Criteriile de convergență

nominală
 Conceptul de convergență
• Comisia Europeană definește procesul de
convergență ca fiind: ”un proces prin care
economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul
Uniunii se apropie de media produsului intern
brut al Uniunii Europene”. European Commission
(2006), pg.2.
• Convergența reală reprezintă un proces extrem de complex și
se referă la reducerea decalajului existent între state;
• Convergența nominală se concentrează mai mult asupra
convergenței în ceea ce privește nivelul prețurilor;
• Convergența instituțională implică o armonizare în ceea ce
privește cadrul legislativ al fiecărei țări.
 Conceptul de convergență
• Islam (2003) distinge între următoarele categorii
în ceea ce privește noțiunea de convergență:
• Convergența în cadrul unei economii vs. convergența la
nivelul economiilor;
• Convergența în termeni privind ratele de creștere vs.
convergența privind nivelul veniturilor;
• Convergența Beta (β) vs. convergența Sigma (σ);
• Convergența absolută vs. convergența condițională;
• Convergența globală vs. convergența regională;
• Convergența veniturilor vs. convergența factorilor de
producție;
• Convergența deterministică vs. convergența stohastică.
Analiza îndeplinirii criteriilor de convergență
la zona euro a țărilor candidate
• Procedura stabilită de către instituțiile europene în vederea
includerii unui nou stat în zona euro (conform art.121-123 ale
Tratatului stabilind Comunitatea Europeană) poate fi rezumată
astfel:
 Banca Centrală Europeană alături de Comisia Europeană
întocmesc un raport de convergență prin care evaluează gradul
de îndeplinire al criteriilor de convergență nominală de către
un anumit stat candidat. Acest raport de convergență poate fi
întocmit fie la cererea statului candidat, fie periodic la un
interval de timp de doi ani.
 Comisia Europeană va înainta Consiliului Uniunii Europene o
propunere de abrogare a derogării pentru statul respectiv și în
speță admiterea acestuia la zona euro.
Analiza îndeplinirii criteriilor de convergență
la zona euro a țărilor candidate
 Consiliul Uniunii Europene analizează propunerea Comisiei
împreună cu Parlamentul European.
 Consiliul European investighează propunerea celei din
urmă.
 Consiliul Uniunii Europene hotărăște asupra abrogării
derogării prin vot cu majoritate calificată.
 Consiliul Uniunii Europene, pe baza propunerii venite din
partea Comisiei Europene și după consultarea cu Banca
Centrală Europeană va decide prin unanimitate asupra
includerii unui stat candidat la zona euro.
 Consiliul Uniunii Europene va propune diferite
amendamente în ceea ce privește regulamentul privind
moneda euro.
Tratatul de la Maastricht și criteriile
de convergență nominală
• Tratatul de la Maastricht detaliază criteriile de natură
formală ce trebuie îndeplinite de către o economie în
scopul de a fi eligibilă pentru statutul de membru al
Uniunii Economice și Monetare.
• Obiectivul principal urmărit prin intermediul acestui
tratat este : ”Promovarea progresului economic și
social, care este unul echilibrat și sustenabil, prin
existența unei zone lipsite de granițe interne, prin
intermediul coeziunii economice și sociale precum și
prin stabilirea unei Uniuni Economice și Monetare
având ca și stadiu final adoptarea unei monede unice”.
Tratatul de la Maastricht și criteriile
de convergență nominală - Principii

Nu toate țările membre

Tranziția înspre o uniune
al Uniunii Europene
monetară să se realizeze
trebuie să devină
în mod gradul de către o
membre și ale uniunii
anumită țară
monetare în același timp
Tratatul de la Maastricht și criteriile
de convergență nominală
• Tratatul de la Maastricht urmărește obținerea unor
rezultate cuantificabile din punct de vedere financiar al
gradului de performanță al economiilor aspirante la
statutul de membru al UEM.
• Elementele care au fost considerate a fi indicatorii de
bază ce relevă performanța unei economii vizează
inflația, datoria publică, rata dobânzii, deficitul bugetar
precum și nivelul ratei de schimb.
• Problema alegerii acestor indicatori în detrimentul
altora
 Criteriul privind stabilitatea
prețurilor
• Rata inflației să nu depășească cu mai mult de
1,5% nivelul celor mai performante trei economii
membre privind stabiliatea prețurilor pe o
perioadă de un an anterioară accederii la UEM.
• Definirea convergenței în ceea ce privește nivelul
prețurilor include trei elemente de bază:
• definirea în primă fază a ceea ce înseamnă o performanță
sustenabilă în sfera prețurilor;
• stabilirea unui indice al prețurilor de consum având în vedere
o bază comparabilă prin intermediul căruia să poată fi
cuantificată convergența;
• agregarea exactă a indicelui de preț a celor mai performante
trei economii.
 Criteriul de convergență nominală
privind rata dobânzilor pe termen lung
• Rata medie a dobânzilor pe termen să nu depășească cu
mai mult de 2% nivelul celor mai performante trei
economii membre privind stabiliatea prețurilor pe o
perioadă de un an anterioară accederii la UEM.
• De ce rata dobânzilor pe termen lung reprezintă un
indicator de bază pentru evaluarea unei țări în vederea
accederii la UEM?
• Care este legătura între rata dobânzilor pe termen lung
și o politica monetară eficientă?
• Care sunt îmbunătățirile aduse de acest criteriu
evaluării generale a unei economii pentru ca aceasta
să devină un membru al UEM?
 Criteriul de convergență nominală
privind ratele de schimb
• Stabilitatea cursului de schimb, în sensul menţinerii cursului
naţional în limitele marjelor normale de fluctuaţie ale
MRS2 pentru cel puţin doi ani înaintea intrării în zona euro
(+/-15%).
• Kindleberger: ”Rata de schimb a unei țări înseamnă mult
mai mult decât un număr. Aceasta reprezintă o emblema a
importanței țării respective în contextul global și poate fi
considerată un simbol internațional”.
• Dacă a existat o problemă de natură economică, mai
cuprinzătoare decât multe altele, care a adăugat un impuls
suplimentar procesului de integrare monetară a fost aceea a
creării unui regim stabil al ratelor de schimb.
 Criteriul de convergență nominală
privind disciplina bugetară
• Tratatul de la Maastricht prevede ca nivelul
datoriei publice să nu depășească 60% din PIB, în
timp ce deficitul bugetar 3% din PIB.
• Importanța acestor indicatori pentru realizarea
convergenței economice rezidă din:
• Aceștia pot avea un efect extrem de nociv asupra procesului
de creștere economică în cazul în care nevoia de finanțare a
datoriei presupune creșterea ratelor dobânzilor.
• Rate crescute ale deficitelor și datoriilor pot conduce la
presiuni mari asupra băncilor centrale ale țărilor care în
încercarea de finanțare a acestora pot determina sporirea
inflației prin crearea de monedă.
 Analiza criteriilor de convergență în procesul
de adoptare a monedei euro

• Propuneri înspre soluționarea

acestor vicisitudini:
• Este nevoie de o reformare a acestor • 1. Recalcularea valorilor
criterii luând în considerare dinamica corespunzătoare indicatorilor de
economiei actuale? convergență nominală în concordanță
• Poate fi considerată recenta criză cu evoluțiile recente la nivelul zonei
economico-financiară ca fiind un euro;
factor declanșator al nevoii de • 2. Extinderea perioadei de evaluare a
reformare în sfera criteriilor gradului de îndeplinire a acestor
nominale? criterii de către statele aspirante;
• 3. Elaborarea unor rapoarte
complementare privind gradul de
compatibilitate dintre legislația
națională și cea a UE;
• 4. Inăsprirea condițiilor de evaluare a
principalilor indicatori
macroeconomici în perioada de după
adoptarea monedei comune.

13
Strategii de adoptare a monedei euro

Strategii de adoptare
a monedei euro

Strategia Big-Bang -
Scenariul Madrid -
noile bancnote și
presupune o perioadă
monede iau locul celor
de tranziție de până la
vechi într-o perioadă
trei ani
foarte scurtă de timp
 Provocări ale monedei euro – cadrul formal
de aderare stabilit prin criteriile de
convergență de la Maastricht
Țara Anul Anul • Experiența Sloveniei în adoptarea monedei euro - singura
aderării la adoptării țară din blocul ex-iugloslav care este membră atât a UE cât și a
MRS II monedei zonei euro.
• Estonia s-a bazat pe o convergență ce a vizat un orizont scurt
euro
de timp a cărei efecte s-au resimțit odată cu izbucnirea recentei
crize financiare.
• În cazul Maltei coordonarea politicilor privind convergența
nominală a permis reducerea ratei inflației și a deficitul
Slovenia 28.06.2004 01.01.2007
bugetar, menținerea stabilității cursului de schimb din
momentul întrării în MRS II precum și un trend descendent în
Cipru 02.05.2005 01.01.2008 ceea ce privește rata dobânzilor pe termen lung.
• Experiența economiei Slovaciei poate fi caracterizată ca fiind
Malta 02.02.2005 01.01.2008 una extrem de dinamică cu o serie de evenimente care au
marcat profund evoluția indicatorilor macroeconomici din
această țară.
Slovacia 28.11.2005 01.01.2009
• În cazul Ciprului îndeplinirea criteriilor de convergență a
reprezentat întrepătrunderea unui set de politici care au vizat
Estonia 28.06.2004 01.01.2011 mai multe sectoare și anume: politici monetare extrem de
eficient coordonate alăturate unui palier diversificat de
Sursa: ec.europa.eu 15
reforme structurale.
Măsurarea impactul recentei crize financiare asupra
indicatorilor de convergență nominală din noile state
membre ale UE
• Procesul de convergență din perioada anterioară crizei s-a
bazat pe o puternică liberalizare a comerțului, fluxurilor de
capital dar și al piețelor financiare.
• Întreaga construcție a Uniunii Europene a fost supusă poate
unuia dintre cele mai importante teste de sustenabilitate din
istorie.
• „Care este perioada de timp necesară pentru ca
economiile să atingă nivelurile de dezvoltare anterioare
crizei finaciare?”
• „Care este balanța privind responsabilitățile ce revin
fiecărei țări în parte, respectiv instituțiilor comunitare,
privind managementul crizei finaciare actuale?”
Măsurarea impactul recentei crize financiare
asupra indicatorilor de convergență nominală
din noile state membre ale UE
• Economiile țărilor din Europa Centrală și de Est
au înregistrat ca urmare a recentei crize finaciare
unul dintre cele mai importante dezechilibre
economice comparabile la nivel global.
• Performanțele reduse ale economiilor CEE pe
durata crizei au reprezentat un semnal de alarmă
asupra noii configurări a modelelor de creștere
economică dar și asupra proceselor de
convergență dintre aceste economii
 Mecanisme de transmisie ale recentei crize
finaciare asupra statelor CEE
Criza
finaciară

Canale
Canale
reale de
financiare
transmisie

Consum Exporturi Efecte

Direct Indirect
intern nete secundare

Active Prețul Piața Fluxuri de Sectorul

Încredere
toxice activelor datoriilor capital bancar

Piața Piața de Piața Calitatea

Muncii capital monetară Corporații creditării

Condiții Sucursale
Piața Obligațiun Profitabili
de ale
imobiliară i LC/FC tate
creditare băncilor
străine
Restructur Piața Prima de
Capitaliza
area tranzacțiil risc
re
datoriei or FX (CDS) Finanțare
interbanca
ră
Remitențe

Sursa: Gardo, S., Martin, R., (2010), ” The impact of the global economic and financial crisis on Central, Eastern and South-
Eastern Europe”, European Central Bank, Occasional Paper Series, Nr.114, pg.21.
Evoluția ratei de creștere a PIB-ului
2008-2012
•2009: Media Uniunii Europene
Evoluția ratei de creștere a PIB-ului 2008- s-a situat la valoare de -4,3% în
2012 timp ce media la nivelul zonei
euro a fost de -4,3%. Din
10
categoria noilor state membre
impactul crizei a fost resimțit cu
5 putere în cazul Estoniei (-14,%),
Letoniei (-17,1), Lituaniei (-
14,8%). Singurul stat care a
0
raportat valori pozitive atribuite
ratei de creștere a PIB-ului în
-5 anul 2009 a fost Polonia cu o
valoare de 1,6%.
•În perioada 2010-2011 evoluția
-10 ratelor de creștere a PIB s-au
situat pe o pantă pozitivă
-15
oscilând între valoarea minimă
de 0,4 pentru Bulgaria și 8,3
pentru Estonia.
-20

2008 2009 2010 2011 2012

 Evoluția deficitelor bugetare 2008-2011
Evoluția deficitelor bugetare 2008-2011 La sfârșitul anului
2009, 18 din cele
6.0
27 de state
membre ale
4.0
Uniunii Europene
2.0
se aflau în situația
de aplicare a
0.0
2008 procedurii de
Deficit bugetar (%PIB)

-2.0
2009 deficit excesiv
2010
2011
conform
-4.0
rapoartelor
-6.0 publicate de
Comisia
-8.0
Europeană.
-10.0

-12.0
 Măsuri de austeritate propuse de noile state
membre în perioada 2010-2011

Componenta venituri Componenta cheltuieli

Modificări ale TVA-ului Reduceri în cadrul sectorului public
Țările Baltice, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Reduceri de salarii
România, Slovacia. Letonia 15%-20%, Lituania 10%-12%
Reducerea contribuției la pilonul II al România 25%, Bulgaria 3%, Polonia
pensiilor Slovacia 8%, Slovenia 14%, Estonia 15%
Țările baltice, Ungaria, Polonia, România, Reduceri de pensii
Slovacia. Estonia, Letonia,Ungaria, România 15%
Programe de investiții publice în Estonia și
Slovacia
 Evoluția ratei inflației 2007-2012 în
cadrul noilor state membre

Referință
România
Bulgaria

Lituania

Slovenia

Slovacia
Ungaria
Letonia
Estonia

Polonia
Cipru

Malta
Cehia

Val.
2007 7,6 3 6,7 2,2 10,1 5,8 7,9 0,7 2,6 4,9 3,8 1,9 3,2

2008 12 6,3 10,6 4,4 15,3 11,1 6 4,7 4,2 7,9 5,5 3,9 3,4

2009 2,5 0,6 0,2 0,2 3,3 4,2 4 1,8 4 5,6 0,9 0,9 3,9

2010 3 1,2 2,7 2,6 -1,2 1,2 4,7 2 2,7 6,1 2,1 0,7 1,0

2011 3,4 2,1 5,1 3,5 4,2 4,1 3,9 2,5 3,9 5,8 2,1 4,1 3,1

2012 2,4 3,5 4,2 3,1 2,3 3,2 5,7 3,2 3,7 3,4 2,8 3,7 2,8
 Evoluția ratelor dobânzilor pe termen lung
2008-2012 în noile state membre
Evoluția ratelor dobânzilor pe termen lung 2008-2012
16.00

14.00

12.00

10.00 2007
2008

8.00 2009
2010
6.00 2011
2012
4.00

2.00

0.00
Bulgaria Cehia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Polonia Romania Slovenia Slovacia
De la convergența sub aspectul criteriilor
de la Maastricht la cea reală
• Sunt aceste criterii satisfăcătoare în a reliefa
convergența economiilor sau abilitatea acestora de a se
adapta normelor și reglementărilor impuse de UE?
• Criterii de convergență reală:
• Gradul de deschidere al economiei (exprimat prin ponderea pe care
suma exporturilor și importurilor unei țări o are în PIB);
• Ponderea comerțului bilateral cu țările membre ale UE în totalul
comerțului exterior; structura economiei (exprimată prin ponderea
pe care marile sectoare o au în crearea PIB :
• Agricultura, serviciile, industria) și ultimul indicator nivelul
PIB/locuitor care poate fi exprimat atât prin cursul nominal cât și
prin paritatea puterii de cumpărare
 Structura instituţională a Uniunii
Economice şi Monetare
• este dată în principal de către Banca Centrală Europeană şi băncile centrale
ale statelor membrecare, împreună formează Sistemul European al
Băncilor Centrale.
• Din acest sistem mai fac parte şi băncile centrale ale statelor membre care
nu fac parte din zona Euro, şi care nu participă la luarea deciziilor cu
privire la politica monetară unică pentru zona Euro.

Obiectivul declarat al SEBC îl constituie:

• menţinerea stabilităţii preţurilor
• definirea şi implementarea politicii monetare unice,
• crearea şi deţinerea de rezerve valutare ale statelor participante
• asigurarea stabilităţii sistemului financiar.