Sunteți pe pagina 1din 13

Liceul „ Ștefan D.

Luchian” Ștefănești
Profesor Burlacu Maria

Literatură, teatru şi film- mijloace de comunicare artistică


Tipul de opţional: disciplină nouă
1 ora/ săptămână – clasa a VII- a
An şcolar 2017- 2018
Argument

„Vi s-a întâmplat vreodată să ieşiţi din sala de cinema şi să simţiţi un gol în suflet? Să vă pară rău că s-a terminat filmul? Dacă vi s-au
întâmplat toate acestea, înseamnă că regizorul şi-a atins scopul, obiectivul său principal fiind ca spectatorul să se identifice cu personajul, să
se implice în scenariu, să ia atitudine. Persoana care merge la cinema iese din casă şi intră într-o altă lume, cea a naraţiunii, care îşi are
rădăcinile în marile mituri ale culturii. Se intră într-o lume fictivă, se trăieşte în această lume şi apoi se revine la lumea cotidiană cu altă
viziune.Victor Turner numeşte această experienţă liminală (din latinescul limen care înseamnă prag). În acest timp, liminal, persoana stă în
pragul a două lumi: lumea pragmatică, cotidiană şi lumea ideală, utopică. Persoana nu doar stă în prag, contemplând naraţiunea, ci intră în
povestire şi îşi asumă responsabilitatea ca şi când ar fi un personaj de pe ecran[...]Teatrul şi filmul oferă o arie de explorare pentru o
schimbare culturală continuă.”( Carlo Tagliabue, Cinematografia şi viaţa cotidiană, Editura Elledici, Torino, 2001).
Modul de preluare a mesajului – vizual, auditiv sau audio-vizual – impus de tipul de imagine artistică, se defineşte în funcţie de relaţia
cu dimensiunea temporală a receptării. Lessing făcea o clasificare a artelor, în studiul Laocoon, publicat în 1765, în arte ale succesiunii şi
arte ale simultaneităţii. Mesajul poetic, realizat în cod verbal, poate fi receptat auditiv, atunci cand este formulat oral, sau vizual, atunci cand
este transmis scriptural, cum se întamplă în cazul literaturii. Corelat unei imagini plastice, ca în cazul caligramei, mesajul poetic este
destinat exclusiv unei receptări vizuale; corelat cu un mesaj melodic, ca în situaţia cântecului, este destinat receptării auditive.
Trecând la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sincretismului de coduri, capătă o structură complexă, complicând totodată problema
receptării: dacă mesajul poetic propriu-zis, realizat în cod verbal, este receptat auditiv, mesajele complementare, care intervin prin codurile
non-verbale, cum ar fi cel mimic sau kinetic, sunt destinate receptării vizuale. Vorbim aşadar de o receptare audio-vizuală care, ca şi în
situaţia filmului, presupune un alt mod de participare la actul comunicării. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau film.
Cinematograful, arta sincretică, a făcut saltul de la imaginea vizuală statică la imaginea vizuală dinamică, desfăşurarea vizuală a
mişcării fiind surprinsă din perspectivă epică. Astfel, cinematograful devine o modalitate de a povesti cu ajutorul imaginilor. Noua formă de
comunicare a schimbat atât structura mesajului, cât şi disponibilităţile enunţului, printr-o reorganizare a situaţiei de comunicare. Enunţul
artistic de tipul filmului a devenit un produs colectiv, indirect si instrumental.
Opţionalul Literatură, teatru şi film- mijloace de comunicare artistică propune analiza celor trei tipuri de comunicare artistică,
înţelegerea punctelor de interferenţă între acestea şi a modurilor specifice de transmitere a mesajelor sensibile către elevi.
În egală măsură, urmărim cultivarea şi dezvoltarea imaginaţiei audio-vizuale a copiilor prin oferirea unor proiecţii audio-vizuale ale
unor opere literare pe care aceştia vor trebui să le lectureze în prealabil.
Dincolo de aspectul cultural şi de divertisment, filmul şi teatrul sunt utilizate de către profesorul de limbă şi literatură română, în scop
pedagogic. Profesorul va decide dacă proiecţiile vor fi utilizate integral sau parţial, cu sau fără întreruperi. În cazul vizionării
integrale, profesorul poate cere elevilor să facă un rezumat al proiecţiei vizionate, să dezbată tema proiecţiei, să imagineze o continuare a
poveştii, să-şi imagineze viaţa unuia dintre personaje etc. Cadrul didactic poate segmenta vizionarea, oprind-o în momente strategice,
pentru a verifica înţelegerea orală (printr-un chestionar cu alegere multiplă, spre exemplu, sau printr-o serie de întrebări deschise). Dar o
proiecţie poate fi exploatată şi secvenţial pentru explicarea unui aspect gramatical precis sau ca element declanşator al unei activităţi de
redactare creativă (scrisoare, mesaj electronic, articol de presă, povestire etc).
Literatura, teatrul şi filmul reprezintă forme de comunicare artistică deoarece, asemenea obiectului estetic, sunt destinate în primul
rând să placă. Pentru a-şi atinge scopul, fiecare prezintă particularitaţi care transced limbajul specific.

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea plăcerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film.


 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice, prin lectura textului sau vizionarea spectacolului.
 Cultivarea sensibilitaţii, prin receptarea operei artistice.
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii, teatrului, filmului.

COMPETENŢE GENERALE

 Formarea competenţelor în domeniul receptării particularitaţilor şi limbajului specific în literatură, teatru, film.
 Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor modalităţi de comunicare artistică.
 Argumentarea, în scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de teatru sau film.

COMPETENŢE SPECIFICE

 înţelegerea fenomenului de diversificare tematică şi compoziţională a literaturii, teatrului şi cinematografiei;


 cunoaşterea principalilor reprezentanţi ai literaturii, teatrului , filmului universal şi românesc;
 formarea competenţei de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo unde este posibil, la nivelul textului original);
 compararea valorilor estetice în evoluţia acestora;
 formarea capacităţii de a individualiza opera prin structură, temă, motiv, stilistică şi capacitatea de stabili analogii;
 integrarea fenomenul literar în fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria artelor (teatru, cinematograf);
 lărgirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistică prin nuanţare filozofică;
 realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar în celelalte arte;
 cunoaşterea şi înţelegerea mesajului operelor literare;
 desprinderea valorilor morale care îşi găsesc expresia artistică în acestea;
 sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii;
 integrarea operelor artistice în circuitul valorilor naţionale şi universale;
 dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viaţă şi lume;
 stabilirea de legături tematice şi de idei între operele artistice studiate.

EVALUARE

Modalităţile de evaluare trebuie concepute în strânsă legatură cu specificul cursului opţional propus. În acest sens se impune
deplasarea de accent de la metodele tradiţionale de evaluare la strategii de evaluare care să ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:
• ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe);
• ceea ce pot să facă (utilizarea cunoştinţelor ca instrumente de raportare critică la medii).
În acest context, evaluarea vizează:
• elaborarea unor eseuri;
• realizarea unor portofolii pe teme date;
• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
• dezbaterea unor probleme comunicaţionale sesizate de elevi;
• observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
• autoevaluarea;
• elaborarea de proiecte pe teme date.
• transpunerea în scenă a unei dramatizări de către micii actori.
CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII

Semestrul I– 19 ore

Prezentarea programei şi a obiectivelor


I. Textul ficţional
1.1 Vizionarea filmului Pulbere de stele , ecranizare după romanul cu acelaşi nume, de Neil Gaiman
1.2 Lectură selectivă după romanul cu acelaşi nume, de Neil Gaiman. Structura textului ficţional

II. Fabula
2.1 Lectură selectivă din fabula Ferma animalelor, de George Orwel
2.2 Vizionarea ecranizării după fabula cu acelaşi nume
2.3 Fabula- specie a genului epic

III. Jules Verne-precursorul filmului SF


3.1 Aprecieri personale după lectura integrală a romanului Douăzeci de mii de leghe sub mări
3.2 Vizionarea filmului cu acelaşi nume
3.3 Alte ecranizări după romanele lui Jules Verne

IV.Monologul
4.1 Monologul ca discurs. Monologul ca mod de expunere
4.2 Vizionarea unor monologuri susţinute de Horaţiu Mălăele şi Dem Rădulescu
4.3 Vizionarea altor monologuri celebre în istoria cinematografiei româneşti
4.4 Abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat
4.5 Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj
Semestrul al II- lea– 17 ore

V.Lumea teatrului
5.1Sceneta
Vizionarea ecranizărilor dupa D-l Goe... şi după Bubico de I. L. Caragiale
5.2 Piesa de teatru
Vizionarea ecranizării Cuibul de viespi( realizată după piesa de teatru Gaiţele, de Alexandru Kiriţescu)
5.3 Sceneta şi piesa de teatru- asemanări şi deosebiri
5.4 Regizori şi actori. Piesa noastră de teatru

VI. Filmul de animaţie


6.1 Istoricul filmului de animaţie
6.2 Vizionarea filmului de animaţie Ice age 3
6.3 Filmul de animaţie-Cocosatul de la Notre Dame, ecranizare după romanul cu acelaşi nume, scris de Victor Hugo
6.4 Contrastul dintre aparenţă şi esenţă
6.5 Quasimodo- un personaj de actualitate
6.6 Tipologii de personaje în filmul de animaţie

VII. Din lumea celor care nu cuvântă


7.1 Aprecieri personale după lectura integrală a romanului Colţ Alb ,de Jack London
7.2 Vizionarea ecranizării Eight Below
7.3 Lumea vietăţilor mărunte şi universul uman
7.4 Reportajul .Lumea neobişnuită a animalelor

VIII. Ficţiunea istorică


7.1 Ficţiunea istorică
7.2 Aprecieri personale după lectura integrală a romanului Prinţ şi cerşetor, de Mark Twain
7.3 Vizionarea filmului Ivanhoe
7.4 Vizionarea filmului Troya
Încheierea anului şcolar
Bibliografie

*** „Film critic. Revista de cultură şi informaţie cinematografică”

Alin Cristea Postmodernismul în cinema, Editura AquaForte, Cluj, 2001

C. Corciovescu, Cinema… un secol şi ceva, Editura Curtea Veche, 2003


V. Râpeanu
Călin Căliman Istoria filmului românesc 1897-2000, Editura Fundatiei Culturale
romane, 2001
Călinescu, G. Studii si conferinţe, ESPLA, Bucuresti, 1956

Călinescu, G. Scriitori străini, Ed. pentru literatură universală, Bucureşti, 1967

Drîmba, Ovidiu Teatrul de la origini şi până azi, Ed. Albatros, 1973

Gheorghiu, Mihnea Orientări în literatura străină, ESPLA, Bucuresti, 1958

Gheorghiu, O. Istoria teatrului universal, Ed. Didactică si Pedagogică,


Bucureşti, 1960
Jean Louis Leutrat Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000
Marian Tutui Istoria filmului românesc, în Revista filmului românesc

Pippidi, D.M. Antologie de literatură universală, ESPLA, Bucureşti, 1956

Savel Stiopul Incursiune in istoria filmului românesc,Editura Antet, 2002

Vianu, Tudor Studii de literatură universală şi comparată, Bucureşti, 1963

Nr. Unitatea Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Săptămâna Evaluare


crt. de de ore
învăţare alocate
1. Textul -formarea capacităţii de a Prezentarea programei şi a 1 S1
individualiza opera prin structură,
ficţional temă, motiv, stilistică şi capacitatea
obiectivelor
Dezbateţi tema proiecţiei
de a stabili analogii; S2 vizionate!
Vizionarea filmului Pulbere de stele , 1
-cunoaşterea şi înţelegerea mesajului ecranizare după romanul cu acelaşi
operelor literare;
nume, de Neil Gaiman
-desprinderea valorilor morale care
îşi găsesc expresia artistică în Lectură selectivă după romanul cu S3
acestea; acelaşi nume, de Neil Gaiman. 1
Structura textului ficţional

2. Fabula -cunoaşterea şi înţelegerea mesajului Lectură selectivă din fabula Ferma 1 S4


operelor artistice;
-desprinderea valorilor morale care
animalelor, de George Orwel
Relataţi similitudi între
îşi găsesc expresia artistică în întâmplările din fabula
acestea;
-sesizarea la fiecare autor a
Vizionarea ecranizării după fabula cu Ferma animalelor şi
1 S5
elementelor stilistice proprii; acelaşi nume pagini din istoria ţării
- integrarea operelor artistice în noastre!
circuitul valorilor naţionale şi
universale;
-dezvoltarea spiritului
interogativ-argumentativ despre viaţă Fabula- specie a genului epic
şi lume; 1 S6

3. Jules - cunoaşterea principalilor Aprecieri personale după lectura 1 S7


reprezentanţi ai literaturii şi filmului
Verne- universal;
integrală a romanului Douăzeci de mii
precurso de leghe sub mări
Completaţi fişa de lectură
rul - compararea valorilor estetice în pentru romanul Douăzeci
filmului evoluţia acestora;
de mii de leghe sub mări,
SF Vizionarea filmului cu acelaşi nume 1 S8 de Jules Verne!
- realizarea transferului de valori
estetice, specific literare, în domeniul
cinematografiei;
Alte ecranizări după romanele lui 2 S9
- stabilirea de legături tematice şi de S10
idei între operele artistice studiate
Jules Verne

4. Monolo - cunoaşterea principalilor Monologul ca discurs. Monologul ca 1 S11


reprezentanţi ai teatrului şi ai filmului
gul românesc;
mod de expunere

- formarea competenţei de a aprecia Vizionarea unor monologuri susţinute 1 S12 Realizaţi un monolog luând
opera de valoare la nivelul textului de Horaţiu Mălăele şi Dem Rădulescu
original;
ca exemplu
un actor consacrat !
- integrarea fenomenul literar în Vizionarea altor monologuri celebre
fenomenul cultural-istoric prin în istoria cinematografiei româneşti S13
conexiuni cu istoria artelor (teatru, 1
cinematograf);
Abaterile de la normele limbii literare
S14
- lărgirea sferei de interpretare a într-un mesaj ascultat 1
formelor de comunicare artistică prin
nuanţare filozofică;
Adecvarea elementelor nonverbale la
mesaj
1 S15

5. Lumea - cunoaşterea principalilor Sceneta


reprezentanţi ai teatrului şi ai filmului
teatrului românesc;
Vizionarea ecranizărilor dupa D-l 1 S16
Goe... şi după Bubico de I. L.
- formarea competenţei de a aprecia Caragiale Realizaţi o piesă de teatru
opera de valoare la nivelul textului
sau o scenetă după
original;
Piesa de teatru un model consacrat!
-lărgirea sferei de interpretare a Vizionarea ecranizării Cuibul de 1 S17
formelor de comunicare artistică prin viespi( realizată după piesa de teatru
nuanţare filozofică; Gaiţele, de Alexandru Kiriţescu)
-desprinderea valorilor morale care Creaţi-vă propriul decor
îşi găsesc expresia artistică în pentru
acestea; Sceneta şi piesa de teatru- asemanări 1 S18 evoluţia scenică!
-sesizarea la fiecare actor a
şi deosebiri
elementelor stilistice proprii;

Evaluare
1 S 19 Evaluarea portofoliilor

Lumea -desprinderea valorilor morale care Regizori şi actori. Piesa noastră de Alcătuiţi un eseu cu titlul
teatrului îşi găsesc expresia artistică în 2 S1 Teatrul românesc-privire
acestea; teatru
S2 retrospectivă
şi ataşaţi-l în portofoliul
- integrarea operelor artistice în personal.
circuitul valorilor naţionale şi
universale;

6. Filmul de -cunoaşterea şi înţelegerea mesajului Istoricul filmului de animaţie 1 S3


operelor artistice;
animaţie
-desprinderea valorilor morale care Vizionarea filmului de animaţie Ice
1 S4
îşi găsesc expresia artistică în age 3
acestea;
Filmul de animaţie-Cocosatul de la 1 S5 Relataţi situaţii concrete
-dezvoltarea spiritului interogativ- din existenţa voastră in
argumentativ despre viaţă şi lume; Notre Dame, ecranizare după romanul
care aţi întâlnit contrastul
cu acelaşi nume, scris de Victor Hugo dintre aparenţă şi esenţă!

Contrastul dintre aparenţă şi esenţă


1 S6
Quasimodo- un personaj de
actualitate S7
1
Tipologii de personaje în filmul de S8
animaţie 1
7. Din -cunoaşterea şi înţelegerea mesajului Aprecieri personale după lectura 1 S9
operelor artistice;
lumea integrală a romanului Colţ Alb ,de
Relataţi întamplarile
celor -desprinderea valorilor morale care Jack London
surprinse în romanul Colţ
care nu îşi găsesc expresia artistică în Alb ,de Jack London.
cuvântă acestea;

-sesizarea la fiecare autor a Vizionarea ecranizării Eight Below 1 S10


elementelor stilistice proprii; Realizaţi un reportaj foto în
- integrarea operelor artistice în format
circuitul valorilor naţionale şi Lumea vietăţilor mărunte şi universul 1 S11 electronic şi prezentaţi-l
universale; uman colegilor voştri!

-dezvoltarea spiritului interogativ-


argumentativ despre viaţă şi lume; S12
Reportajul .Lumea neobişnuită a
1
animalelor

8. Ficţiunea -lărgirea sferei de interpretare a Ficţiunea istorică 1 S13


formelor de comunicare artistică prin
istorică nuanţare filozofică;
Aprecieri personale după lectura
1 S14
- cunoaşterea şi înţelegerea mesajului integrală a romanului Prinţ şi
operelor literare; cerşetor, de Mark Twain
- dezvoltarea spiritului interogativ- Relataţi întâmplările
argumentativ despre viaţă şi lume; Vizionarea filmului Ivanhoe 1 S15 surprinse în romanul Prinţ
Vizionarea filmului Troya 1 şi cerşetor, de Mark Twain
S16

1 S17
Încheierea anului şcolar

S-ar putea să vă placă și