Procedura Civila Curs II

Etapa cercetarii procesului

Notiune: etapa procesuala in care se indeplinesc actele de procedura pt pregatarirea

dezbaterilor finale ale procesului

Actele instantei care formeaza continutul cercetarii procesului:

1. Rezolva exceptiile ce se invoca de parti ori se ridica din oficiu.

2. Examineaza cererile de interventie formulare de parti sau de alte persoane.
3. Examineaza fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a
intampinarii, a raspunsului la intampinare si a explicatiilor partilor, daca este cazul.
4. Constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate.
5. La cerere, dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii, masuri pentru asigurarea dovezilor
ori pentru constatarea unei situatii de fapt, in cazul in care aceste masuri nu au fost luate, in
tot sau in parte, inainte de primul termen de judecata.
6. Ia act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor.
7. Incuviinteaza probele solictate de parti, precum si cele pe care, din oficiu, le considera
necesare pentru judecarea procesului si le va administra in conditiile legii.
8. Decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la primul termen de judecata la
care partile sunt legal citate.
9. Dispune ca partile sa prezinte dovada efectuarii verificarilor in registrele de evidenta ori
publicitate prevazute de Codul civil sau de legi speciale.
10. Indeplineste orice act de procedura necesar solutionarii cauzei, inclusiv verificari in
registrele prevazute de legi speciale.

Locul cercetarii procesului (art 240 NCPC)

- Pana in 31 dec 2018- sedinta publica

- Din 1 ian 2019- in camera de consiliu

Reguli privind cercetarea prcesului:

 Instanta estimeaza durata cercetarii procesului (art 238) – la primul termen, dupa ce instanta isi
verifica competenta, asculta partile si dupa aceasta tb sa decida ref la durata estimata pt
cercetarea procesului. Estimarea se va face tinand cont de imprejurările cauzei, astfel încât
procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Tb sa se stie deci complexitatea
litigiului, daca sunt cereri reconventionale, cereri de chemare in garantie etc; aceasta incheiere
NU este interlocutorie si instanta POATE reveni motivat asupra ei. Se poate intampla ca in
ipoteza depasirii duratei estimate, intr-un mod nejustificat de un element obiectiv, partea sa
poate contesta tergiversarea procesului, iar daca nu reuseste asa, se duce la Curtea Europeana a
Drepturilor Omului de la Strasbourg unde tb sa reclame statul roman pt incalcarea art 6 teza I
din CEDO. Mai exista si argumentul psihologic – ne vedem la pranz/ ne vedem la ora 12 =))
  Se stabileste daca probele se administreaza de catre instanta sau de catre avocatii/ consilierii
juridici ai partilor ( art 2391) – NCPC , ca si cel vechi dar numai din 2001 a prevazut ca probele
pot fie administrate si de avocati/ cons juridici; asta se poate intampla doar daca toate partile
sunt de acord si asistate de avocati/ cons juridici.
 Termenele sunt scurte, chiar si de la o zi la alta; numai pt motive temeinicie se pot acorda
termene mai indelungate ( art 241) -
 Daca se renunta la cerere sau la drept, se incheie o tranzactie ori sunt exceptii peremptorii, nu
va mai fi o dezbatere asupra fondului (art 243 )
 Dupa ce judecatorul va considera lamurit, prin incheiere, declara cerectarea procesului inchisa si
fixeaza termen pt dezbatarea procesului; partile pot conveni ca dezbararea sa aiba loc la acelasi
termen ( art 244) – etapa dezbaterilor are loc in alta sedinta decat in cea in care s-a finalizat
cercetarea. La mom dezbaterilor jud are si concluziile lor scrise, neimpiedicand totusi partile ca
ulterior sa mai depuna. Jud totusi stie la acel moment si asculta dezbaterile dupa ce in prealabil
a analizat pozitia scrisa a partilor. Daca ambele parti doresc, chiar la mom in crre s-a sfarsit
ceectarea procesului pot avea loc si dezbaterile finale ( tb sa fie de acord ambele). Daca una e
absenta dar a solicitat judecarea in lipsa se considera ca si-a dat acordul pt aceasta. Prin
ipopteza in care partile nu spun altfel, exista o separare temporala .Legiuitorul a gandit crearea
unui termen exclusiv pt dezbateri, pt a nu amesteca problemele de cercetare a procesului cu cea
a dezbaterilor finale. Ex: ai martori de audiat, 2 martori de fiecare( cam 2 h); dupa asta poate
mai apar exceptii, apoi cuvantul pe fond, mai asculta cineva cuv pe fond?=)) alta este sa audiezi
martorii, sa acorzi termen in vederea dezbaterilor finale, pregatind pledoaria finala, crescandu-i
calitatea. Unii jud au inteles ca separarea sedintei in care se termina cer procesului de cea a
debztaerilor pe fond e indisolubil legata de camera de consiliu, deci daca regula cam de consiliu
nu a intrat in vigoare, nici separarea nu a intrat inca in vigoare. Altii spun opusul.
 Partile depun incheiere concluziile scrise cu cel putin 5 zile inainte de termenlor la care vor avea
loc dezbaterile finale

Exceptiile procesuale
Notiune:

 Apararile lato sensu (totalitatea mijloacelor procesuale folosite pt respingerea pretentiilor

reclamantului) sunt:
1. Aparari de fond ( raspunsul pe care paratul il ofera pretentiilor reclamanului si tind la
respingerea cererii ca neintemeiata sau nefondata)
a) Aparari in fapt ( atunci cand paratul combate imprejurarile de fapt sustinute de
reclamant)
b) Aparari in drept ( atunci cand paratul invoca aplicarea altor reguli de drept sau
sustine o alta interpretare a normelor incidente in cauza)
2. Exceptiile prorcesuale – mijloace de aparare care privesc incalcarea normelor de organizare,
de procedura sau privind exercitiul dreptului la aactiune si care tind fie la amanarea cauzei
fie la respingerea pretentiilor reclamantului fara a o analiza in fond a acestora. Aceste
exceptii procesuale nu put in discutie fondul pretentiei. Uneori nici macar nu isi propun

1
in cazul in care se procedeaza la administrarea probelor de catre avocati sau consilieri juridici, se poate solicita
restituitrea unei parti de 50% din taxa judiciara de timbru ( art 45(1) lit f) din OUG 80/2013)
 respingerea cererii, alteori da, fara a se analiza daca reclamantul are sau nu dreptate in
fondul pretentiilor

!!Nu sunt exceptii, ci veritabile aparari : exceptia de neexecutare, exceptio mali processus,
exceptio plurium concubentium (specifica actiunilor in stabilirea paternitatii), exceptia nulitatii actului
juridic ce sta la baza judecatii, exceptia nulitatii actului administrativ individual etc (Solutionarea pe cale
de exceptie produce efecte doar in litigiul ala, dar actul ramane valabil pt ceilalti)

! Alte aparari de fond : nemo auditor... , compensatia legala, beneficiul de diviziune si

discutiune etc.

A nu se confunda cu chestiunile prejudiciale:

- Exceptia de neconstitutionalitate
- Exceptia trimiterii preliminare la CJUE
- Sesizarea ICCJ pt pronuntarea unei hot prealabile in dezlegarea unei probleme de drept.

Exceptiile sunt forme de manifestare a actiunii civile – tb sa indeplineasca toate conditiile de

exercitiu prevazute pt aceasta ( ex: interes, capacitate etc)

Clasificare:

I. Dupa obiectul lor :

o De procedura – vizeaza incalcarea normelor de procedura, de organizare, de
competenta ( exceptia de necompetenta, de incompatibilitate, de perimare etc)
o De fond – vizeaza lipsuri are dreptului la actiune ( ex: exceptia lipsei de interes, lipsei
calitatii procesuale, capacitatii prematuritatii, prescriptiei, autoritatii de lucru judecat)
II. Dupa efectul spre care tind :
o Dilatorii – tind la amanarea procesului
o Peremptorii – tind la paralaizarea judecatii ( respingere/ anulare)
Obs: sunt si exceptii care incep printr-un efect dilatoriu, dar care se poate trabnsforma
intr-un efect peremptoriu ( ex: lipsa dovezii calitatii de reprezentant art 82 NCPC, lipsa
capacitatii de exercitiu art 57 NCPC , netimbrarea cererii)
III. Dupa caracterul normei invocate :
o Absolute - vizeaza norme de ordine publica
o Relative – vizeaza norme de ordine privata

Exceptiile de fond, de regula, sunt absolute, dar nu in toate cazurule, de exemplu,

prescriptia e o exceptie de fond, dar nu ea nu este absoluta.

In doctrina s-a mai vorbit si despre asa-numitele indminisibilitati ca fiind o categorie intermediara
intre apararile de fond si de exceptii. Se asemanau cu apararile de fond deoarece ......
 Inovcarea exceptiilor – art 247 NCPC

Exceptii Cine? Cand?

Absolute Prin instanta, procuror In orice stare a procesului

! In recurs, numai daca
solutionarea nu implica
administarera altor probe in
afara inscrisurilor noi **
Relative Partea care justifica un interes* Cel mai tarziu la primul termen
de judecata dupa savarsirea
neregularitatii procedurale, in
etapa cercetarii procesului si
inainte de a se pune concluzii in
fond ***

Partile sunt obligate sa invoce toate mijloacele de aparare si toate exceptiile procesuale de indata ce
le sunt cunoscute. In caz contrar, ele vor raspunde pt pagubele pricinuite partii adverse, dispozitiile
art 198-191 fiind aplicabile.

! Nu intervine decaderea, ci sanctiuni pecuniare

*exista exceptii care desi sunt relative pot fi invocate de oricare dintre parti (ex: lipsa citarii,
lipsa dovezii calitatii de reprezenant, lipsa capacitatii de exercitiu)
** sunt exceptii absolute care se invoca intr-un anumit termen ( ex: necompetenta materiala si
teritoriala exclusiva; exceptia de perimare)
*** sunt exceptii relative care se pot invoca intr-un alt termen ( ex : lipsa dovezii calitatii de
reprezentant poate fi inovcata in tot cursul procesului in fata respectivei instante; lipsa
capacitatii de exercitiu- in tot cursul procesului)

Art. 247: Invocare

(1)Excepţiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanţă în orice stare a procesului, dacă prin lege
nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate înaintea instanţei de recurs numai dacă, pentru soluţionare, nu
este necesară administrarea altor dovezi în afara înscrisurilor noi.

(2)Excepţiile relative pot fi invocate de partea care justifică un interes, cel mai târziu la primul termen
de judecată după săvârşirea neregularităţii procedurale, în etapa cercetării procesului şi înainte de a se
pune concluzii în fond.

(3)Cu toate acestea, părţile sunt obligate să invoce toate mijloacele de apărare şi toate excepţiile
procesuale de îndată ce le sunt cunoscute. În caz contrar , ele vor răspunde pentru pagubele pricinuite
părţii adverse, dispoziţiile art. 189-191 fiind aplicabile - > NU INTERVINE DECADEREA
Reguli privind solutionarea exceptiilor

Regula: exceptiil ( de procedura si de fond) se soluttioneaza inainte de administarrea probelor si de

dezbaterea in fond a cauzei

Exceptia: exceptiile pot fi unite cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei daca sunt indeplinite
cumulativ 2 conditii:

1. Pt judecarea exceptiei enecesar sa se administreze dovezi

2. Aceste dovezi comune cu cele ncesare pt finalizarea cercetarii procesului sau pt solutionarea
fondului

Daca se invoca mai multe exceptii simultan:

- Instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele pe care le produce eventuala

admitere a unora dintre exceptii asupra celorlalte:

Exemple:

1.Necompetenta2.Prescriptia. 3. Autoritatea de lucru judecat ( ordine de solutionare 1,3,2)

1.necompententa 2incompatibilitatea 3. Lipsa calitatii procesuale active ( ordine de solutionare 2,1,3)

1.netimbrare 2necompetenta 3 conexitate (1,2,3)

Solutia asupra exceptiei Exceptie Masura dispusa Cale de atac

Admite Peremptorie Dupa caz, anuleaza

cererea, constata
permiarea, etc

Dilatorie Amana cauza pt

refacerea actului,
Declina competenta etc

Respinge Incheiere/ Hotarare Odata cu fondul

(cand se unesc cu
fondul)
 PROBELE IN PROCESUL CIVIL

Legea aplicabila:

Art. 26: Legea aplicabilă mijloacelor de probă

(1)Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor preconstituite şi

a prezumţiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care
fac obiectul probaţiunii.

(2)Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.

Natura normelor

- Adimisibilitatea, obiectul si sarcina probei – norme dispozitive- in principiu, pot face obiectul
unor conventii ale partilor ( art 256) a contrario sunt de ordine publica – puterea doveditoare si
administrarea probelor
- Administrarea dovezilor- se poate deroga in mod exceptional ( ex: administrarea probelor prin
avocati art 261 (2) NCPC)

In materia probei cu martorti, art 315 NCPC

Art. 315: Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori

(1)Nu pot fi martori:

1.rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;

2.soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul;

3.cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi;

4.persoanele puse sub interdicţie judecătorească;

5.cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă.

(2)Părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori şi persoanele prevăzute la alin. (1) pct.
1-3.

Pt administrarea dovezilor art 270 NCPC : norma de ordine publica -> nu ar putea partile sa convin sa
audieze si martori.

271 NCPC: daca accepti sa fie considerat ca inscris sub semnatura privata, nu e o conventie referitoare la
probe, ci o achiesare la pretentiile reclamantului.
Subiectul obiectul si sarcina probei

SUBIECTUL PROBEI
JUDECATORUL

OBIECTUL PROBEI SARCINA PROBEI

- Actele, faptele ce tb dovedite
- NU pot face obiectul probei: ceea ce instanta
e tinuta sa ia cunistiinta din oficiu (art 251):
->dreptul in vigoare
Obs: numai ce e publicat in MO sau alta modalitate
prevazute de lege ( a se vedea conventii, tratate
neintegrate intr-un text de lege, dreptul internat,
cutumiar, dr strain – a se vedea si art 1 NCC si 2562
NCC; jurisprudenta, regulamente locale, reguli
deontologice, practici)
Nu pot face obiectul probei:
- Faptele necontestate de parti, faptele
notorii, faptele negatuve nedeterminate
- Faptele negative nu se pot dovedi decat prin
faptul pozitiv contrar
- Cel care face o sustienere in cursul procesului
tb sa o dovedeasaca. In afara de cazurile
anumite prevazute de lege
Exceptii:
- Existenta unei prezumtii legale ( regimul
bunurilor comunte art 339 NCC, remiterea
voluntara a inscrisului constatator al
creantei- 1503 NCC,
- Art 420 NCC- contestarea recunoasterii de
filiatie
- Art 35 din legea 202/ 2002 privind egalitatea
de sanse intre barbati si femei *
- In materia litigiilor de munca **
- In litigiile dintre consumatori si profesionisti
sarcina probei in ceea ce priveste
indeplinirea obligatiilor de informre ( OUG
34/2014) ***
- In litigiile privind clauzele abuzive (legea
193/2000) ****
- OG 137/2000 art 27 *****

*sarcina probei revin pers impotriva careia s-a formulat sesizarea/ reclamatia sau, dupa caz, cererea de
chemare in judecata, pt fapte care permit a se prezumta existanta unei discriminari directe ori indirecte,
care tb sa dovedeasca neincalcarea pp egalitatii de tratament intre barbati si femei

** sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in
apararea sa pana la prima zi de infatisare *272 C M)

*** sarcina probei in ceea ce priveste indeplinirea cerintelor in materie de informare stabilite in
prezentul capitol revine profesionistului ( art 5)

**** daca un profesionist pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu
consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens ( art 4(3) teza II)

***** Persoana interesata va prezenta fapte pe baza carora poate fi prezumata existenta unei
discriminari directe sau indirecte, iar persoana impotriva careia s-a formulat sesizarea ii revine sarcina
de a dovedi ca nu a avut loc o incalcare a pp egalitatii de tratament. In fata instantei se poate invoca
orice mijloc de proba, respectabd regimul constitutional al dr fundamentale, inclusiv inregistrari audio si
video sau date statistice ( art 27(4) )