DEPARTAMENTUL CĂILOR FERATE

Direcţia linii şi instalaţii

N r. 465/277—1973

INSTRUCŢIUNI
privind executarea lucrărilor de buraj,
ridicarea căii la nivel longitudinal
şi transversal şi riparea căii, cu maşinile
grele de cale de tip BNRI sau BMNRI.
 C U P R I N S

Organizarea l u c r ă r i l o r ......................................................... 6
Repartizarea s a r c i n i l o r ......................................................... 9
A lcătuirea şi principiul de funcţionare al maşinii de
burat, nivelat şi ripat l i n i a .............................................. 12
Efectuarea şi notarea m ăsurătorilor în vederea lucrului
cu m a ş in a .................................................................................. 24
Num ărul de coborîri, respectiv de strîngeri ale ciocanelor 48
Presiunea maximă a uleiului 140 at.................................... 49
Mărimea deschiderii şi închiderii ciocanelor . .. . 49
Adîncimea de coborîre a ciocanelor în balast . .. . 51
Forma şi m ărim ea tacheţilor c io c a n e lo r.......................... 52
Lucrări pregătitoare şi de r e g la r e .................................... 52
Verificarea funcţionării corecte a echipamentului de
rectificare a nivelului t r a n s v e r s a l .................................... 53
Ridicarea liniei la nivel, comandată prin vizare .. . 53
Ridicarea căii la nivel executat autom at de maşină
(metoda bazei r e la tiv e ) ........................................................ 56
Riparea m ăsurată a c ă i i ......................................................... 57
Riparea comandată prin v i z a r e ......................................... 58
Riparea căii executată autom at de m a ş i n ă ..................... 59
înregistrarea defectelor de r i p a r e .................................... 65
înregistrarea săgeţilor m ăsurată cu c o a rd ă .................... 66
înregistrarea variaţiei nivelului tra n s v e rs a l..................... 67

3
 PARTEA I
Organizarea lucrărilor de buraj, ridicarea căii la nivel In sens
longitudinal şi transversal şi riparea căii,
cu maşinile BNRI sau BMNRI

Maşinile BNRI sau BMNRI execută, autom at sau la co­

mandă, ridicarea căii la nivel (în sers longitudinal şi transver­
sal) burajul şi riparea căii.
în cele ce urm ează se reglementează m ăsurile car-9 trebuie
luate pe şantierele unde sînt utilizate astfel de maşini şi modul
lor de lucru. La executarea lucrărilor de reparaţii periodice şi
reparaţii capitale de linii se vor respecta şi reglem entările pro­
prii acestor lucrări.

1. Programarea.
Direcţia linii şi instalaţii întocmeşte program ul anual al
maşinilor, pe baza propunerilor regionalelor, la lucrările de:
— buraj general (Cb) pe porţiunile refacţionate în anul
precedent;
— pregătirea porţiunilor de linie prevăzute a se suda în
anul în curs;
— burajul şi riparea la rînd la reparaţiile periodice de pe
liniile m agistrale sau principale;
— burajul general interm ediar (între două reparaţii pe­
riodice) ;
— rectificarea la rînd a nivelului şi poziţiei căii în plan
pe unele porţiuni de cale mai rele în cadrul lucrărilor de între­
ţinere;
— burajul şi riparea la rînd la liniile noi date în exploa­
tare (dublări de linii).
U rm ărirea activităţii maşinilor se face de către serviciul
linii din DLI care avizează toate m odificările de program.

5
 2. Organizarea lucrărilor.
2.1. Lucrările de buraj general.
Şefii de secţie de întreţinere îm preună cu şefii de districte
i'ăspund de pregătirea, organizarea şi executarea lucrărilor de
buraj mecanic. Ei stabilesc şi programează lucrările de pregă­
tire, cu suficient timp înainte, astfel încît să nu perturbe pro­
gramul maşinilor, urm ărind totodată executarea, pentru adu­
cerea liniei într-o poziţie corectă atît în ceea ce priveşte profi­
lul în lung cît şi în plan.
în acest scop trebuie controlaţi reperii existenţi de ax şi
nivel — atît în aliniam ent cît şi în curbe, defecţiunile urm înd
a fi rem ediate cu cel puţin două luni înainte de sosirea maşi-
nei. Totodată trebuie repuse în stare bună plăcuţele neciteţe
da la reperi, completarea celor lipsă etc.
Cu două săptăm îni înainte.de sosirea maşinei, trebuie te r­
m inate înlocuirile izolate sau completările de material, în spe­
cial plăcuţele dintre şine şi placa de suport sau plăcile elastice
dintre placa de suport şi traversa de beton (acele unde s-au
m ontat de la început); totodată trebuie revizuite prinderile (se
vor strînge la rînd toate tirfoanele şi buloanele după ce în prea­
labil s-au făcut completările de inele resort în cazul că. lipsesc
sau s-au rupt).
Totodată se va asigura existenţa şi corecta funcţionare a
dispozitivelor contrafugirii şinelor pe toate porţiunile unde sînt
prevăzute prin reglem entările existente.
P iatra spartă necesară pentru completarea prismei de ba­
last se va aproviziona pe şantier cu cel puţin două săptăm îni
înainte de sosirea maşinei şi se va încorpora.
Tot pînă la aceeaşi dată se va rectifica ecartam entul şi se
vor trata joantele (se va asigura o poziţie corectă a rosturilor
de dilataţie, se va asigura scurgerea apelor şi reînnoirea sau
eiuruirea balastrului existent, acolo unde este cazul).
2.2. La reparaţiile periodice, în afara măsurilor enunţate la
punctul 2.1. se va face eiuruirea prism ei de balastare la cape­
tele traverselor cu cel puţin două săptăm îni înainte de sosirea
maşinei, acolo unde nu se asigură avansul zilnic al lucrărilor
de ciuruire în acelaş ritm cu burajul mecanic.
Este indicat ca acolo unde se ridică linia cu 6—10 cm,
prim ul buraj să se efectueze cu ciocane electrice de burat, cu
cel puţin două săptăm îni înainte, urm înd ca maşina să efectueze
burajul II.
2.3. Măsurătorile căii şi însemnarea pe traverse a ăepla-

6
util ilo r in plan orizontal şi vertical, se vor term ina cel mai tîrziu
cu <> N.ipUîrnînă înainte de sosirea maşinei. Defectele de gradul
IV. Ircbuie rem ediate în cel mai scurt timp, ne mai aşteptînd
«oNirr.'i maşinei.
2.4. Pe liniile unde nu este asigurat un strat de piatra,
hi turlă curată, de minimum 10 cm sub talpa traverselor şi deci
hurajul mecanic prin vibrare nu dă rezultate m ulţum itoare,
utilizarea m aşinilor pentru rectificarea nivelului se va face nu­
mai cu luarea unor m ăsuri speciale şi aprobarea DLL
Dacă defectele de ripare sînt mai m ari ca 60 cm ele trebuie
corectate în prealabil (cu o maşină de burat, nivelat şi ripat,
cu o maşină de ripat sau manual), deci lucrarea se execută de
regulă în două sau m ai m ulte faze.
2.5. Pentru asigurarea stabilităţii căii se vor lua următoa­
rele măsuri:
2.5.1. Pe calea cu joante se vor rectifica rosturile de dila-
laţie astfel îneît ele să corespundă prevederilor din instrucţia
10L1.
2.5.2. Pe calea fără joante se va face detensionarea şine­
lor astfel îneît tem peratura în şină în tot tim pul lucrului să nu
depăşească (T fiind temperatura de fixare a căii); în
cazul cînd n u se prevăd tem peraturi în şine mai m ari de T-f-15°
nu este necesar a se face detensionarea şinelor (la RP prin
timp de lucru se înţelege intervalul calendaristic).
2.5.3. în cazul rectificărilor de nivel mai m ari de 6 cm şi
a unor ripări mai m ari de 4 cm, atunci cînd tem peraturile în
şină depăşeţsc 40 °C la calea fără joante şi 45 °C la calea cu
joante, se va introduce o restricţie de viteză de 50 km /h atît
ziua cît şi noaptea. în tot intervalul cît se lucrează cu maşina
la tem peraturi în şină mai mari de 30 °C, se va asigura com­
pactarea prismei de piatră spartă la capetele traverselor şi în­
tre ele.
2.5.4. Lucrările cu m aşina în cadrul întreţinerii căii la tem ­
peraturi mai mici decît tem peratura de fixare, se vor executa
pînă la tem peraturi în şină de T —25° (T fiind tem peratura de
fixare) şi nu mai scăzută de —5*.
La executarea lucrările în aceste condiţii, se va urm ări
îndeaproape dacă n u se produce o detensionare necontrolată a
căii fără joante.
în curbele cu raza de 1000 m şi mai mică se va urm ări
poziţia în plan a căii faţă de reperi plantaţi din 20 în 20 m.

?
 Dacă pe baza m ăsurătorilor făcute la reperi înainte şi după
executarea lucrărilor cu m aşina se va constata o deplasare ge­
nerală a căii înspre interiorul curbei, ceea ce indică producerea
unei detensionări necontrolate se va proceda la redetensionarea
liniei şi fixarea şinelor în lim itele tem peraturilor de fixare
instrucţionale.
2.6. Şeful Secţiei L. va urmări îndeaproape pregătirea li­
niei şi executarea lucrărilor cu maşina. In acest scop la fiecare
Secţie L se va stabili nominal un inginer responsabil pentru
executarea lucrărilor cu maşina.
2.6.1. Pe tot tim pul executării lucrărilor cu maşina de bu­
rat nivelat şi ripat va fi prezent la locul de lucru, şeful distric­
tului local, care răspunde de siguranţa circulaţiei, Şeful distric­
tului local pe lîngă obligaţiile prevăzute în instrucţii (închide­
rea şi deschiderea liniei, semnalizare etc.) va supraveghea atent
linia pe porţiunea burată cu maşinile în ziua respectivă făcînd
revizii de linie suplimentare. In caz că va observa defecţiuni
la linie în tim pul sau după term inarea lucrului cu m aşina va
lua im ediat m ăsură de siguranţă suplim entare, introducînd la
necesitate restricţie de viteză şi organizînd supravegherea per­
m anentă a liniei.
2.7. Înainte de începerea lucrărilor cu maşina se va face o
verificare prealabilă a liniei de către picherul operator de la m a­
şina de burat nivelat şi ripat îm preună cu şeful districtului de
linie consemnîndu-se executarea tu tu ro r lucrărilor pregătitoare.
Verificările se vor organiza astfel pentru a se asigura frontul
de lucru al maşinei pe cel puţin 2— 3 km. în caz că linia nu
este pregătită şi districtul local nu a organizat executarea aces­
tor lucrări maşina va fi îndrumată la alt şantier iar conducerea
secţiei şi districtului local vor trebui să răspundă pentru nelua-
rea măsurilor necesare.
2.8. La verificarea liniei se va preda şi tabloul cu măsu­
rătoarea rosturilor cu precizarea dacă se lucrează după instruc­
ţia 314 norm e şi toleranţe la linii şi poduri sau după instrucţia
10 LI.
In cazul că s-au produs fugiri de şine se va proceda în
prim ul rînd la rectificarea rosturilor de dilataţie, num ai după
care va intra în lucru maşina. Se va preciza tem peratura pînă
la care poate lucra m aşina în raport cu tipul de suprastructură.
Pe porţiunile de linie fără joante se va preciza tem peratura de
fixare a liniei şi tem peratura în şină pînă la care se pot exe­
cuta lucrări. în cazul că este necesar Secţia L şi districtul looal
vor proceda la detensionarea liniei, fiind răspunzători de acest

8
lucru m enţionîndu-se tem peratura de detensionare şi alungirea
(ifectivă.
Consemnările şi precizările se vor face în carnetul de şan­
tier al picherului operator de la m aşina de burat, nivelat şi
ripat.
2.9. Picherul operator de la maşina de burat, nivelat şi ri­
pat, va m enţiona în carnetul său de şantier tem peratura în şină
dimineaţa, la începerea lucrului şi sfîrşitul lucrului; va nota
şi tem peratura de fixare a şinelor pe porţiunea lucrată urm ă-
rindu-se ca ecartul de tem peratură între tem peratura de fixare
şi cea efectivă în şină pe tim pul lucrului să fie mai mic de 15°C.
La m aşina de b u rat va exista în perm anenţă un cupon de şină
cu term om etru.
2.10. Pe locul de execuţie a lucrărilor cu maşinile grele de
burat calea se va asigura existenţa în perm anenţă a unei maşini
manuale de tăiat şine cu pînzele necesare şi a patru perechi
de eclise curbate cu buloanele respective. De asemeni tot la
m aşină ori în im ediata apropiere a punctului lucrării se va asi­
gura existenţa balizelor, paletelor şi discurilor cu felinarele res­
pective necesare pentru sem nalizarea unor eventuale restricţii
de viteză sau închideri de linie.

3. Repartizarea sarcinilor.
Sarcinile beneficiarului.
3.1. Un şef de echipă ori un meseriaş cale I. (instruiţi în
mod special sub conducerea şi supravegherea picherului şef de
district, în toată perioada cît lucrează m aşina controlează cali­
tatea lucrului şi ordonă corectarea im ediată a defectelor care
depăşesc toleranţele.
3.2. Pe lîngă maşina de ridicat, burat şi ripat trebuie asi­
gurată o formaţie compusă din:
— un picher sau şef echipă;
— 2—4 meseriaşi cale pentru burajul traverselor de la
joante sau din dreptul semnalelor şi care n u pot fi bu­
rate mecanic.
3.3. Calitatea execuţiei lucrării (nivelul transversal şi să­
geţile) se înregistrează grafic de aparatul de pe m aşină acolo
unde este (în lipsa vagonului de m ăsurat calea) în prezenţa şe­
fului de district, a şefului de echipă sau a unui tehnician in­
struit.
Acesta identifică pe grafic punctele sau zonele cu defecte
care depăşesc toleranţele, analizează cauzele şi n atura defecte­

9
lor şi le înseam nă pe grafic; dispune deîndată corectarea de­
fectelor sau stabileşte lista lor; face un releveu grafic al zone­
lor rem ediate şi-l anexează la graficul iniţial; pliază graficul
în form at A.4. şi-l înaintează la Divizia L — Biroul de linii; în
caz că rem edierile im pun reţinerea maşinei m ai m ult decît era
prevăzut, informează din timp Biroul de linii.
P entru rem edierea defectelor referitoare la poziţia în plan
a căii este necesar să se efectueze o a doua ridicare a căii cu
buraj şi ripaj.
Ridicarea va fi de maxim um 10 mm. De fiecare parte ram ­
pa va fi de maxim um 1 mm/m.
3.4. Sarcinile form aţiei de lucru de pe maşină.
Form aţia de lucru de pe m aşină comandă şi execută ridi­
carea, riparea şi burajul mecanic al căii şi răspunde de buna
calitate a nivelului longitudinal şi transversal al căii, a ripării,
a burajului şi a ram pelor de racordare, provizorii şi definitive.
Form aţia de lucru de pe m işană aparţine de regionala pro­
prietară a maşinei. pentru un schimb de lucru se compune din:
— un picher,
— un şef de echipă (ajutor picher),
— doi m aşinişti I — maşini cale m ecanizarea grea,
— un m aşinist II — m aşini cale mecanizare grea.
3.5. Sarcinile picherului care conduce formaţia de lucru:
— stabileşte şi înscrie pe traverse corecţiile de ripaj care
trebuie introduse la intrările şi ieşirile din curbele de racor­
dare;
— stabileşte prin vizare m ărim ea defectelor de direcţie
în aliniam ente şi le înscrie pe traverse; în curbe notează defec­
tele de direcţie faţă de reperii ficşi;
— în cazul rectificării profilului în lung prin vizare, sta­
bileşte punctele înalte pe care urm ează a fi am plasat postul
de vizare (nivela) şi determ ină cotele lor.
— instalează nivela pe punctele înalte stabilite — la cota
fixată — şi comandă ridicările.
3.6. Sarcinile şefului de echipă:
— stabileşte şi înscrie pe traverse valorile nivelului trans­
versal în curbele de racordare;
— afişează corecţiile pentru ripare.
3.7. Un mecanic comandă nivelul transversal — supraînăl-
ţările şi corecţiile la pendul.
3.8. Delegatul beneficiarului verifică în spatele maşinii pe

10
pendul efectuarea corectă a comenzilor şi rezultatele privind
nivelul transversal.
Zilnic pe porţiunea lucrată cu m aşina se va m ăsura nive­
lul transversal din două în două traverse precum şi săgeţile
din 5 în 5 m întocm indu-se în comun de,,gjdaerul operator al
maşinei şi de şeful districtului L un taW&'iu ..rwultatul m ăsu­
rătorii.
Dacă în urm a lucrărilor cu maşirj&^e CQn^fat^ ţjiefecte care
depăşesc jum ătate din valoarea tolerakffiplor_de ejsjwoatare pre­
văzute în Instr. 314 lucrările se consicfefă, necoreşflunzătoare şi
şe vor reface după care se vor face di%>îfeu jtâefeaşi m ăsură­
tori. In tabelul de m ăsurători se vor consemna zonele respec­
tiv traversele ce au fost burate m anual datorită unor obsta­
cole ce au împiedicat burajul mecanic.
La term inarea lucrărilor pe raza unui district L se va face
recepţia lucrărilor de către Şeful Secţiei ori inginerul respon­
sabil de la Secţia L îm preună cu şeful districtului şi picherul
responsabil al maşinei de burat. La procesul verbal de recepţie
ce se va încheia se vor anexa tablourile cu m ăsurătorile efec­
tuate zilnic, precum şi înregistrarea grafică a m ăsurătorii fă­
cute cu aparatul de m ăsurat linia al maşinei, iar în lipsa aces­
tuia se va face o m ăsurătoare specială cu căruciorul de m ăsu­
rat calea şi se va anexa banda căruciorului.
Chenzinal şeful Secţiei L va inform a în scris Divizia L
despre modul de executarea lucrărilor cu maşina şi calitatea
acestora,, iar pe baza acestor rapoarte Divizia L va prezenta
situaţia şi cu m ăsurile necesare conducerii regionalei C.F.
3.9. Rapoarte de execuţie:
La sfîrşitul fiecărei zile de lucru, picherul şef de district
raportează Secţiei L şi prin ea Serviciul L, lungimea burajului
efectuat, lungimea distanţelor pe care a fost necesară reface­
rea lucrării, precum şi evenim entele im portante ca de exem­
plu: întîrzieri de trenuri, defecţiuni, ale maşinei. Aceleaşi date
se transm it lunar şi de către picherul din form aţia de lucru
către serviciul şi Secţia propritară care le transm ite la DLI.
în cazul defectărilor care necesită intervenţia atelierului
sau retragerea maşinei se anunţă im ediat unitatea proprietară.
La sfîrşitul lucrării unitatea beneficiară comunică la divi­
zia L şi aceasta la rîndu-i la DLI, distanţele lucrate şi cantită­
ţile de lucru efectuate îm preună cu rezultatele calitative.
3.10. Staţionarea maşinei în staţii.
La sfîrşitul lucrului, deîndată ce m aşina este garată în sta­

11
ţie, pe linia unde urm ează să staţioneze pînă a doua zi picherul
sau şeful de echipă m ontează cîte două perechi de saboţi la cca
5 sau 6 m de m aşină iar, la 10 m deoparte şi de alta plantează
discuri roşii. Dacă m aşina este garată pe o linie term inală o
singură pereche de saboţi este suficientă. Atunci cînd este po­
sibil se m ontează şi sabot de deraiere. După aşezarea dispoziti­
velor de asigurare se informează staţia sau depoul (dacă linia
de garare este în depou) înscriindu-se în registrul de revizia
instalaţiilor.
A tîta tim p cît maşina staţionează în staţie fără a fi plan­
tate discurile roşii, m aşina va fi acoperită cu agenţi, iar meca­
nicul va urm ări în perm anenţă m anevrele ce se execută în
staţie fiind pregătit ca în orice m oment să poată deplasa maşina
pentru a evita un eveniment.

PARTEA II

4. Alcătuirea şi principiul de funcţionare ale maşinii de

burat, nivelat şi ripat linia.

4.1. Maşina de burat, nivelat şi ripat linia se compune din:

— maşina de bu rat propriuzisă, constînd dintr-un vehicul
de cale ferată, de construcţie specială pe care sînt m ontate:
m otorul de acţionare, organele de transm isie şi echipamentele
de lucru (mecanisme de burat, cilindrii de ridicare şi de ripare,
aparatura de conducere etc);
— căruciorul monoax de sprijin, legat de m aşina printr-un
cadru tubular prevăzut cu cilindrii de compensare comandaţi
hidraulic, servind pentru transm iterea efortului de ridicare şi
riparea căii;
— dispozitive de m ăsurare şi comandă a operaţiunilor de
ridicarea liniei la nivel, atît în sens longitudinal, cît şi trans­
versal;
— dispozitive de m ăsurare şi comandă pentru corecţiile
direcţiei căii;
— dispozitive de înregistrare a diagram elor de lucru.
4.2. Principiul de funcţionare al mecanismelor de buraj.
B urajul traverselor se execută cu două mecanisme de bu-
rare independente, fiecare avînd cîte 4 perechi de ciocane (res­
pectiv 8 perechi de ciocane în cazul m aşinilor de tipul BMNRI
— care burează sim ultan două traverse), dispuse faţă în faţă,

12
tiv o parte şi de alta a şinei. Ciocanele exercită asupra balas­
tului o acţiune concomitentă de vibrare şi comprimare. Adîn-
dm ea de pătrundere, a ciocanelor în balast, m ărim ea deschi­
de rii şi a închiderii ciocanelor, precum şi durata şi valoarea for­
ţei de comprimare a balastului se reglează, în raport cu condi­
ţiile de lucru.
4.3. Principiul de funcţionare al echipamentului de ridi­
care la nivel.
N ivelarea liniei se realizează prin ridicarea celor două fire
ale căii la o cotă determ inată de o dreaptă, care uneşte două
puncte înalte de pe unul din firele căii, luat ca fir de referinţă
(fir director, fig. II.1). Ridicarea la nivel a celor două fire se
face concomitent de două dispozitive de comandă diferite.
4.3.1. Realizarea nivelului longitudinal.
P entru a defini în fiecare punct înălţim ea de ridicare ne­
cesară este utilizată o „bază relativă de referinţă" (fig. II.2),
reprezentată prin dreapta AC, care coincide cu firul director.
Această dreaptă este m aterializată prin două construcţii tubu-
lare S (braţul stabilizatorului) şi T (axul longitudinal de tran ­
sm itere al mişcării de la pendul), articulate în punctul B, în
dreptul cleştilor de ridicare a căii.
B raţul stabilizatorului se sprijină pe un cărucior, care în
tim pul lucrului se găseşte pe calea care urm ează să fie ridicată
la nivel; axul longitudinal T se reazemă în partea sa din spate,
prin interm ediul a doi cilindrii hidraulici, pe calea care a fost
ridicată anterior la nivel.
Nivelarea se realizează prin aducerea punctului B pe deapta
AC operaţie care se realizează în mod automat. F aţă de di­
m ensiunile elem entelor constitutive ale sistemului de comandă,
prin nivelarea autom ată se realizează reducerea erorilor de ni­
vel la V4 din valoarea iniţială.
Maşinile de burat, nivelat şi ripat linia tip BMNRI—80 şi
BNRI—85 sînt prevăzute cu o bază relativă alungită de refe­
rin ţă (fig. II.3 ), care asigură, în regim de lucru automat, redu­
cerea erorilor de nivel la 1/11 din valoarea iniţială.
în cazul cînd linia pe care se lucrează prezintă denivelări
mari, pentru reducerea cărora corecţia pe care o realizează
m aşina în regim autom at nu este suficientă, m ărim ea ridicării
liniei se comandă de către picherul operator de la distanţă, de
la un post de vizare. Lucrul prin vizare nu scoate din funcţiune
sistemul de comandă autom ată a maşinii.

13
Fig. ii. 1 PRINCIPIUL
DE BAZA AL NIVELĂRII
LONGITUDIN/

O 1

AC--15m

iu\ ţ
vvRvv\wvvvrv
 4.3.2. Realizarea nivelului transversal.
P entru ridicarea la nivelul prevăzut a celui de al doilea fir
al căii, maşina de burat este echipată cu un pendul hidraulic,
I’ (fig. II.2) care realizează o bază de referinţă absolută, per­
pendiculară pe dreapta AC (firul director). Funcţionarea pen­
dulului este conjugată cu aceea a unor servomecanisme hidrau­
lice cu care se comandă poziţia supapelor de nivelment.
Sistemul este astfel conceput îneît în aliniam ente pendulul
comandă în mod autom at aducerea la acelaşi nivel a ambelor
fire ale căii.
P en tru realizarea unei supraînălţări de o valoare dată, pen­
dulul dispune de un sistem de comandă cu ajutorul căruia se
modifică poziţia relativă a distribuitoarelor hidraulice faţă de
verticala indicată de pendul şi prin aceasta se obţine o încli­
nare a bazei transversale de referinţă, respectiv ridicarea uneia
din sine la o înălţim e corespunzătoare acestei înclinări.
4.4. Principiul de funcţionare ale echipamentului de ripare.
P entru stabilirea m ărim ii ripajului, m aşina este prevăzută
cu un echipam ent de m ăsurare form at din patru palpatori, le­
gaţi între ei, printr-un sistem de coarde, care în timpul lucrului
sînt în contact cu unui din firele căii (fig. IL4). Trei din aceştia
servesc pentru definirea unei baze de referinţă, iar cel de al
patrulea palpator determ ină abaterea direcţiei căii în raport
cu baza de referinţă. Inform aţiile date de palpatorul de m ăsu­
rare sînt transform ate în mărim i electrice care după ce sînt
amplificate, comandă riparea căii în sensul şi cu m ărim ea ne­
cesară.
Reprezentarea schematică a modului de lucra a sistemului
de m ăsurare este arătată în fig. II.5. In principiu, acesta este
form at din două cadre mobile (1) şi (2) legate între ele prin
două fire de oţel încrucişate, prim ul se găseşte pe calea care
trebuie ripată, iar cel de al doilea pe calea care a fost ripată
anterior.
Palpatorii (A, C şi D) definesc un arc de cerc cu o rază
oarecare (baza de referinţă), iar palpatorul B, determ ină aba­
terea direcţiei căii faţă de baza de referinţă. Distanţa „a“ în
dreptul palpatorului B, între poziţia teoretică, determ inată de
palpatorii de referinţă, şi poziţia reală, indică m ărim ea ripa­
jului care trebuie efectuat în acel punct.
Ca şi în cazul nivelm entului, sistem ul autom at de comandă
a ripajului, acţionează în raport cu o bază relativă şi asigură

15
 ; Win,)»IM.I1II Iiw ' 1SS2Î « ' w- - -------r ~~ ' f i -----1------- ~ i i n i

FIG. u.3 SCHEMA MAŞINI DE BURAT

CU BAZA RELATIVA ALUNGI TA
num ai o corecţie a defectelor de direcţie a căii. R aportul de re­
ducere a acestora fiind de 9 : 1. Atunci cînd această dim inuare
a defectelor nu este suficientă, riparea poate fi comandată, fie
prin vizare (în aliniamente) fie prin efectuarea unei retrasări şi
stabilirea ripajului de efectuat în raport cu reperii de direcţie
ale căii (ripajul măsurat).
4.5. Dispozitivele de comandă şi de corecţie ale maşinei
pentru nivelare şi ripare.
P entru efectuarea comenzilor de ridicare la nivel şi ripare,
precum şi a celor de corecţie în raport cu condiţiile reale de
lucru, m aşina de burat dispune de urm ătoarele dispozitive de
comandă şi de lucru auxiliare.
4.5.1. Cutia de comandă Eo, situată pe partea frontală a
maşinii (fig. II.6) care serveşte în principal pentru:
— comanda ridicării liniei;
— alegerea regimului de lucru la ripaj (autom at sau co­
m andat de către operator);
— riparea căii prin comandă directă şi pentru efectuarea
unor subripaje progresive necesare racordării la punctele fixe
(poduri, pasaje etc.).
— rotirea maşinii pentru centrarea ei în curbe;
— aducerea în poziţia necesară a rolelor de ripare şi a
cleştilor de ridicarea căii.
4.5.2. Cutia de comandă EY (fig. II.7) situată pe căruciorul mo-
noex, cu ajutorul căreia se asigură:
—- aducerea corecţiilor necesare echipam entului de coman­
dă a ripării în regim de lucru autom at;
— dirijarea maşinii în cazul ripajului m ăsurat;
— decalarea liniei zero a maşinii atunci cînd este necesară
şi deplasarea laterală a căii, concomitent cu corectarea abate­
rilor de la poziţia corectă în plan.
4.5.3. Cutia de telecomandă EY 1 fig. (II.8) care este pur­
tată de picherul operator şi serveşte pentru dirijarea de la dis­
tanţă prin radio1 a maşinii pentru ridicarea la nivel, respectiv
corecţia direcţiei în aliniamente.
4.5.4. Postul mobil de vizare, constînd dintr-un aparat de ni­
vel, care se amplasează în cale prin interm ediul unui suport
de construcţie specială; vizînd de la acest post, m ira situată pe
cadrul palpator al maşinii se dirijează cu ajutorul cutiei de
telecomandă, corecţiile care trebuie efectuate pentru nivelul
longitudinal şi direcţia căii.

18
19
 FIG. H. 6 j
CUTIE DE COMANDA EC\
\
v9

£Q Z/ Rea Vv crcc* lozm

I
’ cr / n c// CO /O r u / u / |
t ^ u/° ?n o (f o r1‘
^c/tcof'or Suprcfinoi\_,.
tore
fO ! t \ '"-d >c.o f o r d c \£022?-rf/carco ra/r/or
fO '.-utr/pa rc -&<? nTvc'/ore
. i c ______
v ^ ’-^L.fri.csiccar.co ,
t O >‘2 cen ir a r c o m pim // <y h t s ? / a / u i
Ac' c o / o r c o />n/c/1
!>fO iQ z u p r g in a ft Or «
4 Zr fo ,o n I
r0 ! r■idi ro reo h ru lm __
^ f i ? 15 C o r n a n d a m o n u
J cf/i'ccfor
.. a-•r d- -a -r ivpg o- r /i t |
\ \ţjj_ _^Jro<Tr(~a rey/mu/tA
a/ c Ocru-
~r <pO’'c o u /o r n o fa
- f t p a r e cO m o n d o fa
rr> o n u a /

21
20
 F ly . C -7 -C u tio c/e c o m o n c fâ £ ) /

EJfhCloior EiS-lluminoreo indicatorului

E V S - Oorflon d o inc/ica/oru /ui L ^ //o
/
EyiO'hdtco
£ y/J ~D e c o Zorea lor d e cursor#
f/ntet Z&ro <7mos/wt O rÎD Q johji c/ş
ex£cufot~

Q) La
rnoşin/'/e c/ b
h u r o i tip
BVR.J S S

£ y/£ *!nc//cotor cfe ripy

Fig.n 8 CUTIA DE TELECOMANDA
C r V J <TO r n a n c / o £ " o r n a n c t [q
i— ' • ' Cloxon n iv e t o r / / r /p o r //
f y /04_____ j ţ * 05 ' ,o^

WH

?)Lo mo^ini/e de bora / Hf>/

6/s//?t. 80

I C /O S f y /0 5 Com onc/o n / \ e t O r /i

P I/
tti . f y t 0 3 Co m o na’o r/p o r /f
® k'

~ £ y to^t c /q jt o o

b)Lo m o tr n i/e d e buro / lip b N^ A 85

23
 PARTEA A III-A

5. Efectuarea şi notarea m ăsurătorilor în vederea lucrului

cu maşina.

5.1. însemnări pe cale (generalităţi):

însem nările ce se fac pe cale se referă la:
— nivelul transversal,
— nivelul longitudinal,
— defectele de direcţie,
— corecţiile maşinei în curbele de racordare,
—• obstacolele şi joantele.
5.2. însemnarea nivelului transversal.
Nivelul transversal al căii se notează în m ărim i din jum ă­
tate în jum ătate de m ilim etru:
— în aliniam ent num ai pe prim a şi ultim a traversă, unde
■nivelul transversal este zero;
— în curba propriu-zisă pe prim a şi ultim a traversă, unde
supraînălţarea este completă (RC şi CR) ca şi la fiecare 40 m
aproximativ, atît timp cît supraînălţarea este constantă;
— pe ram pa supraînălţării din 2 în 2 traverse folosind
tablourile de creşterea supraînălţării care urmează:

Exemplu de notare:
(în cazul refacţiilor nivelul
transversal este notat pe inima
şinei):
sen su l d e m c r5 ol
m osm e/

5.3. Profilul în lung.

Profilul în lung este determ inat în funcţie de:
— reperii de nivel în cazul refacţiilor;
— punctele înalte ale căii în cazul întreţinerii curente; sau
— direct de către stabilizatorul maşinei în cadrul buraj u-
lui general (la rînd).
5.5.1. Mărimea ridicării căii:

24
 a) în tre 10 pînă la 30 mm atunci cînd profilul în lung al
căii este stabilit direct de către stabilizatorul maşinei
(fără utilizarea lunetei de nivelment);
b) 10 mm minimum. în cazul cînd profilul în lung trebuie
să fie restabilit în raport cu reperii de nivel sau prin
raport cu punctele înalte ale căii (cu utilizarea lunetei,
de nivelm ent; punctele înalte şi colete reperilor se ri­
dică cu minimum 10 mm).
5.4. Utilizarea nivelei (lucru cu vizare).
5.4.1. Stabilirea punctelor înalte.
însem nările privind profilul în lung al căii sînt necesare
pentru punerea în staţie a nivelei.
Punctele înalte ale căii sînt determinate, ţinînd seama de
una din urm ătoarele consideraţiuni:
— reperii de nivel al axei căii, atunci cînd profilul în lung
trebuie restabilit;
— punctele înalte ale căii — în cazul reparaţiei periodice
sau burajului general — dacă profilul în lung prezintă neregu-
larităţi num eroase şi im portante.
în cazul cînd ridicarea depăşeşte 60 mm se vor fixa puncte
înalte interm ediare.
Atunci cînd în profilul în lung apar diferenţe de nivel mai
mari decît 50 mm, se va lucra obligatoriu prin vizare.
în acest caz se adoptă valorile urm ătoare:
D istanţa norm ală între punctele înalte de la 40 la 100 m.
înălţim ea de ridicare a punctelor înalte = + 1 0 mm.
Punctele înalte sînt căutate pe un singur fir al căii denu­
m it fir director, acestea fiind:
— în aliniam ent firul care se ridică cel mai puţin (firul
cel mai înalt).
— în curbe firul interior.
5.4.2. însem narea punctelor înalte.
Puncte înalte se determ ină folosind nivela sau crucile de
nivel.
Punctele înalte se înscriu pe capul traverselor de partea
firului director, în dreptul reperilor de nivel sau al punctelor
înalte ale căii.
în cazul refacţiilor de linii, punctele înalte se însemnează
pe inima şinei firului director, înspre interiorul căii.

25
 Valorile de ridicare se înscriu în m ilim etri
In aliniament în curbe

* ——. I r>ia ro/ n

.._joliniom PI
7 ^ i ». TÎ^Flfe ~~ Th t /o c u rb o

91 — Ti ^
, 7
f/f dircc-fof|
rtn/Ot | i ' ° rnnr'
runc/ -n o /t

■R=0a
fo director

în aliniam ente în cazul schim bării firului director trebuie

să se înscrie punctul înalt pe fiecare cap de traversă în dreptul
acestei schim bări şi să se indice direcţia firului director. In
cazul refacţiilor însem nările se fac pe inim a şinei.

5.4.3. P.I. (punct înalt) la începutul sau la sfîrşitul ram pe­

lor supraînălţării.
Profilul în lung al căii se va stabili pe firul interior al căii.
P entru a se obţine un profil în lung rezultat pe ram pele
supraînălţării este necesar să se stabilească cota căii la înce­
putul şi sfîrşitul rampei. Aceste puncte se însemnează pe cape­
tele traverselor, pe partea firului interior (în cazul refacţiilor
pe inim a şinei) prin literele AR şi RC respectiv CR şi RA.
Trebuie fixat totdeauna un punct bun înalt în dreptul
punctelor AR şi RC. Dacă nu există un punct înalt, trebuie să
se creeze un nou punct înalt, procedînd după cum urmează:
— se instalează două cruci de nivel cu calaje în dreptul
celor două puncte bune înalte — vecine punctelor AR sau RC
— în aliniam ent sau curba propriuzisă:
— se aşează a 3-a cruce de nivel în dreptul punctului AR

26
 ^ p r o fil m /u n g
<1*/
l u n ^ / r n e o* l u n c j i r m e o c u rb e */ t'n /onq, f nn <*Oj
C u r b < ~ i c/c a rc d e ^(=y-c n c/rO <~ i d A
8 racn rr/o r f
I g f l :□
1

sau RC şi se ridică, pînă aproape pe linia de vizare a

celorlalte două cruci de nivel;
— se m ăsoară m ărim ea de ridicare în dreptul celei de a
3-a cruci de nivel, ceea ce dă cota punctului bun înalt
în dreptul lui AR sau RC.

In o f r c p ! u l p u n c t u l u i Ăl? h m o c /c v / z a r e
^ im e c/c v /2 o r c _ _ _ _ _ o -39 crcjr<? ct e nt

M <a r . m n o
r?l Vl
I m Ct bu r a i o
p u r e f cs /o/
cot o
Tr>c^J/

Q_ f i o m p o ±>f. . / p r a î n o / H i -
!n c/r C p / u l p u n ctu lu i PC A r/

i-
o3 c ru c e d c

M onm<? o m o s t/
r o l o ■c o t o _ _
punctului îno/-
•fot |
m m p o b u p ro fiy L A h n i o m c n i s a u e g r b o p r o p r i u 2n o
î no I t ă m C fi*

27
 5.5 Puncte înalte în recordările de declivitate se disting
d.ouă cazuri:
a) Profilul în lung trebuie să fie restabilit, ţinînd seama
de reperii de rînd ai axei căii. In acest caz un punct înalt,
trebuie să fie creat in dreptul punctelor de origine şi
mijloc a racordării declivităţilor şi a reperilor interm e­
diari de nivel.
OV = originea declivităţii — MV — punctul de mijloc
al racordării declivităţilor.
Punctele OV şi MV sînt însem nate pe capul traverselor
dedesubtul notaţiei PI (în cazul refacţiilor notarea se
face pe inima şinei).

Atunci cînd distanţa între doi reperi de nivel este mai

m are decît cea indicată în tabloul care urmează, trebuie
create unul sau trei puncte bune interm ediare.
b) Profilul în lung este stabilit prin raport cu punctele
înalte ale căii.
In acest caz:
— Dacă distanţa între două puncte înalte este mai m are
decît cea indicată în tabloul care urmează, trebuie create
unul sau trei PI interm ediare,
— Dacă distanţa între punctele înalte care încadrează punc­
tul OV este mai m are decît cea indicată în tabloul care
urmează, trebuie să se creeze un punct înalt interm e­
diar în dreptul punctului OV.
Distanţe maxim e între două puncte înalte (într-o racordare
de declivitate).

23
 R aza de D is ta n ta R aza de D is ta n ţa
ra c o rd a re m a x im ă î n t r e ra c o rd a re m a x im ă î n t r e
a d e c liv ită ţii p u n c te le în a lte a d e c liv ită ţii p u n c te le în a lte

2.080 9 10.000 20
3.000 11 12.000 22
4.000 12,50 14.000 24
5.000 14 16.000 25
6.000 15,50 18.000 27
7.000 17 20.000 28
8.000 18 25.000 32
0.000 19 30.000 38

Puncte înalte interm ediare în racordările de declivităţi.

Se procedează rupă cum urmează:

— se îm parte distanţa între cele două puncte înalte în
două sau p atru părţi egale pentru a stabili unul, respectiv trei
puncte interm ediare;

ttaer/ fij nou/ fi! m m/ f i

— se determ ină valoarea săgeţii în dreptul celor două

puncte înalte interm ediare cu ajutorul diagramei care urmează:
— se instalează două cruci de nivel pe calaje de m ărimea
necesară la punctele bune existente;
— se plasează cea de-a 3-a cruce de nivel la punctul bun
interm ediar şi se ridică pînă cînd ea este pe linia de vizare a
celorlalte două nivelete;
— se măsoară înălţim ea de ridicare a celei de-a 3-a cruci
de nivel;

29
Dislonlo l. InVe pundele înoile ‘m metri
 — se determină valoarea punctului înalt intermediar prin
adunarea valorii săgeţii la înălţimea de ridicat în cazul racor­
dărilor convexe şi prin scăderea valorii săgeţii la înălţimea de
ridicat în cazul racordărilor concave.
Valoarea Punctului înalt Intermediar
Racordarea concavă ridicarea celei de-a 3-a nivelete-
săgeata
Racordarea convexă ridicarea celei de-a 3-a nivelete-
săgeata

Racordare concavă.

Ikcordor* coneovo
cfe v/ta/'e tse/ce de /t/ve/

= P / /ofrrm gc/<<Tr
<«c«rdor* oorw*»o

Punctul înalt la originea racordării declivităţilor.

Atunci cînd un punct înalt nu se găseşte în dreptul punc­
tului OV, şi cînd distanţa între punctele înalte care încadrează
acest punct este mai mare dectt cea indicată în tabloul de la
pag. 18 trebuie să se creeze un PI intermediar în dreptul punc­
tului OV, procedînd după cum urmează:
— se instalează două cruci de nivel pe calaje de mărimea
necesară la Punctele înalte din vecinătatea punctului OV şi
situate în afara racordării de declivitate;
— se plasează cea de-a 3-a cruce de nivel în dreptul punc-

31
 tu lu i OV şi se ridică pînă cînd ea a ju n g e pe linia de vizare a
ceJor două cruci de nivel;
— se m ăsoară m ărim ea de indicare a celei de-a 3-a cruci
de nivel (nivelete), ceea ce da valoarea P unctului în a lt în drep­
tu l p u n ctu lu i OV. (Originea racordării declivităţilor).

A tu n ci cînd d ista n ţa la tre p u n c tu l -OV şi p rim u l P u n ct în a lt

în ra c o rd a re este m ai m are decît cea in d icată în tabloul de la
pag. 29 tre b u ie să se creeze P u n c te B une in term ed iare.

R a m p e provizorii:
O ra m p ă p ro v iz o rie tre b u ie să fie re a liz a tă la în tre ru p e ­
re a b u ra ju lu i în a in te a re lu ă rii circu laţiei. în c e p u tu l şi sfîrşitu l
ra m p e i n u tre b u ie să în calece o jo a n tă şi tre b u ie p e cît posibil
să se te rm in e în v e c in ă ta te a u n u i p u n c t în a lt,
în c lin a re a ra m p e i este d e 1 m m pe m e tru .
în c e p u tu l ra m p e i e s te în se m n a t cu sem n u l A pe ultim a
tra v e rs ă b u ra tă la cota d e fin itiv ă în d re a p ta ax ei căii în sen su l
d e m e rs a l m aşin ei.

32
 Reluarea burajului se începe la traversa cu semnul A-

5.6. însemnarea (notarea) defectelor de direcţie.

5.6.1. în cazul existenţei reperilor de ax.
a) în dreptul fiecărui reper.
Defectele de direcţie se însemană în dreptul fiecărui reper
în interiorul căii pe traverse, în dreapta semnului de mers al
maşinei.

Exemple:
Calea trebuie să fie ripată
cu 6 mm la dreapta.
Calea trebuie să fie ripată
cu 8 mm la stînga.
Calea este în ax.
b) între doi reperi.

Atunci cînd diferenţa defectelor dintre doi reperi vecini

este de 6 mm sau mai mult, trebuie însemnate defectele inter­
mediare rotunjite la milimetru. Aceste defecte se înseamnă din
4 în 4 traverse, astfel îneît diferenţa dintre două însemnări
succesive să fie cel puţin de 3 mm.
Primul exemplu :
Ripajele în dreptul reperilor nr. 17 şi 18, situaţi la distanţa
de 10 m unul de altul, sunt de 7 şi 16 mm şi au acelaş sens.
Este necesar a se însemna mărimea defectelor intermediare.

,1“

33
 Diferenţa dintre defectele din dreptul reperilor este de
16—7—9 mm. Pe tabloul „gradarea diferenţelor defectelor în­
tre doi reperi“ se urm ăreşte linia oblică corespunzătoare va­
lorii 9. Intersecţia acestei oblice cu liniile verticale corespun­
zătoare celei de-a 4-a, a 8-a şi a 12-a traverse înscrise în partea
de sus a tabloului, din valorile diferenţelor defectelor interm e­
diare, respectiv:
0 mm la cea de-a 4-a traversă ( d e f e c t= 7 + 0 = 7)
4 mm la cea de-a 8-a traversă (def e c t = 7 + 4 = l 1)
6 mm la cea de-a 12-a traversă (d e fec t= 7 + 6 = 1 3 ).
Diferenţa dintre cele două însem nări succesive trebuind să
fie cel puţin de 3 mm, singur defect interm ediar la cea de-a
8-a traversă este însemnat, respectiv = 11 mm.
Acest defect interm ediar este îndreptat către interiorul
curbei deoarece defectele în dreptul reperilor sînt de acelaş
sens şi către interiorul curbei.
Al doilea exemplu:
Ripajele în dreptul reperilor nr. 24 şi 25 situaţi la distanţă
de 10 m sînt de 3 mm în exteriorul curbei şi de 15 mm în in te ­
riorul curbei. Trebuie însem nate defectele interm ediare.

Diferenţa defectelor între reperi este de 1 5 + 3 = 1 8 mm.

Pe tabloul „G radarea diferenţelor defectelor între 2 reperi se
urm ăreşte linia oblică corespunzătoare valorii 18.
Intersecţia acestei oblice cu liniile verticale care cores­
pund celei de-a 4-a, a 8~a şi a 12-a traverse înscrise în partea
de sus a tabloului din valorile diferenţelor defectelor interm e­
diare respective.
4 mm la cea de-a 4-a traversă (defect — 4—-3=1 mm)
8 mm la cea de-a 8-a traversă (defect = 8—3 = 5 mm)
12 mm la cea de-a 12-a traversă (defect = 1 2 —3 = 9 mm).
Mărimea diferenţei dintre cele două însem nări consecutive
fiind de minim um 3 mm, defectele interm ediare sînt însem­
nate pe cea de-a 4-a, a 8-a şi a 12-a traversă.

34
 Reţieri (o distan t o
d e 'tO m . ’ 4

S-speri Io c m t . ^
de 2.0 tn.

35
 5.6.2. Corecţii în curbe de racordare.
Cînd maşina de b urat nu se găseşte în întregim e în alinia­
m ent sau pe o curbă circulară picherul trebuie să introducă o
corecţie în sistem ul de comandă autom ată a ripării.
Această corecţie se adaugă progresiv la m ărim ea ripajului
pe lungime de 18 m din m om entul cînd biselul trece de pe o
porţiune a liniei cu săgeata constantă pe una cu săgeata va­
riabilă (din aliniam ent în curba de racordare, din curba pro-
priu-zisă în curba de racordare etc.) şi se scade progresiv pe
lungime de 18 m din mom entul în care biselul trece în curba
propriu-zisă sau în aliniament. Valorile corecţiilor se iau din
diagrama (D. 1) în funcţie de raza curbei şi lungimea curbei de
racordare. Exem plu: pentru curba circulară cu R = 600 m şi
lungimea curbei de racordare L = 70 valoarea corecţiei este de
9 mm. Sensul corecţiei este cei din exemplele care urmează.
Corecţia se adaugă la defectele de ripare pe lungim ea ra­
cordării.
Sensul corecţiei:
Corecţia se adaugă în sensul m ersului maşinei BNRI.
— La exteriorul curbei de racordare atunci cînd săgeţile
cresc (cînd m aşina intră în curbă).
— La interiorul curbei de racordare atunci cînd săgeţile
descresc (cînd m aşina iese din curbă).
Introducerea sau scroaterea progresivă a corecţiei se face
din 4 în 4 traverse conform tabelelor anexate.
Exemple de felul cum se adaugă şi se scoate corecţia:
Sensul corecţiei:
a) Intrarea în curbă (curba cu racordare).

StH%06 «fRS
A L MA
emerit m
AxJNlAt^CNT tM IT rn
hV

36
 D i o jr o m o C o b o c o ) B U S /- 3 0 - 8 5 , B H N C : 3 5 - â o p e n i r u d e i e r m ! -
n o re o m G r ir r jii C o r e c ţ ie i în f u r i c//e* - ro z a c u rb e i
3/ L » /u n ş im G a c u r b e i a'e r a c o r d a r e S e O i/ e y/t» r e z u f f d u f
e oe /tn iif e în c /in a /e .
e x e m p lu : R = 6 oq m. t =. 7 » m. Y - .3 m m .
•Şooo^

« 2o

37
 Tab/ou cu /'n/roc/ueerea c o re c ţie i

V A L O A R E A C O R E C Ţ IE I M14 18 20 n 24 3o:
TRAVECSE

■* 32 CI 10 14 18 20 30

•28 C n 3 .5 13 16 20 28)30 ,

D 2 !"> !4 10 12 12 14 16

+ 20 Pî p ti 2. 10 10 12114 20
j
I
+ 1'6 _l io ho teks!

+ 12 8 1'Z iZ|l4

+8 6 4g |io

+ 4 □ I 4 6 |6 ,
! I
! |
q r /c d 414

- A 2. 2
.} l
i
1 !i

izjpqj—j\z
ssrvs ci o
b 6URI

38
 T ablou c u s c o a l e r e a c a re c iie i

iro verse

+ 12 d
“

+2.8 Z)

+24 1 1

+ 20 d

3 3 10 \î \i

+■12 C 10 10 1414 16

+ s cz \m \ 20

+4 F fi ; 20 i m

OR/!C r f £ i.4 22 ?ÂH

4 d 7 10 1417 ii Tj: :6

8 q n j D 16 2412625
SSfl? de mere Io &NRI
j V a lo a r e a cocecile! 2 3 JO IZ14 16 18 Î0 11 -Î6I23SD

39
 e) Succesiunea a două curbe de sens contrar cu racordări
fără aliniam ent interm ediar (de la raza m are la raza
mică)

N o tă : — C o recţiile se sta b ile sc s e p a ra t p e n tru fie c a re c u rb ă în fu n c ţie

d e r a z a cu rb ei şi lu n g im e a cu rb ei d e ra c o rd a re , tre c e re a d e la
m ă rim e a u n e i c orecţii la m ă rim e a c eleilalte c orecţii s e fa ce
p ro g resiv p e lu n g im e a d e 18 m d e în d a tă ce b ise lu l a a tin s
p u n c tu l d e in fle x iu n e.

f) Succesiunea a două curbe fără racordări în tre ele.

N o tă : — Se sta b ile şte d in T ab lo u l T .l. m ă rim e a co recţiei co resp u n z ă ­
to a re fiec ăre i curbe. In cazul c u rb e lo r d e a celaş se n s se aplică
o co recţie e g a lă cu d ife re n ţa d in tr e m ă rim ile celo r d o u ă co­
re cţii, ia r în cazul c u rb e lo r de se n s d if e rit se a p lic ă o corecţie
e g ală cu su m a lor.

40
 b) Ieşirea din curbă (curba cu racordare).

c) Racordare a două curbe de acelaş sens fără aliniam ent

în tre ele (de la raza m are la raza mică).

d) Racordare a două curbe, de acelaş sens, fără aliniament

intermediar (de la raza mică la raza mare).

mm
tS K tC T iA s p h c î n r ă m a i ,

1.UNSPKA Haqowuk* H jC ( S K t t K l i M i c i )

N o tă : — î n cazul ra c o rd ă rii a d o u ă c u rb e d e a celaş se n s f ă ră a lin ia m e n t

în tr e ele, se sta b ile şte d in d ia g ra m a D.2. ra z a e c h iv a le n tă celor
d o u ă c u rb e; d e e x em p lu p e n tru R = 1000 m şi r=5O 0 m, ra z a
e c h iv a le n tă e ste d e 1000 m. C unoscând lu n g im e a ra c o rd ă rii şi
ra z a e c h iv a le n tă se sta b ile şte d in d ia g ra m a D .l. m ă rim e a co­
recţiei, c a re se in tro d u c e şi s e sco ate co n fo rm sc h e m e lo r p re ­
z en tate.

41
 T.l.

Tablou cu m ărim ea corecţiei din m etru în m etru — în funcţie

de rază care se aplică în cazul curbelor fără racordări

42
 g) In cazul ca nu se cunosc razele curbelor care se succed
se masoara două săgeţi consecutive la coarda de 20 m
şi m funcţie de diferenţa dintre cele două săgeţi se ob­
ţine manmea corecţiei din tabloul de mai jos, care se
introduce progresiv pe lungime de 18 m .

. S ă g e a ta - f 2 . 5A m m , Y . HS F f ,
3 6 mtn
C o r e c ţ i e = Vraa* .21 2 1

C o r e c ţii C o r e c ţii C o r e c ţii

n:Vu
f2 — f l Y m ax f2 — fl Y m ax f2— f l Y m ax f2 — fl Y m ax £2— f l Y m ax
2 1 17— 18 10 32— 33 19 48— 49 28 63— 64 37
3— 4 2 19 11 34
V ». 20 50 29 65— 66 38
5— 6 3 20— 21 12 35— 36 21 51— 52 30 67 39
7 4 22 — 23 13 37 — 38 22 53— 54 31 68— 69 40
8— 9 D 24 14 39— 40 23 55 32 70— 71 41
10— 11 6 25— 26 15 41— 42 24 56— 57 33 72— 73 42
12 7 27— 28 16 43 25 58— 59 34 74 43
13— 14 8 ae 17 44— 45 26 60— 61 35 75— 76 44
15— 16 9 30— 31 18 46—47 27 62 36 77— 78 45

P n i ; ^ 0 t a r e a -'C Orecţiei Şi ad ă u Sa re a d efectelo r de d irecţie

C orecţiile se în seam n ă p e tra v e rse în in te rio ru l căii în
p a rte a stin g ă a sen su lu i d e m ers a m aşinei.

43
 Valorile corecţiei şi aceea a defectului de direcţie se însu­
mează algebric, după sensul lor, iar rezultatul se înseamnă pe
traversă în partea stîngă, în interiorul căii.
In curbele de racordare este necesar să se aibă însemnă­
rile corecţiei şi a defectului- de direcţie pe aceleaşi traverse,
respectiv la fiecare a 4-a traversă.

mers o//7oa3/s>*i
3/sx?/

Vîrful triunghiului indică sensul rezultatului.

Atunci cînd două curbe au punctele R.A. şi A.R. apropiate
sau comune, atunci sînt două însemnări a corecţiei. A doua
corecţie este însemnată la dreapta primei. Rezultatul este ob­
ţinut prin:
— adunare, dacă cele două corecţii au acelaş sens;
— scădere, dacă cele două corecţii sînt de sensuri opuse.

of esfe

44
 Atunci cînd distanţa între punctele TI şi TE ale unor curbe
cu raze diferite este mai mică decît 18 m, rezultatul se obţine
luînd în consideraţie cea mai mică dintre cele două corecţii.
TI — tangenta de intrare, TE = tangenta de ieşire.
Exemplu:

Atunci cînd ramîne constantă, ea se înseamnă numai pe

prima tarversă în felul următor:

v5<?/>S
/57e<\5 oP
3 m&/

5.7. Stabilirea defectelor de direcţie în aliniamente pe dis­

tanţele fără reperi, cu ajutorul lunetei şi rigletei orizontale; se
aleg punctele situate la distanţa de 100—150 m considerate
practic cu defect de ripaj zero, care urmează a deveni situaţii
pentru plasarea lunetei, respectiv a rigletei. Primul punct pe
care urmează a se plasa luneta se ia pe porţiunea pa care a

45
lucrat maşina şi a corectat defectele de direcţie. Rigleta orizon­
tală se aşează cu faţa spre lunetă pe punctul cu defect de di­
recţie zero cel mai apropiat de lunetă. După reglarea rigletei
orizontale la zero şi a lunetei, se înseamnă pe traversele din
dreptul lor că defectul de ripare este zero.
Se deplasează apoi rigleta spre lunetă din 4 în 4 traverse
şi se deplasează cursorul de pe rigletă pînă ce acul cursorului
se suprapune peste firul vertical al lunetei.
Valoarea defectului de ripare se citeşte pe rigletă şi este
egal cu distanţa dintre zero a rigletei şi arcul cursorului, iar
sensul ripării este acelaş cu cel de deplasare al cursorului.
După stabilirea defectelor de direcţie dintre primele două
puncte se mută luneta în punctul de defect zero unde a fost
plasată la început rigleta orizontală, iar rigleta orizontală în
punctul de defect zero apropiat.
5.8. Obstacole şi joante.
De regulă lucrările cu maşina trebuiesc făcute la rînd, fără
întreruperi şi racordări evitîndu-se deci burarea manuală a unor
traverse izolate, aceasta fiind în detrimentul calităţii lucrărilor
ca atare pe liniile echipate cu instalaţii ECT la executarea lu­
crărilor cu maşina va asista în permanenţă un meseriaş stabilit
de organele ECT, care va avea în sarcină demontarea (respec­
tiv remontare) instalaţiilor ce împiedică executai’ea burajului
mecanic (inductoare de cale, legături electrice care pot fi lovite
de ciocanele de burat etc.).
Obstacolele care împiedică burajul şi ripajul mecanic şi
care nu au putut fi îndepărtate (demontate) sînt însemnate
printr-un semn 0, precedat de 4 semne pe traverse, în interio­
rul căii în dreapta sensului de mers al maşinei. Traversa care
precede obstacolul este însemnată cu semnul

40
 Traversele care nu pot fi lucrate mecanic trebuie să fie
lucrate manual, imediat după trecerea maşinei BNRI.
Aceste traverse sînt însemnate prin semnele 0, în interiorul
căii, în direcţia sensului de mers al maşinei BNRI. Traversa
care precede pe aceea care nu trebuie burată este însemnată
cu semnul

__
- - ..... - -J □ _ ______
$ € / ? S P'e
u »
O// « CV Sem n
oac
C os? p / '» c/ | /rr> c c 'O -n / C
io

HI

5.9. Semnalizarea joantelor.

Apropierea unei joante este însem nată prin semnul pe a
doua traversă dinaintea traverselor de la joanta în interiorul
căii, pe dreapta, în sensul de mers ai maşinei.

L J —. t ,

■7 2 *

47
 PARTEA A IV-A
E x e c u ta re a lu c ră rilo r eu m aşin ile de b u ra t, n iv e la t şi r ip a t lin ia

6. Efectuarea barajului.
Ciclul de lucru pentru burajul unei traverse cuprinde ur­
m ătoarele faze:
— coborîrea m ecanismelor de b urat şi pătrunderea cioca­
nelor în balast;
— închiderea ciocanelor (burajul propriu-zis), în tim pul
căreia are loc vibrarea şi îndesarea balastului sub talpa tra ­
verselor;
— desfacerea ciocanelor şi ridicarea m ecanismelor de
burat;
— deplasarea maşinii la traversa urm ătoare.
6.1. Numărul de coborîri, respectiv de strîngeri ale cioca­
nelor de burat cu care trebuie bu rată linia, depind de m ărim ea
ridicării căii pen tru rectificarea nivelului, precum şi de gra-
nulom etria balastului.
în condiţii obişnuite de lucru, pentru un balast norm al cu
granulaţie de 25—60 mm este indicat să se lucreze astfel:
— la ridicarea căii, pînă la 25 mm în dreptul punctelor
înalte cu o singură coborîre şi strîngere ale ciocanelor;
— la ridicarea în tre 25—50 mm, cu două coborîri şi strîn­
geri ale ciocanelor;
— la ridicări mai m ari de 50 mm, se vor face trei cobo­
rîri şi strîngeri ale ciocanelor.
Efectuarea burajului cu o ridicare a căii m ai m are dei 70
m m trebuie evitată, deoarece cantitatea de balast care poate
fi introdusă sub traverse, este insuficientă pentru o um plere
completă a golului form at prin ridicarea căii, respectiv pentru
form area unui reazem suficient de compact sub traversă.
Traversele de la joante trebuie burate cu un num ăr dublu
de coborîri şi strîngeri, decît traversele din cîmpul panoului.
Întrucît din cauza ecliselor, n u se poate apuca cu cleştii
şi ridica linia la nivel, atunci cînd ciocanele sînt în dreptul

48
traversei alăturate joantei. burarea joantei se va face după cum
urmează: după ce a fost burată penultim a traversă, înaintea
joantei, se trece peste traversa urm ătoare şi se burează joarfta
(calea fiind ridicată de cleştii care au depăşit eclisele), după
care m aşina revine la traversa dinaintea joantei pe care o bu­
rează fără să mai ridice linia (poziţia ei este determ inată de
traversele alăturate care au fost burate anterior).
In cazul m aşinilor cu mecanisme duble la apropierea joan­
tei se va căuta ca ciocanele de mijloc să bureze al treilea inter­
val dinaintea joantei, şi apoi cel alăturat joantei; dar dacă în
apropierea unei joante num ărul de traverse simple rămase de
burat este un num ăr cu soţ, ciocanele de mijloc (centrale) se
introduc în intervalul penultim, după care trec în intervalul
anterior şi se lucrează fără ciocanele din spate. Apoi se intro­
duc în intervalul din faţă traverselor joantive pe care le bu­
rează cu ciocanele din fată.
6.2. La presiunea m axim ă a uleiului de 140 at din circui­
tul de strîngere a ciocanelor, fiecare ciocan dezvoltă o forţă
de apăsare asupra balastului de 900 kgf, aceasta scade la valoa­
rea de cca 500 kgf/cm pentru poziţia I-a a ventilului de re­
glare. In poziţia a 2-a mijlocia, forţa dezvoltată este de cca 750
kgf, care este optimă pentru burajul unui balast cu granulaţia
de 40—70 mm.
In cazul cînd se efectuează burajul în cadrul întreţinerii
curente a liniilor, este indicat să se lucreze cu presiuni de strîn­
gere mai ridicate; stabilirea presiunii de lucru optim e trebuie
însă determ inată pentru fiecare lucrare în parte pe baza de
observaţii asupra modului în care se comportă calea burată
anterior.
6.3. Mărimea deschiderii şi închiderii ciocanelor.
Mărimea deschiderii şi închiderii ciocanelor influenţează
în mod direct gradul de comportare şi omogenitate a reazeme­
lor de balast form ate sub talpa traverselor.
In poziţia desfăcută, deschiderea ciocanelor depinde de
felul lucrării şi al traverselor şi anum e:
— la burajul efectuat în cadrul întreţinerii, cînd ridicarea
căii este mai mică, distanţa dintre tacheţii ciocanelor trebuie
să fie de 500—520 mm;
— la burajul din cadrul reparaţiilor capitale de linie, cînd
ridicările sînt în general mari, distanţa optimă dintre tacheţii
ciocanelor este de 530—560 mm;

49
50
 ■
— la traversele dublu de la joante, distanţa dintre tacheţi
va fi de 760—770 mm.
Valorile pentru lim ita maxim ă indicată mai sus nu trebuie
în nici un caz să fie depăşite deoarece în cazul unei deschideri
mai mari, în mom entul introducerii în balast, ciocane
riorizează reazemul traversei burate anterior.
în poziţie închisă, între tacheţii ciocanelor de bur
ţele verticale ale traverselor trebuie să răm înă un joc 1
mm atît în cazul traverselor simple, cît şi în cazul t a
duble de la joante.
Toate ciocanele trebuie să efectueze aceeaşi cursă <
dere, respectiv deschidere, abaterea maximă admisă fiind de
5 mm.
Reglarea m ărim ii închiderii, şi respectiv a deschiderii cio­
canelor de bu rat se face cu ajutorul lim itatoarelor de cursă
ES 8, ET 8, ES 9, ET 9 m ontati pe mecanismele de burat (fig.
IV. 1).
Poziţionarea acestora trebuie făcută cu arborele cu excen­
trice pentru producerea vibraţiilor, oprit şi adus, prin rotire
cu mîna, în poziţia în care tacheţii au ajuns la distanţa minimă
unul faţă de celălalt.
Efectuarea lucrului cu curse inegale de închidere ale cio­
canelor, are ca rezultat un buraj neuniform, care va produce
în scurt tim p tasarea inegală a reazemelor form ate sub talpa
traverselor.
6.4. Adîncimea de coborîre a ciocanelor în balast trebuie
să fie stabilită în raport cu înălţim ea traverselor şi anum e în
poziţia închisă, faţă superioară a tacheţilor ciocanelor trebuie
să se găsească la 10 mm sub faţa inferioară a traverselor.
Intrucît înălţim ea traverselor de lemn diferă de aceea a
traverselor din beton, reglajul se va face pentru ambele cazuri
şi anume: profunzimea l-a va corespunde pentru traversele
de lemn, iar profunzimea a Il-a pentru traversele din beton.
Reglajul trebuie făcut separat pentru fiecare mecanism de
barat, eu ciocanele strînse, fără să vibreze, după ce în prea­
labil a fost îndepărtat balastul -de lîngă feţele laterale ale tra ­
versei.
La fiecare schimbare de suprastructură, care are ca rezultat
modificarea înălţim ii de la inferioară a traversei pînă la faţa
de rulare a şinei, trebuie făcută din nou reglarea adîncimii de
t-oborîre a ciocanelor de burat.

51
 6.5. Forma şi mărimea tacheţilor ciocanelor.
A tît forma cît şi m ărim ea tacheţilor ciocanelor influen­
ţează calitatea burajului. De aceea cînd se constată micşorarea
suprafeţei active a tacheţilor ca urm are uzurii cu mai m ult de
10— 15 mm pe latura sau 15—20 mm la colţuri (fig. IV. 2) este
necesară reeondiţionarea lor prin încărcare cu sudură sau în­
locuirea completă a ciocanelor.

7. Ridicarea liniei Ia nivel.

7.1. Lucrări pregătioare şi de reglare.
7.1.1. Lucrări pregătitoare pentru punerea maşinii în po­
ziţie de lucru:
— alim entarea cu curent a circuitelor electrice pentru ni­
velare şi punerea în funcţiune a instalaţiei hidraulice şi pneu­
matice;
— coborîrea pe linie a cadrului cleştilor;
— stabilirea gradului de încărcare a biselului; încărcare
mijlocie pentru ridicarea căii cu 10 . . . 15 mm în dreptul punc­
telor înalte, încărcare puternică pentru ridicări mai m ari la
m aşinile tip BNRI—85 se comandă cu ajutorul butonului E022.
respectiv prin rotirea pîrghiei de acţionare a distribuitorului
m anual situat în faţa cadrului cleştilor, la celelalte tipuri mai
vechi);
— aşezarea pe cale a cărucioarelor care formează sistemul
de m ăsurare al maşinii;
— aşezarea pe cale a pendulului; se va avea grijă ca în
prealabil să se afişeze pe indicatorul de supraînălţare E022 (şi
respectiv pe cel de control de pe pendul) supraînălţarea reală
a căii din dreptul pendului;
— rotirea selectorului pendulului în direcţia firului di­
rector; la m aşinile de b u rat fără baza alungită, se aşează şi vîr-
ful stabilizatorului pe suportul căruciorului de palpare din
partea firului director.
7.1.2. Instalarea în cale a postului de comandă prin vizare:
— instalarea postului de vizare, pe cale, în dreptul punc­
telor înalte, în aşa fel îneît aparatul de nivel să se găsească
deasupra firului director;
■— reglarea verticalităţii suportului aparatului de nivel;
— ridicarea axului de vizare a nivelei la cota corespunză­
toare înălţim ii cu care urm ează să fie ridicată linia în punctul

52
respectiv (gradaţia zero a tijei suport se găseşte la aceeaşi înăl­
ţim e faţă de suprafaţa de rulare a şinei ca şi linia zero a mirei
de pe cadrul de ridicarea al maşinii).
7.2. Verificarea funcţionării corecte a echipam entului de
rectificare a nivelului transversal:
— se măsoară cu tiparul de m ăsurat calea nivelul trans­
versal al celor două şine în dreptul cleştilor de ridicare şi se
afişează valoarea m ăsurată pe indicatorul de supraînălţare
E020; se verifică dacă afişarea indicatorului de supraînălţare
(de control) de pe pendul, corespunde cu aceea de pe pendul,
corespunde cu aceea de pe cutia EO;
— se aduce stabilizatorul în poziţia sa cea mai de jos, ac-
ţionînd butonul E O ll pînă cînd m otorul electric de antrenarea
acestuia se opreşte singur;
— se comandă agăţarea cleştilor pentru nivelare, şi se ac­
ţionează butonul E O ll pentru a ridica linia cu cc 5 mm;
— se controlează cu ajutorul tiparului, aşezat în dreptul
cleştilor de ridicare, dacă nivelul celor două şine este identic
cu cel dinaintea ridicării; în cazul unei diferenţe, se acţio­
nează asupra supapelor de nivelare pînă cînd cele două şine
se vor găsi la nivelul afişat pe indicatorul de supraînălţare;
— prin acţionarea repetată a pedalei de nivelare, se co­
mandă de mai m ulte ori ridicarea şi coborîrea căii şi se veri­
fică dacă nivelul reglat este stabil, după care se blochează şu­
ruburile de reglaj ale supapelor de nivelare;
— se aduce din nou stabilizatorul în poziţia cea mai de
jos (pînă la oprirea de la sine a m otorului de acţionare).
7.3. Ridicarea liniei la nivel, comandată prin vizare.
7.3.1. Rectificarea nivelului longitudinal:
— se aduce m aşina în punctul de începere a lucrării;
— se m ăsoară supraînălţarea din dreptul cleştilor cu tipa­
rul de m ăsurat şi se afişează pe indicatorul de E020;
-—• se controlează concordanţa dintre acesta şi indicatorul
de control de pe pendul;
— se comandă agăţarea cleştilor de ridicare a căii;
— prin acţionarea butonului E O ll, se comandă ridicarea
liniei cu 1 . . . 2 mm; se verifică dacă ambele fire au fost ridi­
cate de pe patul de balast;
— se vizează cu aparatul de nivelare linia zero de pe m ira
de nivelare a maşinii şi se comandă începerea lucrării propriu-
zise, cu maşina;

53
 — se urm ăreşte de către operatorul instalat la postul de
vizare, modul în care se execută ridicarea la nivel a firului
director; corecţiile necesare se comandă prin acţionarea butoa­
nelor corespunzătoare de pe cutia de telecomandă EY.l.
P entru realizarea unei nivelări de bună calitate este ne­
cesar ca:
— comenzile pentru corecţii să fie date num ai după te r­
m inarea completă a unui ciclu de lucru, respectiv în m omentul
deplasării maşinii la traversa urm ătoare;
— comenzile pentru corecţii să fie cît mai scurte şi să fie
repartizate pe un num ăr m are de traverse;
— înainte de emiterea unei comenzi de corecţie, să se
constate m ărim ea ridicării căii la cel puţin la 2 traverse con­
secutive ;
— să nu se intervină cu o corecţie atîta timp cît abaterea
reperului de pe m ira sie nivelare, faţă de linia de vizare nu
depăşeşte + 2 mm.
Gînd maşina s-a apropiat la cca 2 m pe postul de vizare,
acesta se m ută de pe alt punct înalt. P entru reglarea din nou
a liniei de vizare se procedează în felul urm ător:
— aparatul de nivel se fixează la cota corespunzătoare
ridicării care trebuie dată căii în acest nou punct de vizare;
— cu m aşina oprită deasupra ultim ii traverse burate, se
comandă prinderea creştilor de ridicare (ridicarea căii):
— se stabileşte linia de vizare;
— se comandă continuarea lucrului.
In cazul în care pe urm ătorii 10 . . . 15 m firul director nu
are denivelări mai m ari de 10 mm, m aşina poate să continue
lucrul în tim pul m utării postului de vizare, oprirea ei fiind
nesecară num ai pentru reglarea liniei de vizare.
7.3.2. Rectificarea nivelului transversal.
Pe porţiunile de linie aflate în aliniament, ridicarea celui
de al doilea fir al căii, la nivelul firului director, se face în mod
autom at de către pendulul hidraulic al m aşinii.
în curbele de racordare, este necesară comandarea ridicării
firului exterior al căii pentru realizarea rampei supraînălţării
prevăzute; modul de lucru este urm ătorul:
— cînd m aşina ajunge cu cleştii de ridicare în dreptul
punctelor însem nate pe traverse (conf. prevederilor pct. 5.2.),

N o ta : L a m a ş in ile d e b u r a t f ă r ă b a z ă a lu n g ită , p r i n a c ţio n a r e a b u to n u ­

lu i EOIO s e re a liz e a z ă o v a r ia ţ ie a s u p r a î n ă lţ ă r i i cu 0,5 m m , a s tfe l
c a p e n t r u c o m a n d a r e a u n e i a n u m ite s u p r a î n ă î ţ ă r i d e „ n “ m ili­
m e tr ii e s te n e c e s a r u n n u m ă r d u b lu d e a c ţio n ă r i a le b u to n u lu i.

54
se acţionează butonul EOIO în sensul ridicării sau coborîrii fi­
rului exterior al curbei cu m ărim ea stabilită.
La m arinile de b urat cu bază alungită, sistemul de co­
m andă a pendulului pentru supraînălţare este antrenat de un
m otor electric. Acesta este în funcţiune atîta timp cît este apă­
sat butonul EOIO, astfel că pen tru comandarea unei anumite
supraînălţări se m enţine apăsat butonul de comandă pînă cînd
axul indicatorului pentru supraînălţare ajunge în dreptul gra­
daţiei corespunzătoae supraînălţării necesare.
In curba circulară supraînălţarea fiind constantă, este m en­
ţin ută autom at de pendulul maşinii, la nivelul comandat.
7.3.3. întreruperea lucrului şi efectuarea racordării în plan
vertical.
La întreruperea lucrului, trecerea de pe porţiunea de cale
ridicată la nivel şi burată, la calea nelucrată se face prin inter­
mediul unei ram pe provizorii de racordare, care se realizează
în felul urm ător:
— se stabileşte lungim ea de racordare în aşa fel, îneît să
se asigure realizarea unei declivităţi a rampei de racordare* de
1 mm/m (de exemplu dacă înălţim ea de ridicare în m omentul
începerii racordării a fost de 30 mm, lungimea de racordare
necesară este de 30 m);
— se instalează postul de vizare la cca 10 m de punctul
unde se va term ina racordarea (în cazul exemplului, la 40 rn)
şi se fixează înălţim ea aparatului de nivel în aşa fel îneît re­
perul ei să coincidă cu punctul zero de pe tija suport (axul de
vizare la aceeaşi înălţim e faţă de şină ca şi linia zero a mirei
de nivel); şi se reglează linia de vizare;
— se continuă lucrul cu maşina, reducînd treptat, ridica­
rea firului director pînă la anularea completă a ridicării;
•— după ce maşina a ajuns în punctul de term inare a ra­
cordării, se scot din funcţiune sistemele de comandă ale nive­
lului longitudinal şi transversal şi se continuă lucrul cu maşina,
burînd (fără nivelare) încă 10 traverse;
— se înseam nă locul de unde a fost începută ram pa de
racordare.
7.3.4. Reluarea lu cru lu i:
— se aduce m aşina în punctul de unde a început racor­
darea anterioară;
— se execută toate operaţiile prelim inare de punere în
funcţia, verificare şi reglare ale maşinii, precum şi instalarea
postului de vizare ca şi în cazul începerii unui şantier nou, după

55
care se trece la efectuarea nivelării şi burajului conform celor
arătate mai sus.
7.4. Ridicarea căii la nivel, executată automat de maşină
(metoda bazei relative).
7.4.1. Se execută lucrările pregătitoare pentru punerea
maşinii în poziţie de lucru arătate la paragr. 7.1.1. şi se verifică
funcţionarea corectă a echipam eatului de rectificare a nivelului
transversal (paragr. 7.1.2).
7.4.2. Rectificarea nivelului longitudinal:
— se aduce m aşina în punctul de începerea lucrării şi se
execută operaţiile prelim inare de reglare ca şi în caşul lucrului
prin vizare (aliniatul 2, 3 şi 4; paragr. 7.3.1.);
— se execută ram pa de racordare pentru trecerea de la
cota la care se găseşte linia pe care se află maşina, la cota la
care urm ează să fie ridicată linia.
Lungimea rampei de racordare se determ ină în raport cu
înălţim ea cu care trebuie ridicată linia, ţinînd seamă de faptul
că panta declivităţii să fie de 1 mm/m.
Ridicarea progresivă a liniei se face prin acţionarea buto­
nului E O ll. După atingerea nivelului prevăzut, se va continua
lucrul lăsînd m aşina să execute singură nivelarea longitudi­
nală;
Nivelarea rampei de racordare este indicat să se Iacă cu
ajutorul postului de vizare, în care scop postul de vizare se
instalează pe punct înalt înaintea maşinei, situat la distanţa
corespunzătoare pentru realizarea unei declivităţi de 1 ram/m.
Modul de lucru şi ordinea de executare cu operaţiunile, sînt
cele arătate la paragr. 7.3.1.
După realizarea rampei de racordare se va continua lucrul
lăsînd m aşina să execute singură nivelarea longitudinală.
7.4.3. Rectificarea nivelului transversal.
Se procedează la fel ca şi în cazul lucrului prin vizare (pa­
ragr. 7.3.2.)
7.4.4. întreruperea lucrului şi efectuarea racordării în plan
vertical:
— se stabileşte lungimea de racordare ţinînd seamă de
faptul că panta racordării să fie de 1 mm/m şi se continuă lu­
crul cu m aşina coborînd progresiv linia pînă la anularea com­
pletă a ridicării;
— după ce maşina a ajuns în punctul de term inare a ra­
cordării, se scot din funcţie sistemele de comandă pentru ni­

56
velare longitudinală şi transversală şi se burează în continuare
încă 10 traverse;
— se înseamnă locul unde a fost începută racordarea.
P entru executarea racordării în cazul întreruperii lucrului,
prin vizare, se va proceda conform celor arătate la paragr. 7.3.3.
7.4.5. R eluarea lucrului:
— se aduce maşina în punctul de unde a fost începută ra­
cordarea anterioară;
— se execută operaţiile prelim inare de punere în func­
ţiune şi reglare;
— se ridică linia 1 . . . 2 mm şi se controlează, privind din
faţa maşinei, în lungul muchiei exterioare ciupercii şinei, care
constituie firul director, dacă în dreptul traversei care trebuie
b urată şina este corect aliniată. In caz de necesitate se face
corecţia nivelului;
— se începe lucrul cu maşina, ridicînd progresiv linia pînă
ce ajunge la cota necesară, după care se lasă maşina să corec­
teze autom at nivelul longitudinal al căii.
Intrucît echipam entul pentru comanda nivelării longitudi­
nale în regim autom at (baza relativă) nu este dotat şi cu un
sistem de m ăsurare a ridicării firului director, pentru realiza­
rea corectă a ram pelor de racordare la începerea şi term inarea
lucrului, este indicat ca acestea să fie executate num ai prin
comanda nivelării longitudinale prin vizare.

8. Riparea căii.

Corectarea defectelor de direcţie ale căii poate fi execu­

tată în urm ătoarele regim uri de lu c ru :
— ripare m ăsurată (după reperi);
— ripare comandată prin vizare (în aliniamente);
— ripare automată.
8.1. Riparea măsurată a căii.
8.1.1. Mărimea cu care trebuie vizată linia, m ăsurată şi
înscrisă din 4 în 4 traverse, se afişează pe indicatorul de afi­
şare a ripajului EY10 prin m anipularea butonului EY8, în sen­
sul notat pe traversă.
Cum raportul de transm itere al sistemului de comandă
este de 1 : 4,25, m ărim ea cu care trebuie deplasată calea, se
afişează m ultiplicată cu acest factor.

57
 Exem plu: pentru o ripare a căii cu 8 mm, acul indicatorului
de ripaj trebuie să se găsească în dreptul diviziunii 34.
8.1.2. Afişarea valorilor de ripare trebuie făcută progresiv,
astfel îneît, cînd biselul a ajuns în dreptul traversei, cantitatea
afişată să fie egală cu aceea înscrisă pe traversă m ultiplicată
cu 4,25.
P rin acţionarea pedalei de comandă ridicării şi ripării., ca­
lea va fi adusă în poziţia prestabilită, term inarea ripării fiind
arătată de deplasarea acului indicatorului de ripaj EO 1?! în po­
ziţia centrală (zona roşie).
8.1.3. In cazul unor ripări care nu depăşesc 14 mm, m ări­
m ea cu care trebuie deplasată calea, poate fi comandai.:! şi. cu
ajutorul butoanelor de decalarea liniei zero E013 sau EY13.
în acest caz indicatorul de afişare a ripajului va răm îne po po­
ziţia zero.
8.1.4. Executarea ripării poate fi comandată şi m anual de
operator, independent de celelalte operaţiuni ale ciclului de
lucru, după cum urmează:
-— se aduce butonul EO.14, în poziţia „ripare comandată
m anual";
■— se acţionează butonul E015 în sensul în caic- trebuie
deplasată calea pînă cînd acul indicatorului ripaj ajunge in po­
ziţia centrală.
8.2. Riparea comandată prin vizare (în aliniamente).
în principiu, din punct de vedere al dirijării lucrului maşi­
nei riparea com andată prin vizare se desfăşoară în a c e la ş i mod
ca şi ridicarea la nivel com andată prin vizare, succosium a ope­
raţiilor' fiind urm ătoarea:
— se stabilesc punctele unde urm ează să fie instalat pos­
tu l de vizare şi se determ ină m ărim ea deplasării căii in aceste
puncte; distanţa în tre două puncte de vizare nu trebuie .să fie
mai m are de 60 m. In cazul cînd se comandă prin vizat e con­
com itent şi nivelarea, postul de vizare va fi instalat în puin-tele
înalte stabilite pentru nivelare;
— se instalează postul de vizare şi se fixează poziţia apa­
ratului de nivel astfel ca axul optic al aparatului de nivel să
se găsească în poziţia în care trebuie adusă calea în acel punct
(atît ca direcţie, cît şi ca nivel longitudinal);
— m aşina găsindu-se în punctul de începere a lucrului,
cu toate operaţiile prelim inare de punere în poziţie de lucru
efectuate, se reglează linia de vizare în aşa fel îneît firele re-

58
ticulare să coincidă cu liniile de zero (vertical şi orizontal) ale
mirei de pe cadrul mobil al maşinii;
— se începe executarea lucrării. Conducerea maşinii, res­
pectiv comenzile pentru corectarea erorilor de direcţie se dau
prin acţionarea butonului de comanda ripării (EY103) de pe
cutia de telecomandă, procedîndu-se ca şi în cazul nivelării lon­
gitudinale prin vizare.
în tim pul lucrului aparatura de comandă autom ată a ripă­
rii este m enţinută în funcţiune (butonul E014 se va găsi pe
poziţia: „ripare autom ată1').
Cînd maşina s-a. apropiat la cca 2 m de postul de vizare,
acesta se m ută în punctul de vizare urm ător, şi se reglează din
nou linia de vizare, aşa cum s-a arătat mai sus.
8.3. Riparea căii executată automat de maşină.
Procedeul de lucru în regim autom at poate fi folosit numai
atunci, cînd poziţia căii în plan nu are defecte mari, astfel în­
eît prin corecţia autom ată efectuată de maşină, care asigură o
dim inuare a acestora cu raportul 9 : 1 , defectele reziduale să
se încadreze în toleranţele admise.
Riparea căii în regim autom at comportă efectuarea urm ă­
toarelor operaţii prelim inare:
— examinarea prealabilă a. poziţiei căii în plan;
— riparea de îndreptare;
— reglarea maşinii în raport cu media defectelor (integra­
rea erorilor).
8.3.1. Exam inarea prealabilă a poziţiei căii:
— se aduce întrerupătorul E019 pe poziţia „zero“ şi co­
m utatorul EC 231 (EC 23) pe poziţia „3“ „examinare" (fig. IV.3);
— făcînd să avanseze maşina, se urm ăreşte indicatorul de
defecte EC22 de pe cutia electronică de comandă EC2; m ărimea
deviaţiilor acului indicatorului, într-o parte sau alta faţă de
zero, arată m ărimea deripărilor exprim ată în mm.
Dacă devierile acului ajung la 60 mm, faţă de zero. Este
necesară efectuarea unei ripări de îndreptare (riparea sumară).
8.3.2. Riparea de îndreptare (independent de celelalte ope­
raţiuni.) :
— se decuplează acţionarea mecanismelor de burat;
— se aduce pe poziţia ,.ripare“ distribuitorului HH041;
— cu ajutorul supapei reglabile HL02 şi respectiv a bu­
tonului E O ll, se reglează o ridicare a căii de 1 . . . 2 mm, care
să uşureze deplasarea laterală a căii;

59
 £C'Z U tf/rA T€ tiE C T & G rtrC A £>E CQMAN&A A

£C3 INTEGPATOZ

COMoraro?
/>VT£GeAZ£ cAV
o u o t a 7op
ASCV/UV' "SOtCATo/? AfrccrE
£ 0 232 Z C -23 / fC-2 oe &e£cr/e
€ C 22

EC-2Q---
PoriA
esa fi/7
J/zteo
omerau
r/G STivri o^eecro,
fc-m -
OoroN p t jifGeAe*
A/eec?:
E C - 26 ------
Po7ff^r>''o/Vemu
£t<3cA3 2ee0
Fre £gff>r
Qi*ec?

—O

Cof^ofZpe/vreu
ozo*4<jt. fi^gco.e?

E’igjv.S.Cvho c/e c o m a n d a p e d ru riporQ

60
 — se aduc pe poziţia „zero“ butoanele E017, E019, EY10
şi EY13, iar butonul EL14 pe poziţia „nivelare-f-ripare“ şi bu­
tonul E014 pe poziţia „ripare autom ată;
— făcînd să avanseze maşina, se urm ăreşte indicatorul de
defecte EG23; cînd se constată o deviaţie a acului indicatoru­
lui, m ai m are de 5 mm, se opreşte m aşina şi se comandă ripa­
rea căii;
— se avansează din nou, continuîndu-se lucrul conform
celor arătate mai sus.
8.3.3. Integrarea erorilor.
Are ca scop punerea în concordanţă a „liniei zero“ a sis­
tem ului de m ăsurare al maşinii cu media erorilor existente în
cale.
Succesiunea operaţiilor este urm ătoarea:
— se aduc la zero E017, E019, EY10, EX13 şi EC304;
—■ com utatorul EC231 (EC23) se aduce pe poziţia („inte­
grare"),
— com utatorul EC232 (EC32) se aduce pe poziţia „1“ ;
— com utatorul EC281 se aduce în direcţia firului director
pe care se va face integrarea;
— prin rotirea butonului EC28 care corespunde firului
director ales, se aduce la zero acul indicatorului EC22;
— se roteşte com utatorul EC232 (EC32) pe poziţia „2“ şi
se aşteaptă ca acul indicatorului de ripaj EC31 să revină la
zero;
— se avansează cu m aşina pe o lungime de cca 40 m, ob-
servînd ca acul indicatorului EC22 să nu ajungă la capătul
cursei;
— se roteşte com utatorul EC232 pe poziţia „2“ şi se aş­
teaptă ca acul indicatorului EC22 să se oprească;
— se roteşte com utatorul EC232 pe poziţia „3“ ;
— cu ajutorul butonului EC28 se aduce la zero acul indi­
catorului de ripaj EC31.
După efectuarea acestor operaţiuni potenţiom etrul EC28
nu trebuie mişcat din poziţia stabilită pînă la efectuarea unei
noi operaţiuni de integrare.
Integrarea erorilor poate fi făcută num ai în aliniamente
sau curbe circulare.
Deoarece firul director pentru m ăsurarea căii, respectiv
comanda autom ată a ripării este firul exterior al curbei, atunci
cînd se trece dintr-o curbă în altă curbă de sens contrar (cu sau
fără aliniam ente sau curbe de racordare intermediare), în punc­
tul de începere al curbei de sens contrar (curbe în S) trebuie

61
schim bată poziţia palpatorilor. Avînd în vedere că reglarea
„liniei zero“ a maşinei a fost făcută după firul exterior al pri­
mei curbe, în mom entul aplicării palpatorilor pe celălat fir al
căii s-ar putea produce o deripare bruscă din cauza variaţiei
ecartam entului — respectiv a supralărgirii. P entru evitarea
acestui lucru se va proceda în felul urm ător;
— la m aşinile de burat cu două potenţiom etre EC28 pentru
reglarea liniei „zero“ — pe porţiunea de cale prem ergătoare
curbelor — se vor face două integrări, cîte una pentru fiecare
fir al căii. Fiecare integrare se face conform procedeului pre­
zentat mai sus;
— la m aşinile de bu rat care nu au dispozitivul m enţionat
este necesar să se facă o nouă integrare după schimbarea firu­
lui director.
Deoarece după executarea integrării şi a reglării maşinii
în raport cu media erorilor, poziţia reală a căii în punctul res­
pectiv poate să difere de această medie, p entru a se evita pro­
ducerea unei deripări în loc, se va proceda în felul urm ător;
— se aduce com utatorul EC231 (EC23) în poziţia „3“ „exa­
m inare" ;
— se citeşte poziţia acului indicatorului EC22, care va arăta
poziţia căii faţă de linia care reprezintă m edia defectelor de
direcţie determ inate prin integrare.
în cazul în care acul indicatorului EC22 arată o diferenţă
m aşina va fi deplasată înapoi pînă în punctul în care indicato­
rul de defecte EC22 va arăta zero.
8.3.4. Efectuarea ripării propriu-zise:
— se aduc butoanele de comandă ale pupitrelor electrice
şi electronice în poziţiile corespunzătoare (EL14 în poz. 3-a
nivelare şi ripaj: EC231 în poz. 2, ripare; E014 în poz. ripare
autom ată; E017, E019, EY10 şi EY13, în poz zero);
— efectuarea ripării se face concomitent cu ridicarea liniei
şi se comandă de m aşinist prin acţionarea pedalei de nivelare,
în tim pul ripării în aliniam ente şi în curbele circulare nu mai
este necesară nici o intervenţie, corectarea defectelor de direc­
ţie fiind făcută, autom at de maşină; la sfîrşitelor de direcţie
fiind făcută, autom at de maşină; la sfîrşitul ciclului de lucru
acele indicatoarelor de ripare ajung în zona roşie a cadranelor
respective, ceea ce înseamnă că abaterea faţă de poziţia ide;dă
este de ± 0,5 mm.
8.5.3. Corectarea sistemului de comandă autom ată a r ;r>rii.
în raport cu geometria căii.

.62
 Cînd maşina de burat nu se găseşte în întregim e în alinia­
m ent sau pe o curbă circulară, este necesar să se acţioneze
asupra sistem ului de comandă autom ată a ripării prin intro­
ducerea corecţiilor arătate la paragraful 5.6.
Corecţiile stabilite se aplică din m om entul în care palpa­
torul de ripare A (din spatele căruciorului monoax)
dreptul însem nării făcute pe traverse. Valoarea c^p&ţiei'
afişează în m ărim e egală pe cadranul EY10. ffi- 00 * ţjiţ
P ot surveni urm ătoarele situaţii: u!j u * ,4'}j
8.3.5.1. Trecerea dintr-un aliniam ent într-o c u i ^ Bcirculară'‘ /
— în tre ale existînd o curbă de racordare. \ ", , , ,
Sensul de afişare a corecţiei pe cadranul EX10: 'în .a^te
esteriorul curbei în care intră maşina, respectiv:
— la intz’area într-o curbă cu centrul în partea dreaptă,
sensul de afişare a corecţiei este spre stînga;
— la intrarea într-o curbă cu centrul în partea stîngă, sen­
sul de afişare a corecţiei este în spre dreapta.
8.3.5.2. Trecerea dintr-o curbă circulară în aliniam ent prin
interm ediul unei curbe de racordare.
Sensul de afişare a corecţiei pe cadranul EY10 în spre par­
tea în care este centrul curbei de pe care iese maşina respec­
tivă;
— la ieşirea dintr-o curbă cu centrul în partea dreaptă
sensul de afişare a corecţiei este spre d reap ta;
— la ieşirea dintr-o curbă cu centrul în partea stîngă sen­
sul de afişare a corecţiei este spre stînga.
8.3.5.3. Trecerea din aliniam ent într-o curbă circulară fără
curbă de racordare interm ediară.
Sensul de afişare a corecţiei: în spre exteriorul curbei pe
care in tră maşina.
8.3.4.5. Trecerea de pe o curbă circulară pe un aliniam ent
fără curbă de racordare.
Sensul de afişare a corecţiei: în spre centrul curbei din
care a ieşit maşina.
8.3.5.5. Succesiunea a două curbe circulare cu raza diferite,
între ele fiind o curbă de racordare interm ediară.
Sensul de afişare a corecţiei între cele două curbe:
La curbele de sens contrar:
— în spre dreapta, dacă m aşina trece de pe o curbă, avînd
centrul spre dreapta, pe o curbă care are centrul spre stînga;
— în spre stînga, cînd m aşina trece de pe o curbă cu cen­
tru l spre stînga, pe o curbă avînd centrul spre dreapta.

63
 La curbele de acelaş sens:
— în spre exterior, dacă raza prim ei curbe este mai m are
decît raza celei de a doua curbe;
— în spre interior, dacă raza prim ei curbe este mai mică
decît raza celei de a doua curbe.
8.3.5.6. Succesiunea a două curbe — fără racordare sau
aliniam ent între ele.
Sensul de afişare a corecţiei între cele două curbe:
— la curbe cu sens contrar : în spre interiorul prim ei curbe;
—■la curbe de acelaş sens:
— în spre interior, dacă raza prim ei curbe este mai
mică,
— în spre exterior, dacă raza prim ei curbe este mai
mare.
8.3.6. Comanda subripajului în dreptul punctelor fixe (po­
duri, pasaje de nivel etc.).
întru cît în aceste locuri calea este încastrată şi ca atare nu
poate fi deplasată, este necesar să se facă o racordare între ca­
lea ripată şi aceste porţiuni fixe. P entru aceasta, pe m ăsură ce
m aşina se apropie de punctul fix se reduce trep tat m ărim ea
ripării căii, astfel îneît în m om entul în care căruciorul monoax
a ajuns la punctul fix, respectiv deplasarea căii să fie nulă. Ope­
raţia (denumită subripaj) se comandă cu ajutorul potenţiome-
trului E017 şi se realizează prin dim inuarea sensibilităţii .siste­
m ului de m ăsurare cu un coeficient care poate varia între 1
(sensibilitatea normală) şi zero (sensibilitatea anulată).
P entru ca racordarea căii, în plan, cu porţiunea fixă să fie
executată în bune condiţiuni, se va proceda după cum urmează:
—se stabileşte distanţa pe care urm ează să se facă racor­
darea (distanţa se alege în funcţie de m ărim ea ripării) (ie ex.
50 de traverse înainte de punctul obligatoriu şi 50 de traverse
după acest punct;
— se îm parte lungimea de racordarea în 10 părţi egale şi
se marchează punctele respective pe cale (faţă de exemplul ales
fiecare a cincea traversă va constitui un reper pentru comanda
reducerii ripării);
— pe m ăsura ce m aşina ajunge cu rolele de ripare în drep­
tul unei traverse însemnate, se roteşte potenţiom etrul E017 cu
cîte o diviziune. în acest fel, în m om entul în care rolei'1 de
ripare ajung deasupra punctului fix potenţiom etrul E017 a
fost adus la cea de-a 10-a diviziunea care corespunde unei de­
sensibilizări de 100 % a aparatului de comandă a ripării, res­
pectiv maşina nu mai ripează de loc;

64
 — după ce m aşina a depăşit punctul fix, respectiv în mo­
m entul în care rolele ajung în dreptul traverselor însemnate,
se roteşte în sens contrar butonul cu cîte o diviziune pînă cînd
E017 ajunge din nou în punctul zero corespunzător sensibili­
tăţii norm ale a maşinii.
8.3.7. Racordarea căii în plan la începerea şi term inarea
lucrului.
Ca şi în cazul ridicării liniei la nivel, în scopul evitării pro­
vocării de coturi la întreruperea lucrului este necesar să se
facă o racordare a căii ripate cu porţiunea cu care urm ează să
fie ripată.
în acest scop, odată cu efectuarea racordării în plan verti­
cal se va face şi racordarea în plan orizontal cu ajutorul buto­
nului de subripaj procedîndu-se ca şi în cazul precedent.
8.3.8. Deplasarea laterală a căii prin decalarea liniei zero a
maşinii.
în unele cazuri este necesar să se facă în paralel cu corec­
tarea direcţiei căii şi deplasarea ei laterală (într-o parte sau
alta) cu o cantitate bine determ inată. Aceasta necesitate apare
mai ales în curbele cu supraînălţare m are pe care circulă tre­
nuri grele cu viteza mică în care caz calea are tendinţa de a
se deplasa în spre centrul curbei.
Comanda deplasării laterale a căii se face cu ajutorul bu­
tonului E019. M ărim ea deplasării căii în dreptul rolelor de
ripare după prim ul ciclu de lucru, este de 4,25 ori m ai mică
decît aceea afişată, ca urm are efectului cum ulativ al sistem ului
de m ăsurare, după parcurgerea a 18 m, m ărim ea cu care va fi
deplasată lateral calea, va fi egală cu aceea afişată.
9. Efectuarea înregistrărilor de verificare a calităţii.
9.1. înregistrarea defectelor de ripare.
înregistrarea reprezintă diagram a variaţiei poziţiei palpa-
torului de comandă (B) faţă de arcul de cerc definit de ceilalţi
trei palpatori de m ăsurare (A, C, D).
Calitatea lucrului efectuat se constată p rin compararea
diagram ei ridicată înainte de executarea lucrării, cu diagrama
ridicată după term inarea lucrului.
Diagram a ridicată în prealabil poate fi folosită de asemeni
în cazul ripării comandate manual, pentru stabilirea punctelor
în care trebuie făcută riparea de îndreptare înainte de inte­
grare.
P entru efectuarea înregistrării se procedează după cum
urmează:

65
 — se aduce butonul E019 în poziţia „zero“ iar comuta­
torul EC231 (EC23) pe poziţia de înregistrare;
—■pe aparatul de înregistrare propriu-zis se aduce comu­
tatorul EC505 pentru scara de înregistrare pe poziţia 1 : 1 după
care se pune în funcţie aparatul, dînd butonul EC501 pe pozi­
ţia „Poweron“. Din acest moment, acul indicator al aparatului
se va deplasa într-un sens sau altul, faţă de poziţia mijlocie,
proporţional cu defectele de poziţie ale căii.
In m om entul începerii înregistrării trebuie să existe' o con­
cordanţă între poziţia acului indicator de înregistrare .şi pozi­
ţia acului indicator de ripaj EC22; pentru a îndeplini această
condiţie se aduce EC231 (EC23) în poziţia „exam inare11, .se ci­
teşte şi indicaţia de pe EC22 după care cu ajutorul butonului
EC507 (ZERO ADJ) de pe aparatul de înregistrare, se aduce
acul acestuia la valoarea indicată de EC22; după acest reglaj
EC231 se aduce din nou în poziţia iniţială.
— Se alege scara pentru înregistrarea lungimii: se a]iasă
pe butonul EC508 aflat pe partea dreaptă a aparatului de înre­
gistrare şi se aduce una din cifrele 0,25, 0,5, 1 sau 2 în dreptul
reperului de culoare roşie, după care se lasă butonul l i b e r .
Prin aceasta se stabileşte viteza de derulare a hîrtiei de
înregistrare de 0,25, 0,5, 1 sau 2 mm pentru 1 m de cale;
— se cuplează, cu ajutorul întrerupătorului EC502 a d u s în
poziţia „C hart ON“, mecanismul de acţionare al hîrtiei p e care
se face înregistrarea;
— se acţionează întrerupătorul EC506 (Pen Down) cu aju­
torul căruia se comandă coborîrea peniţei pe h îrtie ;
— se readuce EC23 în poziţia „înregistrare".
După efectuarea acestor operaţii, din m omentul cînd .s-a
apăsat pe pedala de avans odată cu înaintarea maşinii, esle în
funcţie şi aparatul de înregistrare care trasează diagrama e r o ­
rilor de ripare.
9.2. Înregistrarea săgeţii măsurată cu o coardă de 10 m
(se poate face numai la m aşinile din seria 85, echipate c u î n r e ­
gistratoare cu două canale şi respectiv cu cărucior-palpator
suplimentar.
Se execută toate reglajele arătate mai sus, cu excepţia co­
m utatorului EC231 care va trebui să se găsească pe una din
poziţiile „2“ (ripare) „3“ (examinare), sau „4“ (integrare1).
în această situaţia este posibilă înregistrarea diagramei de
variaţie a săgeţii, fie independent de celelalte operaţii, fit1 con­
comitent cu executarea operaţiilor de nivelare-burare.

66
 în curbele cu rază mai mică de 180 m, scara de înregis­
trare a m ărim ii săgeţii trebuie să fie 1 : 2, pentru curbele cu
rază mai mare, la care săgeata m ăsurată cu o coardă de 10 m
nu depăşeşte 70 mm, înregistrarea poate fi făcută la scara
„1 : 1“-
9.3. Înregistrarea variaţiei nivelului transversal (se poate
face num ai la m aşinile din seria 85 echipate cu înregistratoare
cu două canale).
Se poate face fie independent, fie concomitent cu celelalte
înregistrări. P entru efectuarea operaţiei de înregistrare se pro­
cedează în felul urm ător:
— se pune în funcţie aparatul de înregistrare cu ajutorul
întrerupătorului EC501;
— se pune în funcţiune mecanismul de deplasare a hîrtiei
(întrerupătorul EC502);
— cu ajutorul inversorului EC505 se stabileşte scara de
înregistrare; pentru o supraînălţare mai m are ca 125 mm, scara
de înregistrare trebuie să fie „1 : 2“ ;
— întrerupătorul EC526 se basculează în jos;
— prin rotirea butonului EC517 se aduce acul indicatoru­
lui canalului 2 la zero;
— se aduce întrerupătorul EC526, pe poziţia „înreistrare“
(în sus).
Odată făcute aceste reglaje pe m ăsură ce avansează maşina,
înregistratorul va trasa diagrama variaţiei nivelului transversal
al căii.

67