şanţurilor, tranşeea in z ă - 1
padă se lăţeşte fâ cin d -o chiar cu taluzuri cam de 1 ; 1/2. :
— C urăţirea de zăpadă a taluzurilor. A c o lo unde supra- I
faţa de curăţat este prea m are şi se ştie că nu sînt crăpături 1
în taluz, d eg a ja rea taluzurilor se p oate realiza prin execu tarea
unor tranşee inză padă, fie perpen dicu lar pe axa căii, fie la
45* faţă de axa căii şi in d ire cţia pantei căii, cînd această
pantă este mai m are de 10%.
— Form area unor şliţuri în su lurile d e zăpadă din d rep ­
tul lin iei p a razăpezilor, astfel ca apa din spatele acestor suluri
s ă aibă p osibilitatea să se scurgă In şanţurile d e creasta.
— Pentru porţiu n ile de lin ie, unde apa poate depăşi n i­
v e lu l superior al şanţurilor, se prepară saci şi jg h ea b u ri de
lem n, cum s-a arătat la pct. 74.
— Cînd ex istă p e rico l ca ap ele să d e v e rs e z e şanţul de
creastă şi să fo rm e ze şu vo aie de apă care, scurgindu-se pe
taluz. pot aju nge cu v ite z ă m are la lin ie şi să sp ele prisma
de balast, se iau m ăsuri de apărare a balastului cu saci ca
in ca zu l precedent.
— După trecerea a p elo r de prim ăvară, picherul trebuie
să revizuiasc ă amănunţit toate şanţurile şi rig o le le , să n oteze
a v a r iile su ferite şi lo c u rile unde stagnează apa şi să ia m a­
suri im ed iate pentru scurgerea l o r ; să repare b ră zd u irile la
ta lu zu rile şanţurilor.

138
 L u c ră ri de varâ. V a ra se execu tă lu cră rile d e rep ara ţie a
a v a r iilo r p ro v o c a te d e ap ele d e p rim ă va ră la şanţurile de scur-
bere. şanţurile de creastă, rig o le le , casiu rile. în prim a urgenţă
se ex ecu tă cu răţirea lo r de m îl şi m urdării şi rep araţia a v a ­
riilo r g r a v e pentru a se asigura scu rgerea a p elo r d in p lo ile t o ­
ren ţia le de vară, iar după tre ce re a acestora, se în cep e e x e ­
cutarea rep ara ţiilor d e fin itiv e , re p ro filă rii secţiu n ilor şi resta­
b ilirii n iv elu lu i conform p rofilu lu i In lung.
S ecţiu n ile şanţurilor se refac după şablon, iar fundul lor
se fix ea ză prin n iv e lm e n t cu ţăruşi bătuţi la m axim um 20 m
unul d e altul.
Se a tra ge din nou atenţia ră păm intul scos din şanţurile
d e scu rgere se d e p o zitea ză pe banchetă, de unde se încarcă
pe v a g o n e t sau In v a g o n şi se transportă In afara tranşeei.
O dată cu lu cră rile de cu răţire a şanţurilor se repară
şi îm brăcăm intea lo r de p rotecţie, se repară pereul, se refa c e
rostu irea, se în locu iesc p ie tre le lipsă sau d eza grega te, se refac
p o rţiu n ile afuiate.
C urăţirea şi rep ararea şanţurilor dc creastă se ex ecu tă de
aşa m anieră, in c it să fie exclu să o ric e in filtra ţie a apei în
terasam entul fu g itiv .
L u crdn de tnamnă. Spre sfîrşitu l toam nei, inainte de v e ­
n irea ’ îngheţu lui, se scot dop u rile la co n tra b a rajele sa lte le lo r
d e apă şi la puţurile d e am ortizare
(fig . 61), se repară r ig o le le d e lemn
ş i s** în locu iesc p ie se le putrede.
Se v e r ific ă dacă toate cerin ţele
pentru scurgerea nestin jen ită a a p e­
lo r sint satisfăcute :
— dacă şanţurile sînt curăţate
p e toată lungim ea lor, dacă iarba pe
tund este tăiată la rădăcină şi dacă
sin t inlăturatc' toate o b sta c o lele in
drum ul a p e i ;
— dacă prisma d e balast şi ban­
c h e te le sint aplanate şi nu stagnează
apa pe suprafaţa lo r ;
— dacâ îm brăcăm intea d e pro- Fm « f
te c ţie a talu zu rilor şanţurilor este
In bună stare ,•
— dacă ca p e te le din a va l ale şanţurilor sîn t asigurate
c o n tra e r o z iu n ii;

139
 — dacă şanţurile, r ig o le le , şanţurile betonate, p ra gu rile
etc. sint reparate şi nu au d efecte.
T o a te d ep resiu n ile din ta lu zu rile d eb le u rilo r se c o m p le ­
tează cu păm înt d e aceeaşi natură şi apoi se refa c e acoperă-
m intul d e p ro tec ţie din iarbă, brazde, arbuşti.
La fe l se p roced ea ză şi cu d ep resiu n ile din afara d eb leu ­
r ilo r unde se prod u c in filtra ţii care pot declanşa a lu n erări
a le talu zu rilor.
C răpăturile, ruptu rile şi porn itu rile se astupă cu g r ije ,
pentru a îm piedica in filtra ţii şi a p re ven i deci a g ra va rea stării
terasam entului.

79) Terasam en te cu um flături In platform ă

în treţin erea a cestor terasam ente constă din :

— R epararea u m flătu rilor prin racordarea c o c o a ş e lo r.c u
a ju toru l plăcilor, p en elo r şi c a la jo lo r de lemn, după n orm ele
date d e „In stru cţia pentru în treţin erea curentă a lin iilo r f e ­
r a te " (E d iţia 1946).
A p lica rea tuturor m ăsurilor in d icate In îndrum ător,
pentru o c ît mai bună scurgere a a p elo r de pe platform ă şi
din şanţuri, în scopul d e a m enţine platform a în stare c il mai
uscată.

80) Terasam en te cu surpări şi prăbuşiri în platform ă

Lucrările, pe care se pune un accent d eoseb it la în treţi­

nerea terasam entelor p ericlita te de prăbuşiri, s î n t :
— cu răţirea în g rijită şi m enţinerea in bună stare a şan­
ţurilor, precum şi h id ro izola rea conturului l o r ;
— înlăturarea im ed iată a orică rei stagnări a apei In g r o ­
p ile d e împrumut şi alte depresiun i în suprafaţă terenului
din a p ropierea terasam entului că ii ferate
— u m plerea n eln tlrziatâ cu a rg ilă bin e bătulă a p îln iilo r
şi lig h e a n e lo r ce apar la distanţa de cîTca 15...20 m de
lin ie ,•
— astuparea im ediată a crăpătu rilor ce apar la supra­
faţa terenului din a p rop ierea lin iilo r şi în special a crăpătu ­
rilo r din şanţuri j
— h id ro izo la rea şanţurilor se rea lizea ză din pereu uscat
şi rostu it aşezat pe un slrat de a rgilă grasă frîm intată de
25 m g ro sim e sau pereu aşezat pe un strat de nisip a m e­
stecat ca reziduuri de p etrol de 10 cm grosim e (v e z i fig. 43,
44 şi 45).
T o a te m ăsurile de m ai sus m icşorează can titatea d e apă
c e s-ar putea in filtra în teren şi prin aceasta Îm piedică creş-
lerea şi d e zv o lta re a prăbu şirilor carstice, in sp ecial cind acest
ien o m en nu sc produce la m are adlncim e.

81) T erasam en te p ericlita te dc căderi de stînci

şl de grohotişu ri

Pentru a preîntîm pina că d e rile de stinci şi d e g r o h o ti­

şuri, v e rsa n te le stîn coase şi talu zu rile d eb leu rilor din te re ­
nurile stincoase trebu ie exam in a te peridic foarte atent, iar
m aterialul c e am eninţă să cadă trebuie îndepărtat p r e v e n tiv
In mod p lan ificat şi organizat.
O im portanţă d eoseb ită in acţiunea de com b atere a c ă ­
d e r ilo r de stinci, unde personalul din în treţin ere jo a c ă un rol
însem nat, o are studierea tuturor particu la rită ţilor lo c a le care
au influenţă asupra a p ariţiei, intensităţii şi volum u lui a cestor
procese.
Lu crările c e le mai im portante de în treţin ere constau din
d e ro ca rea şi cu răţirea versa n telor adiacen te lin iei fe ra te şi a
tuturor d e b le u rilo r şi sem id eb leu rilor din teren u rile stîncoase.
A ceastă îndepărtare a m asivelor, b lo cu rilo r şi p ie tre lo r
izola te, ca re am eninţă să cadă şi care sînt notate ca atare la
r e v iz ie , este de două f e lu r i:
- planificată, care se execu tă după planul în tocm it in
prealabil şi aprobat de şeful S e rv iciu lu i reg ion a l d e în tre­
ţin ere ;
— de primă urgenţă, care se execu tă după n ecesitatea
de m oment.
E chipele de m in eri execu tă fn lîi lu crările de prim ă ur­
gen ţă constatate ca atare la re v izie , asigurînd in fe lu l acesta
o secu ritate adsolută a circu la ţiei tren u rilor şi in tegrita tea
căii, in stalaţiilor şi constru cţiilor.
C u răţirea ve rsa n te lo r şl taluzurilor la tranşee se execu tă,
fie prin rănguirea p ie tre lo r iz o la te şi a b lo cu rilo r desprinse
d e masiv, fie prin aruncarea în aer cu e x p lo z iv a b lo cu rilo r
mari.

141
 Ca regulă, toate lu crările de răn gu ire, cu răţire şi arun­
c a re jo s pe lin ie a p ietrelor şi spărturilor de stîncă se e x e ­
cuta in „fe r e s tr e " şi cu a cop erirea porţiu nii d e lin ie resp ec­
tiv ă cu sem nale „o p re ş te in lin ie cu rentă".
C in d d eroca rea se fa ce cu e x p lo z iv , ech ipa d e lin ie este
prezentă cu d estin a ţie d e a repara d e fe c te le la lin ie p ro v o c a te
d e d erocâri. D ero c ă rile cu e x p lo v iz i se fix e a z ă d e către o c o ­
m isie d e sp ecialişti, sînt conduse de şefu l de secţie L sau do
un in gin er g e o lo g şi se ex ecu tă d e personal a u torizat şi adm L
In m od special d e condu cătoru l lu crărilor.
La ex ecu tarea d e ro câ rilo r sint o b lig a to rii p re scrip ţiile
pentru transportul şi păstrarea m a teria lelor e x p lo z ib ile , pentru
execu tarea lu crărilor cu e x p lo z iv i, tehnica secu rităţii şi de
a c o p e rire cu sem nale a locului lu crărilor.
In diferen t d e vo lu m u l d ero că rilo r, p e locu l lo r d e exec u-
ţie treb u ie p re gă tite c e l puţin patru şin e de tipul şi lungim ea
c e lo r din cale cu m aterialul m ărunt res p ec tiv şi cu ce l puţin
10 traverse, pentru cazuri de a va rii.
Pentru apărarea porţiu nii de lin ie de e v e n tu a le le a va rii,
pe loc u l unde se p re v e d e căderea pietrelor, linia se acop eră
cu tra verse ve ch i, sau lem n ărie v e c h e de dim ensiuni mari.
M ă su rile pentru apărarea con stru cţiilor şi in s la la ţiilo r
d e sem nalizare, cen tra lizare, b lo c şi de telecom u n ica ţii se iau
de şefu l secţiei de telecom u n icaţii, ca re detaşează la locul de-
ro că rilo r personalul tehnic şi m un citorii n ecesari pentru ur­
m ărirea lu crărilor şi repararea e v en tu a le lo r a va rii la instala­
ţiile S.C.B. şi telecom u n icaţii.
In u nele cazuri este m ai a va n ta jo s ca în locu l d e ro c â rilo r
sâ se e x ecu te co n solid area b lo cu rilo r m ari prin su bzidirea
lo r şi astuparea crăpătu rilor cu m ortar d e cim ent (p lo m ­
bări).
R o c ile uşor d e za g re g a b ile şi a lte ra b ile se apără prin ten­
cu ială cu m ortar de cim ent. Pentru apărarea ro c ilo r uşor d e za ­
g re g a b ile , se poate execu ta cu rezu ltate bune cu răţirea su­
p ra fe ţe lo r d e za g reg a te şi a cop erirea lo r cu un strat subţire
de m ortai de cim ent de 3...5 mm sub presiune (p lo m b ă ri).
U n eo ri cauza a p ariţiei prăbu şirilor de stinci poate fi În­
treţin erea n esatisfăcătoare a con stru cţiilor de scu rgere a apei
şi a şanţurilor d e creastă. Deci, prin lucrări d e în treţin ere se
mai urm ăreşte ca să nu ex is te locuri fn ca re să sta gn eze apa.

142
 B. ÎN T R E Ţ IN E R E A L U C R Ă R IL O R DE A R T A P E N T R U
A P A R A R E A ŞI C O N S O L ID A R E A T E R A S A M E N T E L O R

§ I. ÎNT R EŢIN ER EA l u c r ă r i l o r d k a r t a pentru

A P Ă R Ă R I DE T E R A S A M E N T E

Lu crările destinate apărării terasam entelor şi m a lu rilo r

sînt supuse acţiunii, m ereu în schim bare, a curentului cursu­
rilo r de apă.
M o d ific a re a continuă a conturului m alurilor, schim barea
co n d iţiilo r dc- scurgere in amonte* şi ayal, va gab on d aju lp o r-
m anenl al a xei dinam ici» a curentului, v a ria ţia la rg ă a fo r ­
ţelor hidrodinam ice in raport cu n iv elu l apelor şi gradul de
iin p erm eabilizare a construc ţiilo r de apărare, toţi aceşti fa ctori
v a ria b ili şi de c e le mai multp ori de nedeterm inat te o re tic
ob ligă ca la baza lu crărilor de în treţin ere a co n stru cţiilor
de apărare sâ stea su pravegh erea şi urm ărirea continuă a
stării şi com p ortă rii lor.

8?) în treţin erea lu crărilor de com b atere a a filie rilo r

Sa lte le lestate. A c e s te construcţii sint ex ecu ta te penlru

apărarea fundului şi terenului d e bază în jurul fundaţiilor.
Fiind aşeza te sub n iv elu l apelor mici, e l f ram in a co p erite d o
apă cea mai m are parte a anului, de a ceea se păstrează tim p
Îndelungat. Totu şi e le pot prezenta degra d ă ri şi lipsuri d a to ­
rită e x e c u ţie i d efectu oase : ca p ele ridicate şi coim a tate sau nu
în această poziţie, n elip irea de fund a sa ltelei din cauza ca n ­
tităţii de piatră insuficien tă sau p rezen ţei unor trunghiuri,
ep a v e ele. De aceste d e fe c te v o r li sesizate o ry a n e le teh n ice
com ponente.
C in d n ivelu l a p elo r scade sub n iv elu l sa ltelei şi aceasta
are porţi d egra d a te n eacop erite d e aluviuni, e le se pot repara
prin în locu irea cirn a ţilor d e n u iele d e g ra d a te ; cîrn a ţii do
n u iele proaspete se leagă de c e i vech i,
G ardul de a n corare a căpătâiului superior al sa ltelei se
poate repara prin în locu irea parilor rupţi sau afuiaţi şi a îm ­
p letitu rilo r de n u iele uscate sau rupte, a vîn d g r ije de a bato
bine îm pletitura pînă cîn d partea ei in ferioa ră este strins
lipită de saltea.
Dacă salteaua a alunecat în jo s (lu cru care se întim plă
d e seori şi este p ericu los prin faptul că a fu ierile pe sub mal

14 J
p o t reîn cep e, iar îm brăcarea părţii su perioare a ta lim ilu i ră-
m ine fără bază) şi distanţa din tre capătul e i şi con solid area de
deasupra a talu zu lu i este m ică (1...2 m), iar n iv elu l scăzut
al a pei perm ite sâ se ajungă la saltea, aceasta se v a c o m ­
p leta prin lega rea in contin uare a clrn a ţilor p a ra leli cu malul
şi p relu n girea c e lo r perpen dicu lare pe mal. C apătul sa ltelei
alu n ecate se fix e a z ă cu p ilo ţi bătuţi la 4 m distanţă şi cu
m oaze prinse de piloţi
înainte de a term ina
baterea l o r , baterea
p ilo ţilo r se continuă
pină Cînd m oa zele se
lipesc bine de saltea.
îC apătu l dinspre m al al
sa ltelei noi se fix ea ză
cu gard (fig . 02).
Dacă fundul rămas
Aiş 62 n eprotejat în urma alu ­
necării sa ltelei este pu­
ternic afuiat şi nu se poate aştepta pină Ia scăderea n ivelu lu i
apei spre a putea execu prelu ngirea sa ltelei, partea d e zv e lita
se v a a cop eri cu blocuri, care se v o r inlătura la ex ecu tarea
rep araţiei d e fin itiv e .Dacă curentul apei perm ite, spaţiul d e z ­
v e lit se v a acop eri cu o saltea subţire (form ată dintr-un rind
d e c lm a ţi jo a n tiv i şi un cadrul cu casete pentru piatră, în­
locuind ca d rele in ferio a re din cirnaţi prin cadre din sîrm ă
zincată de 0 6 mm), care se v a p etrece cu 2..,3 m peste sal­
teaua v e c h e (fig . 63).

'to rt*

F i] 63

Cind salteaua a alunecat şi a d e z v e lit o flş ie mai mare,

atunci se v o r sesiza o rg a n e le de specialitate.
Se recom andă ca porţiunea saltplelor d eteriorate, d e v e ­
n ite a ccesib ile în urma n ivelu lu i scăzut al apei. să fie in în­

144
tre g im e refăcute şi lega te de p ărţile la tera le răm ase bune.
Saltele fle x ib ile d in beton . T a să rile lo c a le se repară de-
m ontind plăcile, com p letîn d porţiu nea d e teren afu iată cu
pietriş m are sau cu piatră spartă şi m ontind p lă cile la loc.
A fu ie r e a neum form ă pe suprafeţe mari a capătului in­
fe r io r se refa c e ca în cazul precedent, a vin d insă g r ije de a
stabili ca u zele a fu ierii şi de a mări dim ensiunea sa ltelei.
P lă c ile sparte din cauza d e fo rm ă rilo r mari sau a îm pă­
n a m rostu rilor st* Înlocuiesc cu plăci d e rev ervă .
A rm ătu ra ruptă la articu laţii se Înlocu ieşte sau se su­
d ează.
R ad iere. Lu crările de în treţin ere cuprind Întocmirea p ie ­
tre lo r g e liv e d egradate şi fixarea p ie k e lo r desprinse.
în locu irea şi fix a rea p ie tre lo r se fa c e cu m ortar de c i­
ment cu d o za j d e 1 : 2, după ce in prealabil locu l a fost cu ­
răţat şi spălat cu lapte de cim enL
R em edierea începu tu rilor de a fu ierc a le c a p e te lo r rad ie­
rului, cind are ca racter de in terven ţie, se face cu b lo ca je, cu
sau farâ pat de fascine. C in d in terven ţia nu este urgentă, d e
a ceste d eterioră ri se raportează secţiei, care v a studia cauza
şi dacă d e te rio ră rile nu sint im portante, se v o r repara de la
în treţin ere, in caz contrar, se v o r repara pe bază de p roiect
tn cadrul lu cră rilor de reparaţii capitale.
R a d ie rele a v a ria te sau com prom ise se În locu iesc cu b lo ­
c a je şi se repară In prima u rgen ţă de la rep araţii capitale.
Baraje de /u/n. D istrugerea lu cră rilor d e p rotecţie a m a­
lu rilor la încastrări are efe c te din c e le mai g ra v e , barajul
pu ţind fi o c o lit de apă şi deci să d e v in ă ca in existen t şi,
m ai mult. distru gerea m alului poate avansa spre am onte şi să
d e vin ă o am eninţare in plus pentru lucrarea de artă pe care
o apără barajul.
D eci, in prima urgenţă, se dă a ten ţie în treţin erii p rotec­
ţiei dc la Încastrări, de regu lă prreu sau b lo ca je, in d icate la
co n stru cţiile pentru com b aterea eroziu n ilor.
U rm ează a poi întreţinerea radieru lui in a va l de baraj,
c a re susţine salteaua de apă. C e le in d ica te pentru în treţin erea
ra d ierelo r sint v a la b ile şi aici, cu g r ija in plus pentru p in ­
tenul din a va l ra re este şi contrabandajul.
In corpul barajului d e zid ă rie se rezidesc p ietrele d is ­
locate. Dară sîn t fisuri sau crăpături, e le se curăţă bine cu
un fier subţire ascuţit şi se toarnă In e le m ortar subţire. A -
ceastă măsură însă nu este su ficientă : este necesar să se

10 — Indr. rev. şi intreţ. lucrărilor artă 145

cau te cauza caro a condus la fisurare şi sa se a cţion eze asu­
pra ei.
La b a rajele de lemn. se înlocuiesc p iesele putrede şi se
com p lotează piatra de um plutu ră; se repară p ro tec ţiile de
m aluri la încastrări.
La b a ra je le din fascine grele, se repara îm brăcăm intea
d eteriora tă a su lu rilor sau se în locu iesc-cu totul sulurile.
Se indopârtează m a teria lele aduse de apă şl înţepe i: te
p e creasta de d e v e rs a re a barajului.
Se m enţionează cu rep ara ţiile se fac in timpul a p elo r
m ici, abâtlnri după n ecesitate apa d e pe porţiu n ile con stru cţiei
undo se lucrează.

83) în treţin erea lu crărilor d e com b atere a eroziu n ilor

prin irabrâcătf de taluzuri şl de m aluri

P p re u ii. P e reu rile uscate nerostuite şi uşor tasate se ros­

tuiesc tu m ortar de cim ent şi chiar cu muşchi sau argila.
P e reu rile uscate cu lăsaturi m ari se r e fa c ; se scot p ie ­
trele. se com p letea ză corpul taluzului compactlndu-1 bine tu
maiul, se aşterne stratul de balast sau piatră spartă şi se
z id eşte pereul.
Se recom andă t a p ereu rile re z id ite sâ fie rostuite cu
m ortar de cim ent cu d o za j d e 1 : 2.
Rostuiala degradată sau desprinsă de piatră se reface.
larl>a crescută printre rosturi se îndepărtează.
P ereu rile zid ite cu mortar, uşor tasate, se rostuiesc din
nou, iar părţile d e n iv e la te se refac com plet, avind g ri:ă să
se refacă în g rijit patul lui. V e g e ta ţia prinsă se Îndepărtează.
Tn am bele cazuri, cind lăsâtu rile sint pronunţate si dau
indicaţii că a cedat fundaţia de piatră sau bancheta d e sp ri­
jin ire din b lo ca je, suluri g re le sau gabioane, se sesizează o rg a ­
nele com petente. A s tfe l de lu crări se execu tă p e baza de
p roiect în cadrul planului de reparaţii capitale. N u m ai dacă
porţiunea este m ica (pin ă la o fiş ie de 1...3 m in lungul
m alului), se dem ontează în treaga fiş ie cedată, se reface, sau
se com p lotează fundaţia şi apoi se rezid eşte pereul.
In toate cazu rile d e refacere a pereu rilor, în pra lab il se
co m p letea ză corpul taluzului, se com pactează bine şi se aş­
tern e patul de balast sau piatră spartă.
 G heata form ată lin gă pereu sc sp arge in ajunul p erioad ei
de porn ire a gh eţu rilor, iar piatra antrenată ev en tu a l de
gh ea tă se înlocuieşte.
P ie tre le ce se pot mişca cu m ina se rezid esc şi sr îm pă­
nează cu spărturi lam elare d e piatră.
La p ereu rile din b o lo va n i de rin în panouri clin gărdu-
leţe, îm pletitura putrezită se în locu ieşte cu alta din n u iele
proaspete, se bat ţăruşi proaspeţi, tivind g rijă ca partea m ai
groasă să fie în păm înt pentru a lăstari mai tişor şi se r e ­
face umplutura din b o lova n i.
îm b ră că m in te a d in n u ie le şi fascine. Deşi făcută din ce le
mai bune specii do salcie, dar fiindcă, v ia ţa n u ielelor, pină
la pu trezire şi distru gere, nu depăşeşte 6...V' luni, îm brăcă­
m intea din nu iele şi fascin e are ca racter p ro v izo riu dacă nu
este susţinută de plantaţii care se. form ează din creşterea
n u ielelor. De a ceea în prim a perioad ă a ex isten tei sale, plan­
ta ţiile lăstărite din lu crare trebu ie păzite ca să nu fie d is­
truse de riveran i, v it e etc.
în treţin erea constă in în locu irea n u iele lo r sau cîrn a tilo r
uscaţi cu n u iele proasp ete d e sp ecie p o trivită . Parii de p rin ­
d ere uscaţi se în locu iesc cu ţăruşi d e salcie proaspătă de
6...7 cm 0 şi 1...L50 m lungim e.
Ţ ă ru şii se bat cu in g r ijr ie în g ă u rile do 50...70 cm
adîncim e, făcu te în p rea la b il cu răngi.
C în d se fa ce înlocu irea totală a îm brăcăm intei pe o
fîş ie în treagă se proced ea ză a s t fe l: taluzul se a cop eră cu un
pat d e cren gi de 10...20 cm grosim e aşezate pe linia de cea
mai m are pantă a taluzului, cu c o to a re le in jo s rezem a te în
praguri special făcu te în taluz, v ir fu r ile rindului in fe rio r a c o ­
peră cu circa 1,00 m c o to a re le rindului superior.
Patul d e cren g i se fix e a ză cu cîrn aţi pnrnlel cu malul
prinşi tn ţăruşi din m etru în metru.
După c e a prins plantaţia, se p o a te considera că taluzul
este bine p ro teja t d e p lan taţie şi con solid at d e răd ăcin ile ei
(b in eîn ţele s pină la v ite z a coresp u nzătoare a curentului de
2.0...2.5 m/si.
Dacă îm brăcăm in tea din nuiele şi fascin e a fost acop erită
cu un strat de piatră, după reparaţia părţii lem noase, se
acoperă din nou cu piatră.
S a ltele din fa scin e lestate şi sa ltele fle x ib ile d in b eton .
În treţin erea acestor construcţii este indicată la lu crările de
com b atere a a fu ierilo r (p c t 82).

147
 A n ro c u m cn te . în treţin erea lo r constă In co m p letarea
b lo cu rilo r alu necoase sau scufundate in fundul a lb iei, fo losin -
du-se pe cit este posib il b lo cu ri m ai m ari d e c it c e le a n te­
rioare.
C in d com p letarea se fa ce peste n iv elu l apei, atunci se
pot fo lo s i blocuri d e dim ensiuni mai m ici, care se aşază În ­
g r ijit şi se acoperă cu b locu ri mari.
P la n ta ţii. După cum s-a accentuat la r e v iz ie , pla n taţiile
sint prin ex cele n tă lu crări d e în treţin ere a terasam en telor
p e ric lita te şi a co n stru cţiilor d e apârare.
Prin luci âri d e în treţin ere a p la n ta ţiilor treb u ie să se
în ţele a g ă m enţinerea plan taţiei ex isten te !n stare d e v e g e ­
taţie, com p letarea p o rţiu n ilo r n ereu şite sau vătăm area şi
crea rea d e benzi noi de p ro tec ţie pentru terasam ente.
A n otim p u l c e l mai p o triv it pentru execu tarea şi în tre­
ţin erea lor este toam na pe tim p ploios.
Partea esen ţială a în treţin erii este de a da d esim ea n e c e ­
sară plantaţiei, ce ea ce se re a lize a ză prin tunderea period ică
a arbuştilor şi c r e n g ilo r şi reteza rea v irfu rilo r trunchiurilor.
Pentru p ro teja rea m alu rilor şi talu zu rilor terasam en telor
erod ate, se recom andă crearea unor benzi d e plan taţii d e c o ­
paci şi arbuşti de 10... 15 m lăţim e, tncepînd d e la S...7 m
d e p icioru l taluzului. La form area b en zilor se v a ţine seam a
de even tu ala p o sib ilita te a lo r de a contribu i la în zăp ezirea
că ii. De asem enea, la p la n ta ţiile de p ro tec ţie de p e talu zu rile
ram bleu rilor, rîndul superior de arbuşti trebu ie tuns pînă la
n iv e lu l banchetei, ca să nu con trib u ie la în zăp ezirea p la tfo r­
m ei căii.
La ex tin d erea şi com p letarea p la n taţiilor se v o r prefera
spec ii lo c a le de salcie, bin eînţeles, dacă ex istă co n d iţii d e
a li se asigura um iditatea necesară ; se v o r a le g e p la n tele care
cresc repede, au rădăcini puternice, întinse şi du rabile şi lăs­
tare b o ga te şi fle x ib ile .

84) în treţin erea lu crărilor d e com batere a eroziu n ilor

prin apărări de m aluri

G a rd u ri. G a rd u rile sînt constru cţii re la tiv ie ftin e care

de m ulte ori se pot execu ta din m aterial aflat la fa ţa locu lu i
şi ca re dau rezu ltate fo a rte bune, însă, neîntretinu tc, au v ia ţă
fo a rte scurtă, de aceea se v o r în treţin e cu m ultă atenţie. în ­
treţin erea constă din :

148
 — C om p leta rea sau refa c erea palu lui de cre n g i sau a
s a lte le i a fu ia t e ; dacă afu ierea este mai m are de 40...50 cm
în locu l saltelei se con fecţion ea ză p** loc un sul greu de d ia ­
m etru corespunzător.
— In desirea şi scob orirea îm p letitu rii de n u iele (p rin ba­
tere). pentru o c it m ai bună fix a re a fu n d aţiei d i » cren gi
sau saltea.
— R efa cerea îm pletitu rii uscate, d e te rio ra te sau lipsă.
Se recom andă ca nuiaua de la creastă să fie m ai groasă şi
prinsă cu c ie d e pari.
— R epararea îm b iă că rii d e p ro tec ţie a încastrărilor.
— in d esirea plantaţiei, ce urm eaăă să se substituie g a r­
dului, prin ţăruşi bătuţi alături de parii gardului.
— Plantarea d e butaşi in zona gardulu i (nu insă in zona
a lb iei m in ore a c tiv e ). Se a trage atenţia că plan tarea de bu­
taşi şi baterea ţăruşilor, ca re trebu ie să lăstărească, se fa ce
num ai în gău ri făcu te în p realabil, iar baterea se face cu
lo v itu ri m ici spre a nu d eterio ra vîrfu ).
Fascine g re le . De regu lă, su lu rile g r e le sînt a co p erite d e
apă şi d e r i au co n d iţii de a-şi păstra m ai mult tim p îm bră­
căm intea do nuiele.
R e p a ra ţiile se v o r execu ta în timpul a p elo r mici, iarnă
sau toam nă tîrzie.
Cu lu crările de în treţin ere se în locu iesc n u iele le uscate
şi rupte din îm brăcăm inte ; leg ă tu rile plesnite sau dispărute
se refac cu sirm ă g a lv a n iza tă de 0 4 mm.
Se con solid ea ză linia p ilo ţilo r în ca z de cedare.
Se co m p letea ză bancheta de anroram en te.
F.piuri. în treţin erea lor constă din în treţin erea p ărţilor
con stitu tive.
Fundaţia lo r este alcătuită de regu lă din suluri g re le
tran sversale epiului, sau din sa ltele c a re se întreţin după
in d ica ţiile date m ai sus. L ă sălu rile mai mari şi b re şele din
fundaţii se com p letea ză cu suluri de diam etrul corespunzător.
C oronam entul din suluri g r e le longitu d inale, fiin d aşezat
deasupra n ivelu lu i a p elo r mici, este partea rea mai expusă
d egra d ă rii. În locu irea n u ielelor uscate se face, atît prim ăvara,
cît şi toamna, cîn d se com p letează şi leg ă tu rile de sîrmă
plesnite sau lipsă.
P ilo ţii între ca re se m enţin su lu rile de coronam ent, pu­
trezi sau rupţi, cin d fundaţia este puternică şi cînd nu există

149
r

p erico l do afuiere, se pol in locu i cu b ile d e steja r bătute

alăturat d e piloţi, pe c a re-i Înlocuiesc.
C oronam entul din blocu ri d e beton, dacă are blocu ri
răsturnate sau răsucite care numai corespund scopului,
acestea se sparg, se com p letea ză la n iv e l fundaţia (cu piatră
bruta, pachetaj. suluri g rele, cîrn a ti), apoi se toarnă b locu l
nou, care se leagă cu arm ătura de b lo cu rile alăturate.
A rtic u la ţiile de fie r din tre blocu ri ruginesc rep ed e şi se
refac greu, de a ceea se recom andă să se vopsească cu miniu
de plumb, pentru a p relu n gi durata de serviciu , în sp ecial in
prim a perioadă de tasări.
B locu rile de beton cu lăsături m ai m ici se p o t com pleta
la n iv e l cu beton.
La ex ecu tarea rep ara ţiilor. In prim a urgenţă se execu tă
c e le de la capul printenului şi la încastrări.
R e p a raţiile in d ica te se în cad rează la în treţin ere cîn d
sint in cantităţi m ici.
Sa lte le , în treţin erea lo r se tace după in d ica ţiile date la
pct. 82.
G c b io a n r. D eteriora rea lor cea mai im portantă constă in
ruperea plasei de sirm ă în urma ru gin iril sau prin freca rea e i
de piatră cu m uchii ascuţite.
R upturile in plasă se refac cu plasă îm pletită din sîrm â
de ac -lasi diam etru cu cea ve ch e . Plasa nouă se p etrece
peste cea v e ch e cu cel puţin 25 cm.
Cind plasa nouă e mai subţire d e c it cea din operă,
atun. i porţiu nea ruptă din gab ion se acop eră cu două rînduri
dp plasă mai su bţiree leg a te intre ele, în stare întinsă, la
noduri, ram din 20 in 20 cm.
Se lu crează numai ru sirmă g alvan iza tă .
Dithenşiunea p ietrei brute d e umplutură trebu ie să fie
mai m are d e cît dim ensiunea o c h ilo r p la sei de sirmă.
C ind se înlocuiesc g ab ioa n e Întregi trebu ie respectate
u rm ătoarele norm e :
— carcasa ciubionului nou se lea gă de gabioaneJe a lă ­
turate i
— in timpul u m p lerii,, plasa de sîrm ă să nu fie tăiată
de p ie tre le ascuţite, căptuşind-o pe aceasta cu nu iele subţiri ,-
lo cu l de aşezare a unui elem en t nou, care înlocuieşte*
un g a b io i distrus, se curăţă in prealabil de piatra risipită,
toate legă tu rile de sîrm â se fac cu dublă înfăşurare,

150
 85) în treţin erea lu crărilor de com b atere a eroziu n ilor
prin rec tific ă ri de maluri, c o re c ţii şi regu larizări

R e c tific ă rile de maluri, co re cţii de coturi şi reg u la ri­

ză rile d e riuri sint grupe d e lucrări, care d irijea ză in m od
co n ven a b il curentul riu rilor cu ajutorul unor constru cţii hi-
droti hruce, cum slut d igu rile lon gitu d in ale şi tran sversale
cursului, în ch id erile de braţe, transversale do colm atare, cana-
lu iile şi im brâcârile de maluri.
D eg ra d ă rile la care sînt supuse con stru cţiile de mai sus,
sint cau zate de acţiunea propri-zisă a curentului, de va ria ţia
n iv e'u lu i apei care dă alternanţe de u m ezeală şi uscăciune
91 m ăreşte electu l d istru gător al gh eţii, a p oi de uzura obişnu ­
ită a m a t 'h a le lo r com ponente.
A cţiu n ea curentului se m odifică prin afu ieri, erod ări
şi uneori antrenarea unor păr ţidin construcţie.
în treţin erea acestor gru p e de construcţii de tipuri va ria te
constă din reparaţia d egra d ă rilor m ici (ca n tita vi, refa cerea
p ă rţilo r tasote, înch iderea b reşelo r şi spargerea yh eţei.
D ig u ri lo n g itu a n ta le $/ transversale. în treţin erea lor se
rezum ă la : în locu irea n u ielelor uscate sau rupte din im bră-
căm intea su lu rilor g re le şi refa cerea leg ă tu rilo r de sirm ă
p le sn ite sau lipsă : închiderea b reşelo r cu suluri g r e le sau
cu r im a ţi şi b lo c a je ; în locu irea p ilo ţilo r putrezi sau rupţi
prin b ile d e stejar s-au pari puternici din lem n de z ă v o i
bătuţi In fundaţia existen tă : co m p letarea cu beton a blocu ­
rilor d e beton tusate de la co ro n a m e n t, În locu irea Iilor urilor
răsturnate, in clu siv com pletarea fundam entului elastic de
fascine.
G a rdu ri. în treţin erea lor a lost indicata la apărările de
marnri. La g ard u rile duble se refac legă tu rile de sirm ă din tre
pan. c e lo r două garduri şi se co m p letea ză umplutura
d in tre ele.
Li prim a o rd in e d e urgenţă a în treţin erii, sint locu rile
de încastrare îu maluri şi com p letarea brsşH or.
('c e a iu r i r/e c o re c ţie . Ele se urm ăresc in procesul de
d e z v o lta r e a secţiun ii lor in iţia le in alb ie şi se in tervin e
pentru lndepfirtcroa unor cauze, de c e le mai m ulte ori n e în ­
sem nate, ca re ar a vea insă in v iit o r e fe c te mari. in tervin e
im ed ut pentru înlăturarea o b sta c o lelo r din alb ie (ră g ă lii,
tr e n g , buşteni), care ar putea să ducă ia form area coturi lor
In mal.

151
 In trîn d u rile din m aluri se pot rec tific a prin m ici lucrări
p r o v iz o rii cu panouri m obile, copaci, fiin d interzis a e x ecu ta
lucrări cu caracter d e fin itiv , care ar opri d e zv o lta re a în lă ­
ţim e a albiei.
Pentru a ev ita d e zv o lta re a canalului intr-o a lb ie n e re g u ­
lată, la lu crările m odern e se fix e a ză din ain te pe teren con tu ­
rul viito ru lu i mal şi în locu l acela se execu tă o lucrare rio
apărare, înainte de a aju n ge la malul apei.
Im b ră c ă ri de m ul şi plantu fii. Se Întreţin după in d ica ţiile
date do punctul resp ectiv.

86) în treţin erea lu crărilor de com b atere a inundării lin ie i

de către a p ele de revă rsa re a riurilor

D ig u ri de păm înt in su b m crsib ile. D ig u rile de păm înt

care apără ca lea şi in sta la ţiile ei de revărsă ri sint construcţii
fo a rte vu ln e ra b ile : m ici golu ri, rupturi sau d en ive lă ri pot fi
fa tale ex isten ţei l o r ; pentru acest m otiv trebu ie întreţinute
in fo a rte bună stare
Se astupă toate g o lu rile şi se co m p letea ză d epresiu n ile
cu păm înt d e im perm eab ilitate c e l puţin ega lă cu a digului,
a vîn d g r ije să se r e a lize ze o în frăţire între m aterialul de
com p letare şi corpul digu lui.
im brăcarea taluzului dinspre apă, care îu mod curent
se fa ce din ciru aţi d e n u iele aşezaţi pe taluz şi c u un gard a
bază, sau cu pereu, se întreţine dupci in d ica ţiile date pentm
con stru cţiile resp ective.
Pentru co m p letarea plantaţiei de pe taluzuri, .ve v o r
a le g e sp ecii de arbuşti care să corespunda < lim ei şi so lu 'u i şi
la o serie de c o n d iţ ii: să aibă rădăcini fascicu la te, num eroase,
su p erficia le şi trainice.
Se a tra ge atenţia că in cadrul în treţin erii trebu ie în d e­
părtate răd ăcin ile m oarte răm ase în terasam ent. intrucît
ele, prin putrezire, con stitu ie golu ri pericu loase ca re fa v o ­
rizează in filtra ţiile.
C o re c tă ri de c o tu ri. A cestea necesită lucrări de în treţi­
n ere la canalul de corecţie, digu l de închidere, tra ve rsele do
co lm a tare şi îm bră că rile de taluzuri.
P e re u ri. în treţin erea lo r este tratafă com p let la pct. 83.
S părgă toa re de cu re n ţi. Deşi pe reţeaua noastră s-au
în registrat cazuri de d eterio ră ri de terasam ente şi de poduri,
p ro v o ca te d e apele şn g a ja te in depresiuni sau gropi de impru-

152
mut de-a lungul lin iei, totuşi tipul acesta d e apărare nu <»
fost utilizat.
Fiindcă sp ărgă toa rele de curenţi acţionează transversal
curentului de care sint atacate frontal, e le se protejea/â cu
pereu. în treţin erea acestora se fa ce după in d ica ţiile date
anterior.

87) în treţin erea lu crărilor de com b atere a efec te lo r

p ro v o c a te d e torente

în treţin erea lu crărilor d e co recta re a toren telor este o-

problem ă grea, din cau za teren u rilor m ăcinate de eroziu n i,
a v iitu rilo r fo a rte v io le n te , a păşunatului abu ziv, a d e te r io ­
rărilor din partea pop u laţiei locale.
In gen eral, acest g en d e lucrări se proiectează, se e e x e -
cută şi se întreţine de că tre o rg a n e le silvice, totuşi con stru c­
ţiile apropiate de calea ferată, lega te de siguranţa circu ­
laţiei — pîn ă la reglem en tarea d e fin itivă a p rob lem ei — răm în
in sarcina personalului fe ro via r. D intre acestea, atenţia cea
mai m are se acordă b a ra jelo r de reten ţie şi can alu rilor de
scurgere.
îm p ă d u riri. în treţin erea lo r trebu ie sâ fie fo a rte a c tiv ă
în prim ii ani d e v e g e ta ţie . O peraţia cea m ai im portantă e s te
prăşitul. prin care se înlătură buruienile, se sparge crusta
form ată după ploi, se despotm olesc şi se îndreaptă puieţii
cu lcaţi de v iitu rile de apă, se în v e le s c rădăcinile p u ieţilo r
dcscfilcaţi din cauza v a ria ţiilo r de Îngheţ şi d ezgh eţ.
Praşila din jurul pu ieţilor se la ce In form ă de cuiburi,
gen fa rfu rie d e 0 0,80 ..1,00 cu m a rg in ile teşite şi cu pâm int
afinat, iarbă, frunze etc. deasupra, îm piedicin d cu aceasta
form area crustei şi încetinind procesul de ev a p o ra re a apei
din sol.
După ce puieţii se d e zv o ltă astfel în cit co ro a n e le lor se
ating, lu crările de în treţin ere se reduc la op eraţii c u ltu r a le :
recep a rea (tă ierea arbuştilor care prin creşterea lo r rapidă ar
îm piedica creşterea sp eciilor prin cip a le) şi tă ierile de igien ă
(cu răţirea cre n g ilo r uscate, ex tra g e re a ex em p la relo r b o ln a v e
şi uscate, ex tra ge rea parţială a sp eciilor d e stim ulare).
2. Fascinaje şi c le io n a je . în treţin erea lor constă din
u rm ătoarele lu c r ă r i:
— redresarea g ă rd u le ţe lo r aplecate şi strîn gerea îm p le­
titu rii cu pari noi v e r z i ;

153
 — îngroparea fa scin elo r d e z v e lit e d e apă, pentru a putea
lăstari, în locu irea n u ielelor uscate şi prinderea cîrn a ţilo r ru
ţăruşi v e n ii ? •
—— repararea îm p letitu rilor la c le io n a je şi com p letarea
u m pluturilor d e piatră dintre garduri.
P ra g u ri şi bara je de lem n. L u crările de Întreţineri» la
praguri şi b a ra je d e lem n s î n t :
— com p letarea umpluturii din tre p ereţii corpulu i p rin ­
c ip a l ;
— deb locarea deversoru lu i b lo ca t de alu viu n i şi d e m a­
te ria le aduse d e a p ă ;
— con solid area în castrărilor cu n u iele şi blocuri la a ri­
p ile dm eninţate a fi d e z v e lite ,•
— co n solid area leg ă tu rilo r dintre b irn e le corpului pi mă­
g u rilo r ;
— repararea pava ju lu i din b o lo va n i între ram e do lemn,
la r a d ie r ;
— op rirea prin b lo c a je sau fascine g r e le a ero ziu n ilo r
din a v a l do radiere.
P ra g u ri şi b a ra je de zid ărie. La în treţin erea p ragu rilor
şi b a ra je lo r de zid ă rie se execu tă :
— reaşezarea şi com pletarea p ie tre lo r d is lo ca te la zid ă ­
ria uscată ;
— deblocarea d eversoru lu i b lo ca t de aluviuni şi d e ma­
te ria le aduse d e apă ;
— con solid area în castrărilor ru b lo c a je ?
— înlocu irea plasei de sîrm ă distruse la zidăria uscată
aşezată în plasa d e sirm ă : con solid area p ă rţilo r tasate ale
acestor zidării, cu un strat de beton d e 8...10 cm grosim e,
turnat la coronam ent (
— desfundarea barbacan elor ,•
— reparaţii la corpul b a ra je lo r zid ite c u m ortar : astu­
parea fisu rilor şi crăpătu rilor cu m ontarea d e m artori, re fa ­
cerea rostu irii degradate, rezid irea p ie tre lo r d isloca te din pa-
ram entul barajului şi cu răţirea v e g e ta ţie i din ro stu rile zid ă ­
rie i cu m oriar ;
— repararea tifu ierilor la contrabaraj şi radier, pentru a
e v ita subm inarea barajului.
C.analuri d c s cu rg cre. La în treţin ere^ acestora se e x e ­
cută :
— d esp o lm o lirea canalului de pâm int şi con solid area
•malurilor co n ca ve cu ajutorul unor pietre m ici de lemn
(b ile sau pari îm pletiţi cu n u iele ) de 0,50...1 m Înălţim e şi cu
o în clin are d e fe n s iv ă ;
— refa c erea rostu rilo r şi cu răţirea de v e g e ta ţie a ro s­
tu rilor la canaluri p e rea te zid ite cu mortar.
Din lu crările m en ţion ate mai sus, in radrul în treţin erii se
ex ecu tă o p era ţiile indicate, insă numai lucrări m ici c a volum .

§ 5 În tre ţin e re a lu c r ă r i l o r de a r t a p e n tru

c o n s o lid a r e a t e r a s a m e n t e lo r

88) În treţin erea lu crărilor de com b atere a lăsaturilor,

pungilor d e balast şi alunecărilor 1n ram bleuri

L u c ră ri şi a m en a jă ri p en tru scu rge re a a p e lo r de supra­

faţă. în treţin erea platform ei, banchetelor, taluzurilor, şanţu­
rilor de scurgere, r ig o le lo r , şanţurilor d e apărare, casiu rilor,
constă in m enţinerea secţiunii şi pantei am en a jărilor d e
scu rgere ; in Înlăturarea o b sta c o lelo r caro îm piedică scu rg e­
rea liberă a apei r co sirea ie rb ii d e p e lunduJ şanţurilor, r e ­
facerea p ărţilor d egra d a te a le îm b ră c ă m in te i,• în locu irea b ra z­
d e lo r alunecate sau distruse ; repararea lăsatu rilor la p e r e u r i;
refacerea r o s t u ie lii; în locu irea p ie tre lo r degra d a te si fix a rea
ce lo r d is lo c a te ; astuparea cu m ortar sau lapte de cim ent a
fisu rilor şi crăpătu rilor ; sm u lgerea ierb ii din rostu rile n e zi­
d it e etc.
în tre ţin e re a acoperăm ântului v e g e ta l de p ro te c ţie . A s i ­
gu rarea scu rgerii apei su p erficia le prin n iv e la re a su prafeţelor
din zona terasam entelor şi în treţin erea şanţurilor nu este su­
ficientă, dacă nu se iau măsuri contra in filtraţiei apei în te ­
rasament.
M ăsura generală, posib ilă de rea liza t In o ric e co n d iţii şi
fără ch eltu ie li însem nate, o constitu ie acoperăm intu i v e g e ­
tal al taluzurilor, g ro p ilo r de împrumut, şanţurilor şi al in-
tregu lu i teritoriu ce a fectează terasam entele.
Pentru d e zv o lta re a m ai intensă a răd ăcinilor, fapt de
ca re depinde trăin icia brăzduirii, co sirea sau tunderea ierb ii
trebu ie făcută co l puţin de 2...3 o ri pe an.
R eparaţia talu zu rilor in ie rb a te se execu tă chiar la în c e­
putul prim ă verii. Lucrarea in cepe cu rid icarea b ra zd elor v e c h i
distruse şi fărim iţarea pe lo c a păm intului, după care se
aplan ează suprafaţa taluzului, se bate şi se a cop eră cu brazde
proaspete. s

155
 La în treţin erea acop erăm în tu lu i form at d in brazde şi
carou ri din gărd u leţte din n u iele îm p le tite p e pari, se în lo ­
cu iesc n u ielele uscate cu a lte le proaspete, se bat pari noi in
locu l a celo ra ca re nu s-au prins, după care se r e fa c e brăz­
duirea din in terioru l carou rilor.
In d icaţii pentru în treîin erea p la n taţiilor sînt date ld în­
treţin erea lu crărilor pentru com b aterea a lu n ecă rilor in d e ­
bleu ri (pct. 90).
în tre ţin e re a d re n u rilo r. D ren u rile sînt constru cţii com ­
p lica te şi in a ccesib ile ex a m in ă rilor şi o b s e rv a ţiilo r d irecte pe
în trea ga lo r lungim e, care să dea in d icaţii asupra stării lor şi
m ăsurilor necesare pentru buna lo r fu ncţion are, d e aceea
munca d e r e v iz ie şi d e în treţin ere a personalu lui fără p re­
g ă tire speciala trebu ie să fie îndrum ată d e in gin eru l p rin ci­
pal, d e şefu l d e secţie şi d e sp ecia liştii din cadrul S e rv ic iu ­
lu i reg ion a l de în treţin ere.
În treţin erea dren u rilor se execu tă întotdeauna din a va l
spre am onte, in cepîn d cu ca p e te le d e dren (g u r ile de ieşire),
după ca re urm ează pu ţurile d e vizita re, apoi cu răţirea r ig o ­
le lo r drenurilor, după care urm ează cu răţirea din nou a pu­
ţu rilor d e v iz ita r e şi a ca p e te lo r d e dren. Se descrie m ai d e­
parte m odul cum se întreţin p ă rţile co n stitu tive a le drenu ­
rilor.
a) C a p etele de dren cu r ig o le le şi şanţurile, prin care
se scurg ap ele ce v in din dren, se curăţă prim ăvara după to­
pirea ză p ezii şi va ra după p e rio a d ele d e ploi intense ; se
îndepărtează m ilul, noroiu l şi co rp u rile străine aduse de apa
se repară zidăria rapului de dren, se scriu din nou inscrip­
ţiile in d ica toa re ; se repară îm brăcăm intea şanţului prin ca re
sint condu se apele ce v in din dren ; se a m en ajează şi con ­
so lid ea ză talu zu rile d e lin gă ca p e te le de dren.
b) La puţurile d e v iz ita r e partea esen ţială a în treţin erii
lor constaâ in cu răţirea d ep u n erilor şi reparaţia în g rijită şi la
tim p a zid ă riei p e reţilo r şi fundului lor. C răp ătu rile apărute
trebu ie închise u rgen t cu m ortar sau lapte d e cim ent.
C u răţirea d e m ii se execu tă ce l puţin o dată pe an în
prim ăvară — u tilizin d in acest scop o in stalaţie m obilă con-
stind din v ir te j, cablu şi găleată.
După cu răţirea puţurilor, ch iar şi atunci cind nu se o b ­
se rvă fisuri, se v e r ific ă im perm eab ilitatea părţii in fe rio a re
care a re rol de decantor, închizîn d ca p e te le rig o le lo r din puţ
şi umpllndu-1 cu apă. Fundul decantorulu i şi p ereţii se p o t
con sid era im perm eabili, dacă timp de 10...I5 min. nu se co n s­
tată nici o scădere a n iv e lu lu i apex.
S c ă rile d e fie r d isloca te se fix ea ză din nou cu m ortar
d e cim ent, după ce se îm pănează bin e cu pene d e fier.
C a p a c e le puţurilor care sint do reg u lă din beton se r e ­
pară com p letin d ev e n tu a le le rupturi.
Pentru a m ări efec tu l dren u rilor prin ve n tila ţie , puţu­
rile se ţin deschise din p rim ăvară şi pînă in toam nă. Sc r e ­
com a n d ă ca In locul ca p a celor să se a m en a jeze grătare d e fier,
ev en tu a l fix a te cu lacăte, spre a îm piedica aruncarea in pu­
ţuri a p ie tre lo r, gu n oaielor.
c) La dren u rile prop riu -zise în treţin erea constă In cu ră­
ţirea rig o le lo r, care se execu tă, fie pe în trea ga lu n gim e a d re ­
nului, fie num ai p e anum ite porţiu ni d in tre pu ţurile de v i z i ­
tare, unde se constată că r ig o le le sint colm atate. în ve d e re a
cu ră ţirii în bune co n d iţii a rig o le lo r, la construcţia d ren u ri­
lo r se întinde în tre fie c a re două puţuri vecin e, o sirm ă gal-
va n iza tă d e 0 6 mm. a vln d ca p e te le agăţate d e v lr lig e le
anum e m ontate In p ereţii puţurilor sau d e scările de v iz ita r e
<fig. 64).
La în ceperea lu cră rilo r de curăţire, în puţul am onte se
lea g ă de capătul a cestei sirm e o altă sirm ă mai su bţire şi m ai
fle x ib ilă sau un cablu subţire d e lu n gim e eg a lă cu d e două
ori distanţa Intre ce le două puţuri, plus adîncim ea pu ţurilor
ş i pius încă 5 m rezervă .
T ră gin d d e capătul sîr-
m ei din puţul a va l, se a-
du ce cab lu l in acest puţ
ş i se leagă de v ir te ju l in ­
stalat deasupra lui, care a
s e r v it la cu răţirea puţu­
lui. In puţul de am onte
se lea gă d e cablu un şo-
m o io g de răchită sau de
c o a je de tei sau un bu rete de sirm ă. C u răţirea r ig o le i se fa c e
prin plim barea şom oiogu lu i în lungul rig o le i, din am onte
spre a val, o p eraţie ce se repetă de 3...4 ori. D acă şom oiogu l
u ierge greu prin rig olă , e l se trage în apoi şi se În locu ieşte cu
« lt u l mai mic. Prim a cursă a şom oiogu lu i nu treb u ie forţată,
a ltfe l se riscă ca In in terioru l r ig o le i să se fo rm e ze un dop
d e m ii care se înlătură fo a rte greu.

157
 După cu răţirea unui tronson, cablu l sau sirm a fle x ib ilă
sc În locu ieşte cu sirm ă v e c h e d e 6 mm sau, dacă aceasta
estp m încată de rugină, cu o alta in bună stare.
După curăţirea cu şom oiogu l, op eraţia de cu răţire se
continua cu sp ălarea cu apă a rig id ei. Pentru aceasta se
în ch id e capătul r ig o le i din putui a va l şi, după r e se ridică
puţin n iv e lu l apei In putui am onte, se scoate dopul din a va l ;
apa trecin d cu v it e z ă m ărită spală rig o la de e v en tu a le le re*
sturi d e mii şi n oroi.
C ind rig ola nu este aşa de m urdară, se poate utili/a sis­
tem ul d e curăţire cu ajutorul apei cu presiune. C apătul ava l
a l r ig o le i se in cb id e cu dop, iar la cel din am onte se adap­
tea ză un tub cu cot, de acelaşi diam etru cu al r ig o le i şi de
5...10 m înălţim e. Tu bu l se um ple pînă sus cu apă. Scoţîn d
dopul din aval, apa tre ce prin rig o lă cu v ite z ă m ult sporita,
puţind astfel antrena d e p o z ite le de m ii. La n e v o ie op eraţia
se repetă. La u tilizarea acestui sistem de cu răţire treb u ie avu t
in v e d e re că nu este bine ca r ig o le le să stea tim p mai în d e ­
lu ngat sub presiune, Intrucît apa din dren se p oate in filtra
în terenu l în vecin at. Dacă se dispune de com presor, cu ră­
ţirea se p oale e x ecu ta cu aju toru l unui je t puternic d e aer.
C in d In drenuri nu ex istă sirm ă perm anentă, aşa cum
este cazul la noi, atunci se p oate ie c u r g e la u rm ă to a rele p ro ­
ce d e e :
— La dren u rile la ra re apa cu rge perm anent, cu răţirea se
p oate execu ta iarna, introdu cînd in r ig o lă un bu lgăre de z ă ­
padă cam 3/4 din diam etrul ei, sau chiar m ai mic. D eoarece
acesta m icşorea ză secţiunea de scurgere, v ite z a apei creşte
sub el şi prin aceasta se antrenează m ilul din rig o lă . Dacă
se o b servă tu m vd astuparea rig o lei, trebu ie aşteptai un timp
pină cind b u lgărele d e zăpadă se topeşte sub acţiunea apei
şi secţiunea d e scu rgere se restabileşte.
— Pentru în tin derea sirrnei intre două puţuri v e cin e , la
dren u rile cu rigolă puţin colm atată şi cu un deb it m ai m are
de apă. se recu rge la un flotor, d e ca re se lea g ă un şnur
de undiţă subţire şl rezistent. C în d flo to ru l a ju n g e in putui
aval, de capătul am onte al şnurului se lea gă sirm a care ser­
v e ş te la curăţat. C in d se lansează flo toru l în rig o lă , se dă
drum ul la şnur treptat, treptat, urmărindu-1 atent ca să nu se
agaţe d e p e reţii rig o le i. După term inarea o p era ţiei d e cu răţire
se in trodu ce sîrm a perm anentă.

158
 Se ream inteşte ca după cu răţirea r ig o le i se rep etă (U iiV
ţireu puţurilor şi a ca p etelor de dren.
In cazul In ca re după cu răţirea r ig o le i debitul dren u ­
lui nu creşte, sau cind nu se reuşeşte să se cu reţe rig ola
din tre două puţuri v e cin e , atunci trebu ie să se recu rgă la
d esfacerea drenului pentru a constata c a u z a : tie că rig o la
este spartă şi pieTdo apă, fie ră umplutura drenului este co l-
matată sau că există un d o j de m urdărie In rigolă. Dacă nu
exista nici un indiciu asupra loculu i unde trebu ie deschis d r e ­
nul, aceusa se fa ce la m ijlo cu l distanţei din tre puţurile v e c in e .
Starea m aterialului do umplutura dă in d ica ţie sigură asupra
c a u z e i: dac a in tersp aţiile din tre p ietre sint um plute cu parti­
cu le d e argilă, drenul este colm atat şi Yiu poate funcţiona,-
daca umplutura nu este colm atată, atunci cauza este a v a ­
rierea rig o le i. In asem enea cazuri, rep a ra ţiile se execu tă p e
baza de proiec t în cadrul rep ara ţiilor ca p ita le de prim ă
urgenţă.
C in d drenul se d esch ide numai pontru desfundarea rig o ­
lei, atnnci umplutura se d esface pină la radier p e o lu n gim e
d e 1...3 m in fu ncţie de adin cim ea drenului. R ig o la se d e ­
g a je a ză la capete cu răzu itoare a vin d coada c it m ai lungă,
după care se continuă cu un fie r de 8...10 mm 0 După ce se
pătrunde pină la puţurile de vizita re, op eraţia contipud cu
slrm a fle x ib ilă si cu şom oiog. După cu răţirea com pletă se
asază umplutura lo loc, Pentru a e v ita lâsături In umplutură,
se recom andă ca la aşezarea e i să fie bătută cu matul.
d) Galeriile? sau dren u rile ru r ig o le d e dim ensiuni care
perm it v iz ita re a lor, se curăţă de năm ol direct cu lopata, ră-
/uitoarea etc.
A tu n ci cind prin g a le r ie se scurg cantităţi su ficien te d e
apă, op eraţia de cu răţire poate fi mult uşurată cu ajutorul
unor stă vila rc p r o v iz o r ii; după ce se dă drumul a p ei acumu­
lată in spatele sta vila re lo r, aceasta p oate antrena d e p o zitele
de năm ol din ga le rii.
P ie se le de lem n pu trezite sau rupte se înlocu iesc. Gradul
de pu trezire se stabileşte cu ajutorul unei scoabe ascuţite sau
cu burghiu.
Este bine să se păstreze pentru fie c a re g a le rie 5...10 ca­
dre d e lem n de dim ensiuni coresp u nzătoare tipul g a le rie i.
D acă se ob servă că păm intul din sp atele s p rijin irilo r este
antrenat, tn special pe porţiunea g a le rie i de sub cale, inter-
sp aţiile din tre sp rijin iri se astupă cu cilti.

159
 C în d se constalâ câ s-au form at lateral g o lu ri m ici, atunci
•se îndepărtează cu b ă gare de seam ă unul sau doi popi din
dreptul acestor golu ri, arm ind In preala b il p ro v izo riu tra ve r­
se le su perioare şi in fe rio a re ale a cestor cadre. în dreptul spri­
jin ir ii desfăcute se aşază un panou de scinduri şi la adăpostul
lui se um ple golu l cu păm înt local, com pactat.
In cazul cînd se descoperă g olu ri mari deasupra p la fo ­
nului ga le riei, se co n solid ea ză sp rijin irile, pentru a a p reven i
surparea p la fo n u lu i? cînd există posib ilita tea de a se d e z v e li
de sus galeria, g o lu rile se umplu cu păm înt bătut.
Pentru a mări e fe t lu l de v e n tila re al g a le r iilo r şi pentru
a prelu n gi durata lem n ăriei d e susţinere. In timpul v e r ii g o - >
lu rile de acces s elasă deschise, adaptînd la e le grătare*.
în tre ţin e re a co n tra b a n ch e te lo r. Constă în asigurarea scur­
g e r ii a pei de pe platform a lor, ca să nu se producă in filtraţii,
ca re p o t da loc la alunecări sau la înm u ierea pâm Litului din
c a re este construită contrabancheta şi chiar la Înm uierea tere­
nului d e bază.
A c e s t lucru se rea lize a za prin m enţinerea pantei tran sver­
sa le a platform ei con traban eb etei — de la ram bleu spre cim p
— de 2...4%. Se acordă a ten ţie d o liilo r form ate la racordarea
taluzului ram bleului cu platform a c o n tra b a n e h e te i; o ric e d e­
presiune sau crăpătură se astupă im ediat,
în tre ţin e re a ch lu ra s e lor. Infiltraţiile? In ram bleu sau sem i-
ram bleu, al cărui taluz este p roteja t de eh iu rasă, pot a vea
ca efec t m ici alunecări in interioru l masei terasam entului, a-
lunerări care pot da naştere la burduşiri în chiurase. Prin
lu c ră iile d e în treţin ere se urm ăreşte în primul rind asigurarea
s c u rg e rii apei ce a ede direct şi ce vin e d e pe versa n t spre plat­
form ă. A re a s ta se rea lizează prin cu răţirea şi în treţin erea stă- J
rii şanţului, m ici plom bări ale crăpatu rilor din stinca şi cap- ]
turi de iz v o a re d e pe taluzul versa n tu lu i,"cu ră ţirea barbaca- j
n elor şl drenu rilor la zidul de sprijin de la baza chiurasei.
Se în locu iesc p ie tre le degra d a te in zidăria chiurasei şi se I
refac burduşirile mici .A ce ste op eraţii se execu tă cu multă ]
g rijă spre a nu se provoc a năruiri la bidăria chiurasei. In lo- '
cuirea p ietrelor degra d a te şi refa cerea porţiu nilor burduşite
j»c fa ce cu im pănarea în g rijită a pietrelor.
La chiurasele rostuite, rostuiala degradată se reface cu
m ortar de cim ent.
Z id u rile de sp rijin de la baza ch iu raselor se întreţine
prin lu crările in d icate la arest gen de construcţii.

160
 în tre ţin e re a z id u rilo r de s p rijin . Z id u rile de .sprijin pol
li m enţinute in serviciu zeci de ani fără d eteriorări şi reparaţii.
T otu şi pentru a d esc o p e ri şi inlătura la tim p d e fe c te le
datorite om isiu n ilor la proiectare, g r e ş e lile de ex e c u ţie şi
aciţunii len te de d egradaro din partea a ge n ţilo r atm osferici,
zid u rile de sprijin trebu ie v e rific a te periodic, dacă au apărut
crăpături, dacă sint d e fe cte in ele va ţie , dacă drenul din spa­
tele zidului şi barbacanele funcţionează in con diţii satisfăcă­
toare şi dacă zidăria prezintă deform aţii, care se pot ob serva
in special la rostu rile ce separă tronsoanele,
în treţin erea acestor construcţii constâ din :
în g rijire a e le v a ţie i prin reparaţia rostu rilor şi fe tii v ă ­
zute din beton şi prin repararea şi refa cerea betonului d e p r o ­
tecţie a cirmâturii.
— Curăţirea drenului din sp atele şi a barbacanelor din
corpul zidului, precum şi cu răţirea şi repararea rig o le i din
fata zidu lui şi a a m en a jărilor de scu rgere din dreptul bar-
baran elor,
a) A stuparea fisu rilor şi crăpătu rilor. C răpăturile super­
fic ia le rare nu se m ăresc, se curăţă şi se închid, fie cu lapte
d e cim ent cfnt sint mici, fie cu m ortar de cim ent cu doza ju l
d.* I : 1 pină la 1 : 2. O închidere bună a crăpătu rilor adinei
se realizează prin in je c tă ri cu lapte de cim ent sub presiune.
Pdtrunzind în crăpăturile, p o rii şi c a v e r n e le zidăriei, laptele
de cim ent le um ple şi prin aceasta fa ce ca zid ă ria să d e vin ă
m onolită şi rezistentă şi sâ fie ferită d e infiltraţii.
In jec ta rea se fa ce prin găuri de 0,20...0,30 m adincim e,
burate în zidărie, distanţe între e le cu 1,0... 1,5 m în care
se introduc ţe v i m etalice de 2...3 cm 0 îm pănate bine cu
m ortar tn z id ă rie şi lega te cu furtunuri de adm isie a laptelui
de cim ent sub presiune. In prealabil, zidăria se spală, m er-
gind treptat cu spălatul de sus In jos. După spălare, crăpătu ­
rile se închid cu m ortar de cim ent, lâsind din lo c în lo c p o r­
ţiuni neînchise cu m ortar, ci astupate cu m aterial poros (c ilti.
pinzrt de sac) pentru aperm ite ieşirea afară a aerului. Lap­
tele d e cim ent se prepară in p rop orţie de l : 2 pină la I : I
(cim en t plus apă). In jecta rea în cep e cu un am estec mai lichid
m ajorin d treptat cantitatea de cim ent. Este interzisă adăugirea
(ln nisip în am estecul de cim ent cu apă, intrucît nisipul ar
putea sâ îm p ied ice pătrunderea am estecului in crăpătu rile
m ici. L aptele de cim ent preparat, inainte d e a fi introdus în
cilin dru l de presiune al m aşinii de injectat, am estecă bine

11 — înclr. re*v ţi intre; lucrărilor artă 161

 şi se fre ce prin ciu r fin. In jectarea se in cep e la o presiune
m ică de 0.5...I atm osfera şi se m ăreşte treptat pină la 4...3
atm osfere. U m plerea crăpătu rilor se execu tă de jo s în sus.
A tu n ci cind crăpătu rile continuă sci se mărească, zidul d e sp ri­
jin are n e v o ie d e o exam in are m inuţioasă, pentru d eterm in a ­
rea ca u zelor şi stabilirea m asurilor d e rem ed iere.
b) În treţin erea e le v a ţie i constă in reparaţia m icilo r d e te ­
riorări p ro v o c a te d e d e za g reg a rea p ietrelor izo la te şi a m orta ­
rului de rosturi, do co jire a betonului d e e le v a ţie sau câdereo
stratului de beton ca re p rotejează armătura, defectu os turnat.
D eza grega rea p ie tre i din param eut se produce m ai des
în partea dc jo ş a zidului, lingă suprafaţa păm intului mai des
în partea d e jo s a zidului. Ungă suprafaţa pămintului şi lin g ă
r ig o le le d e scurgere. în locu irea p ie tre lo r se în cepe cu cu răţi­
rea, spălarea şi stropirea cu lapte de cim en t a g o lu lu i ocupat
de piatra qe se În locu ieşte, a poi se aruncă In in terior m ortarul
de cim ent în care şe fix ea ză piatra nouă ; pină la întărirea
m ortarului piatra ’&e fix ea ză tu pene de lem n s iu fie r bătute
in rosturi.
Repararea m ortarului d e za g reg a t la rosturi se fa ce cu
m ortar d e cim ent cu d ozaju l d e I : . La zidăria do piatră
brută m ortarul vech i, crăpat, m ăcinat sau desprins se în d e­
părtează cu o scoabă, după cure se vpală suprafaţa de reperat,
iur piatra adiacentă rostul se udă bine, a ltfe l ea absoarbe
apa din m ortar şi acesta nu se mai prinde dp zidărie. Peste
m ortar se trece apoi cu un fie r rotund pentru sc llv is lre a şt
trasarea rostului aparent. La zidăria aparentă, m ortarul ve ch i
se curăţă cu o daltă, a vln d g r ija de a nu ştirbi m u ch iile
zid ă rie i; rostul se spală în tîi cu apă, apoi cu lapte d e r ,ment
turnat cu ajutorul unei pâlnii, după care se um ple cu juort rr
nou aruncat din m istrie; rostuirea se face cu un fio r d>-
form ă specială; c a re îndeasă m ortalu l şi form ează rostul de
odincim e necesară, (adin-
^~ I cim ea rostu rilor la zidăria
• aparentă s ' fa ce de 3...:»
cm). Fierul de roslu it se
udă m ereu cu apă, cu r o ­
stu rile să fie netede
(fig . 65).
C a v e rn e le şi d e te rio ră ­
rile m ici la zid u rile de
beton şi beton arm at se
repară, incepînd cu cu-
răţirea cu fieru l a rostu rilor de beton d eterio ra t şi cu frecarea
cu p erii d e oţel; scopul acestei op era ţii este de a com pleta
cu răţirea betonului şi a da suprafeţii lui asperitatea necesară
p rin d erii m ortarului. Suprafaţa betonului astfel preparată se
splaă cu apă, a poi se stropeşte cu lape de cim ent. Prim ul strat
de m ortar, preparat cu d o za ju l d e 1 ; 1. se aruncă pe suprafaţa
betonului intr-un strat de 5...7 mm grosim e şi se lasă puţin
pină în cep e să se întărească, fără a-1 netezi, după care sc
co m p letea ză pîn ă la grosim ea necesară prin aruncări pu ter­
n ice din m istrie şi se drişcuinşte la suprafaţă. C în d co m p leta ­
rea c a v e rn e lo r sc fa ce în c ite v a straturi su cc es ive de mortar,
fie c a re strat nou se aruncă abia atunci, cînd c e l preced en t s-a
întărit puţin ca să fie capabil să susţină grundul nou aruncat.
C a m aterialu l nou com pletat să nu dea crăpături n edorită
co n tra cţiei, este necesar ca în tim pul prizei să fie menţinut
într-m i m ediu umed, a cop erit cu saci um ezi şi slrop ită cu
apă suprafaţa reparată.
La prepararea m ortarului d e cim ent, nisipul şi apa
se d o zea ză la volu m , iar cim entul la greu tate, apa se ia circa
15...20% din volu m u l am estecului de nisip şi cim ent.

Tabela de materiale necesare la m3 de mortar de

diferite do/aje

Unitatea D o z a j u l
Materialo
de măsură 1:1 1:2 1 :.l 1: 4

Ciment
ktf 1 080 730 300 383
m3 0,75 0,50 o.m 0.26
Nisip m3 0,77 1.04 t.06 1,06
Apă 1 300 240 190 170

c) Drenuf din sp atele zidului de sprijin m ăreşte sta b ili­

tatea acestuia (p rin deplasarea în afară a punctului de a p li­
c a ţie al îm p in gerii păm intului) şi scurge apa d in 'm a s iv u l d e
păm înt pe care-1 susţine. In filtraţia apei in z id ă rie îi poate
cauza d e te rio ră rii serioase : d e za g reg a re a m ortarului sau be­
tonului, d istru gerea zid ă rie i de pe urma îngheţului ele.
A p a riţia p etelor in e le v a ţie , care dă in d ica ţie do p re­
zenţa in filtra ţiei In corp u l zidului de sprijin trebu ie urmată
im ediat de v e r ific a r e a fu n cţion ării drenului: curăţenia rigole»,
gradu l de colm atare a zid ă riei d e umplutură şi a stratului f il­
trant, starea betonului, rig o le i etc.

lf>3
 În treţin erea in sta laţiilor d e scu rgere a apei constă d eci
in m enţinerea în stare d e fu ncţion are a drenului din spate,
cu răţirea barbacanelor şi reparaţii la tuburile d e evacu are, re
paraţie şi curăţire a r ig o le i din faţa zidului.
Z id u rile d e sp rijin ex ecu tate din zid ă rie uscată nu au
n e v o ie de lucrări de întreţinere, in afară de refa c erea m icilo r
burduşlri alP zid ă rie i şi, eventu al, în asigurarea scu rgerii apei
ce v in e printre rostu rile zidăriei.

89) În treţin erea lu crărilor d e a sa »a re a terenului de bază

La şanţurile de scurgere, lu cră rile de în treţin ere constau

în m enţinerea profilu lu i lo r şi înlătu rarea ob sta colelor, pentru
-i a vea asigurată o scu rgere n estîn jen ită a apei.
La g ro p ile de im prumut sc a ran jează pantele tran sversale
spre chiunetă, care se in treţin e cu un şant d e scurgere. Dacă
şanţul sau chiuneta uu praguri de rupere a pantei, se execu tă
rep a ra ţiile m ici necesare, pentru a opri o ric e începu t de d e ­
gradare,
La berm e .sc m enţinea panta transversală de 2 % .
La contrabanchete, se m enţine panta transversală pentru
scu rgerea apei, se u m ple depresiu n ile de pe platform ă şi ta-
luzui lor, se asigură scu rgerea totală a apei ce v in e de pe
taluzul ram bleului p e care-1 co n solid ea ză contrabancheta, se
refa c m icile d e te rio ră ri ule stratului v e g e ta l de protecţie.
Dacă asanarea terenu lu i de bază este făcută prin drenuri,
În treţin erea lor se fa ce dupa indru m ările date pentru genul
acesta de construc ţii.

90) Întreţin erea lu crărilor de com b atere a a lu n ecărilor

in debleuri
t
La re v izia tehnică (pct. 40) s-a arătat că lu c ră rile de artă
care se execu tă pentru co n solid area terasam entelor în debleu ri
s î n t : şanţuri de scurgere, şanţuri de creastă şi casiuri, drenuri
de suprafaţă sau de a d in cim e cu sau fără puţuri d e vizita re ,
drenuri-ecran, zidu ri de sprijin şi, even tu al, contrafortu ri din
pâm int ars.
în treţin erea acestor construcţii a fost tratată in c a p ito le le
precedente, a ici făeindu-se numai o recap itu lare in lin ii mari.
Pe lin gă lu crările de în treţin ere a şanţurilor, p rogram ate
după anotim puri, operaţia de cu răţire se mai repetă d eseori

164
după furtuni şi vin tu ri puternice, cin d in şanţuri se aduna
cren gi şi fru nze uscate care îm piedică scu rgerea apei. M a t e ­
r ia le le a cestea antrenate de via t, se scot din şanţuri şi se d e ­
p o zitea ză p e lo c u rile de unde nu ar mai putea f i aduse din
nou de vin t, iar uscăturile se ard, a ltfe l se pot aprinde de lu
scin teile lo c o m o tiv elo r.
Şanţurile de creastă (d e apărare), fiind situate dep a rte de
linie şi pe locuri m ai puţin a ccesib ile, se n e glijea ză , atit Ja
re v izie , c it şi la în treţinere. Ele insă au un rol fo a rte im p or­
tant tn m enţinerea echilibru lu i unor m a s e .d e pâm int în alu ­
n ecare şi d e a ceea în treţin erii lor trebu ie acordată o atenţie
specială. In cazuri de În treţin ere nesatisfăcătoare a şanţurilor
de crpastă, apa care stagnează în e le pălrunde în păm intul din
zona taluzului, îl îm bibă şi p ro v o a că alunecarea lui, cu co n se­
cin ţe g re le pentru terasam ent (fig . 66). Pentru acest m o tiv
şanţurile d e creastă treb u ie curăţate cu în grijire, stagnarea
apei sau în cetin irea scu rgerii ei nofiind perm ise.
O dată cu cu răţirea şanţurilor de creastă se execu tă şi
m icile reparaţii ale îm brăcăm intei lor,- se reface brăzduirea
d eteriorată a talu zu rilor, se c o s e ş te iarba de pe taluzuri şi
se taie cu rădăcină iarba crescută pe fund; la şanţurile pe-
rea te se fa ce rostu irea degradata, se um ple cu m ortar sau
la p te de cim ent crăpătu rile, se com p letea ză zid ă ria poreului
ca re are p ietre degra d a te sau lipsă.
La fe l se repară cu aten ţie crăpătu rile ia rasiuri şi se fac
jn ic ile reparaţii la zidărie.

F ij *

în treţin erea d re s u rilo r de suprafaţă sau de a d in u M e , cu

sau fără puţuri d e v iz ita re , se rezultă la: curăţirea ca p e te ler
d e dren şi a şanţurilor şi r ig o le lo r prin care se scu rge apa
c e v in e din dren; cu răţirea puţurilor d e vizita re , rep araţia z i­

165
d ă riei p e reţilo r şi fundului lor, In sp ecial pe partea in ferioa ra
care se rveş te de decantor, m enţinerea în stare bună a scărilor
de s c o b o rire şi a ca p a celor; cu răţirea r ig o le lo r d e la baza dre-
uurilor. desfundarea lo r şi refa cerea p o rţiu n ilor m ici crăpate
pe unde se produc in filtra ţii; cu răţirea unor porţiu ni m ici ale
um pluturii colm atate; curăţirea, repararea şi com p letarea p ie ­
s e lo r de susţinere la ga lerii, pr«*cura şi asigu rarea u nei v e n t i­
laţii bune,- m enţinerea p an telor şi îm brăcăm intei d e p ro tec ţie
a su prafeţii solului deasupra drenurilor, urm ărind perm anent,
dar în sp ecial după ploi, ca să nu se producă in filtra ţii in
dren a a p elo r murdare de suprafaţă.
D ren u rile ecran se întreţin la fe l ca şi d ren u rile obişnuite.
C onstru cţii cu rezu lta te bune în com b aterea alu n ecă rilor
la d eb leu ri sînt zid u rile de sp rijin com b in ate cu dren u rile. în ­
tre ţin e re a lor se fa ce con form in d ica ţiilo r date la pct. 88,
pentru drenuri şi zidu ri de sprijin.
S-a m enţionat in rep etate rindu ri despre im portanţa p la n ­
taţiilor în acţiunea de co n solid a re a talu zu rilor. în treţin erea
p la n taţiiloi necesită cunoştinţa speciale, ea executîndu-sa după
a celeaşi normt* şi reg u li ca şi p e rd e le le d e p ro te c ţie contra
în ză p ezirilor. O în g r ijire d eoseb ită cer pu ieţii In prim ii doi ani.
In cazul p la n taţiilor d e pe taluzuri în alunecare, la În tre­
ţin erea pu ieţilor trebu ie respectate anum ite Teguli sp eciale.
Fste in terzisă arătura com pletă terenu lu i Intre rinduri. Pă­
m intul se afin ează in jurul fiecăru i pom pe o suprafaţă de
50...80 cm diam etru. In tre rinduri, ca re se situează la 2...3 m,
s e lasă o fiş ie de păm înt cu iarba neatinsă, care are ca scop
să apere de spălare suprafaţa terenului şi autrenarea păm întu-
lui In timpul p lo ilo r to ren ţia le şi In perioad a top irii zăp ezii.
In prim ii 3...4 ani, p liv itu l şi afînatul terenului în jurul p u ie­
ţilo r se fa ce de 5...6 ori p e an; puieţii uscaţi se în locu iesc cu
a lţii noi de aceeaşi specie.

91) în treţin erea lu crărilor dc com b atere a u m flăturilor .

La r e v iz ia tehnică (pct. 41) s-a arătat că u m flătu rile se

m anifestă in spec ial în d eb leu ri şi pentru com b aterea lor se
ex ecu tă drenuri de m ică adine im e sub şanţurile d e scu rgere
sau alături de ele, cu sau fără în locu irea m aterialulu i din
platform ă printr-un m aterial drenat.
C ind se execu tă lu crări de racordare a c o co a şe lo r pe te ra ­
sam entele de acces la poduri, ca lea pe pod se rid ică pe toată

166
în ălţim ea cocoa şei, panta de racordare execu tin du -se Iu afara
podului.

92) în treţin erea lu crărilor de com b atere a su rpărilor

şi prăbuşirilor

La că ile fe ra te ca re străbat reyiu n ile cu fen om en e carstice

sau cu ve c h i ex p loa tă ri m in iere abandonate, lu crările de în tre­
ţinere a terasam entelor şi terenu lu i din vecin ă ta tea căii ferate
se execu tă cu multă a ten ţie şi Îngrijire,- lipsa de a ten ţie din
partea personalului d e r e v iz ie şi în treţin ere p o a te duce la
e v e n im e n te ru con secin ţe catastrofale. L u crările sp ecialo de
< mibat^n* constau din tr-o imbra<âm lnte elastică a şanţurilor
< are sa ex t ludă o ir c e in filtra ţie a apei.
lip u r ile d c h id rd izo la re a şanţurilor au fost arătate la
r e v iz ia tehnică (pct. 42)
în treţin erea h id ro izo lă rii fundului şi p e reţilo r şanţurilor se
execu tă permanent, fără am m ări şi constă in astuparea cră p ă ­
turilor apărute, fio cu lapte sau m ortar de cim ent, fie cu paste
bitu m in oase sau am estecuri de nisip cu reziduuri de petrol,
după tipul Îm brăcăm intei,
O m enţiune spec ialei pentru Întreţin erea h id ro izolă rilor,
secţia de În treţin ere este o b liga tă :>ă cunoască reţeta ex actă
cu m ateria lele şi modul dc preparare a h id ro izo lă rilo r u tili­
zate la fie ca re lucrare din raza secţiei sale.
C înd zona p e riclita tă este consolidată cu drenuri d e adin-
cim e, prin care se captează si se scurg a p ele subterane, în tre­
taie! i a lor se Iaci' după in d ica ţiile date la pct. 22 cu o g r ije
hi plus ca fu ncţionarea drenurilor să fie sub o b s e rv a ţie
continuă.

93) În treţin erea lu crărilor de com batere a că d erilor

de stinci şi de grohotişu ri

La re v izia tehnică (pct. 43) sint arătate con stru cţiile ce se

execu tă pentru apărarea lin ie i contra că d e rilo r de stinci şi de
groh otişu ri :
— plom bări cu beton >
— îm păduriri de versa n te şi lucrări a n exe ;
— eontrabanch ete cu ziduri de m ică în ălţim e la m aryinei
• — b araje de reţin ere la baza ve rs a n te lo r >
— b a raje de reţin ere sau d e d irija re la o in ă lfim e c o n v e ­
nabilă pe versant, com b in ate cu contrabanch ete ,-

167
 — tuneluri şi polate.
In d icaţiile deta lia te In ce p riveşte Întreţinerea construc­
ţiilo r d e scu rgere a a p elo r de suprafaţă, a plantaţiilor, a z i­
du rilor de sprijin, — d escrise a n terior — sînt v a la b ile şi în
cazul lu crărilor ce servesc pentru com b aterea că d e rilo r de
stînci.
In c e le ce urm ează se dau îndrumări sp eciale de în treţi­
n ere pentru m enţinerea e fic ie n ţe i acestor construcţii.
C on trab an ch etele se curăţă sistem atic de p ietrele în grăm ă­
dite, care im piedică scu rg °rea norm ală a apei şi înrăutâţc'sc
co n d iţiile d e reţin ere a p ie tre lo r ce cad de pe versan te.
In spatple b a ra jelo r de reţin ere se m enţine perm anent un
spaţiu su ficien t de larg, a stfel ca să fie capabil tn o ric e m o ­
ment să in tercep teze p ie tre le in cădere. Pentru aceasta spaţiul
din spatele barajului trebu ie să fie curăţat periodic, păstrin-
du-se perm anent din inălţirtiea barajului o rezervă d e c e l pu­
ţin 1,0...1,5 m.
Spaţiul deasupra tunelului şi p o le ite lo r, construite special
pentru apărarea căii ferate, se curăţă de pietrele, b lo cu rilo r şi
g roh otişu rile care ar putea îm piedica căderea liberă a m ate­
rialului şi prin aceasta să producă îngrăm ădiri m asive de m a­
teria le deasupra acestor construcţii.
T o a te d e te rio ră rile la construcţiile» de apărare, p ro v o c a te
d e b lo cu rile In cădere, se repară fără in tirziere. N elu a re a de
măsuri la tim p duce la distru gerea totală a construcţiilor.
Zidăria de piatră sau de beton a barujelor se întreţine în
bună stare prin refa cerea rostu ielii deteriorate, în locu irea p ie ­
trelor d e za g re g a te şi zid irea c e lo r dislocate, precum şi prin
astuparea crăpătu rilor cu m ortar de cim ent.
Se asigură scurgerea apei din spatele b a ra je lo r de reţinere.

163
 ANEXA
I

P L A N IF IC A R E A ŞI URM VIOREA L U C R Ă R IL O R DE ÎN TR EŢINER E

C U R E N T A L A PO DURI. T U N E L U R I ŞI A P Ă R A R I ŞI C O N SO LID Ă R I
TE TE R A SA M E N TE

Pt* lin ia d e planificare, difu zarea si urm ărirea presta­

ţiilo r la în treţin erea lu crărilor do artă se v a fa ce pe baza ob i-
e c te lo r co n v e n ţio n a le (I o b iect de artă c o n v e n ţio n a l= 0 ,0 î8 1
km c o n v e n ţio n a li— 4,17 oam eni zile), care v o r corespunde la
un număr de oam eni z ile program aţi co n ta b iliza ţi e fe c tiv la
în treţin erea lu crărilor de artă.
In ceea ce p riv eşte p rogram area şi urm ărirea rea lă a
lu crărilor de în treţin ere curentă la poduri, tuneluri şi restul
lu crărilor de artă (drenuri, pereuri, diguri, baraje, zid u ri d e
sprijin, curăţiri de stînci, cu răţiri de albii, com p letări la an­
roca m en te), de la S e rv iciu l L region al, la Secţia L şi district,
precum şi invers, se v a fa ce numai pe bază de date reale, in-
d ivid u aliza tp pe lu crări şi stab ilite în urma unui recensăm înt
şi care sâ poată fi v e r ific a te în o ric e mom ent.
M a i jos, se dă o tabelă de e c h iv a la re a p restaţiilor în
bucăţi de artă co n ven ţio n a lă şi în km co n ven ţio n ali, precum
şi numărul de oam eni z ile pe unitatpa de prestaţie, tran sfor­
mată în ob iecte co n ven ţio n a le.

Numâru! Kilometri
Unitate* de nbteete conven­ Numărul
i Denumirea prestatul d'- mJsu.-A de artft ţionali co- le oameni
b conven­ respun zile
z ţionale zAiori
a 1 2 J 4 S

1 Drenuri m2 0,5 0.01 240

2 Poreuri zidite 0,3 ooo« 1J26

1G9
 (ronlinua/cf
Num Irul Kilometri
c Unitatea dc oblceto conven­ NumArul
Denumire,i prestâtie; de ir.&Hur de artfi ţionali eo- de «am^nl
t* conven- i «pun t.Ue
z tioiitile rftlorl
• 1 ___ 2____ 3 _ i_ s

Pereuri uscate «n2 0,3 0,004 0,84

4 Diguri, baraje, ziduri do
sprijin \ m* 0,5 0,01 2.10
5 Curăţiri dc stînci km 75 1.50 31S.O0
6 Infrastructuri de zidiri..' buc. ob. 1 0,018 4,17
7 Infrastructuri de lemn ■t 2.8 0,1(56 11.70
8 Podeţe tubularc m 0.5 0.01 2.10
9 Suprastructuri de lemn (Ui -.i) m de urs 0.6 0,012 2.52
10 Platelnj de lemn m2 0.1 0.002 0,42
11 Plateiaj metalic m2 0.1 0,1102 0.42
12 Suprastructuri de 7’tdăric
(bolţi, plăci) m2 0.2 0,1(04 0.84
13 Revizuire de poduri metalice t 0.3 K.flofi 1,2(5
14 Revizuire anuală de tabliure
din fier pudlat t 0,1 0.002 0.42
ir> Revofc»slre poduri metalice m2 0,0(5 0,0012 0.292
ift Revizuirea tunelurilor km 23.00 0.46 96,60
17 Curăţirea albiilor mî 0.1 ((.002 0.42
18 Completări de anrocamente 0.1 ' C.002 '>.42
19 Lucrări diverse ce se exe­
cută pe bază dc deviz O z. 0,3 0.006 1.26

Sc p r e c iz e a z ă că lu n g im e a p o d e ţe lo r tubularc* se m ăsoară
transversal p e calo şi prin bucată o b iect la in fr a s tr u c tu r i (lie
d e zidărie, f i e 'd c lem n) se în ţe le g e o p a r t * c o m p o n e n tă din
a c e a infrastructură (d e exem plu un p o d eţ c u a r ip i şi rad ier
are şapte bucăţi ob iecte, rezu ltate a s tJ e l: d o u ă pentru cu lcc lc
propriu-zise, patru aripi şi una pentru ra d ie r).

170
 T A B L A DE M A T E R II

Pag.
Prefaţa ......................................................................................3

PARTEA IST11

R E V IZ IA T E IIN iC A A L U C R Ă R IL O R DE A R T A

Capitolul l

Revizia tehnicfl a podurilor

A . Poduri provizorii ..................................................................... 6

} 1. Infrastructura ..................................................................... <>
1) Infrastructura din s t i v e ...................................................... 7
2) Infrastructura din capre .............................................. 7
3) Infrastructura din piloţi b ă t u ţ i .......................................8
4) Infrastructura din c ă s o a i e .............................................. 10
§ 2. Suprastructura ..................................................................... 10
5) Elemente comune la toate suprastructurile . . . .1 1
6) Suprastructura din grinzi de l e m n ............................... 11
7) Suprastructura din pachete de şine cu traverse ro7*-mate ..... 12
K) Suprastructura din pache<e de şine cu traverse atirnate ..... 12
9) Suprastructura din ftrlnzl m e t a l i c e ............................... 13
10) Suprastructura din tabliere metalice demontabile . . 13
B. Poduri semidefinitive cu caracter provizoriu . . . .1 4
11) Indicaţii g e n e r a l e ..............................................................14
C . Poduri semidefinitive ..............................................................14
§ 3. Infrastructura ......................................................................15
12) Indicaţii g e n e r a l e ..............................................................15
} 4. Suprastructura .............................................................. lfi
13) Indicaţii g e n e r a l e ..............................................................lfi
D . Poduri definitive ..................................................................... 16
$ 5. Poduri definitive eu tabliere metalice . . . . . .1 6
14) I n f r a s t r u c t u r a ..................................................................... 17
15) S u p r a s t r u c t u r a ..................................................................... 17

171
 Pag.

§ 6. Poduri definitive din z i d ă r i e ............................... . .2 0

16) Indicaţii g e n e r a l e ..............................................................20
§ 7, Podeţe t u b u l a r e ..................................................................... 21
17) Indicaţii g e n e r a l e ..............................................................21

Capitolul 11

Revizia tehnică a tunelurilor

38) Cauaele d e g r a d ă r i l o r ..............................................................23

39) Efectuarea reviziilor ...................................................... 24
20) Modul de examinare ......................................................2 »

Capitolul UI

Revizia tehnici a ternsjimenlelor şi a lucrărilor de artă

peatru apărarea şl consolidare lor

A. Periclitarea terasamentelor ......................................................

§ 1. Acţiunea apelor de s u p r a f a ţ ă .......................................
21) A f i l i e r e a .............................................................................
22) X r o z i u n e a .............................................................................
23) Inundarea liniei de către apele de revărwire
24) Efectele provocate de torente si de ape din ploi
5 •2. Acţiunea apelor ( s u b t e r a n e ......................................................
25) Deformaţii in corpul rambleurilor ...............................
26) Deformaţii din cauza terenului de bază nestabil sub ram -
bleurl . ..............................................
27) Alunecări in d e b l e u r i ......................................................
28) Umflături in p l a t f o r m ă ......................................
29) Surpări şi p r ă b u ş i r i ..............................................................
30) Căderi de stinci M de grohotişuri, avalanşe
B. Lucrări de artă pentru apărarea şi consolidarea tciasamcnte-
lor ......................................................
53. Lucrări de artă pentru apărări de terasamente
31) Lucrări pentru combaterea afuierilor
32) Lucrări pentru combaterea eroziunilor prin im biăcârl de
maluri
33) Lucrăr: pentru combaterea eroziunilor prin apărări de
maluri
34) Lucrări pentru combaterea eroziunilor prin, rectificări de
maluri, corectări de coturi şl regularizări
35) Lucrări contra inundării liniei de către apole de revărsare
16) Lucrări de combatere a efectelor provocate de torente
37) Lucrări pentru scurgerea apelor din ploi torenţiale sau de
lungă d u r a t ă ............................................ 71
4. Lucrări de artă pentru consolidarea terasamentelor 71
31) Lucrări pentru prevenirea şl combaterea lăsaturilor, p l ă ­
gilor de balast şl alunecărilor Sn rambleuri 72
39) Lucrări de artă executate in cazul terenului de bază ne'tatii 1 «5

172
 40) Lucrări de artă pentru combaterea alunecărilor ln debleuri W>
4t) Lucrări contra umflăturilor . . - . . . H7
42) Lucrări pentru combatcrra surpărilor şi înăbuşirilor .
4:i) Lucrări contra căderilor de stinci si de grohotişuri . . 89

PAKTEA A DOUA

INTK K TINK REA l i c r a r il o r de arta

CapUolul l

Întreţinerea pădurilor

A . Poduri provizorii ..................................................................... 93

§ 1 Infrastructura ..................................................................... 93
44) Infrastructura din s t i v e ...................................................... 93
45) Infrastructura din capre .............................................. 94
48) Infrastructura din piloţi b ă t u ţ i .......................................95
47) Infrastructura din c ă s o a i e .............................................. 100
5 2. Suprastructura ..................................................................... 101
48) Verificări ţi dispoziţii c o m u n e - ...................................... 101
49) Suprastructura din grinzi de lemn ...............................103
50) Suprastrtk tura din pachete de ţine cu traverse rezemate . 103
511 Suprastructura din pachete de şine cu traverse ntirnate . 104
52) Suprastructura din grinzi metalice (laminate sau nituite) . 104
5.1) .Suprastructura din tabliere metalice de manta bile . . 103
"B. Poduri semidefinitive cu caracter provizoriu . . . . 107
54) Indicaţii g e n e r a l e ..............................................................107
C . Poduri semidefinitive ............................................................. 107
5 3- Infrastructura ..................................................................... 107
55) Indicaţii « e n e r a l e ..............................................................107
§ 4. Suprastructura ..................................................................... 110
56) Indicaţii « e n e r a l e ..............................................................110
I) Poduri definitive ..................................................................... 1)0
5 5 Poduri definitive cu tabliere m e t a l i c e ...............................110
57) Infrastructura ......................................................................110
581S u p r a s t r u c t u r a ..................................................................... 110
Ş 6. Poduri definitive de zidărie . . . . . . . 115
59) Indicaţii g e n e r a l e ..............................................................115
S 7. Podeţe tubularc . . . .......................................117
60) Indicaţii g e n e r a l e .............................................. ....... .117

<# Capitolul fl
întreţinerea tunelurilor

5 I. In interiorul t u n e l u l u i .......................................' . . .119

fii) Şanţuri ............................................................................. 119
62) Barbacane şi r i g o l e ............................................................. 120

173
 Pag.

«3) I n f i l t r a ţ i i ................................................................................................ 120

64) Nise ţi b a r b a c a n e ..............................................................121
65) Zidărie .............................................................................121
66) Aerisire şi iluminare ...................................................... 122
§ 2. în exteriorul tunelului ...................................................... 122
67) Indicaţii g e n e r a l e ..............................................................122

Capitolul 111

Întreţinerea terasamentelor şl a lucrărilor de a rii

pentru apărarea şl consolidarea lor

A. întreţinerea t e r a s a m e n t e lo r ...................................................... 124

§ 1. Indicaţii cu caracter g e n e r a l .............................................. 124
68) Aplanarea şl menţinerea tn stare de curăţenie a primei
dc b a l a s t .............................................................................125
69) Aplanarea şi curăţirea banchetelor . . . . 125
70) întreţinerea taluzurilor la rambleuri şl debleuri . . 125
71) Curăţirea şanţurilor de s c u r g e r e ............................... 127
§ 2, întreţinerea terasamentelor periclitate de apele de suprafaţă 12R
72) întreţinerea terasamentelor periclitate de afuiere . . 128
73) întreţinerea terasamentelor periclitate de ero/.iunl . . 131
74) întreţinerea terasamentelor periclitate de apele de revărsare 132
75) întreţinerea terasamentelor periclitate de ape din ploi . 133
S 3. întreţinerea terasamentelor periclitate de ape subterane . 134
76) Rambleuri periclitate de lăsaturi, punci de balast şi alu­
necări . . . " ............................................................134
77) Rambleuri cu deformaţii din cauza terenului de bază . 137
78) Debleuri periclitate de a l u n e c ă r i .......................................13B
79) Terasamente cu umflături in platformă . . . . 140
80) Terasamente cu surpări ţl prăbuşiri în platformă . . 140
81) Terasamente periclitate de căderi de stinci şi de grohotişuri 141
B. întreţinerea lucrărilor de artă pentru apărarea şi consolidarea
t e r a s a m e n t e l o r .............................................................................143
§ 4. Întreţinerea lucrărilor de artă pentru apărări de terasamente 143
82) Întreţinerea lucrărilor de combatere a afuicrilor , . . 143
83) întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunilor prin im-
brăcâri de taluzuri şi de maluri , . , . . . . 146
84) întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunilor prin a-
părări de maluri . . .............................................. 148
85) întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunilor prin recti­
ficări de maluri, corecţii şl regularizări 151
86) întreţinerea lucrărilor de combatere a inundării liniei de
către apele de revărsare ale r i u r i l o r ............................... 152
87) întreţinerea lucrărilor de combatere a efectelor provocate
de torente ......................................................................153
§ 5. întreţinerea lucrărilor de artă pentru consolidarea terasa-
m e n t e i o r ............................................................................. 155

174
 Pag.

fi») lntr. Unvi .1 lucrărilor de <t)mbatere a Lăsaturilor, pungilor

de luilnst şi alunecărilor in rambleuri . . . . 135
89) Întreţinerea lu rărilor dc asanare a terenului do bază . 164
t*i) întreţinere.i lucrărilor de combatere a alunecării in de-
bleurl ...................................... . 164
911 Intreţinerea lucrărilor de combater a a umflăturilor 166
ÎKJi întreţinerea lucrărilor de combatere a surpărilor vi prâ-
............................................................................ unt
5>.t) Intreţiner- .h lucrărilor de combatere a căderilor de stinci
Si de itroholişuri ..............................................................167
Ane\ft Planlll* uren şi urmărirea lucrărilor* de latretinere curentă
l.( poduri, tuneluri şl «ipărâri şi consolidări dc tora&a-
mente ............................................................................. 169

A » 001782 E = 15412

175