Sunteți pe pagina 1din 1

Baltagul

 Ce ne prezintă în roman? (se prezintă oameni într-un anumit spaţiu, acela al munţilor Moldovei. Se
comunică elevilor că acest spaţiu începuse să-i fie cunoscut autorului, încă din 1906 şi că devenise unul
din izvoarele inspiraţiei sale, viaţa oierilor fiindu-i bine cunoscută.)
 Care este, pe scurt, firul epic al romanului?
( Vitoria Lipan îşi aşteaptă soţul plecat de prea mult timp, la Dorna să cumpere oi. Văzând că
nu se mai întoarce se hotărăşte să plece în căutarea lui împreună cu fiul ei Gheorghiţă. Pentru plecare face o
serie întreagă de preparative gospodăreşti şi religioase. Reface apoi drumul până la Dorna, ia contact cu alţi
oameni şi alte feluri de societăţi decât cea cu care era familiară şi până la urmă, ajutată şi de prietenii pe care
şi-i face pe drum îşi găseşte soţul mort într-o râpă, dar descoperă totodată şi făptaşii crimei, pedepsindu-i
pentru fapta nelegiuită prin aceeaşi armă ce au folosit-o şi ei, însă, spre deosebire, în legitimă apărare.).
 Ce asemănări şi deosebiri observaţi între balada populară Miorţa şi romanul Baltagul?
( au acelaşi motiv şi conflict; dacă în baladă predomină miraculosul, în roman predomină
realul; spre deosebire de personajul feminin al baladei, în roman acesta este puternic, energic, hotărât să
răzbune moartea celui drag; spaţiul din Baltagul este bine conturat, la fel şi timpul poate fi dedus din
evenimente)
 Care sunt momentele subiectului? Răspunzând la întrebare se va realiza pe tablă şi în
caiete următoarea schemă:
1. situaţia iniţială (expoziţiunea) – cap. I-III –cunoaştem satul de munte cu toate caracteristicile
sale, facem cunoştinţă cu câteva dintre personaje şi abia se schiţează trăsăturile Vitoriei Lipan
2. cauza care declanşează
acţiunea (intriga) – cap. IV-VI –dominată de tensiunea aşteptării, a incertitudinilor,
a consultărilor şi a preparativelor pentru plecare

3. desfăşurarea acţiunii - cap. VII-XIII –liniară, simplă, prezintă drumul parcurs de Vitoria şi
Gheorghiţă până în momentul descoperirii adevărului. Sunt prezentate: nunta, botezul,
înmormântarea, cu toate datinile fixate de veacuri.
4. rezolvarea situaţiei dificile
(punctul culminant) - cap. XIV-XVI –dramatică, în care dominantă este săvârşirea actului
justiţiar, pe baza normelor morale ale poporului şi cu respectarea datinilor acestuia
5.situaţia finală( deznodământul) – cap. XVI– o prezintă pe Vitoria care ia frâiele gospodăriei în
mâinile sale şi începe rânduiala după datina străbună.
VITORIA LIPAN - personajul principal al romanului – descinde din mitul mioritic
Caracterizare directă – făcută de autor, de alte personaje sau autocaracterizare
Trăsături fizice – „Ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duşi departe (…)
Acei ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute.”
Trăsături morale –munteancă de la Măgura Tarcăului, are viaţă grea ca femeile de la munte, uneori „stau văduve
înainte de vreme, ca dânsa”; plină de „gânduri”, de „patimă şi de durere”, „ea se socotea moartă ca şi omul ei
care nu era lângă dânsa”
Caracterizare indirectă – rezultată din faptele, comportamentul, gândurile şi frământările personajului; mediul în care trăieşte
Trăsături fizice – stătea vinerea „fără hrană, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură” – imagine a
durerii
Trăsături morale –personaj îndurerat ce-şi urmează neobosită drumul destinului, păstrătoare a datinii străbune,
crede în visele premonitorii, tenace, dârză, inteligentă – ea reconstituie scena crimei în cel mai mic detaliu, trăieşte
un puternic zbucium interior, soţie iubitoare îşi cunoaşte foarte bine soţul, iscusită, cu spirit practic, se pricepe a-şi
orândui treburile gospodăreşti, are capacitatea de a învinge greutăţile ivite în cale; prenumele ei semnifică
biruinţa, fiind „un Hamlet feminin”- aşa cum o caracteriza G. Călinescu