Productivitatea muncii in agriculturä, Lupu Andreea Daniela

Capitolul I.

MUNCA iN PRODUCTIA AGRICOLÅ

1.1. Importanta 'i caracteristicile muncii agricole

Munca ocupä un loc important in productia agricolä, fiind factorul determinant pentru punerea

in valoare a capitalului funciar si a capitalului de exploatare. Importanta economicä a muncii vii rezultä

din faptul cä deline o pondere ridicatä in cheltuielile de productie ale exploatatiilor agricole, in special in

gospodäriile familiale.

Resursele umane din agriculturä cuprind atät forta de muncå necesarå efectuärii lucrärilor

agricole, cat 'i cea care asigurä indrumarea tehnicä, organizarea si gestionarea tuturor resurselor

agricole. Resursele de muncä (forta de muncä) sunt formate din totalitatea persoanelor active din

agriculturä ce deon anumite capacitäti fizice si intelectuale, experientä si calificare profesionalä care, in

conditiile economice si sociale date, se utilizeazä in functie de gradul de me-canizare asigurat

Organizarea muncii, cre$erea gradului de ocupare a forte-i de muncä 'i a productivitätii muncii agricole,

sub impactul progresului tehnico-stiintific, constituie baza progresului economic in agriculturå_

Managementul muncii agricole necesitä abordäri specifice fata de alte domenii de activitate,

in care munca salariatä este dominantä. In Romania, caracterul social specific al muncii agricole nu se

manifestä numai la nivelul familiei, intrucät timp de peste 40 de ani a avut loc un extod rural putemic,

iar lucrätorul agricol depindea de indrumarea specialistului_ Din acest motiv si datoritä tendintei

manifestate si pe plan mondial, de profesionalizare a agricultorului, sunt necesare programe de formare

a noilor producätori agricoli in special a tinerilor agricultori.

1.2. Populatia rurali 'i resursele de muncä din agriculturi

Populatia ruralä in Romania a manifestat o tendintä constantä de reducere pånä in anul 1994

(45.3% pop rurala, fatä de 54.7% pop urbanä), dupä care tendinta este de stabilizare a raportului rural-

urban (45.10/0 si respectiv 54.9% in ultimii ani).

Fata de tarile dezvoltate se manifestä mari diferenvieri in ceea ce priveste ponderea populatiei

ocupate sectoare economice.

Evolutia cantitativä si structura calitativä a resurselor de muncä din Romänia relevä locul

important ocupat de agriculturä in totalul resurselor pe lard, in defavoarea sectorului de servicii, dar si

tendinte apropiate de tendintele generale din Europa Occidentalä in ceea ce priveste reducerea
numärului de salariati agricoli. Reducerea relativä a resurselor de muncä in agriculturä incepe din anul

1965, dupa incheierea procesului de cooperativizare si rämäne constantä in perioada 1 98 1-1990. Exodul

rural s-a manifestat in forme dramatice intre 1960-1980, cand peste mil. persoane apte de muncä au

päräsit activitatea agricola, fiind in marea lor majoritate bärbati apti de muncä si tineri_ Dupa 1990,

exodul rural are tendinte de reducere si stopare si apare un proces de „intoarcere in agriculturä"

Capacitatea agriculturii de a absorbi forta de muncä disponibilizatä in mediul urban a constituit un factor

pozitiv pentru asezarea noilor structuri economice si reduce-rea numärului de someri_ In mediul rural se

Productivitatea m uncii in agriculturä, Lupu Andreea Daniela

Capitolul Il.

PRODUCTIVITATEA MUNCII iN AGRICULTURA

Utilizarea rationalä a rsurselor de muncä din mediul rural pune probleme atät de crestere

a gradului de ocupare, cat si de crestere a eficientei muncii agncole_ Agricultura noastra se

confruntä, pe de o parte, cu o fortä de muncä numeroasä, iar, pe de altä parte, cu un grad scäzut de

ocupare datoritä slabei diversificäri a activitätii economice si cu o eficientä scäzutä a muncii. In

conditii apropiate de comparabilitate cu lucrätorul industrial, raportul de productivitate fatä de

industrie este de Totu*i, in fermele si complexele in care se practicä activitäti agricole de

tip industrial, se poate realiza un nivel al productivitätii muncii comparabil cu ramurile de värf ale

Progresul productivitätii muncii este condiVia dezvoltärii economice a oricårei activitäti

umane a cresterii veniturilor agricultorilor.

Productivitatea muncii ca indicator sintetic al eficientei economice exprimä consumul de

muncä conversia potentialului productiv al muncii in produse agricole 'i servicii, in forma

fizicäiU. Productivitatea muncii este o categorie economicä care exprimä global sau partial consumul

de muncä vie 'i materializatä, respectiv randamentul resurselor de muncä si randamentul capitalului

utilizat Productia agricolä poate fi mäsuratä in unitäti naturale, valorice conventionale. Consumul

de muncä poate fi cuantificat sub forma timpului efectiv consumat (ore-om, zile-om), a numärului

de lucrätori care au efectuat lucräri in decursul unei perioade de timp date si sub forma valoricä

(salarii plätite sau remunerare valoricä).

Productivitatea partialä poate fi calculatä cu ajutorul indicatorilor directi (productia

fizicä, valoricä si exprimatä conventional pe orä-om, zi-om) si indirecti (valoarea productiei la 100

lei salarii, ore-om sau zile-om la ha sau pe animal).

Productivitatea globala a muncii se exprimä cu ajutorul indicatorului valoarea

productiei totale, cifra de afaceri pentru exploataViile comerciale, valoarea adäugatä pe lucrätor care

a lucrat anual.

Atåt indicatorii partiali de exprimare a productivitäVii muncii, cit 'i indicatorul

productivitätii globale a muncii pot fi determinati la nivelul exploatatiilor agricole si pe sectoare.

Productivitatea muncii exprimatä in unitäti fizice se calculeaza dupä relavia:

unde:
W - productivitatea muncii vii;

Q - volumul productiei (to, h', buc_)

T — timpul consumat pentru lucräri manuale si mecanice (ore-om, zile-om)

Productivitatea muncii expnmatä valoric se calculeazä prin raportul valorii productiei

(cifra de afaceri) la timpul cheltuit (zile-om, ore-om, numär de personal exprimat indirect cu

ajutorul fondului de salarii). Pentru calculul complet al productivitätii muncii in unitätile agricole,

trebule avute in vedere: a) stabilirea unui calendar corect al lucrärilor agricole; b) cuantificarea

consumului de muncä pe fiecare lucrare si produs; c) calculul productiei fizice si valorice la hectar

si animal. Pentru calculul corect al productivitäVii muncii este necesara exprimarea consumului de

muncä in unitäti care sä cuprindä diferitele categorii de activitäti destäsurate de lucrätorii

Productivitatea m uncii in agriculturä, Lupu Andreea Daniela

permanenti si temporari, Un rol important pentru calculul productivitätii muncii il are determinarea

valorii adäugate.

Chile specifice principale de crestere a productivitätii muncii in agriculturä sunt:

a) actiunea managementului asupra conditiilor de muncå care permite eliminarea pierderilor de

b) cooperarea in muncä;

c) actiuni directe asupra muncii.

Infuente specifice asupra cre$erii productivitätii muncii agricole au conditiile naturale

si biologice, din care cauzä natura muncii agricole este greu compatibilä cu mäsuri de ameliorare a
productivitätii_ Evoluva productivitätii in agricultura Romåniei, din anul 1950 pana in anul 1997,

exprimatä cu ajutorul indicatorilor: cereale pe o persoanä si valoarea productiei agricole pe o

persoanä, reflecta o cre$ere lentä, dar constantä pänä in anul 1970, dupä care are loc o evolutie

pänä in anul 1989. Din anul 1990 se manifestä o reducere a productivitätii globale a muncii 'i o

revenire din anul 1997.

TABELUL

in Romania revin 4,48 ha teren agricol pe o persoanä ocupatä in agriculturä, fatä de 6,9

persoane in U.E_ Desi a existat un efort investitional evident in perioada 1966-1989, acesta nu a fost

insotit de cresteri corelate cu productivitatea muncii•, investitiile pe o persoanä ocupatä au crescut de

5,57 ori, iar productivitatea muncii de numai 2,83 ori. Nivelul general de inzestrare tehnicä,

exprimat de fondurile fixe pe o persoana ocupatä, a crescut de peste 8 ori, iar cel al productivitätii

muncii s-a mentinut relativ constant, cu o usoarä scädere dupa anul 1989. Fata de alte ramuri ale.

Productivitatea m uncii in agriculturä, Lupu Andreea Daniela

economiei nationale, productivitatea muncii in agriculturä a avut o evolutie mai bunä, de-ii forta de

muncä ocupatä a crescut absolut si relativ a avut loc o degradare accentuatä a bazei tehnico-

materiale, in special a bazei energetice. Aceastä evoluVie este rezultatul pozitiv al procesului de

privatizare.

Procesul de productivitate in agriculturä exprimat cu ajutorul indicatorului „numär de

persoane ce pot fi hränite de un agricultor" aratä dimensiunile decalajului fatä de Wile dezvoltate_

Astfel, pe baza unor calcule (date FAO 1997), un agricultor american producea hranä pentru cca. 74

persoane in anul 1996, fatä de 69 in anul 1989, 65,4 in 1985 'i de 58,6 in anul 1980. In Germania,

un agricultor producea hranä pentru alte 71 persoane, fatä de 47,5 in anul 1989, de 41,8 in anul

1985 'i de 29,1 in anul 1980. In Romänia, tendinta acestui indicator este inversä, &tfel cå in anul
1996 un producätor agricol producea hranä pentru cca_ 6 persoane, fatä de in anul 1989.

Productivitatea m uncii in agriculturä, Lupu Andreea Daniela

Aceste evolutii demografice au adäncit procesele de imbätrånire feminizare a populatiei

agricole. Structura demograficä a proprietarilor de terenuri aratä cd din setii de gospodärii au in

prezent värsta de peste 65 de ani_ Pe sexe, ponderea femeilor ocupate cu timp total in agriculturä este de

cca_ 53%, fatä de 47% a bärbatilor, femeile ocupate cu timp partial in agriculturä reprezintä 54%, fatä de

46%, femeile care au agricultura ca a doua ocupaVie reprezintä 39% din totalul fortei de muncä, iar

bärbatii 61%. Pe zone, in sudul tärii douä treimi din populatia agricolä destäsoarä activitäti integral in

agriculturå, in timp ce in Moldova si zonele de deal predomina populatia ocupatä cu timp partial in

agriculturaii .

in agriculturä, forta de muncä este formatä in cea mai mare proportie, din membrii familiilor

täräne$i_ Munca familialä in agriculturä are numeroase avantaje fatä de alte sectoare. Muncind pentru

sine, agricultorul 'i membrii familiei sale nu resimt dificultätile salariatului, iar randamentele fatä de

cele ale salariatilor agricoli sunt mai bune.

Pentru stabilizarea forte-i de muncä in mediul rural 'i imbunätäVirea structurii sale calitative

a cresterii gradului de ocupatie sunt necesare solutii si programe prioritare, pentru: a) stimularea

domeniului ocupational al populatiei rurale si asigurarea stabilizärii tineretului; b) perfecuonarea

sistemului de pregätire generalä si profesionalä a tinreteului 'i de reciclare a agricultorilor; c) stimularea

de duratä a cresterii productiei agricole, in special zootehnice prin sisteme moderne de finantare; d)

favorizarea retragerii din activitate a agricultorilor in värstä si spriJinirea formärii fermelor familiale in

sistem de arendä, ca constituirea diferitelor forme asociative de exploatare agricolä; e) dezvoltarea

extensiei si a consultantei 'i perfectionarea acetivitäVii centrelor agricole pentru spriJinirea formärii

profesionale a micilor agricultori; f) stabilirea unui sistem coerent de norme juridice privind statutul

producätorului agricol constituirea organizatiilor profesionale si interprofesionale agricole, etc.

1.3. Managementul resurselor de muncä in unitätile agricole

Managementul factorului uman urmäre$e elaborarea 'i implementarea strategiei si politicii

de personal in intreprinderile agricole moderne, ca si formarea profesionalä a agricultorilor din

gospodäriile si fermele familiale in sisteme de educaVie permanentä, sustinutä de stat organismele

agricole nonguvemamentale. Intreaga problematicä a managementului resurselor umane este de

competenta consiliilor de administratie si a factorilor de declzie manageriali din structurile ierarhice ale

fiecärei unitäti agricole. Imbunätätirea managementului resurselor de muncä in unitäOle agricole Impune

realizarea echilibrului dintre resursele de muncä existente la un moment dat si necesitäVile procesului de

productie,

Reducerea fortei de muncä in productia agricolä trebuie insotitä de sporirea calitätii acesteia

in conditiile inzesträrii cu mijloace tehnice perfectionate si in scopul obVmerii unor cantitäVi sporite de

produse obtinute pe unitatea de timp.

Folosirea rationalä a resurselor de muncä se realizeaA prim

a) asigurarea cre$erii neintreruptea productivitätii muncii, menVinändu-se inså nivelul normal de

intensitate a muncii;

b) asigurarea unor condiVii de producVie care sä contribuie la folosirea deplinä a aptitudinilor,

stimularea creativitätii si folosirea experientei pozitive a lucrätorilor;

c) crearea unui regim rational de muncä si odihnä in vederea mentinerii, in tot timpul zilei, a capacitätii

de muncä;

d) cre$erea gradului de calificare, facilitarea cre$erii competitivitätii lucratorilor etc.