Sunteți pe pagina 1din 21

PROIECT REACTOARE CHIMICE

PROIECTAREA UNUI REACTOR DE TIP AUTOCLAVĂ CU


AMESTECARE MECANICĂ PENTRU POLIMERIZAREA MMA ÎN
PROCEDEU DISCONTINUU

Coordonator științific Student


UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

CUPRINS

Date de proiectare……………………………………………3

Metacrilatul de metil………………………………………….3

Tehnologia de sinteză a metilmetacrilatului.......................4

Polimetacrilat………………………………………………….5

Calcule MathCad……………………………………………..8

Simulare Aspen………………………………………………13

Bibliografie……………………………………………………19

2
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Date de proiectare:
Să se proiecteze un reactor de tip autoclavă cu amestecare mecanică folosit pentru
polimerizarea MMA (metil metacrilatului) prin procedeu discontinuu. Reactorul este
operat izoterm și drept solvent se va folosi toluenul.
 Treacție= 323+n K
 I0= 0,02+ 0,00012*n mol/L (concentrația inițiatorului în amestecul initial)
 C= 10000+500*n tone/an (capactitatea de producție)
 H= 8000 h/ an (nr. de ore de funcționare pe an)
 r= 2+0,1*n (raport initial masic dintre solvent și monomer)
 Coeficient de umplere a reactorului= 0,75
 xf = 0,45+0,005*n (conversia finala a monomerului)
 taux= 3h (durată operații auxiliare)

1. Metacrilatul de metil

Fig.1 “Formula structurală”

MMA este o substanță organică ce are formula chimică CH2=C(CH3)COOCH3


și este monomerul din care se obține PMMA (poli metil metacrilat), un polimer
termoplastic transparent ce este folosit pe scală largă. MMA este obținut prin
esterificarea acidului metacrilic.

3
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

TEHNOLOGIA DE SINTEZĂ A MMA


În functie de natura materiei prime se poate obține momomerul prin mai multe
procedee chimice.

a) Sinteza din etenă


Sinteza din etenă folosește ca intermediari propanalul, metil-propionatul sau
acidul propionic.
b) Sinteza din propină
Catalizatorii pe baza de paladiu sunt preferați, întrucât, spre deosebire de cei clasici
sunt mai buni datorită selectivității lor ridicate și ajută procesul să conducă la conversii
mai ridicate. Procesul are loc la t= 45-110˚C și presiuni realtiv medii (20-60 atm). Se
impune purficarea MMA.
c) Sinteza din propenă
Se realizează prin carbonilarea în cataliză puternic acidă a propenei la acid izobutiric
urmată de dehidrogenarea oxidativă la acid metacrilic. Dehidrogenarea oxidativă a
acidului izobutiric la acid metacrilic are loc pe catalizatori pe baza de fosfați de Fe sau
Mo. În final se obține o conversie de peste 95%,iar selectivitatea este cuprinsă între 75
și 85 %. La finalul sintezei trebuie separate acidul metacilic de acidul izobutiric
nereacționat ce se găsește în reactor. Acest lucru este dificil întrucât punctele de
fierbere sunt 155 oC pentru acidul izobutiric și 162 oC pentru acidul metacrilic. Pentru a
reuși a se separa cele două substanțe se recurge la esterificarea și apoi separarea
întrucât punctual de fierbere al MMA este 101 oC și al izobutiratului 92 oC.

4
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

POLIMETILMETACRILAT
Polimetilmetacrilatul, cel mai important polimer din clasa polimetacrilatilor se obtine
prin polimerizarea radicalica, in bloc, suspensie, solutie si emulsie.
Actualmente se cunosc mult mai multe tehnici de polimerizare a
metilmetacrilatului(polimerizare anionica, polimerizare cu catalizator Ziegler-Natta,
polimerizare prin transfer de grupa etc. ), dar polimerizarea ramane cel mai important
procedeu din punct de vedere a aplicatiilor industriale.
PROPRIETĂŢI
Solubilitate:Polimerul este solubil în majoritatea solvenților organici, dar este
insolubil în hidrocarburi saturate și alcooli.
Proprietăți termice:Dacă se încălzește la 300°C, acesta depolimerizează total,
iar monomerul poate fi recuperat aproape integral.
Proprietăți chimice: Polimetilmetacrilatul se distinge prin rezistență ridicată la
agenți atmosferici, la acțiunea benzinelor, uleiurilor vegetale și minerale, acizilor și
bazelor diluate. Acizii și bazele puternice distrug polimerul.
Rezistență chimică:PMMA are o rezistență chimică slabă.
Proprietăți optice: Una din cele mai importante calități ale polimetilmetacrilatul
este transparența și lipsa culorii.
Principalele proprietăți optice ale polimetilmetacrilatului se referă la :
 Transparență: 98% pentru lumina vizibilă, 75% pentru radiațiile
ultraviolete, 50% pentru radiațiile infraroșii
 Indice de refracție : 1,49-1,5

UTILIZĂRI
PMMA sau sticla acrilica are o largă utilizare în conctrucții, amenajări
interioare, decorațiuni interioare și exterioare, publicitate.
Câteva exemple :
 Geamuri de protecție și securitate
 Geamuri pentru uși și balcoane
 Luminatoare
 Casete publicitare luminoase, corpuri de iluminat
 Urne, cutii transparente, obiecte gravate
 Carcase de aparate
 Parbrize pentru utilaje
 Fabricarea de aparate si recipiente
 Datorită gradului mare de biocompatibilitate mai este folosit ca lentile de
contact.

5
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

CINETICA PROCESULUI

Inițierea
K0 KI
I → 2R 0 R 0 + M → R1
Viteza reactiei de descompunere a initiatorului este de ordinul I

VR,0 = K 0 ∗ I
Viteza reactiei de initiere este viteza de disparitie a radicalilor din sistem:
VI = 2 ∗ f ∗ K 0 ∗ I

Propagarea
KP
R1 + M → R 2
KP
R2 + M → R3
… … … … … ..
KP
R N−1 + M → R N

Viteza reactiei de propagare este viteza de consum a monomerilor:


VP = K P ∗ M ∗ R

Intreruperea
Kt,c
R N + R M → PN+McombinareVt,tc = K t,c ∗ R N ∗ R M
Kt,d
R N + R M → PN + PM dispropotionareVt,td = K t,d ∗ R N ∗ R M
Kt,M
RN + M → PN + R a transfer cu monomerulVt,tM = K t,M ∗ R N ∗ M
Kt,S
R N + S → PN + R b transfer cu solventulVt,tS = K t,S ∗ R N ∗ S

6
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR
Mp M0 − M M0 M M
c= = = − →c= 1−
M0 M0 M0 M0 M0

2
2fk d I 0,5
Vi = Vt → 2fk d I = k t R → R = ( )
kt

dM 2fk d I 0,5
Vp = − = kp ∗ R ∗ M = kp ∗ M ∗ ( )
dt kt
M
dM t
2fk d I 0,5
−∫ = ∫ kp ∗ ( ) dt
M0 M 0 kt

M 2fk d I 0,5
ln = − kp ∗ ( ) ∗t
M0 kt
0,5
2fkd I0
M [−kp (
kt
) t]
=e
M0
2fkd I 0,5
[−kp ( ) t]
kt
c=1−e
2fkd I 0,5 ln(1− c)
ln(1 − c) = [−k p ( ) t] → t = 2fkdI 0,5
kt
−kp ( )
kt

7
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

8
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

9
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

10
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

11
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

12
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

13
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

14
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Block B1: Component Attribute


22000

21000 Substream:MIXED Comp.ID: PMMA Attr: MWN Element: MWN


20000

19000
18000

17000

16000

15000

14000

13000

12000
Attribu te

11000
10000

9000

8000

7000

6000

5000

4000
3000

2000

1000

0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 7.5 8.0 8.5 9.0 9.5 10.0 10.5 11.0 11.5 12.0 12.5 13.0 13.5 14.0 14.5 15.0 15.5 16.0 16.5 17.0 17.5 18.0 18.5 19.0 19.5 20.0
Time hr

15
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Block B1: Component Attribute


45000

Substream:MIXED Comp.ID: PMMA Attr: MWW Element: MWW

40000

35000

30000

25000
Attribu te

20000

15000

10000

5000

0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 7.5 8.0 8.5 9.0 9.5 10.0 10.5 11.0 11.5 12.0 12.5 13.0 13.5 14.0 14.5 15.0 15.5 16.0 16.5 17.0 17.5 18.0 18.5 19.0 19.5 20.0
Time hr

16
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Block B1: Component Attribute


32500

Substream:MIXED Comp.ID: PMMA Attr: MWW Element: MWW


30000

27500

25000

22500

20000

17500
Attribu te

15000

12500

10000

7500

5000

2500

0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 7.5 8.0 8.5 9.0 9.5 10.0 10.5 11.0 11.5 12.0 12.5 13.0 13.5 14.0 14.5 15.0 15.5 16.0 16.5 17.0 17.5 18.0 18.5 19.0 19.5 20.0
Time hr

17
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR
Block B1: Component Attribute
18000

Substream:MIXED Comp.ID: PMMA Attr: MWN Element: MWN

16000

14000

12000

10000
Attribu te

8000

6000

4000

2000

0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 7.5 8.0 8.5 9.0 9.5 10.0 10.5 11.0 11.5 12.0 12.5 13.0 13.5 14.0 14.5 15.0 15.5 16.0 16.5 17.0 17.5 18.0 18.5 19.0 19.5 20.0
Time hr

18
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR
Block B1: Component Attribute
30000

Substream:MIXED Comp.ID: PMMA Attr: MWN Element: MWN


27500

25000

22500

20000

17500
Attribu te

15000

12500

10000

7500

5000

2500

0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 7.5 8.0 8.5 9.0 9.5 10.0 10.5 11.0 11.5 12.0 12.5 13.0 13.5 14.0 14.5 15.0 15.5 16.0 16.5 17.0 17.5 18.0 18.5 19.0 19.5 20.0
Time hr

19
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Block B1: Component Attribute


55000

Substream:MIXED Comp.ID: PMMA Attr: MWW Element: MWW


50000

45000

40000

35000

30000
Attribu te

25000

20000

15000

10000

5000

0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 7.5 8.0 8.5 9.0 9.5 10.0 10.5 11.0 11.5 12.0 12.5 13.0 13.5 14.0 14.5 15.0 15.5 16.0 16.5 17.0 17.5 18.0 18.5 19.0 19.5 20.0
Time hr

20
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Bibliografie

[1] Note de curs 2016 Prof. Mircea Teodorescu


[2] http://www.pmma.org/en/p/how-is-pmma-used
[3] https://www.britannica.com/science/polymethyl-
methacrylate
[4] Note de curs Prof. Gheorghe Hubcă
[5]http://www.polymerprocessing.com/polymers/PMM
A.html

21

S-ar putea să vă placă și